Manual Competente Informatice PDF

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013

Investeşte în oameni !
Titlul proiectului: Şanse egale pentru cariere de succes

Axa prioritară 6. „Promovarea incluziunii sociale”
Domeniul major de intervenţie 6.3. „Promovarea egalitatii de sanse pe
piata muncii”
Nr. de identificare al contractului: POSDRU/97/6.3/S/64237
Manual
COMPETENŢE INFORMATICE
Autorizare CNFPA seria B/0002894/30.06.2009

Cuprins
NR. DE IDENTIFICARE AL CONTRACTULUI: POSDRU/97/6.3/S/64237 ---------------------- 1
I. PREZENTAREA NOŢIUNILOR DE BAZĂ ---------------------------------------------------------- 6
I.1. R ECUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA COMPONENTELOR CALCULATORULUI --------------------------- 6
I.1.1. Prezentare hardware ----------------------------------------------------------------------------- 7
I.1.2. Prezentare software ---------------------------------------------------------------------------- 11
I.2. U TILIZAREA SISTEMULUI W INDOWS XP P ROFESSIONAL -------------------------------------------- 12
I.2.1. Windows XP ------------------------------------------------------------------------------------- 13
I.2.2. Lansarea sistemului de operare Windows XP ----------------------------------------------- 14
I.2.3. Componente de interfaţă a sistemului de operare Windows XP -------------------------- 16
I.2.4. Lansarea aplicaţiilor / programelor --------------------------------------------------------- 22
I.2.5. Deconectarea şi închiderea sistemului ------------------------------------------------------ 22
I.3. U TILIZAREA OPERAŢIILOR DE GESTIONARE A FIŞIERELOR ------------------------------------------ 23
I.3.1. Operaţii specifice fişierelor ------------------------------------------------------------------- 24
I.3.2. Lucrul cu Folderele ---------------------------------------------------------------------------- 26
I.4. R EZOLVĂRI EXERCIŢII : ---------------------------------------------------------------------------------- 29
II. UTILIZAREA APLICAŢIILOR MULTIMEDIA ------------------------------------------------- 30
II.1. M ULTIMEDIA -------------------------------------------------------------------------------------------- 31
II.1.1. Clasificări ale mediilor ----------------------------------------------------------------------- 31
II.1.2. Sistem multimedia ----------------------------------------------------------------------------- 31
II.1.3. Windows Media Player ----------------------------------------------------------------------- 33
II.1.4. Aplicaţia Windows Picture and Fax Viewer ----------------------------------------------- 38
II.1.5. Aplicaţia Paint --------------------------------------------------------------------------------- 39
II.1.6. Aplicaţia video digitală Windows Movie Maker ------------------------------------------- 44
II.2. R EZOLVĂRI EXERCIŢII : --------------------------------------------------------------------------------- 54
III. UTILIZAREA UNOR MIJLOACE MODERNE DE COMUNICARE – REŢEAUA
INTERNET ŞI WORLD WIDE WEB ------------------------------------------------------------------- 55
III.1. I NTERNET, W EB , B ROWSER --------------------------------------------------------------------------- 56
III.2. E MAIL – TRECUT ŞI PREZENT ------------------------------------------------------------------------- 64
III.2.1. Utilizarea serviciilor Web pentru crearea unei adrese de email ----------------------- 65
III.2.2. Microsoft Outlook ---------------------------------------------------------------------------- 71
III.2.2.1 Crearea unui mesaj nou ----------------------------------------------------------------------------- 72
III.2.2.2 Organizarea căsuţei de email ----------------------------------------------------------------------- 74
III.2.2.3 Gestionarea contactelor ----------------------------------------------------------------------------- 76
III.2.2.4 Utilizarea Calendarului ----------------------------------------------------------------------------- 79
III.2.2.5 Gestionarea sarcinilor ------------------------------------------------------------------------------- 82
III.3. M ESAGERIA INSTANT ---------------------------------------------------------------------------------- 85
III.4. N EWSGROUP -------------------------------------------------------------------------------------------- 88
IV. UTILIZAREA PROCESORULUI DE TEXTE WORD ----------------------------------------- 90
IV.1. M ODUL 1 - U TILIZAREA PROCESORULUI DE TEXTE W ORD --------------------------------------- 90
IV.1.1. Lansarea aplicaţiei --------------------------------------------------------------------------- 91
IV.1.2. Familiarizarea cu interfaţa ------------------------------------------------------------------ 92
IV.1.3. Deschiderea unui document existent ------------------------------------------------------- 94
IV.1.4. Salvarea unui document --------------------------------------------------------------------- 94
IV.1.5. Crearea unui document nou ----------------------------------------------------------------- 96
IV.1.6. Închiderea documentelor -------------------------------------------------------------------- 96
IV.1.7. Utilizarea şi crearea şabloanelor ---------------------------------------------------------- 96
IV.2. M ODULUL 2 - APLICAREA OPERAŢIILOR DE BAZĂ NECESARE PRELUCRĂRII UNUI TEXT ------ 98
IV.2.1. Iniţializarea paginii de lucru---------------------------------------------------------------- 98
IV.2.2. Selectarea informaţiilor --------------------------------------------------------------------- 99
IV.2.3. Copierea, mutarea, ştergerea -------------------------------------------------------------- 100
IV.2.4. Căutarea şi înlocuirea informaţiilor ------------------------------------------------------ 101
IV.2.5. Folosirea comenzilor Undo şi Redo ------------------------------------------------------- 102
IV.3. M ODULUL 3 – F ORMATAREA TEXTULUI ----------------------------------------------------------- 104
2
IV.3.1. Introducerea caracterelor speciale, a simbolurilor ------------------------------------- 104
IV.3.2. Formatarea caracterelor -------------------------------------------------------------------- 105
IV.3.2.1 Schimbarea aspectului textului: dimensiune şi tip font --------------------------------------- 106
IV.3.2.2 Schimbarea dimensiunii (mărimii) fontului aplicat -------------------------------------------- 106
IV.3.3. Folosirea formatării textului de tip: Bold, Italic, Underline --------------------------- 107
IV.3.4. Alinierea textului în cadrul documentului ------------------------------------------------ 108
IV.3.4.1 Indentarea ------------------------------------------------------------------------------------------- 109
IV.3.4.2 Spaţierea rândurilor unui paragraf --------------------------------------------------------------- 112
IV.3.4.3 Aplicarea spaţierii înainte şi după paragraf----------------------------------------------------- 113
IV.3.5. Folosirea şi setarea tabulatorilor --------------------------------------------------------- 113
IV.3.5.1 Modificarea spaţierii dintre tabulatorii impliciţi ----------------------------------------------- 113
IV.3.5.2 Afişarea şi ascunderea marcajului de Tabulare în document --------------------------------- 114
IV.3.5.3 Ştergerea unui caracter tab din document ------------------------------------------------------- 115
IV.3.6. Marcarea vizuală a textului ---------------------------------------------------------------- 116
IV.3.7. Utilizarea culorilor în text ------------------------------------------------------------------ 117
IV.3.8. Copiere formatului unui text selectat ------------------------------------------------------ 118
IV.3.9. Introducerea şi ştergerea marcatorilor şi a numerotărilor pentru o listă simplă ---- 118
IV.3.9.1 Liste cu marcatori sau numerotare, introduse în timpul tastării ------------------------------ 119
IV.3.9.2 Ştergerea (eliminarea) marcatorilor sau a numerotărilor din faţa textului ------------------ 119
IV.4. M ODUL 4 - U TILIZAREA AVANSATĂ A EDITORULUI DE TEXTE --------------------------------- 121
IV.4.1. Adăugarea de borduri (chenare) şi umbriri unui paragraf ----------------------------- 121
IV.4.1.1 Adăugarea unei borduri prestabilite unuia sau mai multor paragrafe ----------------------- 121
IV.4.1.2 Adăugarea unei umbriri unui paragraf ---------------------------------------------------------- 122
IV.4.2. Crearea unui tabel standard ---------------------------------------------------------------- 123
IV.4.2.1 Crearea unui tabel ---------------------------------------------------------------------------------- 123
IV.4.2.2 Introducerea şi editarea informaţiilor dintr -un tabel ------------------------------------------ 124
IV.4.2.3 Selectare rândurilor, coloanelor, celulelor şi a întregului tabel ------------------------------ 125
IV.4.2.4 Inserarea, ştergerea rândurilor şi coloanelor --------------------------------------------------- 125
IV.4.2.5 Modificarea lăţimii coloanei şi înălţimii rândului --------------------------------------------- 126
IV.4.2.6 Pentru a face coloanele dintr-un tabel să se potrivească automat la conţinut: ------------- 127
IV.4.3. Modificarea chenarului --------------------------------------------------------------------- 128
IV.4.4. Adăugarea unei umbriri (culori de fond) celulelor -------------------------------------- 128
IV.4.5. Inserarea şi formatarea graficelor şi imaginilor ---------------------------------------- 129
IV.4.5.1 Introducerea graficii în document --------------------------------------------------------------- 129
IV.4.5.2 Selectarea graficii într-un document ------------------------------------------------------------ 135
IV.4.5.3 Editarea graficii dintr-un document ------------------------------------------------------------- 137
IV.5. M ODUL 5 - F ORMAREA FINALĂ A UNUI DOCUMENT --------------------------------------------- 137
IV.5.1. Aplicarea unui stil existent unui cuvânt, unei linii, unui paragraf. -------------------- 138
IV.5.2. Aplicarea automată a numărului de pagină unui document ---------------------------- 139
IV.5.3. Adăugarea sau modificarea unui text în antet şi subsol -------------------------------- 140
IV.5.4. Inserarea notelor de subsol sau de final de text ----------------------------------------- 142
IV.6. M ODUL 6 - P REGĂTIREA DOCUMENTELOR PENTRU TIPĂRIRE ---------------------------------- 144
IV.6.1. Verificarea ortografică a documentului --------------------------------------------------- 144
IV.6.2. Examinarea documentului înaintea imprimării ------------------------------------------ 147
IV.6.3. Alegerea opţiunilor de imprimare --------------------------------------------------------- 148
V. UTILIZAREA APLICAŢIILOR SPECIALIZATE PENTRU REALIZAREA
PREZENTĂRILOR – MICROSOFT POWERPOINT ---------------------------------------------- 151
V.1. M ODULUI 1 - A PLICAREA OPERAŢIILOR DE BAZĂ NECESARE REALIZĂRII UNEI PREZENTĂRI 152
V.1.1. Pornirea aplicaţiei ---------------------------------------------------------------------------- 152
V.1.2. Deschiderea unei prezentări ----------------------------------------------------------------- 153
V.1.3. Salvarea şi modificarea unei prezentări --------------------------------------------------- 154
V.1.4. Imprimarea unei prezentări ----------------------------------------------------------------- 155
V.1.5. Închiderea aplicaţiei ------------------------------------------------------------------------- 156
V.2. M ODULUL 2 - A PLICAREA ELEMENTELOR DE BAZĂ ---------------------------------------------- 157
V.2.1. Creare unei prezentări ----------------------------------------------------------------------- 157
V.2.2. Alegerea caracteristicilor diapozitivelor -------------------------------------------------- 159
V.2.3. Inserarea textului ----------------------------------------------------------------------------- 161
V.2.4. Inserarea imaginilor-------------------------------------------------------------------------- 162
V.2.5. Crearea unei prezentări cu ajutorul AutoContent Wizard ------------------------------- 163
V.3. M ODULUL 3 - U TILIZAREA OPERAŢIILOR DE BAZĂ NECESARE PENTRU REALIZAREA UNEI
P REZENTĂRI - COPIERE , MUTARE , ŞTERGERE ------------------------------------------------------------ 166
3
V.3.1. Folosirea comenzilor Copy, Cut şi Paste în cadrul unei prezentări -------------------- 166
V.3.2. Ştergerea unui obiect selectat --------------------------------------------------------------- 167
V.3.3. Reordonarea slide-urilor într-o prezentare ----------------------------------------------- 168
V.3.4. Ştergerea slide-urilor ------------------------------------------------------------------------ 169
V.4. M ODULUL 4 - A PLICAREA MODALITĂŢILOR DE FORMATARE A UNEI P REZENTĂRI ----------- 171
V.4.1. Modificarea aspectului unui slide ---------------------------------------------------------- 171
V.4.2. Formatarea textului, redimensionarea şi mutarea unui text box (caseta text) într -un
slide ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 173
V.4.3. Setarea stilului unui text box ---------------------------------------------------------------- 174
V.5. M ODULUL 5 - U TILIZAREA ELEMENTELOR GRAFICE ÎN P REZENTARE -------------------------- 176
V.5.1. Inserarea obiectelor grafice în prezentare ------------------------------------------------ 176
V.5.2. Modificarea poziţiei şi aspectului unui obiect grafic ------------------------------------ 179
V.6. M ODULUL 6 - U TILIZAREA DIAGRAMELOR -------------------------------------------------------- 180
V.6.1. Crearea unei diagrame ---------------------------------------------------------------------- 180
V.6.2. Modificare structurii unei diagrame ------------------------------------------------------- 181
V.7. M ODULUL 7 - I NSERAREA IMAGINILOR ŞI ALTOR OBIECTE ÎNTR - O P REZENTARE ------------- 183
V.7.1. Inserarea unei imagini (clipart, fotografie) ----------------------------------------------- 183
V.7.2. Importul obiectelor în prezentare ---------------------------------------------------------- 183
V.8. M ODULUL 8 - R EALIZAREA ANIMAŢIEI ÎNTR - O P REZENTARE ----------------------------------- 185
V.8.1. Adăugarea de efecte de animaţie ----------------------------------------------------------- 185
V.8.2. Schimbarea efectelor de animaţie preselectate ------------------------------------------- 187
V.8.3. Adăugarea de efecte de tranziţie a slid e-urilor ------------------------------------------- 187
V.9. M ODULUL 9 - D ERULAREA UNEI PREZENTĂRI ---------------------------------------------------- 190
V.9.1. Folosirea Slide Show ------------------------------------------------------------------------- 190
V.9.2. Folosirea instrumentelor de navigare pe ecran ------------------------------------------- 190
V.9.3. Ascunderea unor slide-uri ------------------------------------------------------------------- 191
V.10. M ODULUL 10 - C REAREA , SALVAREA ŞI LANSAREA UNEI PREZENTĂRI W EB ---------------- 192
V.10.1. Crearea unei Prezentări ca prezentare Web --------------------------------------------- 192
V.10.2. Lansarea unei expuneri de slide-uri ca prezentare Web ------------------------------- 193
VI. UTILIZAREA FOILOR DE CALCUL TABELAR – MICROSOFT EXCEL -------------- 197
VI.1. M ODULUL 1 - APLICAREA OPERAŢIILOR ELEMENTARE ŞI A CONCEPTELOR DE BAZĂ ALE
APLICAŢIEI E XCEL ----------------------------------------------------------------------------------------- 198
VI.1.1. Familiarizare cu Microsoft Excel---------------------------------------------------------- 198
VI.1.2. Elementele unei ferestre EXCEL ----------------------------------------------------------- 198
VI.1.3. Salvarea unei foi de calcul ----------------------------------------------------------------- 201
VI.1.4. Salvarea unei foi de calcul ca pagina Web ----------------------------------------------- 202
VI.1.5. Deschiderea unui registru de calcul ------------------------------------------------------ 203
VI.1.6. Moduri de vizualizare ----------------------------------------------------------------------- 204
VI.1.6.1 Moduri de vizualizare a foii de calcul ---------------------------------------------------------- 204
VI.1.6.2 Moduri de vizualizare personalizată ------------------------------------------------------------ 208
VI.1.7. Închiderea aplicaţiei ------------------------------------------------------------------------ 211
VI.2. M ODULUL 2 - P ROTEJAREA FOILOR DE CALCUL -------------------------------------------------- 212
VI.2.1. Securitatea la nivel de document ---------------------------------------------------------- 212
VI.2.1.1 Parolarea documentului pentru deschidere ----------------------------------------------------- 212
VI.2.1.2 Parolarea documentului pentru salvare --------------------------------------------------------- 215
VI.2.1.3 Deschiderea documentului în mod Read-only ------------------------------------------------- 217
VI.2.2. Securitatea la nivel de informaţii ---------------------------------------------------------- 217
VI.2.2.1 Protecţia la nivelul foii de calcul ---------------------------------------------------------------- 218
VI.2.2.2 Protecţia la nivel de document ------------------------------------------------------------------- 219
VI.3. M ODULUL 3 - U TILIZAREA OPŢIUNILOR DE FORMATARE ŞI GESTIONARE A DATELOR DIN
FOILE DE CALCUL ------------------------------------------------------------------------------------------- 223
VI.3.1. Formatarea numerelor ---------------------------------------------------------------------- 223
VI.3.2. Ajustarea dimensiunilor rândurilor şi coloanelor --------------------------------------- 225
VI.3.3. Alinierea conţinutului celulelor------------------------------------------------------------ 228
VI.3.4. Crearea şi aplicarea formatelor condiţionale ------------------------------------------- 232
VI.3.5. Căutarea şi înlocuirea conţinutului şi formatelor celulelor ---------------------------- 236
VI.3.6. Inserarea şi ştergerea celulelor, rândurilor şi coloanelor ----------------------------- 238
VI.3.7. Decuparea, copierea, lipirea şi golirea celulelor --------------------------------------- 244
VI.3.8. Formatarea celulelor ----------------------------------------------------------------------- 246
VI.3.8.1 Formatarea textului -------------------------------------------------------------------------------- 247
4
VI.3.8.2 Formatarea numerelor ca simboluri monetare -------------------------------------------------- 253
VI.3.8.3 Adăugarea de borduri la celule ------------------------------------------------------------------- 254
VI.3.8.4 Adăugarea de umbrire la celule ------------------------------------------------------------------ 256
VI.3.8.5 Utilizarea autoformatării -------------------------------------------------------------------------- 257
VI.3.8.6 Îmbinarea celulelor -------------------------------------------------------------------------------- 259
VI.3.9. Lucrul cu rânduri, coloane, foi de lucru şi registre de lucru --------------------------- 260
VI.3.9.1 Ascunderea şi reafişarea rândurilor şi a coloanelor ------------------------------------------- 260
VI.3.9.2 Imobilizarea coloanelor şi rândurilor ------------------------------------------------------------ 262
VI.3.9.3 Împărţirea ecranului ------------------------------------------------------------------------------- 263
VI.3.9.4 Deplasarea între foi de lucru din registrul de lucru -------------------------------------------- 264
VI.3.9.5 Inserarea şi ştergerea foilor de lucru din registrul de lucru ---------------------------------- 265
VI.3.10. Crearea de hiperlink-uri (hiperlegături) ------------------------------------------------ 266
VI.3.10.1 Folosirea hiperlegăturilor pentru acces la domenii de celule ------------------------------- 267
VI.3.11. Filtrarea datelor într-o foaie de calcul -------------------------------------------------- 269
VI.3.12. Sortarea datelor după unul sau mai multe criterii ------------------------------------- 271
VI.4. M ODULUL 4 - R EALIZAREA DE GRAFICE ŞI DIAGRAME ------------------------------------------ 272
VI.4.1. Diagrame şi grafice realizate cu ajutorul datelor din registru de calcul ------------- 272
VI.4.1.1 Crearea diagramelor utilizând aplicaţia CHART WIZARD ------------------------------------ 272
VI.4.1.2 Editarea şi modificarea unei diagrame sau a unui grafic -------------------------------------- 289
VI.4.1.3 Formatarea digramelor ---------------------------------------------------------------------------- 293
VI.4.1.4 Formatarea etichetelor de axă -------------------------------------------------------------------- 297
VI.5. M ODULUL 5 - I MPORTUL OBIECTELOR ------------------------------------------------------------ 299
VI.5.1. Introducerea imaginilor CLIPART -------------------------------------------------------- 299
VI.5.2. Adăugarea imaginilor ----------------------------------------------------------------------- 301
VI.6. M ODULUL 6 - F ORMAREA DEPRINDERILOR DE UTILIZARE A FORMULELOR ŞI FUNCŢIILOR - 303
VI.6.1. Introducerea unei formule simple într-o celulă ------------------------------------------ 303
VI.6.1.1 Construirea formulelor ---------------------------------------------------------------------------- 303
VI.6.1.2 Caseta de dialog Insert Function ----------------------------------------------------------------- 304
VI.6.1.3 Utilizarea funcţiilor statistice de bază ----------------------------------------------------------- 308
VI.6.1.4 Utilizarea funcţiilor financiare în Excel -------------------------------------------------------- 320
VI.7. M ODULUL 7 - T IPĂRIREA UNEI FOI DE CALCUL -------------------------------------------------- 326
VI.7.1. Fixarea opţiunilor pentru tipărire --------------------------------------------------------- 326
VI.7.2. Tipărirea unei secţiuni a foii de calcul sau a intregii pagini --------------------------- 326
VII. UTILIZAREA ELEMENTELOR DE BAZĂ ALE LIMBAJULUI HTML ----------------- 330
VII.1. HTML ------------------------------------------------------------------------------------------------ 330
VII.1.1. Structura unei pagini web ----------------------------------------------------------------- 330
VII.1.2. Atribute HTML ------------------------------------------------------------------------------ 333
VII.1.3. Liste ------------------------------------------------------------------------------------------ 334
VII.2. M ICROSOFT F RONTP AGE --------------------------------------------------------------------------- 337
5
I. PREZENTAREA NOŢIUNILOR DE BAZĂ
I.1. RECUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA COMPONENTELOR

CALCULATORULUI
Ce este un calculator? O întrebare la care se poate răspunde în

foarte multe feluri, dar la o privire mai atentă se poate observa
că răspunsul nu este atât de simplu...
La ce este bun un calculator?
Corectarea fotografiilor, editarea secvenţelor video,

colecţionarea melodiilor, modul în care oamenii muncesc şi se
distrează, modul în care oamenii comunică, în care îşi
organizează activităţile.
Acest capitol are ca scop descifrarea enigmelor referitoare la

structura şi funcţionarea sistemelor de calcul şi a sistemelor de
operare. Pentru a ajunge la utilizarea maximă a beneficiilor
oferite de un calculator este necesar să cunoaştem componentele
acestuia:
- Componentele hardware
- Componentele software
- Familiarizarea cu un sistem de operare şi operaţiile de bază în

sistemul de operare Windows XP Professional
6
I.1.1. Prezentare hardware
Hardware este un termen care acoperă totalitatea
componentelor electronice şi mecanice ale sistemului de calcul
(partea fizică);
Componentele Hardware:
- Placa de bază
- Procesor
- Memorie
- Magistrale
- Set de echipamente de intrare / ieşire.
În mod tradiţional, piesa centrală la majoritatea calculatoarelor

este placa de bază. Este temelia fizică şi logică al întregului
sistem. Circuitele de pe placa de bază definesc calculatorul,
capabilităţile sale, limitările şi personalitatea acestuia.
Aproape toate calculatoarele personale compatibile se bazează

pe un lucru comun: sunt construite cu o singură placă, de
dimensiune importantă, pe care se conectează prin lipire circuite
integrate. Această placă are pe ea cele mai importante
componente care definesc sistemul: microprocesoare, circuite
suport şi memorie. Se adaugă la acestea componentele
sistemului de intrare/ieşire, oferind variate moduri de
interconectare.
Figura 1 Placa de bază
7
Aceasta conţine diverse tipuri de conectoare pentru ataşarea
altor plăci. Placa de bază reprezintă centrul de comunicaţii prin
care toate celelalte componente ce alcătuiesc calculatorul
transmit informaţii între ele. Fiecare componentă, plecând de la
unitatea centrală de procesare, până la joystick-ul utilizat pentru
jocuri, sunt conectate la placa de bază într-un fel sau altul.
Unele componente sunt conectate chiar în slot-urile ce se află pe
placa de bază, altele în port-uri aflate pe partea din spate a
carcasei calculatorului.
Placa de bază mai are o funcţie importantă, şi anume

alimentarea cu energie a tuturor componentelor conectate prin
intermediul ei. Ea va controla şi furniza cantitatea necesară unei
bune funcţionări fiecărei componente în parte.
Pe placa de bază se află o mulţime de componente, începând cu

BIOS-ul, care controlează funcţiile de bază ale comunicaţiilor
între componente, şi terminând cu bateria care menţine
funcţionarea ceasului în perioada de timp în care calculatorul
este oprit. Fiecare din aceste componente are o sarcină diferită
de îndeplinit şi este critică pentru operarea corectă a acestuia.
Există mii de piese electronice pe placa de bază, precum

rezistenţe, condensatoare şi tranzistoare. Toate acestea au
funcţii bine determinate, măsurate şi perfect sincronizate.
Placa de bază conţine diverse tipuri de slot-uri pentru

conectarea diferitelor componente ca: unitatea centrală de
prelucrare, memoria de tip RAM (Random Access Memory), dar
şi unele pentru conectarea diverselor elemente periferice sau a
unei plăci grafice, de sunet sau de reţea.
Microprocesorul este componenta hardware a calculatorului,

care identifică şi execută instrucţiunile aritmetice şi logice din
programele sistemului de calcul. Este esenţa ―gândirii‖
calculatorului. Viteza de lucru a procesorului se măsoară în Mhz
- megaherţi sau GHz – gigaherţi.
Figura 2 Microprocesor
8
Memoria este o componentă hardware care preia, stochează şi
redă date, atât pe cele folosite în mod curent la rularea unor
aplicaţii, cât şi pe cele de care vom avea nevoie mai târziu peste
câteva zile, luni sau ani. Există două tipuri de memorie: internă
şi externă.
Memoria internă este o succesiune de locaţii (de memorie) care

au asociat câte un identificator numit adresă (de memorie).
Capacitatea memoriei se măsoară în multipli ai unităţii de bază
byte (octet). Multiplii frecvent utilizaţi sunt: Mbyte, Gbyte şi,
mai nou, Tbyte (terabyte – o mie de miliarde de octeţi).
Iată cum arată un modul de memorie RAM:
Figura 3 Placă de memorie RAM
Casa 1 Casa 2 Casa 3 … …. Casa X
Adresa 1 Adresa 2 Adresa 3 … … Adresa X
Memorie volatilă: cea care îşi pierde conţinutul la dispariţia

tensiunii de alimentare, de exemplu la închiderea calculatorului.
Memoria nevolatilă: cea care păstrează pe timp indefinit

conţinutul informaţional, indiferent de absenţa tensiunii de
alimentare.
Memoria externă este folosită pentru stocarea datelor pe o

perioadă de timp mai mare decât o sesiune de lucru a unui
sistem de calcul. Memoria externă reutilizabilă prin prelucrări
automate cu calculatorul poate fi pe suport sensibil la câmpul
magnetic (hard disk) pe suport sensibil la lumină, ce lucrează în
mod optic cu raze laser (CD-ROM, CD-R, CD-RW şi DVD-
ROM, DVD-RAM) şi pe suport magneto-optic.
9
Exerciţiul 1
Enumeraţi cel puţin trei componente hardware:
1. __________________________________________________
2. __________________________________________________
3. __________________________________________________
Rezolvările exerciţiilor le găsiţi la finalul acestui capitol!
Figura 4 Exemple de memorii pe suport magnetic şi optic
Magistralele: Reprezintă ansamblul conexiunilor care transferă

semnalele între două componente ale calculatorului.
Set de echipamente de intrare - ieşire:
Monitorul este componenta hardware prin care se prezintă

informaţia generată de calculator, sub formă de imagini şi text
(afişare).
Tastatura este cel mai răspândit dispozitiv de introducere a

textului pe calculator.
Mouse-ul este componenta hardware a cărui mişcare pe o

suprafaţă plană este corelată cu deplasarea pe ecran a unui
10
cursor cu o formă anume, de obicei săgeată, ce constituie
cursorul de mouse.
Imprimanta este un dispozitiv ataşat unui calculator ce permite

tipărirea imaginilor şi textelor aflate în calculator pe diferite
formate standard de suport, putând fi considerată ca un fel d e
maşină de scris şi desenat automată.
Exerciţiul 2
Care este piesa centrală a unui calculator? Explicaţi rolul

acesteia.
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
Personalitatea calculatorului este definită de totalitatea

elementelor componente. Esenţa sa este difuzată de-a lungul
căilor de circuit şi componentelor enumerate anterior.
I.1.2. Prezentare software

Software-ul este un sistem de programe pentru calculatoare
incluzând procedurile lor de aplicare, sistem furnizat odată cu
calculatorul respectiv sau creat ulterior de către utilizator.
Prin contrast, cuvântul hardware desemnează partea fizică a

calculatorului sau a sistemului informatic respectiv. Pentru a
funcţiona, un sistem informatic are nevoie de ambele
componente, în plus şi de datele care trebuiesc prelucrate.
Deseori şi aceste date sunt considerate a fi parte din software.
Componenta software poate include toată gama de produse de

programare, uzual formată din sistem de operare, drivere şi
programe de aplicaţie. În anumite cazuri speciale părţi din
software se înglobează din construcţie în hardware - prin
folosirea de circuite integrate preprogramate.
11
În unele domenii, prin software se înţeleg în primul rând datele
cu care lucrează aparatele sau calculatoarele, cum ar fi imaginile
digitalizate, sunetele şi piesele muzicale, jocurile pentru
calculator, filmele digitalizate, clipurile video şi multe alte date
asemănătoare.
Pentru ca partea fizică, cea vizibilă, adică partea de hardware

dintr-un computer, să poata fi controlată de către utilizator, este
nevoie de un program software, şi anume "un şofer" literar spus
driver, care îi dictează componentei cum să funcţioneze şi să ne
asculte. Să luăm, de exemplu, o imprimantă pe care o conectăm
la calculator prin cablu: avem partea de hardware. Pentru ca
imprimanta să fie funcţională este nevoie să instalăm driver-ul
pe calculator. Driver-ul este programul imprimantei, prin
intermediul căreia calculatorul transmite datele către
imprimantă şi îi dictează să imprime datele primite.
Exerciţiul 3
Definiţi un echipament de intrare şi un echipament de ieşire
1. __________________________________________________
2. __________________________________________________
I.2. UTILIZAREA SISTEMULUI WINDOWS XP PROFESSIONAL
Sistemul de operare reprezintă un produs de tip software care

este parte componentă a unui sistem, echipament sau aparat
computerizat şi care se ocupă de gestionarea şi coordonarea
activităţilor acestuia. Sistemul de operare joacă şi rolul de gazdă
pentru aplicaţiile care rulează pe hardware-ul respectiv.
Sistemul de operare al unui calculator este software-ul

calculatorului, prin intermediul căruia noi comunicăm cu
hardware-ul.
12
Figura 5 Pachetul Windows XP - Microsoft
I.2.1. Windows XP
Este o linie de sisteme de operare dezvoltate de Microsoft
pentru utilizarea calculatoarelor personale, a laptopurilor şi a
centrelor media. Literele XP provin de la cuvântul englez
Experience (experienţă). Windows XP este succesorul
sistemelor Windows 2000 şi Windows NT (New Techonology).
Ceea ce îl deosebeşte faţă de sistemele de operare anterioare
este compatibilitatea cu mai multe programe. A fost în lucru
încă din 1999, a fost lansat la 25 octombrie 2001 şi până în
ianuarie 2006 a fost vândut în circa 400 de milioane de
exemplare.
Cele mai întâlnite versiuni de Windows XP sunt:
 Windows XP Home Edition: creat pentru utilizatorii care

lucrează la domiciliu;
 Windows XP Professional Edition: are facilităţi adiţionale

faţă de Home Edition făcut pentru utilizatorii avansaţi
precum companiile;
 Windows XP Media Center: este îmbunătăţit cu facilităţi

multimedia ce permit utilizatorului să înregistreze şi să
vizioneze televiziunea digitală, să vizioneze filme DVD şi
să asculte muzică.
Windows XP este cunoscut pentru stabilitatea şi eficienţa sa, în

contrast cu versiunile anterioare. Prezintă o interfaţă
semnificant modificată, mai prietenoasă pentru utilizator. Este
prima versiune de Windows care, pentru a combate pirateria
informatică, necesită o activare, o facilitate care nu a fost
agreată de toţi utilizatorii. Windows Genuine (Windows
Original) este modalitatea prin care Microsoft încearcă să
13
oprească pirateria sistemelor de operare ale companiei.
Calculatoarele care au instalat Windows XP şi au funcţia de
auto-actualizare pornită, primesc ca actualizare Windows
Genuine Tool. Acest program verifică dacă calculatorul are
Windows XP original.
Ca orice sistem imperfect, acesta a fost criticat pentru

vulnerabilităţile legate de securitatea prelucrării datelor.
Mai jos sunt prezentate cerinţele de sistem pentru instalarea

sistemului Windows XP Home şi Professional:
Minim Recomandat
Procesor 233 Mhz 300Mhz
Memorie 64 Mb RAM 128 Mb RAM
Placă video şi Super VGA (800x600) sau rezoluţie mai mare

monitor
Spaţiu liber pe 1,5 GB sau mai mult pentru versiuni mai noi
disc
Unităţi CD-ROM sau DVD
Echipamente Tastatură, Mouse
Sunet Placă sunet, căşti sau difuzoare
I.2.2. Lansarea sistemului de operare Windows XP

Sistemul de operare Windows XP se lansează odată cu pornirea
calculatorului, după accesarea butonului de pornire a
calculatorului:
Pe monitor va apărea automat imaginea sistemului de operare

Windows XP
14
Figura 6 Încărcarea sistemului Windows XP
Bara albastră care se mişcă vă atenţionează că sistemul se

încarcă.
În cazul în care există înregistraţi mai mulţi utilizatori prima

imagine după încărcare va fi cea de selectare a utilizatorului:
Figura 7 Lista de utilizatori
Exerciţiul 4
Cum se lansează un sistem de operare?
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
Pe un calculator pot lucra mai multe persoane - utilizatori (în

limba engleză useri).
Pentru utilizatorii care nu au parolă se intră automat în ecranul

principal, după selectare. Dacă utilizatorul şi-a setat anterior o
parolă, acesta va trebui sa tasteze parola pentru a avea acces în
ecranul principal.
15
Figura 8 Introducerea parolei
După tastarea corectă a parolei se intră în pagina de start

(desktop).
Figura 9 Desktop
I.2.3. Componente de interfaţă a sistemului de operare Windows XP

 Cursorul
Reprezintă poziţia mouse-ului pe ecran. Apare în mod implicit
sub formă de săgeată .
Mişcând mouse-ul putem poziţiona cursorul unde dorim pe

ecran. Prin click simplu stânga se selectează un fişier / director;
prin dublu click stânga se deschide un fişier / director; prin click
dreapta se accesează o lista de opţiuni a fişierului / directorului
pe care suntem poziţionaţi.
Scroll-ul este utilizat pentru navigarea în sus şi în jos în

interiorul unei pagini, unei liste de fişiere / directoare.
 Butonul Start
Butonul START reprezintă principalul punct de intrare în

Windows XP, furnizând una din cele mai uşoare modalităţi de
lansare a programelor sau de deschidere a documentelor.
16
Accesarea butonului duce la deschiderea unei serii de meniuri şi
submeniuri.
Figura 10 Butonul Start
Cele mai importante opţiuni ale meniului Start sunt:
 All Programs: reprezintă într-o structură arborescentă,

dezvoltată prin submeniuri, aplicaţiile instalate pe discul
local şi asigură una dintre metodele de apelare a lor.
Figura 11 Submeniurile meniului All Programs
17
- Search (Căutare): reprezintă una din modalităţile de căutare
rapidă a fişierelor, dosarelor în funcţie de anumite criterii.
- Help and Support (Ajutor): asigură afişarea meniului de ajutor

pentru Windows XP.
- Log Off (Deconectare): permite ieşirea din configuraţia curentă

şi oferă posibilitatea conectării sub alt nume de utilizator (dacă
există mai mulţi utilizatori).
- Shut down (Oprire): Închiderea sistemului
 Bara de Taskuri
Bara de task-uri este plasată de regulă în partea inferioră a

ecranului, dar poziţia ei se poate modifica în funcţie de
preferinţele utilizatorului.
Figura 12 Bara de task-uri
În această bară se vizualizează toate aplicaţiile deschise de

utilizator.
În cadrul barei de task-uri există o bară de instrumente care

reprezintă un alt mod în care se poate obţine accesul rapid la
anumite aplicaţii.
Bara de task-uri dispune şi de un ceas digital în partea dreaptă.

Prin dublu click stânga se activează meniul aferent ceasului. De
aici se poate seta ceasul şi data calendaristică.
18
Figura 13 Setarea ceasului şi a datei
Windows XP dimensionează butoanele de pe bara de task-uri în

mod automat, toate având aceeaşi dimensiune, indiferent de
lungimea denumirilor. În cazul în care numele aplicaţiilor sunt
prea lungi pentru a încăpea pe buton, Windows trunchiază
denumirile introducând puncte de suspensie. Dacă utilizatorul
deschide mai multe aplicaţii, butoanele de pe bara de task-uri se
micşorează. În cazul în care sunt deschise mai multe aplicaţii de
acelaşi fel, pe bara de task-uri va apărea un contor, care
reprezintă numărul de aplicaţii de acelaşi fel.
 Pictograme (icon-uri)
În afara barei de task-uri şi a butonului Start, pe suprafaţa de

lucru există pictograme.
Cele mai importante pictograme sunt:
- My Computer (Calculatorul meu): este asociată

conţinutului calculatorului.
- My Network Places (Reţeaua mea): este puntea de

legătură dintre calculator şi o reţea de calculatoare.
19
- Recycle Bin (Coş de gunoi): permite stocarea
temporară a dosarelor şterse, de unde pot fi recuperate sau
eliminate definitiv.
- Internet Explorer: navigator de internet.
O altă modalitate de lansare în execuţie a programelor constă în

crearea pe suprafaţa de lucru a unor pictograme rapide numite:
Shortcut
Sarcină de lucru:
Să se creeze un shortcut nou pe spaţiul de lucru, urmând paşii

descrişi mai jos.
Există două metode de a crea o pictograma rapidă:
1. Click dreapta pe desktop: New/ Shortcut
Figura 14. Selectarea opţiunii de creare Shortcut
În ecranul ce apare se selectează programul pentru care se

doreşte o pictogramă rapidă, accesând butonul Browse. Din lista
afişată se alege aplicaţia pentru care se creează pictograma.
20
Figura 15 Lista de programe şi fişiere
Se accesează butonul Next pentru a denumi pictograma şi se

salvează. În acest moment pe ecran apare o noua pictogramă.
2. Din lista de programe de la butonul START se selectează

aplicaţia pentru care se doreşte crearea shortcut-ului.
Figura 16 Selectarea unui program
Apăsând click stânga se trage aplicaţia selectată pe desktop.
21
Pictogramele rapide - shortcut sunt specifice prin imaginea unei
săgeţi mici în stânga pictogramei: .
I.2.4. Lansarea aplicaţiilor / programelor

Pe parcursul acestui subcapitol am menţionat în mai multe
puncte, diferite moduri de a lansa un program:
 Prin dublu click pe pictogramă;
 Prin click dreapta pe pictograma aplicaţiei se deschide lista

cu opţiuni şi se alege Open;
 Din meniul Start / All Programs selectând aplicaţia
Exerciţiul 5
Cum se lansează o aplicaţie?
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
I.2.5. Deconectarea şi închiderea sistemului

Deconectarea şi închiderea sistemului se fac din meniul afişat la
accesarea butonului Start.
Deconectarea asigura ieşirea din sistem a utilizatorului curent

cu posibilitatea conectării unui alt utilizator. Se face prin
accesarea butonului Log Off.
22
Figura 17 Butonul Log Off
Sistemul se închide accesând butonul Shut Down. Acesta

permite afişarea unei casete de dialog prin intermediul căreia
utilizatorul are posibilitatea de a alege pentru una din variantele
de oprire sau repornire a calculatorului, în funcţie de scopul
stabilit, din lista afişată.
Figura 18 Lista afişată la acţionarea butonului Shut Down
 Log Off - deconectarea unui utilizator;
 Shut down - oprirea sistemului;
 Restart - reiniţializarea sistemului;
 Stand by - consumul de energie va fi redus şi va putea fi

repornit rapid, fără a fi necesară încărcarea tuturor
aplicaţiilor.
I.3. UTILIZAREA OPERAŢIILOR DE GESTIONARE A FIŞIERELOR

Una din sarcinile unui sistem de operare este gestionarea
fişierelor.
În informatică un fişier reprezintă o colecţie arbitrară de date.

Natura datelor unui fişier poate fi diferită: cifre, numere, tabele,
text, imagini grafice (desene, fotografii, animaţii, filme), sunete
precum şi orice combinaţie între acestea.
În funcţie de scopul şi semnificaţia datelor dintr-un fişier

acestea se creează într-unul dintre numeroasele formate
23
predefinite. Tipul fişierului este dat de un sufix numit extensie
(Ex: Nume_fişier.extensie).
Fişierele sunt salvate pe un dispozitiv de stocare. Un dispozitiv

de stocare poate conţine multe fişiere. Pe parcursul existenţei
unui fişier, acesta este supus multor operaţii: creare, denumire,
modificare, copiere, mutare, ştergere etc.
I.3.1. Operaţii specifice fişierelor

Deschiderea unui fişier se face în acelaşi mod ca şi lansarea
unei aplicaţii. Începem prin localizarea fişierului în calculator.
După ce se localizează fişierul se poate deschide prin dublu
click stânga pe fişier, sau click dreapta şi din lista afişată se
alege Open (deschide).
Figura 19 Lista de opţiuni - Open
Editarea unui fişier presupune modificarea conţinutului unui

fişier. Se face prin click dreapta pe fişier şi selectarea opţiunii
Edit.
24
Figura 20 Lista opţiuni – Edit
Tipărirea fişierelor. După accesarea opţiunii Print apare

fereastra de setare a opţiunilor de printare.
Figura 21 Setarea opţiunilor de printare
De aici se pot selecta paginile ce se vor printa:
25
All - toate paginile;
Current page - pagina curentă;
Pages - se completeză numărul paginii / paginilor care se

printează;
Number of copies - numărul de exemplare.
În cadrul unei aplicaţii active, deschiderea, editarea, salvarea şi

printarea fişierelor se poate face din meniul File.
Aceste funcţii pot fi executate şi prin combinaţiile de taste:
Ctr + N - Fişier Nou;
Ctr + O - Deschiderea unui fişier;
Ctr + S - Salvarea unui fişier;
Ctr + P - Imprimarea unui fişier;
Închiderea unui fişier se face prin combinaţia de taste Alt+F4
sau accesarea butonului din colţul dreapta sus.
I.3.2. Lucrul cu Folderele

Folderul (directorul) este un dosar care poate conţine mai multe
fişiere de orice fel. Acesta apare ca pictogramă sub forma de
dosar .
Crearea unui folder se face prin click dreapta pe spaţiu de

lucru sau în interiorul unui spaţiu de stocare. Din lista afişată se
alege New (nou) - Folder. Se creează un director cu nume
presetat New Folder cu posibilitatea schimbării denumirii.
26
Figura 22 Crearea unui folder
Copierea unui folder:
Se selectează folderul care urmează a fi copiat: click dreapta -

Copy. În locaţia de destinaţie se dă click dreapta - Paste.
Redenumirea unui folder:
Se selectează folderul ce urmează a fi redenumit prin click

dreapta şi click Rename.
Mutarea unui folder:
Se selectează folderul care urmează a fi mutat: click dreapta -

Cut. În locaţia de destinaţie se dă click dreapta - Paste.
Ştergerea unui folder:
Se selectează folderul ce urmează a fi şters: click dreapta -

Delete.
Sarcină de lucru
Creaţi un nou folder pe spaţiu de lucru - desktop:
Copiaţi folderul în Start / My Documents.
Redenumiţi folder-ul în "Exemplu".
De pe desktop tăiaţi un fişier folosind comanda Cutşi adăugaţi

în folderul "Exemplu".
27
În acest capitol aţi învăţat despre:
- Partea fizică a unui calculator (componente principale) şi rolul

lor în ansamblu
- Interacţiunea dintre părţile componente
- Operaţii de bază în Windows XP Proffesional
28
I.4. REZOLVĂRI EXERCIŢII :
Exerciţiul 1. Răspuns corect:
- Placa de bază
- Procesor
- Memorie
Piesa centrală a unui calculator o reprezintă placa de bază.

Aceasta este o componentă hardware pe care sunt montate toate
celelalte componente hardware ale calculatorului.
Echipamentul de intrare: tastatura, mouse, scanner
Echipamente de intrare: monitor, imprimantă
Sistemul de operare se lansează odată cu pornirea calculatorului.
Există 3 variante de lansare a unui aplicaţii:
1. prin dublu click pe pictograma aplicaţiei de desktop
2. click dreapta pe pictogramă / Open
3. accesând START / All Programs
29
II. UTILIZAREA APLICAŢIILOR
MULTIMEDIA
Obiective
În acest capitol vom afla ce înseamna multimedia şi ne vom

familiariza cu aplicaţii de redare media:
- Windows Media player
- Windows Picture and Fax Viewer
- Paint
- Windows Movie Maker
30
II.1. MULTIMEDIA
Etimologic, multimedia este un cuvânt compus format din
prefixul „multi‖ (mai mult decât unul, mai multe) şi
substantivul „media‖ care este pluralul termenului „medium‖
(cu sensul de mijloc, intermediar, menire). Deci o traducere
brută este aceea de mijloace multiple. Termenul la plural
„media‖ are mai multe semnificaţii. În diferite contexte găsim:
massmedia (mijloace de comunicare în masă), communication
media (mijloace de comunicare), computer storage media
(mijloace de stocare a informaţiei procesate de calculator) sau
presentation–media (mijloace de prezentare).
II.1.1. Clasificări ale mediilor

Se pot identifica mai multe criterii prin care mediile se
deosebesc. Sistemul perceptiv uman este unul dintre criterii,
după care deosebim mediul vizual, audio, etc. De asemenea,
după originea informaţiilor există informaţii captate şi create.
De exemplu, la aceeaşi percepţie vizuală mediul video captează
informaţiile, iar animaţia este creată pe calculator.
Tipurile media mai pot fi clasificate în temporale şi non-

temporale. Tipuri media temporale au un comportament
dinamic, dependent de timp şi caracterizat prin continuitate. Un
mediu dependent de timp este descris printr-un flux, între
unităţile fluxului fiind o relaţie de timp. Dacă duratele de
prezentare ale tuturor unităţilor elementelor mediului dependent
de timp sunt egale, mediul se numeşte continuu. În această
categorie pot fi incluse tipurile audio şi video.
Tipurile media non-temporale sunt statice, independente de timp

şi caracterizate prin valori discrete. Un mediu independent de
timp este orice tip din mediile tradiţionale precum text sau
imagini grafice. Conţinutul acestor tipuri de medii nu depinde
de timp.
II.1.2. Sistem multimedia

Se stabilesc trei elemente pentru definirea unui sistem
multimedia: numărul de medii, tipurile acestora şi gradul de
integrare a acestor medii. Sincronizarea între medii este dată de
relaţiile dintre tipurile media dependente de timp şi tipurile
media independente de timp. Din perspectiva acestei
caracteristici şi prin combinarea elementelor stabilite mai sus,
definiţia unui sistem multimedia este:
31
Sistemul multimedia este un sistem de calcul care prelucrează
şi integrează mai multe tipuri de medii dintre care cel puţin
unul este dependent de timp.
Multimedia este termenul folosit pentru combinaţia dintre

diferite medii: text, sunet, imagini şi video.
Proiectele multimedia pot fi înregistrate sau pot fi în direct.

Acestea pot fi redate pe scenă, proiectate cu aplicaţia Media
Player.
Începuturile multimediei apar într-un articol publicat în iunie

1945 în Atlantic Montly: „As we may think‖ autorul lui fiind
Vanner Bush, profesor la MIT şi la Institutul Carnegie din
Washington. El descrie o maşină menită să ajute omul în cadrul
procesului de memorare, pe bază asociaţiilor între conţinut şi
formă, această maşină fiind numită MEMEX (MEMory
EXtended). MEMEX se baza parţial pe tehnologia
microfilmelor, fiind prevăzută cu dispozitive de selecţie foto -
optică şi tastaturi. „Dispozitiv ce poate stoca toate cărţile,
înregistrările şi comunicaţiile şi care este mecanizat în aşa fel
încât consultarea informaţiilor se realizează flexibil şi rapid‖
(Bush, 1945).
Multimedia îşi găseşte aplicabilitatea în orice domeniu:

publicitate, divertisment, artă, educaţie, inginerie, etc.
Exemplu: reclamele sunt prezentări multimedia care au scopul

de a atrage clienţi; în educaţie se folosesc materiale multimedia:
text şi imagine.
Exerciţiul 1
Definiţi un sistem multimedia:
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
32
II.1.3. Windows Media Player
Windows Media Player (prescurtat WMP) este un program

dezvoltat de Microsoft pentru redarea proiectelor multimedia
 Deschiderea programului WMP
WMP se poate accesa din meniul START / All Programs ca în

imaginea de mai jos, cu un simplu click.
Figura 23 Localizarea aplicaţiei WMP
Dacă există shortcut (pictogramă rapidă) pe spaţiu de lucru se

poate porni programul prin dublu click pe pictograma rapidă
 Meniul principal
 Redarea fişierelor multimedia cu WMP
33
Fişiere suportate de WMP sunt: .asf, .wma, .avi, .mp3, .mp2,
.mpa, .mid, .midi, .wav, .cda etc.
 Crearea unei liste de redat în WMP
În dreapta spaţiului de lucru: Now Playing se adaugă fişierele.

Se selectează fişierul multimedia cu click stânga şi cu mişcarea
mouse-ului se trage în spaţiul unde este menţionat: Drag items
Here to create playlist (Adăugaţi aici pentru crearea unei liste
de redat).
Butoanele de control: se aplică la fişierele aflate în lista de

redare.
Figura 24 Butoane de control
- redarea aleatorie
- repetarea redării
- oprirea redării
, - fişierul anterior, următor
, - pornirea şi oprirea
- controlul volumului sunetului.
34
 Informaţii despre fişiere
În meniul Library (Bibliotecă) se pot viziona sau modifica

informaţiile legate de fişiere. Informaţiile se referă la Artist,
Album, Gen, An.
Dacă nu există informaţiile acestea WMP afişează implicit

Unknown (necunoscut).
Figura 25 Meniul Library
Pentru a modifica o informaţie se dă click dreapta - Edit. Se

completează şi se acţionează butonul Enter.
Figura 26 Editarea unei informaţii
 Copierea de pe un CD sau DVD
În meniul principal Rip există opţiunea de a copia datele de pe

CD sau DVD local, în format ales de către utilizator.
35
Figura 27 Meniul Rip
 Copiere pe un CD sau DVD
Din meniul principal Burn se pot copia datele de pe local pe un

CD sau DVD. În partea dreaptă a spaţiului de lucru se adaugă
datele ce se vor scrie pe CD / DVD (Drag items here to create
burn list).
Burn Now Playing - opţiunea de a transcrie pe CD / DVD

fişierele care se află în lista de redare.
Figura 28 Meniul Burn
 Redarea direct de pe un dispozitiv
Dacă avem deja o listă de redare salvată pe un dispozitiv: iPod,

mp3Player; nu este necesară copierea datelor în lista de redare.
În meniul Sync se face sincronizarea între datele de pe
dispozitiv şi lista de redare a WMP.
36
Figura 29 Meniul Sync
Exerciţiul 2
Cum se adaugă o melodie în lista de redare?
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
 Ieşirea din aplicaţie
Închiderea aplicaţiei Windows Media Player se face în acelaşi

mod ca toate aplicaţiile: prin butonul din colţul dreapta
de sus sau prin combinaţia de taste Alt+F4.
Alte aplicaţii de redare a fişierelor multimedia:
- Winamp
- BsPlayer
- VlcPlayer
- CrystalPlayer etc
37
Sarcină de lucru
În programul Windows Media Player creaţi o listă proprie de

redare cu cel puţin trei melodii. La una dintre melodii modificaţi
numele artistului şi anul lansării.
II.1.4. Aplicaţia Windows Picture and Fax Viewer
Windows Picture and Fax Viewer este un program de

vizionare a pozelor şi imaginilor. Acesta poate afişa imagini în
format .jpg, .jpeg, .png, .bmp, .gif, .wmf, .tiff.
Spre deosebire de alte aplicaţii care se pot deschide din lista de

programe (START / All Programs), acesta se lansează prin
dublu click pe o imagine. Este aplicaţie exclusiv de vizionare a
pozelor şi nu de editare.
Figura 30 Interfaţa Windows Picture and Fax Viewer
Exerciţiul 3
Cum se lansează programul Windows Picture and Fax Viewer?
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
38
Butoane de control:
- vizualizare poză anterioară / următoare (aflate în

aceeaşi locaţie)
- aşezare poză la dimensiune potrivită sau dimensiune

reală
- prezentarea tuturor pozelor dintr-o locaţie
- mărirea şi micşorarea unei poze
- rotirea unei poze în sensul rotirii ceasului şi invers
- şterge poza afişată
- deschide opţiuni de printare a pozei
- oferă posibilitatea salvării pozei sub altă denumire şi

alt format, fără a afecta poza iniţială.
- închide aplicaţia Windows Picture and Fax Viewer şi

deschide aplicaţia de editare a pozelor: Paint
- deschide o fereastră de ajutor.
Sarcină de lucru
Deschideţi o imagine cu programul Windows Picture and Fax

Viewer. Întoarceţi poza în sens invers decât al ceasornicului.
Salvaţi noua imagine cu numele "Răsturnat".
II.1.5. Aplicaţia Paint

Paint este o aplicaţie simplă de desen, permiţând generarea şi
editarea imaginilor, inclusă în toate versiunile de Windows.
Acesta deschide şi salvează fişiere Windows bitmap (24 biţi,
256 culori, 16 culori sau monocrom) cu extensia .bmp, jpeg,
.gif, .png, .tiff.
Datorită interfeţei simpliste a devenit rapid una din cele mai

accesibile şi utilizate programe.
39
 Lansarea aplicaţiei
Paint se poate accesa din meniul START / All Programs /

Accessories / Paint cu un simplu click sau prin dublu click pe
pictograma rapidă de pe desktop.
 Interfaţa aplicaţiei
Figura 31 Interfaţa aplicaţiei Paint
 Meniul Principal
Submeniul File conţine următoarele comenzi:
New Deschide un nou spaţiu de lucru
Open Accesează o imagine existentă
Save / Save As.. Salvarea imaginii sub anumit format şi nume
Print Preview Previzualizare a imagini pentru printare
Page Setup.. Setări pentru printare: alegerea imprimantei, a

aşezării în pagină
40
Print.. Trimiterea imaginii spre printare
Send... Trimiterea imaginii prin mail
Set As Background Setarea imaginii ca fundal pe desktop
Exit Ieşire din aplicaţia Paint
Submeniul Edit conţine următoarele comenzi:
Undo Anulează ultima / ultimele acţiuni
Redo Activ după acţionarea Undo, presupune refacerea

acţiunii anulată prin Undo.
Cut Tăierea selecţiei cu posibilitatea de a lipii în alt

loc
Copy Copierea unei selecţii
Paste Lipirea unei selecţii
Clear Ştergerea conţinutului unei selecţii

selection
Select All.. Selectează tot
Submeniul View conţine următoarele comenzi:
Tool Box Dacă este bifată, atunci bara de instrumente

este vizibilă
41
Color Box Dacă este bifată atunci bara de culori este
vizibilă
Zoom Mărirea sau micşorarea imaginii
View Bitmap Afişarea imaginii pe tot ecranul
Submeniul Image conţine următoarele comenzi:
Flip / Rotate Răsucirea imaginii sub un anumit unghi,

orizontal sau vertical
Strech / Skew Lărgirea imaginii
Invert colors Inversarea culorilor
Attributes Proprietăţi ale imaginii (unitatea de măsură,

color sau alb-negru)
Clear image Ştergerea imaginii
Submeniul Colors conţine următoarele comenzi:
Edit Colors Utilizarea altor nuanţe decât culorile de bază
Bara de instrumente oferă utilizatorului diferite instrumente

pentru editarea unei imagini: creion, pensulă, efect de spray,
trasarea unor linii drepte, a unor forme geometrice, inserarea
unui text etc.
42
Figura 32 Bara de instrumente
În colţul din stânga este culoarea instrumentului selectat. Pentru

a selecta şi utiliza culoarea principală se desenează mişcând
mouse-ul cu click stânga. Pentru a doua culoare vom face click
dreapta.
Figura 33 Paleta de culori
Sarcină de lucru
Utilizând aplicaţia Paint să se facă următoarele:
1. Desenaţi trei cercuri şi trei dreptunghiuri.
2. Selecteze două culori de lucru (altele decât cele implicite

negru şi alb). Desenaţi cercurile cu culoarea principală şi
dreptunghiurile cu culoarea secundară.
3. Să se taie unul din cercuri şi să se lipească peste un

dreptunghi.
Pasul 1. Pentru desenarea cercurilor vom selecta instrumentul:

din bara de instrumente. Plasăm mouse-ul pe spaţiul de
lucru şi trasăm cercurile. Pentru desenarea dreptunghiurilor vom
selecta din bara de instrumente.
Pasul 2. Selectăm culoarea principală cu click stânga pe

albastru (de exemplu) şi culoarea secundară prin click dreapta
pe verde. Pentru a umple cercurile cu culoarea principală vom
alege instrumentul . Cu click stânga în interiorul cercului se
colorează cercul în culoarea principală. Cu click dreapta în
interiorul dreptunghiului colorăm dreptunghiul în culoarea
secundară.
43
Pasul 3. Pentru a face o selecţie vom utiliza instrumentul .
Îl trecem deasupra cercului şi din meniul Edit selectăm Cut. Din
acelaşi meniu vom selecta Paste. Cercul va apărea în colţul de
sus. Cu mouse-ul îl vom muta deasupra dreptunghiului.
Alte aplicaţii foto digitale:
- Adobe Photoshop
- Microsoft Photo Editor
- Corel Draw etc
II.1.6. Aplicaţia video digitală Windows Movie Maker
Windows Movie Maker este o aplicaţie de creare şi editare

video inclus în Windows XP şi are următoarele caracteristici:
- Efecte speciale aplicabile;
- Asociere imagini cu sunet.
Pentru a deschide aplicaţia Windows Movie Maker accesaţi

START / Programs / Windows Movie Maker.
44
Figura 34 Accesarea Windows Movie Maker
Dacă pe spaţiu de lucru (desktop) este creată o pictogramă

rapidă, atunci aplicaţia se poate deschide cu dublu click pe
pictogramă .
45
Figura 35 Interfaţa aplicaţiei Windows Movie Maker
În centru este spaţiu pentru adăuga imagini, clipuri şi sunete ce

vor compune filmul în final. În dreapta se poate vizualiza filmul
creat şi jos sunt secvenţele de imagini şi clipuri în ordinea
apariţiei şi sunetul.
 Meniul principal
În continuare vom parcurge meniurile de bază ale acestei

aplicaţii:
 Meniul File
New Project Permite crearea unui nou proiect
Open Project Deschide lista cu proiectele existente şi permite

deschiderea
46
Save project Salvează proiectul actual
Save Project As.. Salvează proiectul actual în alt format în funcţie de

preferinţele utilizatorului
Capture Video Preia informaţii video de pe un dispozitiv ataşat la

calculator(aparat video/foto digital)
Import into Copiază din memoria locală în galeria aplicaţiei

Collection poze, secvenţe video şi sunete ce pot fi utilizate în
crearea unui film
Properties Proprietăţile proiectului: titlu, autor, durata,

descriere
Exit Ieşire din aplicaţie
Undo.. Aduce proiectul în starea anterioară
Redo.. Aduce proiectul în starea ulterioară
Cut Taie secvenţa selectată cu posibilitatea de a

insera selecţia în alt loc
Copy Copiază o secvenţă selectată
Paste Lipeşte ultima secvenţă copiată sau tăiată
Delete Şterge secvenţa selectată
Select all Selectează tot
Rename Redenumeşte proiectul
Clear storyboard Goleşte secvenţele adăugate în film, dar se
47
păstrează în galeria aplicaţiei
 Meniul View
Storyboard / Timeline Schimbă modul de vizionare a secvenţelor ce

compun filmul:
Storyboard: arată imaginile în succesiunea lor

în cadrul fimului, cu efectele de trecere de la
un cadru la altul
Timeline: desfaşurarea imaginilor şi sunetului

în timp
Zoom in / out / to fit Mărirea, micşorarea sau potrivirea imaginii
Task Pane Centralizează paşii necesari în crearea unui

proiect
Collections Deschide galeria aplicaţiei. Aici se adaugă toate

imaginile şi sunetele pentru film
Thumbnails / Details Modul de afişare a imaginilor: pictograme mici

sau numele imaginilor şi detalii
 Meniul Tools
AutoMovie.. Oferă stiluri predefinite pentru editarea unui

proiect (efecte, tranziţii între imagini)
Titles and Credits Adăugarea sau editarea titlurilor în anumite faze

ale filmului: la început, la începutul unei
secvenţe anume, pe o secvenţă anume, la sfârşitul
filmului
Video Effects Lista efectelor video ce pot fi aplicate

secvenţelor
Video Transitions Lista modurilor de trecere de la o imagine la alta
48
Narrate Timeline Oferă posibilitatea înregistrării unei voci, pe
parcursul filmului(narator)
 Meniul Play
Play Clip Rularea imaginilor
Stop Oprirea rulării proiectului
Play Timeline Rularea imaginilor şi sunetelor
Rewind Timeline Rulează de la început
Back / Forward Secvenţe anterioare / următoare
Sarcină de lucru
Să se realizeze un film de 30 secunde. Includeţi imagini salvate

local, folosiţi tranziţii pentru trecerea de la o imagine la alta.
Adăugaţi titlu la începutul filmului şi credite la sfârşitul
filmului. Salvaţi filmul sub ce nume doriţi.
Folosiţi meniul Movie tasks pentru a avea acces rapid la paşii

pentru realizarea proiectului.
Pasul 1. Deschideţi aplicaţia şi creaţi un proiect nou urmând

paşii Start / All Programs / Windows Movie Maker
File / New Project (sau combinaţia taste CTR+N).
Pasul 2. Accesaţi Task Pane / Movie tasks
49
Figura 36 Meniul Movie Tasks
Pasul 3. Import Video / Import Pictures / Import audio or

music.
Acest pas presupune copierea în galeria aplicaţiei a pozelor,

video şi a imaginilor care vor compune filmul.
Figura 37 Galeria
După ce copiem în galerie selectăm poza sau materialul video şi

cu mouse-ul tragem imaginea în Storyboard (partea de jos) în
pătrăţelele mari. Se aduc pozele în ordinea dorită.
50
Pasul 4. Pentru a vizualiza lista de efecte ce se pot aplica unei
imagini sau video vom deschide din Movie Tasks Video effect
sau din Clip / Video / Video effect.
Figura 38 Lista efectelor video
Selectăm unul din efecte şi cu mouse-ul îl tragem peste imagine

sau din fereastra Add or Remove Video Effects selectaţi din
lista din partea stângă efectul dorit şi îl treceţi în partea dreaptă
folosind butonul Add. Apoi daţi click pe OK.
O altă posibilitate de atribuire de efect unei imagini: se

selectează o imagine cu click dreapta. Din lista de opţiuni se
alege Video Effect. Se alege un efect şi se dă click Add (adaugă)
– OK.
51
Pasul 5. Pătrăţelele mici se utilizează pentru aplicarea unei
tranziţii: trecerea de la o imagine la alta. Deschidem din Task
Pane - View Video Transition. Din listă vom selecta un model şi
cu ajutorul mouse-ului vom adăuga o tranziţie de la o poză la
alta.
Pasul 6. Adăugăm titlu prin accesarea Make titles or credits.
Figura 39 Adăugarea titlului
Add title at the beginning of the movie - adăugare titlu la

începutul filmului. În câmpul apărut vom scrie titlul filmului.
Pentru a asocia şi titlului un efect sau schimba mărimea şi

culoarea se accesează Change the title animation sau Change
the text font and color.
După ce aţi completat titlul se selectează: Done, add title to

movie (Am terminat, adaugă titlu fimului)
Pasul 7. Adăugarea creditelor de la sfârşitul filmului se face

prin selectarea din Movie tasks Make titles and credits / Add
credits at the end of the movie.
În acelaşi mod se completează creditele şi în final se selectează

Done, add title to movie.
52
Pasul 8. Salvarea filmului se face din meniul principal File /
Save.
Figura 40 Salvarea proiectului
Din fereastra Save Project As se alege calea unde se va salva

fişierul, se redenumeşte fişierul în câmpul File name şi se
salvează prin apăsarea butonului Save.
Sarcină de lucru
1. Creaţi un film utilizând 10 imagini.
2. Folosiţi câte un efect pentru fiecare imagine
3. Adăugaţi elemente de legătură - de tranziţie între imagini
5. Adăugaţi un titlu la începutul filmului
Să recapitulăm punctele importante din acest capitol:
- Redarea fişierelor multimedia în Windows Media Player
- Vizualizarea şi editarea fotografiilor digitale
53
- Crearea şi editarea filmelor.
II.2. REZOLVĂRI EXERCIŢII :
Sistemul de operare este un sistem care prelucrează şi integrează

mai multe tipuri de medii (text, sunet, imagini şi video).
Se accesează meniul Now Playing şi se adaugă fişierele media

folosind opţiunea Drag.
Windows Picture and Fax Viewer se accesează prin deschidere

cu dublu click a unei imagini
54
III. UTILIZAREA UNOR MIJLOACE
MODERNE DE COMUNICARE – REŢEAUA
INTERNET ŞI WORLD WIDE WEB
Obiectivele Capitolului
Pe parcursul acestui capitol veţi învăţa despre:
- Ce înseamnă Internet, World Wide Web (WWW), Browser.
- Ce este un motor de căutare şi cum anume se poate folosi

acesta.
- Cum puteţi găsi informaţii pe Internet.
- Cum se pot crea şi utiliza adresele de email.
- Care sunt programele de poştă electronică şi cum se pot folosi

acestea.
- Ce reprezintă mesageria instant şi cum se poate utiliza.
55
- Ce sunt grupurile de ştiri.
III.1. INTERNET , W EB, BROWSER
Internet (scris cu majusculă) reprezintă acea reţea globală,

accesibilă oricărui utilizator şi formată prin interconectarea a
milioane de reţele de calculatoare din toată lumea cu ajutorul
unor reguli specifice de comunicare, numite Protocoale:
Transmission Control Protocol şi Internet Protocol denumite , pe
scurt, TCP/IP.
Internetul îşi are originea în anul 1969, apărut ca urmare al unui

proiect experimental al unei agenţii – Advanced Research
Projects Agency (ARPA) – din cadrul Departamentului de
Apărare al Statelor Unite. Proiectul iniţial, numit ARPANet, lega
calculatoarele din Universitatea din California, Los Angeles
(UCLA) cu cele ale Institutului de Cercetări din Standford (SRI)
pentru ca mai apoi să fie conectate şi Universitatea din Utah
precum şi cea din California, Santa Barbara. În anul 1981
reţeaua număra 213 noduri.
În 1990 Tim Berners-Lee, fizician la CERN Geneva, dezvoltă

protocoalele de comunicaţie pentru World Wide Web, creând şi
limbajul HTML (Hypertext Markup Language). Chiar dacă era
iniţial un proiect destinat cercetătorilor din fizica atomică şi
subatomică, descoperirile sale au făcut rapid epocă, pentru
multă lume Internetul devenind sinonim cu World Wide Web-ul
(WWW).
World Wide Web abreviat WWW, numit scurt şi web, în limba

engleză înseamnă "reţea". WWW-ul este un sistem de
documente şi informaţii de tip hipertext, legate între ele „cu
scopul de a permite accesul universal la o mare diversitate de
documente‖ (http://www.w3.org ).
O pagină Web este un fişier HTML care conţine informaţii tip

text, imagini, sunete, animaţii, video etc – ceea ce se afişează
atunci când se „navighează‖ pe Internet. O colecţie de pagini
Web corelate formează un site. În anul 1991 se raportează
primele pagini Web vizibile "în lume", la laboratorul de fizică
de la Stanford Linear Accelerator Center (SLAC). Unii
consideră ca moment al apariţiei Web-ului anul 1994, când a
fost lansat pe piaţă primul navigator performant.
56
Navigatorul Web sau Browserul este o aplicaţie software ce
permite utilizatorilor să afişeze text, grafică, să redea video,
muzică şi alte informaţii localizate pe o pagină din World Wide
Web, dar şi să comunice cu ofertantul de informaţii şi chiar şi
cu alţi utilizatori care accesează acea pagină.
Unele dintre cele mai cunoscute browsere web sunt:
 Microsoft Internet Explorer – disponibil în sistemele

de operare Windows sau, pentru descărcare, de la adresa:
http://www.microsoft.com/nz/windows/internet-
explorer/default.aspx
 Mozilla Firefox – disponibil pentru descărcare la adresa

http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/
 Google Chrome – putând fi instalat direct folosind

adresa
http://www.google.com/chrome/index.html?hl=ro&brand
=CHMA&utm_campaign=ro&utm_source=ro-ha-emea-
ro-bk&utm_medium=ha
 Apple Safari – adresa pentru descărcare este

http://www.apple.com/safari/download/
 Opera Software - Opera – disponibil pentru descărcare

la adresa http://www.opera.com/download/
 Mozilla Camino – ce poate fi descărcat de la adresa

http://caminobrowser.org/
 Flock – disponibil la adresa http://flock.com/
Sarcină de lucru
Identificaţi, pe ecranul calculatorului, pictograma

corespunzătoare browserului Internet Explorer . Prin dublu
click acţionat asupra acestei pictograme, lansaţi aplicaţia.
De la adresa mai sus menţionată, descărcaţi şi instalaţi

browserul Mozilla Firefox. După instalare, identificaţi pe
ecranul calculatorului pictograma corespunzătoare acestuia .
Prin dublu click acţionat asupra acestei pictograme, lansaţi
aplicaţia.
57
Figura 41 Browserul Internet Explorer
Sarcină de lucru
De la adresa mai sus menţionată, descărcaţi şi instalaţi

browserul Mozilla Firefox. După instalare, identificaţi pe
ecranul calculatorului pictograma corespunzătoare acestuia .
Prin dublu click acţionat asupra acestei pictograme, lansaţi
aplicaţia.
Figura 42 Browserul Mozilla Firefox
58
Sarcină de lucru
Observaţi asemănările şi diferenţele între cele 2 aplicaţii.
Majoritatea browserelor au mai multe elemente comune:
- Butoanele Back şi Forward – care permit utilizatorului

explorarea paginilor înainte şi înapoi
- Butoanele Refresh sau Reload – prin acţionarea cărora se

reactualizează conţinutul paginii curente
- Butonul Stop – folosit pentru a opri încărcarea unei pagini. În

anumite browsere funcţionalitatea acestui buton este integrată în
butonul Reload.
- Butonul Home – utilizat pentru a încarcă pagina setată pentru

a fi implicită. Pagina implicită este cea care se încarcă la
pornirea aplicaţiei.
- Bara de adrese – în care utilizatorul scrie adresa paginii Web

dorită a fi afişată.
- Bara de status – care arată progresul încărcării unei pagini.
Figura 43 Alcătuirea ferestrei unui browser
59
Internetul pune la dispoziţia utilizatorului o multitudine de
informaţii în formate diverse: aplicaţii, documente, imagini,
fişiere multimedia etc. De cele mai multe ori o localizare
precisă a celor care interesează, este extrem de dificilă. În
ajutorul utilizatorilor vin motoarele de căutare.
Exerciţiul 1
Definiţi noţiunea de browser.
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
Motoarele de căutare sunt programe specifice care accesează

continuu şi automat Internetul. Acestea sunt menite să
minimizeze timpul de acces, localizare şi prezentare a
informaţiilor dorite de utilizatori.
Printre cele mai utilizate motoare de căutare se numără:
Google - http://www.google.ro/
Yahoo - http://m.www.yahoo.com/
Bing - http://www.bing.com/
Ask - http://www.ask.com/ .
Sarcină de lucru
Să presupunem că un utilizator, Marcel, doreşte să afle mai

multe informaţii despre Ministerul Educaţiei din România însă
nu cunoaşte adresa acestuia. Se ridică întrebarea cum poate
accesa datele de care are nevoie.
Prin dublu click asupra pictogramei corespunzătoare

browserului Mozilla Firefox, porniţi aplicaţia.
În bara de adrese tastaţi adresa motorului de căutare Google şi

apăsaţi tasta Enter. Imaginea afişată va fi similară cu cea de mai
jos.
60
Figura 44 Motorul de căutare Google
În câmpul de căutare se vor introduce următoarele cuvinte:

ministerul educatiei romania
Figura 45 Introducere cuvinte cheie într-un motor de căutare
După apăsarea butonului Căutare Google se va afişa o pagină

cu legături (linkuri) către toate paginile web care conţin, fie în
titlu, fie în conţinut, cuvintele introduse care sunt evidenţiate.
61
Figura 46 Rezultate motor de căutare
Ca urmare a criteriilor de prioritizare ale motorului de căutare,

adresa Ministerului Educaţiei din România este prima în lista
afişată. Cu un simplu click asupra linkului www.edu.ro ::
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi ... va putea fi
afişată pagina acestei instituţii.
62
Figura 47 Site-ul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Exerciţiul 2
Ce este un motor de căutare?
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
Sarcină de lucru
Deschideţi un browser şi, folosind un motor de căutare, căutaţi

mai multe informaţii despre: muşeţel, motoarele disel, Iaşi,
vremea pe următoarele trei zile în Romania, Matta Hari
63
III.2. EMAIL – TRECUT ŞI PREZENT
E-mail sau poştă electronică reprezintă acel sistem care

permite transmiterea sau primirea de mesaje prin intermediul
Internetului.
Emailul îşi are începuturile anterior ARPANet-ului. Nu se poate

spune că Internetul a fost niciodată inventat ci că a evoluat de la
cele mai simple date. Iniţial, emailul era o caracteristică
avansată a ceea ce, în prezent, numim un director, în care se
lăsau mesaje pentru un alt utilizator. Acest director era vizibil
utilizatorilor în momentul conectării (logării).
Astfel, înainte de apariţia Internet-ului, emailul se folosea doar

pentru a trimite mesaje unor utilizatori diferiţi ale aceluiaşi
computer. În momentul în care calculatoarele au început să
comunice între ele, problema a devenit puţin mai complexă. Ca
şi în cazul sistemului poştal uzual, pentru a putea fi trimis un
mesaj între două calculatoare ce se găsesc într-o reţea, era
necesar un „plic‖ ce conţinea corpul mesajului dar şi o „adresă‖
care indica destinatarul mesajului.
Din această cauză ARPANet a avut o contribuţie majoră în

dezvoltarea serviciului de email. În 1972 Ray Tomlinson a
implementat un sistem email bazat pe reţeaua ARPANet. El este
cel care a ales simbolul „@‖ pentru trimiterea în conjuncţie a
mesajelor de la un calculator la altul. Ca urmare a acestor
inovări, Ray Tomlinson este considerat de mulţi, inventatorul
emailului.
De aici lucrurile evoluează rapid: mai întâi se inventează un

sistem bazat pe directoare (foldere) pentru emailuri, pentru ca
ulterior să apară necesitatea dezvoltării de software specific
pentru organizarea acestora.
O primă funcţionalitate dezvoltată atunci când au apărut

calculatoarele personale (Personal Computers sau PC) au fost
„cititorii offline‖. Aceştia permiteau utilizatorilor de email să
stocheze emailurile pe calculatoarele proprii, să le citească şi să
pregătească mesaje de răspuns fără a fi conectat direct la
Internet – aşa cum este Microsoft Outlook în zilele noastre.
Această facilitate s-a dovedit utilă mai ales în acele regiuni unde
accesul la Internet se realiza prin dial-up, iar serviciul de
telefonie era destul de costisitor.
Odată cu World Wide Web-ul, emailul începe să se prezinte cu

interfeţe web prietenoase, asigurate de furnizori (provider)
precum Yahoo, Hotmail, Google etc. Astfel, în ciuda a aceea ce
64
WWW-ul oferă, emailul rămâne cea mai importantă aplicaţie a
Internet-ului, cea mai des utilizată facilitate a acestuia. În
prezent mai mult de 600 milioane de oameni din întreaga lume
folosesc serviciul de email.
III.2.1. Utilizarea serviciilor Web pentru crearea unei adrese de

email
Sarcină de lucru
Se doreşte crearea unei adrese de email pentru utilizatorul Ana-

Maria Georgescu. Similar paşilor descrişi în cele ce urmează,
creaţi propria adresă de email. Pentru aceasta se va folosi
furnizorul Yahoo, astfel:
1. Se porneşte aplicaţia Internet Explorer.
2. În bara de adrese se tastează adresa: http://www.yahoo.com/
3. În partea stânga a paginii afişate, se alege Yahoo!Mail, aşa

cum se arată în imaginea următoare.
Figura 48 Pagina www.yahoo.com
4. În pagina afişată se alege Sign Up pentru a crea o adresă

nouă
65
Figura 49 Creare adresă email
5. Se completează câmpurile cerute cu informaţiile

corespunzătoare. Pe măsură ce se introduc, datele se şi
verifică în mod automat.
Într-o primă etapă sunt cerute informaţii cu caracter personal:

nume, prenume, data naşterii, ţara de origine, codul poştal.
Unele dintre aceste câmpuri nu sunt obligatorii însă sunt
necesare pentru ca Yahoo să vă furnizeze conţinut din regiunea
dumneavoastră.
Figura 50 Creare adresă email - introducere date personale
Ulterior se vor solicită date cu privire la crearea contului (a

utilizatorului Yahoo): cum să se numească contul şi va fi
definită parola. Deoarece sunt milioane de utilizatori, este
posibil ca ceea ce se introduce ca denumire de cont de email să
66
fie deja atribuită. Yahoo sugerează posibile nume de utilizator
care, în acel moment, sunt disponibile.
În câmpul „Password‖ se introduce parola dorită pentru cont.
Figura 51 Creare adresă email - introducere date cont
Pentru utilizatorul Ana-Maria, s-a creat, în figura de mai sus

adresa de email: am.georgescu@yahoo.com şi s-a introdus o
parolă.
Este de preferat ca atât contul creat cât şi parola introdusă să fie

cât mai uşor de reţinut. Pe de altă parte, se recomandă ca parola
introdusă să nu fie uşor de ghicit. Astfel, contează dacă p arola
conţine litere mari sau mici, cifre, diverse simboluri.
Mai departe, Yahoo solicită să fie definite anumite informaţii,

extrem de necesare în cazul în care ID-ul (denumirea contului
de email) sau parola este uitată. Astfel se solicită introducerea
unei adrese alternative de email pe care vor fi trimise, selectarea
sau introducerea a 2 întrebări secrete care vor fi puse atunci
când se încearcă reamintirea informaţiilor uitate, precum şi
răspunsurile la acestea.
Figura 52 Creare adresă email - informaţii suplimentare
67
La final, Yahoo solicită introducerea unor caractere ca o măsura
de securitate.
Figura 53 Creare adresă email - introducere cod de securitate
Adresa este creată automat în momentul în care se acţionează

butonul Create My Account.
Figura 54 Creare adresă email - Mesaj de confirmare al contului creat
Pentru a citi, compune sau trimite mesaje folosind adresa nou

creată, se reiau paşii 1, 2 şi 3 anterior descrişi şi se introduc
datele cerute în câmpurile Yahoo!ID – în cazul prezentat
„am.georgescu‖ şi Password.
68
Figura 55 Accesare adresă de email
Odată accesat contul de email, se pot citi mesaje – prin simplu

click asupra acestora, se pot compune mesaje noi – folosind
butonul New, se poate răspunde la mesaje – folosind butonul
Reply.
Prin accesarea butonului New, va apare o fereastră nouă în care

se vor introduce:
 în câmpul To: adresa de email a destinatarului
 în câmpul CC (numit şi carbon copy sau copie la indigo): se

introduc adresele de email ale persoanelor cărora dorim să le
aducem la cunoştinţă mesajul trimis. Persoanele ale căror
adrese sunt trecute în câmpul Cc: se mai numesc "destinatarii
secundari".
 Opţional, în câmpul BCC (prescurtarea de la Blind Carbon

Copy sau copie confidenţală), vizibil dacă se apasă butonul
Show BCC: ca şi în cazul precedent, câmpul poate cuprinde
adresele unor destinatari secundari. Diferenţa faţă de copia
simplă constă în faptul că destinatarii primari şi secundari ai
mesajului nu vor şti că mesajul este recepţionat de aceşti
corespondenţi.
 În câmpul Subject: titlul mesajului
 conţinutul mesajului în câmpul gol.
69
Figura 56 Compunere mesaj nou
Pentru a răspunde la un mesaj, după click pe mesajul primit, se

va apăsa butonul Reply.
Figura 57 Utilizarea butonului Reply pentru a răspunde unui mesaj
După acţionarea butonului, va apare o fereastră în care

câmpurile To şi Subject sunt precompletate, iar câmpul
70
mesajului conţine şi mesajul primit, deasupra căruia se va putea
introduce textul de răspuns.
Similar celor descrise anterior, se pot crea conturi pentru

Google Mail accesând adresa https://mail.google.com/, pentru
Hotmail la adresa http://www.hotmail.com sau pentru orice alt
site.
Sarcină de lucru
Folosind adresa de email nou creată, compuneţi un mesaj nou cu

titlul „Buna, aceasta e noua mea adresa‖ pe care îl veţi trimite
către: am.georgescu@yahoo.com sau către adresa unui prieten.
În corpul mesajului veţi scrie un mesaj de salut către destinatar.
III.2.2. Microsoft Outlook
Microsoft Outlook este un program de poştă electronică şi face

parte din suita Office, dezvoltată de compania Microsoft. De
asemenea, acesta oferă un mediu unic atât pentru email cât şi
pentru gestionarea calendarelor, a persoanelor de contact, a
informaţiilor personale.
Programul poate fi accesat urmând calea: Start / Programs /

Microsoft Office / Microsoft Office Outlook 2003 sau accesând
pictograma de pe ecranul calculatorului.
71
Figura 58 Programul de poştă electronică - Microsoft Outlook
Microsoft Outlook este utilizat îndeosebi în organizaţii

corporatiste însă poate fi întrebuinţat cu uşurinţă de către orice
utilizator. Una din facilităţile oferite de acest program este
posibilitatea lucrului concomitent cu două sau mai multe adrese
de email ale aceluiaşi furnizor sau ale unor furnizori diferiţi:
Yahoo, Gmail, Hotmail etc.
Configurările Microsoft Outlook, necesare pentru a putea accesa

aceste căsuţe de email de la Yahoo, Gmail sau Hotmail, sunt
explicate pe larg la adresele:
http://office.microsoft.com/ro-
ro/outlook/HA011133141048.aspx - pentru utilizarea Outlook
cu Yahoo! Mail
http://office.microsoft.com/en-
us/outlook/HA011488981033.aspx - pentru utilizarea Outlook
cu Google Gmail
http://support.microsoft.com/kb/287424/ro - pentru utilizarea

Outlook cu Hotmail
III.2.2.1 Crearea unui mesaj nou
Sarcină de lucru
72
Utilizând link-ul menţionat anterior, configuraţi Microsoft
Outlook pentru accesarea adresei de email.
Urmând indicaţiile următoare, trimiteţi un mail către un prieten.
Pentru a trimite un email folosind Microsoft Outlook se poate

utiliza una din următoarele căi:
1. se accesează meniul File / New / Mail message
2. se acţionează butonul New / Mail message
3. se apasă concomitent tastele Ctrl + N.
Figura 59 Mesaj nou
4. Ulterior se vor introduce: adresa de email a destinatarul ui,

subiectul şi conţinutul mesajului. Emailul va fi trimis după
apăsarea butonului Send.
73
Figura 60 Creare mesaj nou
Unui mesaj primit i se poate răspunde folosind unul dintre

butoanele:
 Reply – pentru a răspunde destinatarului (cel menţionat în

câmpul To)
 Reply to All – pentru a răspunde tuturor destinatarilor (atât

cei din câmpul To cât şi cei menţionaţi în câmpul CC)
 Forward – pentru a trimite emailul mai departe, altor

destinatari.
Figura 61 Butoare necesare pentru a răspunde la un mesaj
III.2.2.2 Organizarea căsuţei de email
Emailurile primite pot fi organizate, în cadrul Inbox-ului, într-o

structură de directoare. Pentru a crea un folder (director) nou, se
apasă click dreapta asupra Inbox-ului şi se alege New Folder.
74
Figura 62 Organizarea căsuţei de email - creare directoare
Emailurile pot fi mutate din Inbox într-unul din directoare prin

Drag and Drop (se menţine click stânga pe emailul care se
doreşte mutat şi se ―trage‖ în folderul dorit) sau folosind reguli
cu ajutorul cărora emailul primit de la o anumită persoană se va
muta automat în folderul dorit.
Pentru a crea o regulă nouă din meniul Tools se alege Rules and
Alerts, ca în imaginea de mai jos:
Figura 63 Utilizare Rules and Alerts
În fereastra nou apărută se apasă New Rule ... pentru a începe

configurarea noii reguli. Astfel:
 se pot muta mesaje de la un anumit destinatar sau de la o listă

de distribuţie, într-un anumit folder;
75
 se pot muta mesaje ce conţin anumite cuvinte în subiect, într-
un folder specific;
 se pot şterge emailuri cu anumite cuvinte în subiect
 se pot marca emailuri cu steaguri de culori diferite, pentru

atenţionare.
Figura 64 Organizare căsuţă de email prin utilizarea regulilor
Sarcină de lucru
Creaţi, în cadrul Inbox-ului, trei directoare pe care să le

denumiţi astfel: Prieteni, Familie, Oficiale.
Configuraţi trei reguli astfel:
1. una care să mute emailurile primite de la

am.georgescu@yahoo.com în folderul Prieteni
2. una care să mute emailurile care conţin în subiect cuvântul

colegi în folderul Oficiale
3. una care să şteargă emailurile care conţin în subiect

cuvintele: spam, unsolicited.
III.2.2.3 Gestionarea contactelor
Microsoft Outlook oferă posibilitatea gestionării persoanelor de

contact şi a informaţiilor personale. Pentru a introduce, căuta,
76
modifica sau vizualiza lista contactelor se poate urma unul din
paşii descrişi în cele ce urmează:
1. se alege opţiunea Contacts din partea stângă a ferestrei

principale a Microsoft Outlook
2. din meniul Go se alege Contacts
3. se apasă simultan combinaţia de taste Ctrl + 3.
Figura 65 Definire contacte
4. Ulterior, prin apăsarea butonului New / Contact sau a

combinaţiei de taste Ctrl+N, va apare o fereastră în care se
completează datele persoanei care se doreşte a fi salvată în
lista de contacte.
77
Figura 66 Introducere contact nou
Odată introduse, datele unei persoane de contact pot fi folosite

cu uşurinţă în momentul conceperii unui email. Astfel, dacă se
apasă butonul To, din fereastra nou apărută se poate alege
persoana căreia i se trimite mesajul.
Figura 67 Selectare contact definit în lista de contacte
Sarcină de lucru
78
Creaţi propria listă de contate introducând datele a cel puţin 5
prieteni.
III.2.2.4 Utilizarea Calendarului
Calendarul integrat în Microsoft Outlook oferă posibilitatea

creării unei agende electronice pentru organizarea şi crearea
întâlnirilor, programărilor sau a evenimentelor.
Programarea (Appointment) este acel eveniment ce ne priveşte

personal, ce are loc o singură dată pe zi la o ora fixată. O
întâlnire (meeting) este o programare la care urmează să
participe mai multe persoane.
Pentru accesarea Calendarului se poate urma unul dintre paşii

descrişi în cele ce urmează:
1. se alege opţiunea Calendar din partea stângă a ferestrei

principale a Microsoft Outlook
2. din meniul Go se alege Calendar
3. se apasă simultan combinaţia de taste Ctrl + 2
Figura 68 Accesare calendar
Pentru organizarea unei întâlniri, sunt necesare trei elemente de

bază: un organizator, participanţi şi o amplasare. Există mai
79
multe posibilităţi pentru a stabili o întâlnire, pornind de la o
programare, în Microsoft Outlook:
1. se accesează meniul Actions / New Appointment
2. se acţionează butonul New / Appointment
3. se dă dublu click pe un interval orar din fereastra implicită a

calendarului
Figura 69 Creare întâlnire
În fereastra apărută se introduc primele date ale întâlnirii:

subiectul întâlnirii (câmpul Subject), locaţia (câmpul Location),
tipul de întâlnire (câmpul Label), localizarea în timp – data de
start, de finalizare, ora de început şi de sfârşit. De asemenea se
poate specifica şi un timp de reamintire a întâlnirii, înainte ca
aceasta să aibă loc (câmpul Reminder).
80
Figura 70 Introducere date întâlnire
Participanţii la întâlnire se introduc la accesarea tabului

Scheduling. Într-o întâlnire Outlook fiecare persoană implicată
are un rol clar care dictează ce face acea persoană şi ce grad de
control are. Astfel există participanţi obligatorii (Required
Attendee) şi participanţi opţionali (Optional Attendee). La
acestea se adaugă resursele – echipamente sau săli.
Resursele se pot adăuga direct din lista de contacte prin

apăsarea butonului Add Others şi selectarea opţiunii Add from
Address Book.
Figura 71 Adăugare participanţi
81
După adăugarea participanţilor se apasă butonul Send şi astfel
organizatorul întâlnirii le trimite participanţilor o solicitare de
întâlnire. Solicitarea merge atât în Inbox-urile cât şi în
calendarele participanţilor.
În momentul în care participanţii au citit solicitarea, Outlook le

solicită un răspuns care se întoarce la organizator. Organizatorul
poate verifica sau modifica statusul răspunsurilor în fereastra
corespunzătoare tabului Tracking.
Sarcină de lucru
Organizaţi o întâlnire pentru săptămâna viitoare la care să

participe 3 prieteni din lista de contacte. Configuraţi această
întâlnirea în aşa fel încât să dureze 4 ore şi să fiţi atenţionat de
începerea ei cu 25 de minute înainte.
III.2.2.5 Gestionarea sarcinilor
Spre deosebire de o programare, sarcina (taskul) poate fi

urmărită din punct de vedere a activităţii realizate până la un
moment dat (tracking).
Pentru a putea introduce un task, se poate urma unul dintre paşii

descrişi în cele ce urmează:
1. se alege opţiunea Task din partea stângă a ferestrei principale

a Microsoft Outlook
2. din meniul Go se alege Calendar
3. se apasă simultan combinaţia de taste Ctrl + 4
82
Figura 72 Accesare taskuri
Ulterior, prin apăsarea butonului New sau prin dublu click

acţionat asupra unei linii necompletate din lista de taskuri, va
apare o fereastră similară celei de la stabilirea unei programări,
în care se vor introduce:
- denumirea taskului în câmpul Subject
- data de start şi de finalizare a acestuia în câmpurile Due date

şi Start date
- statusul taskului care poate fi: neînceput (Not Started), în

desfăşurare (In Progress), finalizat (Completed), în aşteptare
(Waiting on someone else) sau amânat (Deferred)
- prioritatea taskului ce poate fi: scăzută (Low), normală

(Normal) sau ridicată (High)
- gradul de efectuare a taskului, în strânsă corelare cu statusul

acestuia.
- opţional, se poate specifica un timp de reamintire a taskului.
83
Figura 73 Definire task
După apăsarea butonului Save and Close, taskul introdus va

apare în listă.
Figura 74 listă taskuri
Datele introduse la crearea acestuia, pot fi oricând modificate

prin dublu click acţionat asupra lui.
Sarcină de lucru
Să se creeze două taskuri astfel:
- un task sa fie finalizat în 3 zile, cu prioritate ridicată şi cu

reamintire cu o zi înainte de finalizare
- un task care să fie finalizat în 2 zile, cu prioritate scăzută, fără

reamintire.
84
- Alegeţi modul de vizualizare detaliat al listei de taskuri şi
observaţi asemănările şi diferenţele în câmpurile prezentate
Internetul pune la dispoziţia utilizatorilor numeroase aplicaţii

folosite ca şi client de poştă electronică, printre care:
Mozilla Thunderbird – se poate descărca de la adresa:

http://ro.www.mozillamessaging.com/ro/
Eudora – se poate descărca de la adresa:

http://www.eudora.com/
Opera Mail – se poate descărca de la adresa:

http://www.opera.com/mail/
Mulberry Mail – se poate descărca de la adresa:

http://www.mulberrymail.com/
Pegasus Mail – se poate descărca de la adresa:

http://www.pmail.com/
IncrediMail – se poate descărca de la adresa:

http://www.incredimail.com/english/splash.aspx
III.3. MESAGERIA INSTANT
Mesageria Instant (IM) este un serviciu care permite

utilizatorilor să comunice simultan şi în timp real, prin
intermediul reţelei de calculatoare.
Primele aplicaţii destinate mesageriei au apărut în cadrul

sistemelor de operare UNIX. Acestea facilitau, iniţial,
comunicarea între utilizatorii aceluiaşi calculator pentru ca
ulterior acestea să fie folosite în cadrul reţelelor şi apoi pe
Internet.
Interfaţa grafică a mesageriei instant îşi are originea în ultima

jumătate a anilor ’08 şi începutul anilor ’90 când serviciul
online Quantum Link oferea, pentru calculatoarele Commodore
64, un serviciu de mesagerie, numit „On-Line Messages‖,
disponibil pentru utilizatorii conectaţi. Ulterior, Quantum Link a
devenit America Online şi oferă astăzi un produs similar - AOL
Instant Messages (AIM).
85
Figura 75 Serviciul online – Quantum Link
Aplicaţiile de mesagerie instant bazate pe interfaţă grafică, au

cunoscut un avânt deosebit din 1996 odată cu apariţia
programului ICQ, dezvoltat de compania israeliană Mirabilis,
acum deţinută de AOL, program care a devenit în 1997 AOL
Instant Messenger.
Până nu demult, serviciile de mesagerie instant presupuneau o

aplicaţie instalată pe calculator. În prezent aceste servicii sunt
disponibile şi în cadrul diverselor site-uri ( www.meebo.com )
sau sunt active chiar în momentul utilizării căsuţei de email
(Yahoo, Gmail, Hotmail etc.)
Internetul pune la dispoziţia utilizatorilor o diversitate de

programe pentru mesagerie, pentru orice tip de sistem de
operare folosit. Printre cele mai utilizate se numără:
 Yahoo Messenger – aplicaţia poate fi descărcată gratuit de la

adresa http://messenger.yahoo.com/download/ şi folosită de
oricine este înregistrat pe site-ul Yahoo care utilizează
Windows ca şi sistem de operare.
 Pidgin – iniţial se chema Gaim. În 2007, mai mult de 3

milioane de utilizatori foloseau acest program. Pe
distribuţiile de Linux cum ar fi Ubuntu, Mandriva, Kiwi
Linux, RedHat, Linux Mint etc. nu se poate instala Yahoo
Messenger. Pidgin reprezintă o alternativă a acestuia pentru
aceste sisteme de operare.
 Kopete – similar cu Pidgin, este o aplicaţie multi-protocol,

folosită de către utilizatorii sistemelor Linux.
 MSN Messenger – este o aplicaţie-client creată de Microsoft

în 1999. Începând cu 2006 aceasta se numeşte Windows Live
86
Messenger şi este parte a seriei de servicii online Microsoft
Windows Live. Programul este disponibil pentru descărcare
de la adresa http://download.live.com/.
 Google Talk – este o aplicaţie relativ nouă, din 2005. Se

poate descărca gratuit de la adresa:
http://www.google.com/talk/
 AOL Instant Messenger (AIM) – este cea mai populară

aplicaţie de mesagerie instant din Statele Unite. Acesta poate
fi descărcată de la adresa: www.aim.com
 Skype – disponibil pentru descărcare la adresa de la adresa

www.skype.com.
Ce este comun tuturor programelor de mesagerie instant este

faptul că, pentru a putea comunica cu prietenii, un utilizator
trebuie să aibă un cont şi o parolă specifică tipului de program
folosit. În cazul nostru, Ana-Maria Georgescu, va putea folosi
Yahoo Messenger folosind numele de utilizator (am.georgescu)
şi parola introduse la crearea adresei de email.
Sarcină de lucru
De la adresa mai sus menţionată instalaţi Yahoo Messenger.

După instalare, programul poate fi pornit accesând pictograma
de pe desktop.
În fereastra care apare, introduceţi numele de utilizator şi parola

introduse la crearea adresei de email, similar imaginii
următoare:
Figura 76 Yahoo Messenger
Adăugaţi în lista de contacte 3 prieteni.
87
III.4. NEWSGROUP
Un newsgroup este o colecţie de mesaje referitoare la un

anumit subiect care sunt enunţate şi postate pe un server de ştiri.
Grupul de ştiri (newsgroup) se axează în principal pe un anumit
subiect: un hobby, o anumită echipă de jucători, o anumită
companie, un anumit tip de job, un anumit program etc. Toţi cei
care au acces la grupul de ştiri pot citi sau publica mesaje, pot
răspunde la mesaje. Grupurile de ştiri pot fi externe sau private
– specifice unei anumite companii.
Pentru a putea accesa un grup de discuţii este necesar un

program special. Acest program vă facilitează citirea sau
redirecţionarea mesajelor, răspunsul la acestea. Printre aceste
programe se numără:
- Outlook Newsreader integrat în Microsoft Outlook
- Newsgroup Commander Pro, ce poate fi cumpărat de la

adresa: http://www.internet-soft.com/nntpcom.htm
- NewsLeecher – a cărui versiune de test poate fi descărcată de

la adresa http://www.newsleecher.com/
Sarcină de lucru
În cele ce urmează se vor prezenta paşii necesari pentru

abonarea la un grup de ştiri pentru a putea vizualiza, compune şi
trimite mesaje grupului. Pentru aceasta se va folosi Outlook
Newsreader din Microsoft Outlook.
1. se accesează calea: meniul View / Toolbars / Customize
2. se apasă tabul Commands şi se alege din lista Categories

opţiunea Go şi din lista Commands, opţiunea News care se
„trage‖ în bara de instrumente
3. Apăsaţi butonul News de pe bara de instrumente
4. În fereastra Microsoft Outlook Newsreader se alege Set up a

Newsgroups account … pentru a crea un cont nou
5. Se vor introduce, în paşi, următoarele: Display name (numele

care va apare în momentul postării sau trimiterii unui mesaj),
E-mail address (adresa de email pentru răspuns), News
(NNTP) server (Server de ştiri – ex: news.microsoft.com)
6. În caseta Newsgroup Subscriptions, se alege tabul

Subscribed
88
7. După ce este descărcată lista disponibilă pe server, se alege
grupul de ştiri dorit şi se apasă butonul Subscribe şi apoi OK
În fereastra Microsoft Outlook Newsreader se observă în lista de

foldere grupul de ştiri abonat.
Concluzii:
Acest capitol v-a învăţat să comunicaţi folosind poşta

electronică, să căutaţi informaţii pe internet folosind motoarele
de căutare.
În continuare o să descoperiţi suita de programe Microsoft

Office.
Rezolvări exerciţii:
Browser-ul este o aplicaţie software ce permite utilizatorilor să

afişeze text, grafică, să redea video, muzică şi alte informaţii
localizate pe o pagină de World Wide Web.
Motoarele de căutare sunt programe specifice care accesează

continuu şi automat Internetul
89
IV. UTILIZAREA PROCESORULUI DE TEXTE
WORD
Aplicaţia Microsoft Word 2003 este un editor de texte complex şi

eficient care oferă instrumentele necesare pentru a produce
documente de diferite tipuri de la scrisori şi referate, la cărţi şi
pagini Web. Documentele rezultate pot fi printate, transmise prin
email şi fax sau vizualizate pe Internet ca pagini Web.
Această aplicaţie vă ajută să creaţi documente text care includ

imagini, ecuaţii matematice, tabele sau simboluri grafice.
IV.1. MODUL 1 - UTILIZAREA PROCESORULUI DE TEXTE

WORD
90
Obiectivele modului 1
După parcurgerea acestui modul veţi fi capabili:
- Să lansaţi aplicaţia
- Să identificaţi elemente din interfaţă (meniuri, bara de

instrumente)
- Să salvaţi documentul
- Să închideţi aplicaţia
Înainte de a începe să scrieţi documentul în Word este necesar

să schiţaţi pe hârtie sau măcar în minte design-ul documentului.
Pentru aceasta veţi avea în vedere răspunsul la următoarele
întrebări:
- Care este scopul documentului şi de ce este el necesar?
- Care este audienţa?
- Ce fel de informaţii va conţine?
- Care este formatul general?
- Ce tip de grafică este necesară şi câtă?
- Care sunt cerinţele de imprimare?
IV.1.1. Lansarea aplicaţiei

Pentru a lansa aplicaţia Word puteţi folosi una dintre cele trei
opţiuni:
- click pe Start / All Programs / Microsoft Office / Microsoft

Word 2003
- dublu click pe shortcut-ul Word de pe desktop
- accesând un fişier text din Windows Explorer
91
Figura 77 Deschiderea aplicaţiei Microsoft WORD
IV.1.2. Familiarizarea cu interfaţa

Deoarece Microsoft Office Word poate fi personalizat, fereastra
aplicaţiei poate arăta diferit de la un utilizator la altul, dar ea
prezintă toate elementele cunoscute ale ferestrelor.
Fereastra aplicaţiei prezintă un document nou cu numele

Document1 aşa cum apare în figura următoare.
Figura 78 Pagina de început
Fiecare document va avea una sau mai multe pagini.
92
Pentru a vă familiariza cu interfaţa, vom enumera unele dintre
cele mai importante elemente:
Bara de titlu apare în partea de sus unde aveţi denumirea

documentului curent (Document 1) şi următoarele butoane:
- minimizare (respectiv maximizare ),
- redimensionare şi
- închidere aplicaţie.
Meniul de comenzi cuprinde meniurile: File, Edit, View,

Insert, Format, Tools, Table, Windows şi Help.
Bara de instrumente permite accesarea rapidă a unor comenzi

uzuale din meniuri. Aceste comenzi sunt reprezentate prin icon-
uri.
Suprafaţa de lucru efectiv este spaţiul unde se scrie textul, se

adaugă imagini sau tabele. Această suprafaţă este delimitată de
două rigle de poziţionare, o riglă verticală şi una orizontală.
În partea dreaptă se găseşte o secţiune de ajutor care poate fi

folosită pentru a obţine informaţii despre utilizarea aplicaţiei.
Această secţiune poate fi ascunsă şi afişată oricând se doreşte.
Bara de stare afişează informaţii legate de modul de editare şi

parametrii documentului (numărul de pagini, pagina curentă,
dimensiunea dintre rânduri, limba selectată ş.a.m.d).
Lucrarea Document1 are implicit o pagină. Pagina următoare

apare automat atunci când se umple cu informaţie prima pagină.
La dorinţa utilizatorului se poate adăuga oricând o pagină nouă
folosind combinaţia de taste Ctrl + Enter.
Este important unde se află cursorul text (punctul de inserţie) în

pagină, în momentul inserării unei pagini noi prin acest
procedeu. Cursorul text apare sub forma unei liniuţe verticale
pulsatoare.
Exerciţiul 1:
Care dintre următoarele zone ale ferestrei aplicaţiei Word
afişează numele documentului curent deschis?
1. Bara de stare
2. Bara de instrumente
93
3. Bara de titlu
4. Bara de instrumente
IV.1.3. Deschiderea unui document existent

Această operaţie poate fi folosită numai dacă există un fişier
text creat anterior şi salvat pe hard disk.
Pentru a deschide fişierul existent, este necesar să urmaţi paşii:
- Click pe meniul File / Open
- Selectaţi fişierul dorit urmând calea unde este salvat pe hard

disk (exemplu: C:\Documents and Settings\Administrator\My
Computer\Cerere)
- Click pe butonul .
Figura 79 Deschiderea documentelor
IV.1.4. Salvarea unui document

Salvarea documentului curent se poate realiza în orice moment.
Pentru prima salvare, utilizatorul va trebui să denumească
documentul şi să aleagă destinaţia unde va fi salvat; orice salvare
ulterioară va păstra cele două setări iniţiale (nume fişier şi locaţia
unde se află pe hard disk). Pentru a salva documentul curent
urmaţi paşii:
94
- Click pe meniul File / Save
- urmaţi calea unde doriţi să salvaţi fişierul (exemplu: Desktop)
- click pe butonul .
Aplicaţia oferă posibilitatea salvării documentului curent într -o

altă locaţie pe hard disk şi cu o altă denumire. Acest lucru se
realizează prin comanda Save as. De asemenea, există şi opţiunea
de salvare a documentului ca Web Page, folosind comanda Save As
Web Page rezultând un fişier HTM.
Figura 80 Salvarea unui document
Exerciţiul 2:
Pentru a salva documentul curent sub un alt nume folosiţi

comanda:
1. Salvare (Save)
2. Salvare ca (Save as)
3. Redenumire (Rename)
Rezolvările exerciţiilor se găsesc la finalul acestui capitol!
95
IV.1.5. Crearea unui document nou
Pentru a crea un nou document Word accesaţi meniul File /
New.
În cazul operaţiilor de:
- Deschidere fişier nou
- Salvare document
- Creare document nou
puteţi folosi comenzile rapide de pe bara de instrumente
IV.1.6. Închiderea documentelor

Fereastra documentului activ se închide astfel:
- Click pe meniul File / Exit
- Click pe butonul Close.
Dacă fişierul nu a fost salvat sau dacă s-au operat modificări de

la ultima salvare atunci veţi fi întrebaţi dacă doriţi să salvaţi sau
nu.
Figura 81 Salvarea documentului înaintea închiderii aplicaţiei
În cazul în care aveţi mai multe documente deschise şi doriţi

închiderea unui singur document, accesaţi butonul Close
Window.
IV.1.7. Utilizarea şi crearea şabloanelor

Şablonul este un document care defineşte caracteristicile
textului (dimensiunea şi stilul fontului), dimensiunea paginii,
text preformatat.
Aplicaţia conţine o serie de şabloane predefinite, însă

utilizatorul poate adăuga propriile şabloane sau poate modifica
96
şabloanele existente. Documentele Word folosesc implicit un şablon
normal.
Pentru a crea un nou şablon, este necesar să urmaţi paşii:
- click pe meniul File /New
- din caseta de ajutor (în dreapta paginii), alegeţi Templates / On

my computer...
- din fereastra Templates, accesaţi tab-ul General, selectaţi

Blank Document şi bifaţi caseta Templates
- click pe butonul Ok
Figura 82 Creare templată
- în noul document setaţi opţiunile dumneavoastră de formatare

şi stil aşa cum veţi vedea în activităţile următoare din acest capitol
- salvaţi documentul folosind opţiunea Save.
ATENŢIE! în momentul creării unui document, acesta nu este

salvat pe hard disk. După introducerea informaţiilor în
document, salvaţi-1 pe hard disk, altfel, în cazul închiderii
aplicaţiei sau al sistemului, toate informaţiile din document se vor
pierde.
Concluzii:
Primii paşi în învăţarea aplicaţiei Word i-aţi făcut prin

familiarizare cu interfaţa; aţi învăţat să lansaţi aplicaţia folosind
cele trei posibilităţi; să deschideţi un document existent folosind
comanda Open, să creaţi un document Word şi să-l închideţi.
97
Următorul modul arătă cum să folosiţi câteva operaţii de bază
necesare prelucrării informaţiilor.
IV.2. MODULUL 2 - APLICAREA OPERAŢIILOR DE BAZĂ

NECESARE PRELUCRĂRII UNUI TEXT
Obiectivele Modului 2
În această etapă veţi învăţa:
- Să iniţializaţi pagina de lucru
- Selectarea informaţiilor
- Copierea, mutarea, ştergerea informaţiilor
- Căutarea şi înlocuirea în document
IV.2.1. Iniţializarea paginii de lucru

Iniţializarea paginii se realizează din meniul File /Page Setup.
Această opţiune este structurată pe mai multe părţi:
- Tab-ul Margins - puteţi seta manual marginile paginii, orientarea

paginii, modul cum paginile vor fi afişate pe foaie (normal, în
oglindă, câte două etc);
- Tab-ul Paper - se pot alege: dimensiunea foii de lucru (A4,

letter etc), sursa de hârtie pentru imprimare.
98
Figura 83 Iniţializarea paginii de lucru
- În tab-ul Layout puteţi seta diferite opţiuni pentru pagini pare

şi impare.
- Tab-ul Document Grid oferă posibilitatea vizualizării unor

paginii sau a întregului document pe verticală sau puteţi seta
manual grila.
IV.2.2. Selectarea informaţiilor

Înainte de a muta, copia, formata sau de a efectua alte operaţii
cu un text acesta trebuie mai întâi selectat. Word permite
selectarea textului care se află în secvenţă (consecutiv) cât şi a
blocurilor (secvenţelor) de text care nu sunt consecutive.
Selectarea textului în Word se realizează făcând click cu

mouse-ul la o extremitate a textului care se doreşte a fi în
selecţie şi apoi glisând mouse-ul până la cealaltă extremitate a
textului.
De asemenea, puteţi selecta zone de text poziţionând cursorul

text la începutul zonei respective şi apăsând tasta Shift
împreună cu tastele cu săgeţi în sensul selecţiei.
Pe lângă aceste modalităţi de selecţie există variante mai rapide,

unele dintre acestea fiind prezentate în continuare.
Un cuvânt se selectează dacă se execută dublu-click pe

cuvântul respectiv.
99
O propoziţie se selectează prin Ctrl + click oriunde în
interiorul propoziţiei.
Selectarea unui număr de rânduri se face astfel: se mută

cursorul mouse-ului pe marginea din stânga a primului rând,
apoi se execută click şi se glisează mouse-ul (în zona din
stânga) în dreptul rândurilor ce se doresc a fi în selecţie.
Un paragraf se poate selecta executând triplu click în interiorul

lui sau dublu click în stânga lui.
Pentru selectarea întregului text există trei variante:
- se accesează meniul Edit / Select All sau
- se dă triplu click în stânga textului sau
- folosind combinaţia de taste Ctrl + A
Pentru a deselecta zona selectată se execută un click în

document sau se apasă o tastă săgeată.
IV.2.3. Copierea, mutarea, ştergerea

Copierea - Această comandă se foloseşte pentru a copia o
informaţie din document şi folosirea ei într-un alt loc (în acelaşi
document sau într-un alt document). Pentru a copia un fragment
din document, este necesar ca mai întâi să-l selectaţi, iar apoi să
accesaţi butonul din dreapta al mouse-ului. Din lista accesată,
accesaţi Copy. O altă metodă este folosirea combinaţiei de taste
Ctrl + C .
Pentru a lipi informaţia copiată, accesaţi locul unde va fi lipită,

apăsaţi butonul din dreapta al mouse-ul, iar din lista alegeţi
comanda Paste sau folosiţi combinaţia de taste Ctrl + V
Mutarea - Pentru a muta o informaţie din document, selectaţi

fragmentul care doriţi să-1 mutaţi, apăsaţi butonul din dreapta al
mouse-ului şi accesaţi comanda Cut sau folosiţi Ctrl + X
Ştergerea informaţiilor selectate se realizează prin apăsarea

tastei Delete.
100
Aceste comenzi le găsiţi şi în meniul Edit şi pe bara de instrumente.
Figura 84 Prezentare comenzi tăiere, copiere, lipire
Sarcină de lucru:
1. Deschideţi un document nou Word
2. Selectaţi şi copiaţi din această fereastră următorul text:

“Microsoft Office reprezintă o suită de aplicaţii de birou.”
3. Lipiţi informaţia copiată în documentul nou
4. Mutaţi cuvintele din această propoziţie folosind comanda Cut,

astfel încât să rezulte textul: “o suită de aplicaţii de birou
Microsoft Office”, ştergând cuvântul ― reprezintă‖
5. Salvaţi documentul nou cu numele Exercitiul 1
6. Închideţi documentul Exercitiul 1
IV.2.4. Căutarea şi înlocuirea informaţiilor

Găsirea şi înlocuirea unor fragmente de text este una dintre cele
mai rapide modalităţi de a efectua modificări repetitive asupra
unui document.
Căutare - Comanda Find (găsire) se referă la identificarea

poziţiei unui şir de caractere, iar Replace (înlocuire) înlocuieşte
şirul de caractere (porţiune de text) găsit cu unul nou.
Pentru utilizarea acestor comenzi, se alege meniul Edit / Find şi

în fereastra care se deschide se introduce şirul de caractere ce se
doreşte a fi găsit în caseta Find what (de găsit) şi se apasă
butonul Find Next (următorul găsit). La fiecare găsire a şirului
101
de caractere căutat, procesul de căutare se opreşte, textul găsit
fiind selectat. Prin apăsarea butonului Find Next procesul de
căutare continuă.
Figura 85 Fereastră Căutare / Înlocuire
Înlocuirea - În unele cazuri este necesar ca textul găsit să fie

înlocuit cu un altul. Pentru aceasta se alege Edit / Replace. Se
introduce şirul de caractere ce se doreşte a fi găsit în caseta
Find what iar în caseta Replace with (înlocuire cu) se introduce
textul cu care se face înlocuirea. Se începe căutarea cu click pe
Find Next. Cu click pe butonul Replace (înlocuire) textele găsite
se vor înlocui unul câte unul, iar dacă în unele locuri nu se
doreşte substituirea textului găsit, se apasă butonul Find Next;
cu click pe butonul Replace All (înlocuire peste tot) înlocuirea
se va face automat în tot documentul.
Căutarea şi înlocuirea informaţiilor din document are şi o

secţiune avansată. Aceasta se poate vizualiza din fereastra Find
and Replace, accesând butonul More. De exemplu, dacă se
bifează opţiunea Match case atunci la găsirea textului se va fi
ţine cont de tipul literelor (majuscule şi minuscule).
IV.2.5. Folosirea comenzilor Undo şi Redo

În cazul în care aţi tastat un text greşit, sau aţi dat o comandă
greşită aveţi posibilitatea să anulaţi aceste acţiuni prin comanda
Undo. Comanda Redo inversează acţiunea comenzii pentru anulare,
adică anulează ultimul Undo, sau ultimele Undo. Redo se utilizează în
cazul în care nu aţi intenţionat să anulaţi o acţiune, şi are ca efect
revenirea la situaţia dinainte de a da comanda Undo.
Aveţi acces la comenzile Undo şi Redo prin taste rapide

(Undo=Ctrl+Z; Redo=Ctrl+Y ), folosind bara de instrumente
sau din meniul Edit.
Pentru a anula / reface mai multe acţiuni, faceţi click pe săgeata

din dreapta butonului Undo / Redo; va apărea o listă cu cele mai
102
recente acţiuni pe care Microsoft Word le poate anula / reface.
Apoi, faceţi click pe acţiunea pe care doriţi să o anulaţi /
refaceţi. Dacă nu vedeţi acţiunea în listă, pentru a o vizualiza,
utilizaţi bara de derulare asociată listei.
Când anulaţi sau refaceţi o acţiune din listă, se anulează / refac

de asemenea, toate acţiunile situate înaintea ei.
Dacă nu se poate reface ultima anulare atunci numele butonului

se schimbă în Can`t Redo.
Butonul Redo apare numai după o anulare.
Concluzii:
În modulul 2 aţi învăţat să iniţializaţi o pagină de lucru, să

selectaţi informaţii pe care le-aţi copiat, mutat sau şters; aţi
căutat informaţii şi le-aţi înlocuit, aţi folosind comenzile Undo
şi Redo.
În cea de a treia parte a acestui capitol, veţi învăţa să modificaţi

dimensiunea şi tipul caracterelor, să folosiţi culorile în text, să
aliniaţi textul.
103
IV.3. MODULUL 3 – FORMATAREA TEXTULUI
Obiectivele modulului 3:
În etapa următoare veţi învăţa cum să aplicaţi diferite modalităţi

de formatare a textului precum:
- Inserarea simbolurilor
- Schimbarea dimensiunii şi tipului de caractere
- Folosirea stilului
- Marcarea vizuală
- Alinierea textului în cadrul documentului
- Copierea formatului unui text selectat
- Folosirea şi setarea tabulatorilor
IV.3.1. Introducerea caracterelor speciale, a simbolurilor

Prin caracter special înţelegem orice caracter care nu apare pe
tastatură. De exemplu € № ® ά ≈ ∂ ∏ sunt caractere speciale.
Pentru a introduce în document caractere speciale sau simboluri

parcurgeţi paşii:
1. Plasaţi cursorul text în locul unde doriţi să inseraţi caracterul
2. Accesaţi meniul Insert / Symbol…
3. O să se deschidă următoarea fereastră
104
Figura 86 Fereastra Symbol
4. Accesaţi unul din cele două tab-uri Symbols sau Special

Characters
5. În lista caracterelor şi simbolurilor, daţi click pe simbolul

dorit, apoi click pe butonul Insert.
IV.3.2. Formatarea caracterelor

Formatarea textului se referă atât la alegerea tipului de font, a
stilului fontului, a dimensiunii sau culorii lui, cât şi la alegerea
distanţei (spaţierii) dintre caractere.
Înainte de face orice formatare textul trebuie selectat. Dacă nu

este selectat un text, atunci formatările stabilite se vor aplica
textului care se va introduce începând cu poziţia curentă a
cursorului text (punctului de inserţie).
Formatările se realizează din meniul Format / Font. Unele

comenzi de formatare se află pe bara de instrumente
.
Figura 87 Fereastra Font
105
IV.3.2.1 Schimbarea aspectului textului: dimensiune şi tip font
Pentru a schimbarea tipului de font aplicat textului urmaţi paşii:
- Se selectează textul ce urmează să se modifice
- Din bara de instrumente accesaţi lista fonturilor
- Alegeţi tipul de font pe care doriţi să-l folosiţi.
Figura 88 Alegerea fontului
IV.3.2.2 Schimbarea dimensiunii (mărimii) fontului aplicat
Şi în acest caz puteţi folosi fereastra Font (click pe meniul

Format / Font), însă varianta cea mai rapidă este accesând bara
de instrumente.
Figura 89 Schimbarea dimensiunii fontului aplicat
Exemplu:
106
Acest text este scris cu fontul Times New Roman de
dimensiune 14.
IV.3.3. Folosirea formatării textului de tip: Bold, Italic, Underline

Grupul Font conţine butoane şi liste derulante care permit
scrierea cu caractere aldine, cursive sau subliniate.
1. Cum aplicăm formatare de tip Bold (aldină, îngroşată) ?
- Selectăm textul pe care dorim să-l modificăm.
- pe bara de instrumente facem click pe butonul Bold .
2. Cum aplicăm formatare de tip Italic (cursivă) ?
- pe bara de instrumente facem click pe butonul Italic.
3. Cum aplicăm formatare de tip Underline (subliniere) ?
- pe bara de instrumente facem click pe butonul

Underline.
Dacă doriţi un anumit model de subliniere atunci îl selectaţi din

lista derulantă Subliniere (Underline) care apare la click pe
săgeata din dreapta butonului. Această opţiune este valabilă din
fereastra Font din meniul Format.
Exerciţiul 3:
De câte ori poate fi schimbat, într-un document, fontul aplicat

unui text?
1. O singură dată
2. De maximum 10 ori
3. De câte ori este nevoie
4. Fontul aplicat unui text nu poate fi schimbat decât în cazul în

care fontul iniţial a fost Times New Roman
107
IV.3.4. Alinierea textului în cadrul documentului
La introducerea textului în document, trecerea la o altă linie se
realizează automat, în momentul în care cursorul text (punctul
de inserţie) ajunge la capătul liniei.
Totuşi există numeroase situaţii în care indiferent de formatările

aplicate textului, se doreşte ca un anumit aliniat să înceapă
întotdeauna într-o linie nouă. Din perspectiva Microsoft Word
acest lucru se realizează inserând un nou paragraf.
Un paragraf nou se introduce prin apăsarea tastei Enter. Aceasta

provoacă o întrerupere de linie în text (în poziţia în care se află
punctul de inserţie) şi trecerea cursorului text (punctul de
inserţie) la linia următoare.
Altfel spus Paragraful reprezintă textul introdus între două

apăsări consecutive ale tastei Enter. Word-ul tratează fiecare
paragraf ca o entitate separată, ce are informaţii proprii de
formatare.
Alinierea orizontală a textului dintr-un paragraf determină

aspectul marginilor liniilor paragrafului: aliniere la stânga,
aliniere la dreapta, la centru sau aliniere stânga-dreapta.
 Align Left (alinierea textului la stânga) - liniile

paragrafului vor fi aliniate în partea stângă.
 Align Right (alinierea textului la dreapta) - liniile

paragrafului vor fi aliniate în partea dreaptă.
 Center (aliniere centru) - liniile paragrafului vor fi

centrate.
 Justify (stânga-dreapta) - liniile paragrafului vor fi

aliniate atât în partea stângă cât şi în partea dreaptă (spaţiile
dintre cuvintele textului selectat vor fi condensate sau
extinse).
108
1. Primul pas pentru a modifica alinierea textului, este
selectarea acestuia.
2. apoi accesaţi meniul Format / Paragraph..
Figura 90 Selectarea opţiunii de aliniere a textului
3. In tab-ul Indents and Spacing, daţi click pe caseta

corespunzătoare opţiunii Alignment.
4. Alegeţi din lista disponibilă, tipul de aliniere dorit
5. Click pe butonul pentru a închide fereastra

Paragraph..
Varianta cea mai rapidă şi usoară este folosirea comenzilor de

pe bara de instrumente .
IV.3.4.1 Indentarea
Liniile cu text ale unui paragraf se întind în mod obişnuit de la

marginea din stânga a paginii până la marginea din dreapta. În
unele situaţii dorim ca anumite paragrafe să aibă o aliniere
diferită de a celorlalte (de exemplu să înceapă mai din interiorul
marginilor paginii, sau să se termine înainte de marginea din
dreapta a paginii). Acest lucru se poate face prin operaţia de
indentare.
109
Indentarea stabileşte distanţa la care se află un paragraf faţă de
marginea din stânga şi faţă de marginea din dreapta. Există de
asemenea posibilitatea de a crea o indentare diferită pentru
prima linie din paragraf faţă de celelalte linii (sau un indent
agăţat, în care prima linie a paragrafului nu este indentată, iar
restul liniilor sunt).
Aplicaţia Word vă pune la dispoziţie mai multe modalităţi de a

indenta textul dintr-un paragraf:
A. Rigla gradată (Ruler). Pe rigla orizontală sunt patru

marcatori (butoane glisante) pentru stabilirea indentărilor, după
cum apar în figura următoare:
Figura 91 Rigla
 First Line indent (indent prima linie) produce deplasarea

primei linii din paragraf spre dreapta sau stânga; are acelaşi
efect ca şi apăsarea tastei Tab în faţa primei linii din
paragraf.
 Hanging indent (indent agăţat) trimite celelalte linii din

paragraf spre dreapta primei linii atunci când acest marcator
este poziţionat în dreapta marcatorului de First line indent.
 Left Indent (indent stânga) delimitează un paragraf de restul

textului prin îndepărtarea tuturor liniilor de text de marginea
stângă a documentului.
 Right Indent (indent dreapta) îndepărtează textul de

marginea din dreapta a documentului.
 Right indent este folosit, în general, cu un indent stânga

(Left indent) pentru a crea o indentare duală (indentările
duale se folosesc în general pentru scoaterea în evidentă a
unor citate).
Pentru a modifica indentările pentru un text existent folosind

rigla urmaţi paşii:
1. Selectaţi paragraful ce urmează a fi indentat
2. glisaţi cu mouse-ul spre stânga respectiv spre dreapta

marcatorul (butonul) corespunzător de pe riglă
110
Figura 92 Modificarea inentării folosind rigla
B. Caseta de dialog Paragraph (paragraf)
1. Pentru a folosi instrumentele din această fereastră, selectaţi

mai întâi paragraful pe care doriţi să-l indendaţi
2. Accesaţi meniul Format / Paragraph.. şi se va deschide

fereastra de dialog Paragraph
3. Faceţi click pe tab-ul Indents and Spacing
4. În zona Indentation (indentare), în casetele Left:, Right: se

modifică distanţa de indentare (se efectuează click pe săgeţile
orientate în sus sau în jos sau se pot introduce numere cu
zecimală direct în casete).
În lista Special: se poate selecta:
- First Line (prima linie) pentru o indentare a primului rând de

text din paragraf.
- Hanging (agăţat) pentru a indenta restul liniilor din paragraf

mai puţin prima linie.
- distanţa de indentare se precizează în caseta By:.
5. Se face click pe butonul .
Figura 93 Opţiuni de indentare
Indentările se pot stabili şi înainte de a introduce textul. Se

poziţionează punctul de inserţie în locul dorit; se stabilesc
indentările; se tastează în continuare textul. Aceste indentări se
vor aplica textului ce se va introduce până la modificarea
parametrilor de indentare.
111
IV.3.4.2 Spaţierea rândurilor unui paragraf
Distanţa dintre rândurile unui paragraf poate fi modificată.

Spaţierea rândurilor stabileşte dimensiunea spaţiului vertical
dintre liniile textului unui paragraf. În mod obişnuit liniile de
text sunt spaţiate la un rând.
Spaţierea rândurilor unui paragraf se realizează astfel:
1. Se selectează paragraful
2. Se accesează meniul Format / Paragraph.. şi se va deschide

fereastra de dialog Paragraph
3. Faceţi click pe tab-ul Indents and Spacing
4. În zona Spacing (spaţiere) se alege una dintre variante.
Figura 94 Opţiuni de spaţiere
Se execută click pe butonul OK pentru a închide fereastra şi a

salva opţiunea.
Spaţierea Single (la un rând) înseamnă că se oferă spaţiu pentru

cel mai mare font folosit în acea linie, la care se adaugă un mic
spaţiu suplimentar. Spaţierea Double (la două rânduri) oferă
spaţiu dublu faţă de spaţierea la un rând.
Pentru a spaţia toate liniile în mod egal indiferent de mărimea

fontului utilizat, selectăm din lista Line spacing: varianta
Exactly iar în caseta At: specificăm dimensiunea spaţiului
vertical dorit. Acest spaţiu trebuie să fie suficient pentru a
încăpea în linie cel mai mare caracter utilizat în liniile
paragrafului. Dacă textul apare decupat (trunchiat), se va mări
spaţierea dintre rânduri în caseta At:.
Se pot aplica şi alte spaţieri dacă în lista Line spacing se

selectează una din variantele: At least (cel puţin), Exactly sau
Multiple (multiplă). Pentru fiecare dintre aceste variante se
poate introduce o valoare în caseta (At:).
112
IV.3.4.3 Aplicarea spaţierii înainte şi după paragraf
Când se apasă tasta Enter pentru a începe un paragraf nou,

spaţierea de dinaintea, respectiv, de după paragraful anterior
este continuată şi la noul paragraf. Această spaţiere se poate
modifica pentru fiecare paragraf în parte.
Pentru a modifica manual această spaţiere, urmaţi paşii:
1. Se selectează paragraful sau paragrafele pentru care dorim să

schimbăm spaţierea
2. Se accesează meniul Format / Paragraph..
3. Se face click pe Indents and Spacing:
4. În zona Spacing se poate stabili o spaţiere între paragrafe: în

lista Before (înainte) se stabileşte dimensiunea spaţiului de
deasupra fiecărui paragraf selectat, iar în lista After (după) se
stabileşte dimensiunea spaţiului de după fiecare paragraf
selectat.
5. Se închide fereastra Paragraph.. prin apăsarea butonului OK.
Meniul Paragraph se poate accesa mai rapid astfel:
- apăsaţi butonul din dreapta al mouse-ului si accesaţi Paragraf.
IV.3.5. Folosirea şi setarea tabulatorilor

Pentru alinierea textului se pot folosi şi stopurile de tabulare
(tabulatori). Pentru aceasta se apasă tasta Tab. Tasta Tab se
utilizează în mod obişnuit asemănător tastei Space. Prin
apăsarea tastei Tab se poate insera în document un spaţiu mai
mare, a cărui lungime implicită este de 0.5 inch. Astfel prin
apăsarea tastei Tab se fac salturi în document spre dreapta, în
poziţii care se află la o distanţă multiplu de 0.5 inch.
În afară de tabulatorii impliciţi pot fi stabiliţi şi alţi tabulatori

(stopuri de tabulare). Aceştia determină saltul în document (cu
ajutorul tastei Tab) într-o poziţie precizată anterior. Ei permit
alinierea textului în raport cu tipul lor: la stânga, la dreapta, la
centru sau după un marcator zecimal (sau caracter bară).
IV.3.5.1 Modificarea spaţierii dintre tabulatorii impliciţi
1. Se accesează meniul Format / Paragraph
2. Din fereastra Paragraph, apăsaţi butonul
113
3. În fereastra Default tab stops: se introduce poziţia la care se
va pune un nou stop de tabulare (o valoare de pe riglă);
4. În zona Alignment (aliniere), se selectează alinierea dorită

pentru textul scris în dreptul tabulatorului; alegerea Bar (la
bară) adaugă o bară verticală în poziţia stopului de tabulare;
5. În zona Leader (indicator), se face click pe opţiunea dorită

(caracterul de umplere care să preceadă textul din poziţia
tabulatorului)
6. Se face click pe butonul Set (stabilire); valoarea noului stop

de tabulare va apărea în lista din zona Tab stop position
(poziţionare tabulator).
4. Click pe butonul Ok pentru a închide caseta Tabs.
Varianta cea mai rapidă pentru accesarea tabulatorilor, este:

click pe meniul Format / Tabs..
Figura 95 Fereastră tabulatori
Dacă se modifică spaţierea dintre tabulatorii impliciţi atunci

automat se va modifica şi spaţierea textului din document în
locul unde au fost utilizaţi aceşti tabulatori
IV.3.5.2 Afişarea şi ascunderea marcajului de Tabulare în document
Se pot face vizibile pe ecran caracterele de tabulare (introduse

în text ca urmare a apăsării tastei Tab ), sub forma unor mici
săgeţi ( ).
114
Există două posibilităţi pentru a efectua această operaţie:
1. Se accesează meniul Tools / Options …, iar din tabul View,

secţiunea Formatting marks, se bifează Tab characters.
Figura 96 Modalitatea de afişare a marcatorilor de tabulare
2. Se activează butonul din bara de instrumente.
IV.3.5.3 Ştergerea unui caracter tab din document
1. Se afişează marcajele pentru caracterele Tab (a se vedea

aliniatul anterior)
2. Se poziţionează punctul de inserţie (cursorul text) în faţă sau

după marcajul Tab (care apare sub forma unei mici săgeţi) ce
trebuie şters.
115
3. Se şterge marcajul prin acţionarea tastei Delete sau
Backspace.
Exerciţiul 4:
Pentru a vizualiza pe ecran marcajele de paragraf din document

activaţi prin click butonul:
1. Afişare totală (Show/Hide)
2. Apăsaţi combinaţia de taste Ctrl + V
3. Apăsaţi combinaţia de taste Ctrl + W
4. Apăsaţi combinaţia de taste Ctrl + P
IV.3.6. Marcarea vizuală a textului

Marcarea textului se poate realiza folosind mai multe
instrumente:
1. Schimbarea culorii de fond a textului
- Primul pas: se selectează textul a cărui culoare de umbrire se

doreşte a fi modificată.
- Se accesează meniul Format / Borders and Shading..
- Din tab-ul Shading selectaţi culoarea dorită
- Click pe butonul
Pentru renunţarea la culoarea de fundal se alege No Color (fără

culoare). Pentru a avea acces la alte culori se alege More Colors
(mai multe culori).
Sarcină de lucru:
Deschideţi documentul Exerciţiul 1 creat la sarcina de lucru

anterioară.
Aplicaţi textului ―o suită de aplicaţii de birou Microsoft

Office‖ următoarele caracteristici:
1. Underline cu linie dublă
2. Bold
116
3. Fondul textului să fie Yellow
2. Evidenţierea textului prin marcarea lui cu un marker

colorat
Dacă doriţi să atrageţi atenţia asupra unei anumite regiuni din

text, se poate evidenţia textul respectiv prin utilizarea butonului
Highlight de pe bara de instrumente.
Pentru a folosi acest instrument, este necesar să selectaţi textul

care doriţi să-l evidenţiaţi, apoi accesaţi butonul Highlight;
textul va fi marcat în culoarea curentă.
Dacă se doreşte marcarea cu o anumită culoare se dă click pe

săgeata din dreapta butonului şi se alege culoarea dorită.
Dacă se doreşte renunţarea la culoarea de marcare se alege din

lista de culori asociată „marker-ului‖ varianta No Color (fără
culoare).
Se poate obţine acelaşi efect şi procedând astfel: fără a selecta

text se alege culoarea pentru „marker‖ apoi se glisează peniţa
deasupra textului ce se doreşte evidenţiat (se pot marca mai
multe texte). Indicatorul de evidenţiere va fi activ până la
efectuarea unui nou clic pe butonul.
IV.3.7. Utilizarea culorilor în text

Ca şi în cazul schimbării culorii fondului şi a marcării folosind
―markerului‖, modificarea culorii textului presupune ca
precondiţie, selectarea informaţiilor pe care doriţi să le
modificaţi. După selectare, accesaţi butonul de pe bara de
instrumente, iar textul va fi marcat în culoarea curentă.
Pentru a alege o altă culoare, se dă click pe săgeata din dreapta

butonului şi se alege culoarea dorită.
Această opţiune o găsiţi şi în meniul Format / Font.
Exemplu: Acest test este scris cu verde
Exerciţiul 5:
Aplicaţia Word permite scrierea unui text cu roşu?
1. DA
2. NU
117
3. Numai dacă textul este scris cu fontul Arial sau Times New
Roman
IV.3.8. Copiere formatului unui text selectat

Dacă vă place cum este formatat un text, aveţi posibilitatea să
copiaţi formatul acestui text şi să-l aplicaţi altui text. Această
facilitate este oferită de funcţia Format Painter (descriptor de
formate).
Pentru a copia formatul de la un text la un alt text, urmaţi paşii:
1. Selectaţi textul al cărui format doriţi să-l aplicaţi unui alt text
2. Accesaţi butonul Format Painter pe bara de instrumente.
3. Se selectează textul destinaţie (cel căruia i se va aplica noul

format).
Formatarea poate fi copiată la mai multe porţiuni de text ce nu

se află una în continuarea celeilalte parcurgând paşii:
1. Selectaţi textul al cărui format doriţi să-l aplicaţi unui alt text
2. Faceţi dublu click pe butonul Format Painter de pe bara de

instrumente
3. Se selectează pe rând fiecare porţiune de text la care se va

aplica formatarea
4. Când s-a terminat de aplicat formatul se apasă tasta ESC sau

se face click pe butonul Format Painter pentru a-l dezactiva.
IV.3.9. Introducerea şi ştergerea marcatorilor şi a numerotărilor

pentru o listă simplă
În Microsoft Word se pot crea automat liste cu marcatori sau
liste numerotate în timpul tastării textului, sau se pot adăuga
rapid marcatori sau numere la liniile de text deja introduse. Un
marcator sau o numerotare va apărea în faţa primului rând din
paragraf.
118
Figura 97 Folosire Bullets şi Numbering
Pentru a adăuga Bullets sau Numbers unui text introdus,

selectaţi mai întâi textul ce urmează a fi marcat sau numerotat,
apoi accesaţi meniul Format .
Aceste butoane se găsesc şi pe bara de instrumente .
Listele puse la dispoziţie prin utilizarea acestor butoane conţin

un anumit marcator (sau un anumit tip de numerotare) şi
folosesc un spaţiu prestabilit între marcator (sau număr) şi
textul care urmează.
IV.3.9.1 Liste cu marcatori sau numerotare, introduse în timpul tastării
1. Se activează unul dintre butoanele Bullets sau

Numbering înainte de a introduce elementele listei;
2. Se introduce apoi textul, tastând Enter după fiecare element

din listă;
După ce se termină de introdus toată lista se dezactivează

butonul corespunzător: Bullets sau Numbering
IV.3.9.2 Ştergerea (eliminarea) marcatorilor sau a numerotărilor din faţa

textului
1. Se selectează textul de la care se elimină marcatorii sau

numerotarea
2. Se dezactivează prin click butonul corespunzător tipului de

listă respectiv sau din lista asociată butonului se alege
None (fără).
Se pot crea automat în timpul tastării liste cu marcatori sau

numerotare şi prin altă metodă:
119
1. Se poziţionează punctul de inserţie la începutul unui rând
nou. Se accesează: Format / Bullets and Numbering…, se
selectează din lista Bullets sau Numbering oferta dorită.
2. Se introduce textul dorit pentru un element din listă. Se apasă

Enter după fiecare element al listei (pentru a introduce
următorul element în listă). Următorul număr sau marcator se va
insera automat.
3. Pentru a termina lista, se apasă de două ori Enter, sau o

singură dată tasta Backspace (pentru a şterge ultimul marcator
sau ultimul număr din listă).
Figura 98 Lista Bullets and Numbering
Concluzii:
Ce aţi învăţat în acest modul?
1. Schimbarea dimensiunii şi tipului caracterelor
2. Alinierea textului
3. Marcarea vizuală folosind culorile
4. Copierea formatării unui text şi folosirea ei pentru un alt text
5. Folosirea marcatorilor pentru liste şi numerotare
6. Utilizarea tabulatorilor
În modulul următor veţi învăţa să lucraţi cu tabele, grafice,

imagini şi obiecte.
120
IV.4. MODUL 4 - UTILIZAREA AVANSATĂ A EDITORULUI DE
TEXTE
Obiectivele Modulului 4
Acest modul vă învăţa:
- inserarea tabelor şi formatarea lor
- folosire opţiunea Draw
- adăugarea şi formatarea graficilor şi imaginilor
- Importul obiectelor, tabelelor, graficelor, fişierelor
IV.4.1. Adăugarea de borduri (chenare) şi umbriri unui paragraf

Există situaţii în care se doreşte evidenţierea unui anumit text.
Pentru aceasta se pot utiliza font-uri diferite de restul textului, o
altă mărime de font, o altă culoare a caracterelor, se pot folosi
caractere aldine, cursive sau subliniate. Se pot utiliza liste
numerotate sau marcate, se pot indenta paragrafe, spaţia rânduri
şi paragrafe. În afară de acestea mai există şi alte posibilităţi
cum ar fi adăugarea unui chenar, a unei umbre şi/sau a unei
culori de fundal unui paragraf.
IV.4.1.1 Adăugarea unei borduri prestabilite unuia sau mai multor paragrafe
1. Se selectează paragraful (paragrafele) la care se va aplica

bordura (chenarul)
2. din meniul Format, se accesează Borders and Shading
3. se alege din lista cu modele de borduri varianta dorită
În tab-ul Borders:
- modelul de chenar din lista Setting (setare), sau varianta

None (fără) pentru a elimina chenarul existent la un
paragraf;
- stilul de linie din lista Style (stil);
- culoarea din lista Culoare (Color)
- grosimea de linie din lista Width (lăţime);
121
- Paragraph din lista Apply to: (se aplică la:)
Figura 99 Fereastra Borders and Shading
Pentru a adăuga sau elimina o anumită linie din chenar se poate

executa click pe butoanele din secţiunea Preview (examinare).
4. click pe butonul .
Sarcină de lucru:
1. Creaţi un document nou si salvaţi-l cu numele Sarcina de

lucru
2. Introduceţi următorul text: ―Recomandam parcurgerea acestui

curs celor ce acum iau prima data contact cu Microsoft Word.‖
3. Pentru acest paragraf, adăugaţi un chenar de culoare roşie cu

lăţimea 1 pt.
IV.4.1.2 Adăugarea unei umbriri unui paragraf
1. Se selectează paragraful la care se va aplica umbrirea
2. Se accesează Borders and Shading
122
3. Din tab-ul Shading, lista Fill (umplere) a casetei de dialog se
adaugă sau se elimină culori de fundal
4. Din lista Apply to: se alege Paragraph
Figura 100 Fereastra Shading
5. Se închide caseta de dialog prin click pe butonul OK.
IV.4.2. Crearea unui tabel standard

O modalitate simplă de organizare şi prezentare a textului şi a
graficii o reprezintă tabelele. Un tabel este alcătuit din rânduri
şi coloane de celule. Celulele pot conţine text, numere,
reprezentări grafice sau formule de calcul.
IV.4.2.1 Crearea unui tabel
Un tabel poate fi creat în mai multe moduri:
1. Se poziţionează punctul de inserare în locul în care se doreşte

să apară tabelul
2. Se alege meniul Table / Insert / Tabel
123
3. Se selectează un număr de rânduri – Number of rows şi
coloane - Number of colums pentru a indica dimensiunea
tabelului.
Figura 101 Fereastră inserare table
O altă modalitate de inserare a unui tabel este mult mai rapidă

prin accesarea butonului de pe bara de instrumente.
IV.4.2.2 Introducerea şi editarea informaţiilor dintr-un tabel
După ce tabelul a fost creat, se pot introduce date în celulele

acestuia. Pentru aceasta este necesar să vă poziţionaţi mai
înainte în celula în care doriţi să introduceţi informaţia.
Poziţionarea într-o celulă se poate face în mai multe moduri:
- Click în celulă
- Utilizând tastele săgeţi
- Utilizând tasta Tab se trece dintr-o celulă în alta spre

dreapta
- Shift+Tab se trece dintr-o celulă în alta spre stânga.
Pentru a edita o celulă a unui tabel, vă poziţionaţi în celula

respectivă şi apoi se editează conţinutul în mod obişnuit. Pentru
poziţionarea într-o celulă e suficient să se execute click în
celula respectivă.
124
Fiecare celulă a tabelului poate fi formatată separat. Orice
acţiune aplicabilă textului dintr-un paragraf este valabilă şi
pentru textul dintr-o celulă.
Textul dintr-o celulă poate avea orice aliniere din lista asociată
butoanelor de alinieri.
IV.4.2.3 Selectare rândurilor, coloanelor, celulelor şi a întregului tabel
Pentru a selecta:
O celulă - Se deplasează mouse-ul în marginea din stânga a

celulei şi când se transformă într-o săgeată orientată spre
dreapta se execută click sau faceţi triplu click în celulă;
Un rând - Se deplasează mouse-ul în marginea din stânga, în

afara tabelului, se indică spre rând şi se efectuează click;
Mai multe rânduri - Se selectează primul rând, se execută click

şi se glisează peste restul rândurilor pe care le dorim în selecţie;
O coloană - Se poziţionează mouse-ul deasupra coloanei şi când

cursorul se orientează către coloană se execută click
Mai multe coloane - Ca pentru mai multe rânduri sau pentru

coloane adiacente, se selectează prima coloană, apoi se ţine
apăsată tasta Shift şi se selectează ultima coloană;
Întregul tabel - Click pe butonul selecţie tabel din colţul de sus

stânga-sus al tabelului .
IV.4.2.4 Inserarea, ştergerea rândurilor şi coloanelor
Dacă se doreşte adăugarea de rânduri în tabel se selectează în

tabel un număr de rânduri câte urmează a fi inserate şi se alege
meniul Table / Insert / Rows Above (rânduri deasupra) sau
Rows Below (rânduri dedesubt).
Pentru ştergerea rândurilor, se selectează rândurile care

urmează a fi şterse şi se selectează fila Table / Delete / Rows.
Pentru a şterge o celulă din tabel, se selectează celula şi se

accesează meniul Table / Delete / Cells. O să apară o fereastră
de dialog din care se va alege cum se vor deplasa celulele
rămase.
125
Figura 102 Alegere pentru deplasarea celulelor
Pentru a şterge tot tabelul se alege meniul Table / Delete /

Table.
Aşa cum s-au inserat şi s-au şters rândurile se pot insera şi

şterge şi coloanele.
Dintr-o celulă a unui tabel se pot crea mai multe celule

executând click în celula dorită şi selectând comanda Split Cells
(scindare celule) din meniul Tabel. În fereastra care apare se
alege numărul de rânduri şi coloane în care se împarte celula
selectată.
Figura 103 Opţiune Split Cells
Din mai multe celule alăturate se poate forma o singură celulă

selectând celulele ce se doresc unite şi apoi selectând comanda
Merge Cells.
IV.4.2.5 Modificarea lăţimii coloanei şi înălţimii rândului
Cea mai simplă metodă de a ajusta o coloană sau un rând este de

a deplasa punctul de inserţie la limita de jos a rândului sau la
limita din dreapta a coloanei. Punctul de inserţie se va
transforma într-o săgeată cu două capete (pentru coloana ,
pentru rând ), care permite deplasarea marginilor, prin drag
and drop (glisare şi fixare), în oricare din cele două direcţii
posibile.
126
Pentru a se afişa în riglă lăţimile coloanelor sau înălţimile
rândurilor (în timp ce le modificăm dimensiunea) se ţine apăsată
tasta ALT când se glisează marginile.
Alte metode care permit precizarea cu exactitate a

dimensiunilor:
Pentru a modifica lăţimea unei coloane la o anumită mărime:
1. Se efectuează click pe o celulă din coloană
2. Se accesează meniul Table / Table Properties...
Figura 104 Fereastra proprietăţi tabel
3. Din fereastra de dialog Table Properties, se accesează tab-ul

Column
4. Se selectează opţiunile dorite.
Din aceeaşi fereastră puteţi modifica înălţimea unui rând,

accesând tab-ul Row.
IV.4.2.6 Pentru a face coloanele dintr-un tabel să se potrivească automat la

conţinut:
1. Se execută click într-o celulă din tabel
127
2. Se alege meniul Table / AutoFit / AutoFit to Contents
IV.4.3. Modificarea chenarului

Într-un tabel se pot schimba stilul, lăţimea şi culoarea bordurii
(chenarului) uneia sau mai multor celule precum şi a întregului
tabel.
Pentru aplicarea unei margini, se selectează celulele cărora

urmează să li se aplice marginea, se alege Table / Table
properties. Din fereastra de dialog Table properties, se
accesează tab-ul Table şi se apasă butonul .
Figura 105 Opţiuni borduri şi umbrire pentru table
Va apărea o casetă de dialog de unde se va selecta stilul de linie,

grosimea şi culoarea care urmează a fi folosite şi apoi se
efectuează click pe tipul de margine dorit.
Pentru a încheia se apasă butonul OK.
IV.4.4. Adăugarea unei umbriri (culori de fond) celulelor

Pentru a adăuga culori de fundal se selectează celulele, rândurile
sau coloanele dorite şi din fereastra de dialog Table se
128
accesează butonul Borders and Shading …mai apoi tab-ul
Shading.
Se alege în secţiunea Fill culoarea dorită şi se apasă butonul

OK.
Sarcină de lucru:
Vă imaginaţi că aveţi de introdus un tabel cu cei 6 angajaţi din

firmă. Pentru a alcătui lista aveţi la dispoziţie numele lor, data
naşterii, adresa şi numărul de telefon.
Pentru aceasta veţi realiza un tabel cu 4 coloane şi 6 rânduri. În

acest tabel treceţi pe coloane datele solicitate ale angajaţilor.
Pentru a evidenţia tabelul dumneavoastră, modificaţi chenarul

folosind culoarea albastru.
IV.4.5. Inserarea şi formatarea graficelor şi imaginilor

Într-un document Word se pot insera imagini (Picture),
miniaturi (Clip Art), forme (Shapes), ilustraţii (Smart Art),
diagrame (Chart), casete text (Text Box), text decorativ Word
Art, obiecte (Object) etc.
IV.4.5.1 Introducerea graficii în document
 Introducerea unei miniaturi (ClipArt)
Microsoft Word pune la dispoziţia utilizatorului o serie de

miniaturi (ClipArt-uri). Acestea sunt picturi de dimensiuni mici
organizate pe categorii.
În document se poate introduce o miniatură dacă se alege:

meniul Insert / Picture / ClipArt. Din panoul de activităţi Clip
Art ce va apărea în partea dreaptă se poate alege Organize Clips
care conţine colecţia Microsoft Office de miniaturi. Acestea sunt
grupate pe mai multe categorii ce se deschid cu click pe
simbolul categoriei respective. Miniatura dorită poate fi glisată
cu mouse-ul în document. De asemenea poate fi copiată dacă se
face click-dreapta pe miniatură şi din meniul contextual se alege
opţiunea Copy, se poziţionează apoi în document cursorul de
inserare şi se face din nou click-dreapta şi se alege opţiunea
Paste.
129
Figura 106 Fereastra Clip Organizer
 Introducerea unei imagini dintr-un fişier
Imaginile sunt reprezentări grafice care se inserează dintr-un alt

fişier. Aceste fişiere cu imagini se pot afla pe hard-disc, pe CD-
uri, pe dischete etc.
Pentru a insera o imagine în document urmaţi paşii:
Se execută click în poziţia în care se doreşte să fie inserată

imaginea
Se alege Insert / Picture / From File…
Se selectează calea prin care se ajunge la imagine (pentru a

localiza imaginea pe care dorim să o inserăm)
Se selectează fişierul şi apoi se dă click pe butonul

sau dublu click pe fişierul imagine.
130
Figura 107 Inserare imagine în document
 Introducerea unei diagrame
Se alege meniul Insert / Picture / Chart. Se va afişa o diagramă

(grafic) şi o foaie de calcul tabelar în Microsoft Excel ce conţine
date pentru exemplificare.
Figura 108 Fereastră inserare diagramă
131
Pentru a înlocui datele afişate se efectuează click într-o celulă
din foaia de calcul şi apoi se tastează textul sau numărul dorit
(repetăm operaţia până introducem toate datele). Pentru a reveni
în documentul Word, se închide aplicaţia Excel.
Datele din diagramă pot fi oricând modificate. După ce foaia de

calcul a fost închisă poate fi reafişată dacă se execută click
dreapta pe diagramă şi apoi pe Chart Object / Open sau Edit.
 Caseta Text
În aplicaţia Word se pot folosi casete de text pentru poziţionarea

textului oriunde în pagină. O casetă text permite rotirea textului,
aplicarea unei culori de fundal, bordură etc. O casetă text poate
fi de formă dreptunghiulară, circulară sau de orice formă care
reprezintă un contur închis.
Pentru a construi o casetă text se alege: meniul Format / Insert

/ Text Box. Se alege una dintre cele două opţiuni pentru direcţia
în care va fi scris textul: vertical sau orizontal. Se execută click
în locul în care dorim introducerea casetei şi se glisează mouse-
ul în direcţia dorită până se stabileşte dimensiunea acesteia.
Caseta de text va avea în interior un cursor de scriere.
Caseta se încadrează în textul din pagină selectând-o şi alegând

Text Wrapping din opţiunea Draw.
Figura 109 Inserare casetă text
Din meniul Format / TextBox se pot stabili culori şi grosimi de

linii pentru contur sau culoarea de fundal.
132
Figura 110 Opţiuni casetă text
Caseta de text se poate şterge rapid dacă se selectează cu click

pe marginea ei şi se apasă tasta Delete.
 Text decorativ WordArt
Textul decorativ se utilizează pentru secvenţe scurte de text.
Se introduce astfel: se alege meniul Insert / Picture / Word Art

click pe imaginea uneia dintre oferte, se apăsă butonul OK.
Figura 111 Stiluri WordArt
133
Din fereastra care apare după alegerea stilului, se tastează textul
la care doriţi să-i aplicaţi stil WordArt. Din aceeaşi fereastră
puteţi alege dimensiunea şi stilul fontului.
Exemplu:
Exerciţiul 6:
Pentru a şterge o CASETĂ TEXT procedaţi astfel:
1. Daţi dublu-click în interiorul casetei şi apoi apăsaţi tasta

Delete
2. Daţi click pe marginea casetei şi apoi apăsaţi tasta Delete
3. Daţi dublu-click în interiorul casetei şi apoi apăsaţi tasta

Backspace
 Forme
Într-un document Word se pot introduce obiecte desenate

folosind instrumentele din lista AutoShapes. Pentru a le accesa
urmaţi paşii:
Click pe meniul Insert / Picture / AutoShapes.
Pentru a desena o formă se alege prin click una dintre variante,

se efectuează clic în pagină şi se glisează mouse-ul pentru a
stabili dimensiunea formei.
Figura 112 Opţiuni AutoShapes
Dacă se doreşte desenarea de forme geometrice regulate se

poate ţine apăsată tasta Shift în timpul desenării
Orice obiect desenat se selectează cu click pe el.
134
Exemple:
Odată selectat, un obiect poate căpăta o culoare de fundal dacă

se alege din meniul Format / AutoShape, tab-ul Colors and
Lines culoarea din lista asociată secţiunii Fill. Linia de contur
se modifică dacă se face o alegere din lista Line. Punctul colorat
în verde care apare pe unele obiecte se numeşte punct de rotaţie
şi permite rotirea obiectului prin glisare şi fixare, iar punctele
galbene se numesc puncte active şi modifică înclinarea
obiectului selectat.
Pentru a selecta mai multe obiecte se ţine tasta Shift apăsată în

timpul selecţiei.
Sarcină de lucru:
Într-un document nou adăugaţi următorul text folosind un stil

WordArt: ―Prezentarea editorului de text Word‖. Acest text
să fie de culoare albastră.
Adăugaţi un paragraf din acest manual în documentul

dumneavoastră.
Paragraful să aibă în partea stângă simbolul unei săgeţi

îndreptate spre text. Săgeata să aibă contur galben, iar interiorul
alb.
IV.4.5.2 Selectarea graficii într-un document
O imagine, o miniatură, o casetă text se selectează astfel: se

plasează cursorul mouse-ului pe obiect şi se execută click.
Obiectul selectat are afişat în jurul său un cadru cu pătrate mici
la colţuri şi în mijlocul laturilor (ghidaje de
dimensionare).
Observaţie: Pentru o formă inserată în text se

poate alege stilul de încadrare a imaginii
respective în text. Pentru aceasta se selectează
obiectul (click pe el) şi se alege meniul Format /
AutoShape, apoi tab-ul Layout sau se accesează
bara de desenare Draw.
135
Figura 113 Stiluri de încadrare
 In line With Text (în linie cu textul) - Plasează obiectul în

linia de text în poziţia punctului de inserare. Obiectul rămâne
în acelaşi plan cu textul.
 Square (pătrat) - Încadrează textul în jurul tuturor laturilor

casetei pătrate de delimitare pentru obiectul selectat
 Tight (strâns) - Încadrează strâns textul în jurul marginilor

imaginii curente (în loc să îl aranjeze în jurul chenarului
dreptunghiular care înconjoară obiectul).
 Behind text (în spatele textului) - Elimină încadrarea

obiectului în text şi plasează obiectul în document, în spatele
textului. Obiectul este mobil în propriul său plan. Mutaţi
obiectul în faţa sau în spatele textului, în faţa sau în spatele
altor obiecte, utilizând comenzile Order din meniul
contextual al obiectului (click-dreapta pe obiect).
 In front of text (în faţa textului) - Elimină încadrarea

obiectului în text şi plasează obiectul în document, în faţa
textului. Obiectul poate ascunde secvenţe de text care astfel
nu mai sunt vizibile. Obiectul este mobil în propriul său plan.
 Top and Bottom (sus şi jos) - Plasează obiectul în punctul de

inserare într-o linie de text în document. Obiectul rămâne
singur pe rând.
 Through (printre) - Textul încadrează obiectul pe toate

laturile urmărind forma obiectului.
136
Figura 114 Exemplu de încadrare a imaginii în text
IV.4.5.3 Editarea graficii dintr-un document
Pentru a redimensiona un obiect se urmează paşii:
- Se selectează obiectul prin click pe el
- Se poziţionează indicatorul mouse-ului peste unul din

ghidajele de redimensionare care apar (pentru a se transforma
într-o săgeată dublă)
- Se glisează ghidajul de dimensionare până când obiectul

ajunge la forma şi dimensiunea dorită.
Pentru a muta un obiect glisaţi-l cu mouse-ul în locul dorit.
Concluzii:
După ce aţi parcurs modulul 4 aţi învăţat să personalizaţi

documentul dumneavoastră folosind instrumentele de pe bara de
desenare, să inseraţi tabele şi să le formataţi, să inseraţi grafice,
diagrame, casete de text.
Următoarele 2 module vă vor învăţa ultimii paşi pentru a

definitiva documentul dumneavoastră.
IV.5. MODUL 5 - FORMAREA FINALĂ A UNUI DOCUMENT
Obiective
In modulul 5 veţi învăţa:
- Stiluri şi paginare
137
- Adăugarea antetului şi subsolului
- Inserarea notei de subsol sau de sfârşit de text
IV.5.1. Aplicarea unui stil existent unui cuvânt, unei linii, unui
paragraf.
Stilurile în Word permit salvarea formatărilor existente şi
aplicarea acestora altor texte. În stiluri se pot include denumiri
de fonturi, dimensiuni de fonturi, atribute ale fonturilor,
aliniere, spaţiere între caractere, spaţiere în cadrul paragrafului,
marcatori şi numerotare automată, margini şi cam toate
formatările posibile. După crearea unui stil, tot ceea ce trebuie
făcut pentru aplicarea stilului respectiv unui text selectat este
selectarea stilului dintr-o listă. Dacă se modifică un stil, toate
textele care folosesc stilul respectiv se modifică în mod
automat.
Pentru a aplica un stil unui cuvânt, unei linii, unui paragraf

urmaţi paşii:
1. Se selectează cuvântul, linia, sau paragraful ce urmează a fi

modificat
2. Se accesează meniul Format / Styles and Formatting
3. click pe stilul care doriţi să-l aplicaţi informaţiilor selectate

din fereastra care vă apare în partea
dreaptă a paginii.
Cea mai rapidă modalitate de accesare a stilurilor şi formatărilor

constă în accesarea butonului Styles and
Formatting de pe bara de instrumente.
Pentru a modifica un stil apăsaţi click-dreapta pe stil, apoi pe

Modify, iar din fereastra Modify Style completaţi opţiunile
dumneavoastră.
138
Figura 115 Modificarea unui stil
IV.5.2. Aplicarea automată a numărului de pagină unui document

Microsoft Word oferă două modalităţi de numerotare automată a
paginilor. Numărul de pagină este un câmp care se pune de
obicei în antet sau subsol.
Pentru a adăuga o numerotare standard documentului accesaţi

meniul Insert / Page Numbers…
O să apară fereastra Page number de unde puteţi alege poziţia

numărului în pagină. De asemenea, puteţi opta dacă doriţi
numerotarea începând cu pagina a doua a documentului sau de
pe prima pagină.
139
Figura 116 Adăugarea numerelor pe pagini
Se pot stabili eventual alte opţiuni privitoare la formatul

numerotării paginilor şi la numărul cu care începe numerotarea
paginilor cu click pe Format… din fereastra Page Numbers.
Figura 117 Setări avansate pentru numerotarea paginilor
Sarcină de lucru:
Scrieţi o scrisoare unei prietene/ prieten.
Folosiţi facilităţile de formatare din Word şi realizaţi un design

adecvat al documentului.
Scrisoarea să se întindă pe mai multe pagini pe care le

numerotaţi automat în subsol.
Salvaţi fişierul sub numele Scrisoare1.
IV.5.3. Adăugarea sau modificarea unui text în antet şi subsol

În paginile lucrării create în Word se pot adăuga anteturi şi
subsoluri. Aceste elemente se tipăresc în mod obişnuit pe toate
140
paginile documentului. De obicei în una din aceste zone se face
numerotarea automată a paginilor documentului.
Alegerea Header respectiv Footer va marca zonele de antet

respectiv subsol din pagină cu linii întrerupte şi va activa aceste
zone pentru a se putea lucra în ele. Textul din afara zonelor de
antet şi subsol se va dezactiva.
Pentru a adăuga Header şi Footer se accesează meniul View /

Header and Footer.
Figura 118 Header and Footer
Se va activa zona de Header (antet) sau Footer (subsol) care va

fi marcată cu linie întreruptă şi va apărea tab-ul Antet şi subsol
(Header & Footer Tools)
Din secţiunea Insert AutoText vi se oferă mai multe opţiuni

predefinite (numerotare pagină, autor lucrare, dată etc). În plus
unele opţiuni sunt reprezentate prin butoane:
- inserare număr pagină
- afişare număr total de pagini ale documentului
- alegerea formatului pentru numerotare
- inserarea datei
- afişare oră
- scurtătură către meniul Page Setup, tab-ul Layout. De aici

puteţi opta pentru inserarea unui tip de antet sau subsol pentru
paginile cu numerotare pară şi un antet sau un subsol diferit
pentru paginile cu numerotare impară.
- afişare/ reafişare text când antetul sau subsolul este activ
- comutare între antet şi subsol
- comutare între mai multe tipuri de antet sau subsol.
Pentru a adăuga text poziţionaţi cursorul în caseta Header sau

Footer şi tastaţi informaţi dorită.
141
Când se finalizează crearea sau modificarea antetului respectiv a
subsolului se revine în document cu click pe butonul sau se
execută dublu click în zona de text.
Modificarea ulterioară a antetului sau subsolului se realizează

accesând din nou meniul View / Header and Footer sau se
execută dublu click în zona de antet/subsol.
IV.5.4. Inserarea notelor de subsol sau de final de text

Această opţiune o puteţi folosi pentru a adăuga note de subsol
sau note de final ca şi cele bibliografice din cărţi.
Pentru a insera o notă de subsol primul pas este selectarea

textului asupra căruia doriţi să aduceţi comentarii, explicaţii,
apoi accesaţi meniul Insert / Reference / Footnote.
În fereastra care se va deschide puteţi alege în primul rând

locaţia unde se va afla informaţia pe care doriţi să o introduceţi.
Acest lucru este reprezentat în secţiunea Location prin cele
două casete Footnotes (note de subsol) şi Endnotes (note de
final).
În cazul notei de subsol, informaţia suplimentară va apărea în

josul paginii, iar în cazul notei de final, va apărea la finalul
textului.
În secţiunea Format puteţi alege modalitate de numerotare a

notelor de subsol/ final.
Ultima secţiune vă dă posibilitatea să aplicaţi modificarea

textului selectat, a unui paragraf sau a întregului document.
142
Figura 119 Opţiuni Footnote şi Endnote
Pentru a închide fereastra, apăsaţi butonul OK.
Exerciţiul 7:
În Word se poate crea un antet respectiv un subsol diferit pentru

paginile cu numerotare pară faţă de cele cu numerotare impară?
1. Adevărat
2. Fals
Concluzii:
Până în acest moment aveţi suficiente cunoştinţe pentru a crea

un document formatat având text, imagine, tabele.
Ultimul pas din acest capitol vă învaţă să verificaţi documentul

şi să-l tipăriţi în forma finală.
143
IV.6. MODUL 6 - PREGĂTIREA DOCUMENTELOR PENTRU
TIPĂRIRE
Obiectivele modulului 6
Acum veţi învăţa:
- Verificarea ortografică a documentului
- Vizualizarea documentului înainte de tipărire
- Imprimarea documentului
Pentru a vă asigura că documentul va fi imprimat în forma

dorită, se recomandă ca înainte de această acţiune să mai faceţi
o ultimă verificare. Veţi verifica conţinutul, aspectul (layout) şi
modul de prezentare a documentului, precum şi ortografia.
Această verificare presupune să citiţi cu atenţie întreg

documentul să să-i editaţi neconformităţile.
IV.6.1. Verificarea ortografică a documentului

Pe măsură ce utilizatorul creează documente pot apărea situaţii
în care este necesară corectură pentru textul introdus.
Depistarea erorilor de ortografie se poate face automat. Funcţia

Spelling and Grammar (verificarea ortografiei) din meniul
Tools este de regulă activă şi ea face ca în text cuvintele scrise
incorect ortografic, să apară subliniate cu o linie roşie ondulată.
Cuvintele subliniate cu roşu sunt cele care nu sunt în dicţionarul
predefinit al aplicaţiei (fie că sunt cuvinte incorect scrise, fie
sunt corect scrise dar reprezintă nume proprii, termeni tehnici,
prescurtări ale unor nume de firme, cuvinte scrise într-o limbă
diferită de cea a dicţionarului folosit etc.).
Această funcţie se activează / dezactivează din fereastra de

dialog Spelling and Grammar după ce urmăm paşii:
1. Click pe meniul Tools / Spelling and Grammar
2. Se accesează butonul Options pentru a bifa / debifa caseta

Check spelling as you type (verifică ortografia în timp ce
tastezi).
144
Figura 120 Fereastra Spelling and Grammar
Greşelile se pot corecta automat din următoarea fereastră
Figura 121 Corectarea automată a greşelilor
145
În fereastra de mai sus trebuie aleasă limba dicţionarului din
lista corespunzătoare (de exemplu: Romanian (Romania).
În partea de sus a ferestrei, în zona Not in Dictionary: apar

marcate pe rând greşelile, iar în partea de jos în zona
Suggestions: apare o listă ce cuprinde sugestii de modificare
pentru cuvântul marcat.
1. Greşeala se poate modifica astfel: din lista de sugestii se

alege cuvântul corect şi se execută click pe Change.
2. Greşeala poate fi ignorată (se trece la următoarea greşeală

fără a o modifica pe cea selectată) cu ajutorul butonului Ignore
Once
3. Dacă un cuvânt se repetă imediat, atunci în casetă apare

butonul Delete care permite eliminarea celei de-a doua apariţii a
cuvântului.
Dacă la acest pas s-a efectuat o acţiune greşită atunci aceasta se

poate anula cu click pe butonul Undo.
Corectarea ortografică se poate termina:
 Imediat după ce a fost lansată, prin click pe butonul Cancel.
 În orice moment (după ce s-a efectuat cel puţin o modificare

sau o ignorare) prin click pe butonul Close.
 După ce tot textul a fost parcurs şi apare fereastra de mai jos

se dă click pe OK.
Figura 122 Fereastra de atenţionare a finalizării corectării greşelilor
Dacă acţiunea de alegere a limbii eşuează atunci se parcurg

paşii:
1. Click pe meniul Tools / Language / Set Language
146
Figura 123 Selectarea limbii
2. Din lista derulantă alegeţi limba dorită si accesaţi butonul OK
3. Se debifează caseta Detect language automatically

(detectare automată a limbii) şi Do not check spelling or
grammar (fără verificare ortografică sau gramaticală).
4. Click pe butonul OK
IV.6.2. Examinarea documentului înaintea imprimării

Înainte de a imprima un document, acesta ar trebui examinat.
Opţiunea Print Preview oferă utilizatorului posibilitatea de a
urmări modul de separare a textului în pagini, precum şi de a
detecta unele probleme legate de aşezarea în pagină a textului şi
a obiectelor inserate cum ar fi: imagini, grafice, diagrame,
casete text etc.
Pentru a face această examinare se alege meniul File / Print

Preview.
Figura 124 Bara de instrumente în modul de previzualizare
 Din fereastra Preview se poate modifica procentul de

vizualizare din grupul Zoom (panoramare). Dacă se doreşte la
un moment dat examinarea unei singure pagini atunci se
selectează butonul One Page.
147
 Butonul Multiple Pages vă dă posibilitatea vizualizării
mai multor pagini în acelaşi timp.
Pentru a vizualiza alte pagini, sau pe rând toate paginile din

document, folosim barele de defilare.
 Opţiunea Magnifier va mări suprafaţa pe care aţi

accesat-o, respectiv o va micşora .
Pentru a reveni din modul de previzualizare în fereastra de

editare Word daţi click pe butonul .
IV.6.3. Alegerea opţiunilor de imprimare

Opţiunile pentru imprimare se stabilesc în caseta de dialog Print
care apare dacă se accesează meniul File / Print.
Figura 125 Fereastra de configurare a imprimării
În fereastra Print se stabilesc:
- numele imprimantei din lista Name;
- paginile ce se vor imprima, în zona Page range, selectând

una din variantele:
1. toate paginile – All

2. Pagina curentă - Current page
3. paginile selectate anterior comenzii Print - Selection
4. anumite pagini - în caseta Pages – (Exemplu: 2,5,7,10-15)
148
- tipărirea paginilor pare (Even pages) sau impare (Odd
pages) se alege din lista Print;
- numărul de copii (exemplare) în caseta Number of copies;
Collate – imprimă toate paginile specificate pentru un exemplar,

apoi imprimă următoarea copie (exemplar) etc.
Print to file – opţiunea se foloseşte în cazul în care utilizatorul

nu are imprimantă disponibilă. Se salvează de fapt documentul
într-un fişier, cu un nume indicat de utilizator, sub un format pe
care îl poate utiliza imprimanta. Utilizatorul poate folosi apoi
acest fişier pentru a-l imprima de la un alt calculator.
După ce aţi selectat toate opţiunile dumneavoastră legate de

imprimare, puteţi accesa butonul .
Asiguraţi-vă mai întâi că imprimanta este pornită şi pregătită

pentru imprimare.
Dacă pentru imprimare s-a selectat Print to file, atunci

documentul nu este trimis la imprimantă, ci într-un fişier pe
disc.
Imprimarea se poate face rapid accesând butonul de pe bara

de instrumente sau se accesează combinaţia de taste Ctrl+ P
Concluzii:
Modulul 6 a încheiat lecţia despre editorul de text Word. În

această ultimă parte aţi învăţat să verificaţi ortografic lucrarea
dumneavoastră şi să o printaţi.
Exerciţiul 1. Răspuns corect 3. Bara de titlu
Exerciţiul 2. Răspuns corect 2. Save as
Exerciţiul 3. Răspuns corect 3. De câte ori este nevoie
Exerciţiul 4. Răspuns corect 1. Afişare totală (Show/Hide)
Exerciţiul 5. Răspuns corect 1. DA
Exerciţiul 6. Răspuns corect 2. Daţi click pe marginea casetei

şi apoi apăsaţi tasta Delete
Exerciţiul 7. Răspuns corect 1. Adevărat
149
150
V. UTILIZAREA APLICAŢIILOR
SPECIALIZATE PENTRU REALIZAREA
PREZENTĂRILOR – MICROSOFT
POWERPOINT
Microsoft PowerPoint este un program produs de Microsoft

care face parte din suita de programe Microsoft Office fiind un
pachet complet dedicat prezentărilor grafice care permite
schimbul de informaţii cu Word, Excel, Access.
„Prezentarea‖ este un mod de reprezentare a unui conţinut

informaţional (noţiuni, date) cu ajutorul textelor, imaginilor grafice şi a
sunetelor prin intermediul diapozitivelor, care se desfăşoară automat
sau interactiv.
151
V.1. MODULUI 1 - APLICAREA OPERAŢIILOR DE BAZĂ
NECESARE REALIZĂRII UNEI PREZENTĂRI
Pe parcursul acestui modul veţi învăţa:
- să deschideţi şi închideţi o prezentări în Power Point
- Crearea unei noi prezentări în Power Point
- Imprimarea unei prezentări din Power Point
V.1.1. Pornirea aplicaţiei

Pentru a lansa aplicaţia PowerPoint puteţi folosi aceleaşi metode
ca şi în cazul aplicaţiei Microsoft Word.
- Start / Programs / Microsoft Office
- Se alege Microsoft Office PowerPoint 2003.
Se va deschide fereastra principală a aplicaţiei Power Point. O

fereastră este o zonă din ecran utilizată pentru afişarea unui
program PowerPoint sau a unei ferestre de prezentare.
Fereastra de prezentare este pânza electronică pe care tastaţi
text, desenaţi forme, creaţi grafice, adăugaţi culori şi inseraţi
obiecte.
Figura 126 Interfaţa aplicaţiei PowerPoint
152
De asemenea puteţi accesa comandă rapidă (shortcut) de pe
spaţiul de lucru Windows.
Pentru a crea o comandă rapidă, din calea de unde unde lansaţi

aplicaţia Start / Programs / Micosoft Office / Microsoft Office
PowerPoint 2003 faceţi un click dreapta şi alegeţi opţiunea
Send to după care alegeţi opţiunea Desktop (create shortcut).
Figura 127 Shortcut Microsoft Office PowerPoint
V.1.2. Deschiderea unei prezentări

Modalitatea de deschidere a prezentărilor este similară cu cea
prezentată în Capitolul Word: se accesează meniul File / Open.
Figura 128 Modalitatea de deschidere a unei prezentări
Se va deschide fereastra Open prin intermediul căreia alegeţi

mai întâi calea unde se află salvată prezentarea (exemplu C:\My
Documents), apoi selectaţi fişierul pe care vreţi sa îl deschideţi,
iar la final apăsaţi butonul Open.
153
Figura 129 Deschiderea unei prezentări
V.1.3. Salvarea şi modificarea unei prezentări

Pentru prima salvare a unui fişier, la fel ca şi în celelalte
aplicaţii Office, urmaţi paşii:
1. Click pe meniul File
2. Click pe Save deschide o listă de tipuri de fişiere posibile pe

care le poate crea aplicaţia
3. din câmpul Save as type alegeţi unul din tipurile propuse,

implicit Prezentare PowerPoint - Presentation (*,ppt)
4. daţi un nume fişierului în File Name
5. alegeţi locaţia unde va fi salvat fişierul (exemplu: My

Documents)
În final, după ce aţi stabilit diferite opţiuni, click pe butonul

.
În situaţia în care o prezentare nu corespunde din punct de

vedere al conţinutului sau al aspectului, aceasta poate fi
modificată. Se pot adăuga/şterge diapozitive, se poate schimba
ordinea lor de apariţie, se poate modifica conţinutul/aspectul
unuia sau mai multor diapozitive, se pot anima diapozitivele,
etc.
154
Dacă într-o prezentare aţi efectuat diverse modificări este
indicat să salvaţi modificările făcute. Puteţi salva modificările
în acelaşi fişier, dacă alegeţi comanda Save sau într-un alt fişier
dacă alegeţi Save As..
Pentru a obţine alte formate de fişier, în caseta Salvare cu tipul:

(Save as type) se selectează formatul dorit. De exemplu pentru a
crea o prezentare ce poate fi publicată pe un site trebuie ales
formatul de Pagină web(Web page) (extensia html).
V.1.4. Imprimarea unei prezentări

Deşi în mod normal prezentările nu sunt dorite într-o formă
imprimată, Microsoft PowerPoint vă oferă posibilitatea
imprimării; pentru aceasta se vor urma paşii:
- Se accesează meniul File / Print
- din fereastra Print se vor alege următoarele opţiuni:
o în zona Printer: se va selecta din listă,

imprimanta la care doriţi să imprimaţi
o în zona Print Rage: se poate opta pentru

imprimarea totală a prezentării (All), doar a
slide-ului curent (Curent Slide, listaţi selecţia
efectuată (Selection) sau doar a anumitor slide-
uri (Slides:)
o din zona Copies puteţi alege numărul de copii

dorite (Number of copies) sau puteţi alege
imprimarea paginilor pe ambele părţi (Collate).
- click pe butonul OK.
Exerciţiul 1
Care din combinaţiile de taste din cele de mai jos permit

imprimarea unei prezentări:
1. CTRL+X
2. CTRL+O
3. CTRL+P
155
V.1.5. Închiderea aplicaţiei
Ca şi în cazul celorlalte aplicaţii Microsoft Office, închiderea se
poate realiza fie accesând butonul Close din colţul dreapta al
ferestrei; fie accesând meniul File / Exit sau se foloseşte
combinaţia de taste Alt + F4 pentru închiderea ferestrei curente.
În cazul în care alegeţi să închideţi fereastra aplicaţiei fără a

salva fişierul înainte, aplicaţia va afişa o fereastră de
atenţionare.
Figura 130 Atenţionare înaintea închiderii aplicaţiei
Exerciţiul 2
Care sunt cele două modalităţi de închidere a aplicaţiei

PowerPoint prezentate?
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
Concluzii
După parcurgerea modulului de mai sus ar trebui să ştiţi cum se

porneşte aplicaţia PowerPoint precum şi deschiderea unei
prezentări, imprimarea acesteia şi închiderea prezentărilor
deschise în PowerPoint.
În continuare în modulul următor o sa învătăm cum se crează o

nouă prezentare, cum se aleg caracteristicile slideurilor
folosite, cum se inserează un text precum şi o imagine în cadrul
unei prezentări din aplicaţia PowerPoint.
156
V.2. MODULUL 2 - APLICAREA ELEMENTELOR DE BAZĂ
Obiectivele modulului 2
- Să creaţi o prezentare nouă
- Alegerea caracteristicilor pentru diapozitiv
- Inserarea textelor şi a imaginilor în prezentare
V.2.1. Creare unei prezentări

Prezentările în Microsoft Office PowerPoint sunt alcătuite din
diapozitive (slides) - acestea fiind „paginile‖ fişierului. Un
diapozitiv poate conţine texte, elemente grafice, obiecte
multimedia (elemente video, audio etc.), elemente ce sunt
repartizate pe suprafaţa diapozitivului conform aspectelor
standard oferite de aplicaţie numite cu termen general Slide
Layout.
Aspectele sunt folosite la aranjarea obiectelor într-un diapozitiv.

Un aspect reprezintă o parte a unui coordonator de diapozitive,
care stabileşte amplasarea informaţiilor pentru un conţinut care
urmează să apară într-un diapozitiv. Aspectele diapozitiv conţin
substituenţi (casete cu bordura punctată sau haşurată) pentru
text şi celelalte elemente: imagini, diagrame, tabele, imagini
SmartArt, forme automate. Substituenţii de texte şi obiecte se
pot adăuga la un aspect sau la un coordonator de diapozitive.
Aplicaţia PowerPoint oferă aspecte predefinite, standard, dar

puteţi să creaţi aspecte particularizate care să corespundă
cerinţelor dvs. Înainte de a crea un diapozitiv trebuie să ştiţi
cum va fi acesta alcătuit şi apoi alegeţi formatul pentru aspect
diapozitiv.
La lansarea aplicaţiei PowerPoint se deschide automat şi un

fişier de tip PowerPoint Presentation în baza unui şablon Blank
Presentation, cu numele implicit Presentation.
La crearea unei noi prezentări aveţi la dispoziţie mai multe

modalităţi: prin intermediul ferestrei Task Pane.
157
Figura 131 Crearea unei prezentări noi
Create a new prezentation… permite crearea unei noi prezentări

folosind şabloane (template) predefinite, şabloane folosite în alte
prezentări salvate etc.
Şablonul este un fişier sau un set de fişiere care conţine

informaţii despre temă, aspect şi alte elemente ale unei
prezentări finalizate.
Figura 132 Opţiuni pentru template
158
Sarcină de lucru
Creaţi o nouă prezentare folosind o templată dintr-o prezentare

existentă.
V.2.2. Alegerea caracteristicilor diapozitivelor

La alegerea caracteristicilor unui diapozitiv se foloseşte
opţiunea Slide Layout prin intermediul căreia se stabileşte
aspectul diapozitivului. Accesarea opţiunii Slide Layout se
poate face prin intermediul ferestrei Task Pane sau din meniul
Format de unde se alege opţiunea Slide Layout, iar selectarea
efectivă a aspectului se face prin alegerea uneia din opţiunile
propuse.
Figura 133 Slide Layout
Sarcină de lucru
Stabiliţi formatul primului diapozitiv ca fiind Title and text

(titlu si text) folosind opţiunea Slide layout.
De asemenea la alegerea caracteristicilor unui diapozitiv se

poate stabilii şi un aspect care se poate accesa prin intermediul
ferestrei Task Pane sau din meniul Format de unde se alege
opţiunea Slide Design, iar selectarea efectivă a aspectului se
face prin alegerea uneia din opţiunile propuse.
159
Figura 134 Slide Design
În alegerea aspectului unui diapozitiv aveţi mai multe opţiuni:
 Design Templates
 Color Schemes
 Animation Schemes
Aceste opţiuni vor fi detaliate în următoarele module ale acestui

capitol.
Pentru a aplica un aspect întregului document sau doar unui

diapozitiv accesaţi butonul din dreapta al mouse-ului
- opţiunea Apply To All Slides – va aplica modificarea tuturor

diapozitivelor din document
- Apply to Selected Slides – va efectua modificări

diapozitivelor selectatelor sau celui curent
Figura 135 Aplicarea culorii diapozitivelor
Exerciţiul 3
Modificările aduse templatei unei prezentări se poate seta la

nivelul unui singur slide?
1. Da
2. Nu
160
Sarcină de lucru
Stabiliţi prin intermediul opţiunii Slide design / Color schemes

o culoare la alegere pentru primul diapozitiv.
V.2.3. Inserarea textului

Când creaţi o prezentare necompletată în PowerPoint,
diapozitivul propus implicit este Title Slide, dar există şi alte
aspecte standard pe care aveţi posibilitatea să le aplicaţi şi să le
utilizaţi.
Figura 136 Spaţii de adăugare text
Diapozitivul titlu conţine substituenţi pentru titlu şi subtitlu text

box-ul din partea de sus este un substituent pentru textul titlului
slide-ului. Text box-ul din partea de jos este un substituent
pentru textul subtitlului slide-ului. După ce introduceţi un text
într-un substituent, substituentul devine un obiect text, un text
box ce conţine un text într-un slide.
Adăugarea efectivă a unui text se face prin apăsarea unui click

în text box-ul Click to add title şi tastarea informaţiilor dorite.
Inserarea textelor se poate face şi în condiţiile în care nu sunt

prestabilite text box-uri. Se inserează prima dată un text box şi
apoi se trece textul în cadrul acestuia.
Pentru a insera un text box se accesează Insert / Text Box.
161
Exerciţiul 4
Cum puteţi să inseraţi un text în cazul în care nu sunt text box -

uri prestabilite?
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
V.2.4. Inserarea imaginilor

Pentru inserarea unei imagini se accesează meniul Insert /
Picture urmată de alegerea felului de imagine:
 Clip Art...
 From File...
 From Scanner or Camera...
 New Photo Album...
 Auto Shapes
 WordArt...
 Organization Chart
Figura 137 Inserarea imaginii
162
Sarcină de lucru
Inseraţi în cadrul unui slide o imagine de tipul WordArt cu

textul Prezentare.
V.2.5. Crearea unei prezentări cu ajutorul AutoContent Wizard

Crearea unei prezentări cu ajutorul AutoContent wizard vă
ajută să economisiţi timp, acesta acordându-vă asistenţă la
organizarea şi scrierea prezentării. Wizard-ul vă poartă printr-un
proces etapizat, solicitându-vă informaţii despre prezentare,
începând cu titlu slide-ului, care va fi primul slide al prezentării.
În fereastra Task Pane selectaţi New Presentation după care

alegeţi opţiunea From AutoContent wizard...
Figura 138 Fereastra de pornire a AutoContent Wizard
- Apăsaţi un click pe butonul Next, selectaţi tipul prezentării

pe care vreţi sa o faceţi şi selectaţi o prezentare din cadrul
categoriei alese.
163
Figura 139 Fereastra AutoContent Wizard – tipul prezentării
- Din fereastra următoare apăsaţi butonul Next şi selectaţi

stilul prezentării
Figura 140 Fereastra AutoContent Wizard – stilul prezentării
- Apăsaţi un click pe butonul Next şi tastaţi titlul prezentării

în câmpul Presentation title după care apăsaţi butonul
Finish
Sarcină de lucru
Creaţi o prezentare nouă cu ajutorul AutoContent Wizard la

care titlu prezentării sa fie : VRĂJITORUL
164
Concluzii

creează o prezentare nouă în aplicaţia PowerPoint, cum se pot
insera texte şi imagini, cum se stabilesc caracteristicile unui
slide precum şi modalitatea de creare a unei prezentări cu
ajutorul wizard-ului.
În modulul următor o să învăţaţi cum se lucrează cu

instrumentele de copiere, decupare, ştergere, lipire şi cum se pot
reordona silde-urile.
165
V.3. MODULUL 3 - UTILIZAREA OPERAŢIILOR DE BAZĂ
NECESARE PENTRU REALIZAREA UNEI P REZENTĂRI -
COPIERE , MUTARE , ŞTERGERE
- copierea, decuparea şi lipirea în cadrul unei prezentări
- reordonarea slide-urilor într-o prezentare
- ştergerea unui obiect selectat, a unui slide
V.3.1. Folosirea comenzilor Copy, Cut şi Paste în cadrul unei

prezentări
Copierea (Copy) în cadrul unei prezentări se face prin
selectarea a ceva ce există, care poate fi un slide, text, imagine
etc şi copierea acestuia într-o altă locaţie. Astfel pentru copierea
unui text din cadrul unui slide într-un alt slide se procedează
astfel:
 se selectează textul dorit
 se apasă un click dreapta şi se alege opţiunea Copy
 se alege opţiunea Copy din meniul Edit.
Decuparea (Cut) în cadrul unei prezentări se face prin

selectarea a ceva ce există , care poate fi un slide, text, imagine
etc şi mutarea acestuia într-o altă locaţie. Astfel pentru
decuparea unui text din cadrul unui slide pentru a fi mutat într-
un alt slide se urmează paşii:
 se selectează textul dorit
 se apasă un click dreapta şi se alege opţiunea Cut
 se alege opţiunea Cut din meniul Edit
Lipirea (Paste) în cadrul unei prezentări se face prin alipirea a

ceva ce există în cadrul unei prezentări cu condiţia să existe o
operaţie de copiere sau decupare făcută înainte.
Astfel pentru copierea unui text din cadrul unui slide într-un alt
slide se face în felul următor după ce iniţial s-a selectat textul
care urmează a fi copiat sau mutat:
 se apasă un click dreapta şi se alege opţiunea Copy sau Cut
166
 se poziţionează mouse-ul în locul unde se doreşte a fi copiat
sau mutat textul şi se apasă click dreapta de unde se alege
opţiunea Paste
 se alege opţiunea Paste din meniul Edit.
Cele trei operaţii de Copy, Cut şi Paste folosite de aplicaţia

PowerPoint au aceleaşi funcţionalităţi ca în restul pachetului
Microsoft Office. Cele trei operaţii se aplică şi la obiecte,
imagini, slide-uri etc.
Exerciţiul 5
Se pot copia imagini dintr-un slide în altul?
1. Da
2. Nu
Exerciţiul 6
În cazul în care într-o prezentare aveţi două imagini identice

prin decuparea unei imagini se decupează automat şi a doua
imagine?
1. Da
2. Nu
V.3.2. Ştergerea unui obiect selectat

Pentru ştergerea unui obiect din cadrul unei prezentări se
procedează astfel:
 se selectează obiectul care urmează a fi şters, se apasă tasta

Delete sau tasta Backspace
 se selectează obiectul care urmează a fi şters, se alege

opţiunea Clear ... din meniul Edit.
167
Figura 141 Meniul Clear
Se pot şterge mai multe obiecte odată prin selectarea acestora

prin apăsarea tastei CTRL + click pe obiectele dorite a fi şterse
după care se apasă tasta DELETE.
Un obiect poate fi un slide, un text box, un text etc.
Sarcină de lucru
Copiaţi un slide din cadrul unei prezentări, faceţi modificări în

cadrul acestuia după care ştergeţi slide-ul.
V.3.3. Reordonarea slide-urilor într-o prezentare

Într-o prezentare la un moment dat există necesitatea reordonării
slide-urilor. Reordonarea se poate face fie prin intermediul
decupării unui slide şi lipirea acestuia după slide-ul dorit, astfel:
 se selectează slide-ul care urmează a fi mutat
 se apasă un click dreapta şi se alege opţiunea Cut
 se selectează slide-ul după care urmează să apară
 se apasă un click dreapta şi se alege opţiunea Paste.
168
O modalitate de reordonare mai simplă care ne dă posibilitatea
de privire în ansamblu a prezentării o reprezintă meniul View
din care alegem opţiunea Slide Sorter.
Figura 142 Afişarea Slide Sorter
Această opţiune permite reordonarea slide-urilor prin tehnica

drag&drop care presupune selectarea slide-ului dorit a fi mutat
(se ţine apăsat cu mouse-ul ) şi se trage în locul în care doriţi a
fi afişat.
Exerciţiul 7
În cazul în care s-a efectuat o reordonare a slide-urilor din

cadrul unei prezentări se mai poate efectua o noua reordonare a
slide-urilor?
1. Da
2. Nu
V.3.4. Ştergerea slide-urilor

La crearea unei prezentări în aplicaţia PowerPoint, din diferite
motive există necesitatea de eliminare a unor slide-uri. Pentru
ştergerea unor slide-urile se procedează astfel:
- se selectează slide-ul care urmează a fi şters
- se apasă un click dreapta şi se selectează opţiunea Delete

slide
- sau din meniu se alege Edit după care se selectează opţiunea

Delete slide.
169
Figura 143 Ştergerea slide-ului
Exerciţiul 8
Care este modalitatea de ştergere a două obiecte din cadrul unei

prezentări?
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
Concluzii
După parcurgerea modulului ştiţi cum se lucrează cu comenzile

de bază copy, cut şi paste precum şi modalitatea de reordonare
şi ştergere a unor slide-uri.
În continuare o sa învăţaţi cum se poate modifica design-ul unui

şablon, cum se poate stabilii formatul unui text şi modalitatea de
stabilire a stilului unei casete.
170
V.4. MODULUL 4 APLICAREA
- MODALITĂŢILOR DE
FORMATARE A UNEI PREZENTĂRI
- Modificarea design-ului unui şablon
- Formatarea textului precum şi mutarea de casete într-un slide
- Setarea stilului unei casete text
V.4.1. Modificarea aspectului unui slide

În cadrul unei prezentări există posibilitatea de stabilire a unui
design care ulterior poate fi modificat. Modificarea design-ului
unei prezentări se poate face la nivel de slide sau pentru toată
prezentarea.
Pentru modificarea design-ului în momentul când o prezentare

este deschisă se procedează în felul următor:
- se accesează opţiunea Slide Design din meniul Format
Figura 144 Meniul Slide Design
- Se deschide fereastra Task Pane pe opţiunea Slide Design
171
Figura 145 Opţiunea Slide Design din fereastra Task Pane
Se alege una din templatele existente sau se poate căuta printre

prezentările existente prin intermediul butonului Browse.. din
josul ferestrei .
Se apasă un click dreapta pe template-ul ales pentru prezentare

şi se selectează Apply to All Slides în cazul în care se doreşte ca
toate slide-urile din cadrul prezentării să folosească template-ul
ales sau se selectează Apply to Selected Slides în cazul în care
se doreşte ca doar pentru slide-ul selectat să se aplice template-
ul ales.
Exerciţiul 9
Participaţi în cadrul şedinţei de prezentare a unui nou produs.

Prezentarea face o impresie bună şi doriţi să folosiţi aceeaşi
templată pentru viitoarea prezentare. Cum faceţi acest lucru?
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
172
V.4.2. Formatarea textului, redimensionarea şi mutarea unui text
box (caseta text) într-un slide
În aplicaţia PowerPoint este posibilă modificarea textului unei
prezentări sau adăugarea unor noi texte astfel încât mesajul
transmis să producă efectul scontat.
PowerPoint oferă mai multe alternative pentru plasarea textului

în slide-uri: substituente text pentru introducerea titlurilor şi a
subtitlurilor slide-urilor, etichete text pentru note şi fraze scurte
şi casete text pentru text mai lung.
Aveţi posibilitatea de a crea o etichetă text într-un slide cu

ajutorul instrumentului Text Box, pentru a selecta un loc în slide
unde să începeţi să tastaţi textul. De asemenea, aveţi
posibilitatea de a crea un text box de procesare text utilizând
instrumentul text box pentru a glisa indicatorul, astfel încât să
creaţi o casetă text cu lăţimea adecvată.
Introducerea unui text box în cadrul unui slide se face în felul

următor:
- Se alege slide-ul după care se selectează opţiunea Text Box din

meniul Insert
- Se apasă un click în cadrul slide-ului după care apare text box-
ul în cadrul căruia se tastează textul dorit.
După crearea unui text box de procesare text sau a unei etichete
text, este posibil să transformaţi un obiect în altul modificând
opţiunile încadrare text şi potrivire text din text box-ul de dialog
Format / Text Box. De asemenea, este posibil să reduceţi
dimensiunea unei etichete text la cea a unui text box de
procesare text, prin glisarea unuia dintre ghidajele de
redimensionare din colţ. Textul se reîncadrează pentru a se
ajusta la noua dimensiune.
După ce aţi terminat de introdus textul, aveţi posibilitatea de a-i

modifica aspectul aplicând formatări, ca de exemplu font, size
(dimensiunea fontului) şi style (tipul de marcatori), selectând
obiectul text şi făcând click pe unul sau mai multe butoane de
formatare din meniul Format.
Este posibil să adăugaţi sau să eliminaţi marcatorii sau

numerotarea într-un obiect text. În cazul unei liste numerotate,
atunci când îi adăugaţi sau eliminaţi o linie, PowerPoint
reordonează numerele.
173
Puteţi să adăugaţi text în interiorul obiectelor, cum ar fi cercuri,
dreptunghiuri sau alte forme. De obicei, slide-urile conţin text
box-uri pentru titlu şi text cu marcatori, în care să introduceţi
ideile principale.
Este indicat să utilizaţi text box-urile pentru a include adnotări

sau aspecte minore ce nu se regăsesc pe o listă.
V.4.3. Setarea stilului unui text box

Pentru setarea stilului unui text box se procedează astfel:
- Se selectează text box-ul care încadrează textul ca în

imaginea de mai jos
Figura 146 Text Box selectat
- Se selectează opţiunea Font din meniul Format
- Se deschide fereastra Font în care se selectează stilul dorit

din câmpul Font style.
Figura 147 Fereastra Font
174
Exerciţiul 10
Cum se poate modifica stilul titlului unei prezentări ca fiind

Italic cu dimensiunea de 44?
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
Concluzii

formatează un text, cum se modifica design-ul unui slide, cum
se setează stilul unui text box.
În continuare în modulul următor o să învătăm cum se pot insera

obiecte grafice într-o prezentare, cum se poate modifica aspectul
şi poziţia unui obiect grafic.
175
V.5. MODULUL 5 - UTILIZAREA ELEMENTELOR GRAFICE ÎN
PREZENTARE
Obiective
- Inserarea obiectelor grafice într-o prezentare
- Modificarea poziţiei şi aspectul unui obiect grafic
V.5.1. Inserarea obiectelor grafice în prezentare

În aplicaţia PowerPoint este posibilă crearea unui tabel cu celule
de dimensiuni standard sau desenarea unui tabel particularizat
cu celule de dimensiuni variabile.
La crearea unui tabel, introduceţi text în celule la fel ca într-un

paragraf, cu excepţia faptului că utilizarea tastei Tab mută
punctul de inserare de la o celulă la alta.
Pentru introducerea unui tabel într-un slide, se procedează în

felul următor:
- Se selectează opţiunea Table.. din meniul Insert
Figura 148 Inserare tabel în prezentare
- Se deschide fereastra Insert Table în care se precizează

numărul de coloane (number of colums) şi numărul de
rânduri (number of rows) după care se apasă butonul OK.
176
Pentru a cuprinde textul introdus în table, aveţi posibilitatea de
a îmbina sau combina celulele pentru a forma o celulă mai
lungă. Acest lucru este util dacă doriţi să extindeţi textul de-a
lungul părţii superioare a tabelului. De asemenea, este posibilă
scindarea sau divizarea unei celule în două părţi.
Microsoft PowerPoint oferă posibilitatea creării unui grafic într -

o prezentare. Pentru crearea unui grafic în cadrul unei prezentări
se procedează astfel:
- Se selectează opţiunea Chart... din meniul Insert
Figura 149 Inserare graphic
- Se deschide fereastra de mai jos unde se vor introduce datele

care vor fi reflectate în grafic.
177
Figura 150 Fereastra de introducere a datelor pentru un grafic
- Se apasă un click pe slide, în afara chenarului pentru a se

înregistra şi reflecta modificările efectuate în grafic.
O altă posibilitate de introducere a unor obiecte grafice în

cadrul unei prezentări se face astfel:
- Se selectează opţiunea Object... din cadrul meniului Insert
- Se deschide fereastra Insert Object de unde se selectează

tipul obiectului care urmează a fi introdus în prezentare,
după care se apasă butonul OK.
Figura 151 Fereastra Insert Object
178
- În funcţie de tipul obiectului selectat, se deschide o fereastră
de localizare şi selecţie a acelui obiect sau direct fereastră cu
tipul obiectului.
Pentru modificarea informaţiilor din obiectele grafice introduse

se procedează astfel:
- se apasă dublu click pe obiectul respectiv
- se deschide fereastra obiect
- se modifică informaţia şi se închide fereastra obiect.
Exerciţiul 11
Vi se solicită ca la următoarea prezentare să includeţi situaţia

vânzărilor sub forma unui grafic pentru patru modele pe
ultimele trei luni. Obţineţi situaţia în formatul de mai jos şi
includeţi graficul în prezentare. Cum faceţi acest lucru în
PowerPoint?
M1 M2 M3 M4
Ianuarie 20.4 25.5 90 20.4
Februarie 30.6 38.6 34.6 31.6
Martie 45.9 46.9 45 43.9
V.5.2. Modificarea poziţiei şi aspectului unui obiect grafic

De cele mai multe ori în cadrul unei prezentări obiectele grafice
introduse suferă modificări atât de poziţie cât şi de aspect.
Astfel, modificarea poziţiei unui obiect grafic se face în felul

următor:
- se selectează obiectul grafic cu un click
- se ţine apăsat mouse-ul trăgându-se obiectul în locul dorit

după care se eliberează mouse-ul
Sarcină de lucru
Inseraţi o imagine de tipul WordArt şi modificaţi forma iniţială

după care mutaţi imaginea în colţul dreapta al slide-ului.
Concluzii
179
După parcurgerea modulului de mai sus aţi învăţat cum se
inserează obiectele grafice într-o prezentare precum şi
modificarea şi aspectul obiectelor grafice.
În continuare o să învăţaţi cum se pot crea şi modifica diferite

tipuri de diagrame.
V.6. MODULUL 6 - UTILIZAREA DIAGRAMELOR
Obiectivele modului 6
Creare unei diagrame
Modificarea diagramelor
V.6.1. Crearea unei diagrame

Pentru crearea unei diagrame în cadrul unei prezentări se
procedează astfel:
- se selectează opţiunea Diagram... din meniul Insert
Figura 152 Fereastra Insert Diagram
- se deschide fereastra Diagram Gallery de unde se selectează

modelul de diagramă dorit după care se apasă butonul OK.
180
Figura 153 Selectarea tipului de diagramă
- - se completează informaţiile în cadrul diagramei selectate.
Crearea unei diagrame în cadrul unei prezentări în PowerPoint

se poate face şi prin intermediul ferestrei Task Pane folosind
opţiunea Slide Layout de unde se alege un layout care permite
crearea unei diagrame.
Sarcină de lucru
Inseraţi o diagramă de tipul Pyramid Diagram pe cinci niveluri

care să evidenţieze nevoile enunţate de pshihologul Maslow.
Fiecare din nevoile evidenţiate mai jos să fie trecut pe un nivel.
- nevoi fiziologice
- nevoia de siguranţa
- nevoia de dragoste şl apartenenţă.
- nevoia de autorespect
- nevoia de autorealizare.
V.6.2. Modificare structurii unei diagrame

Odată stabilită structura unei diagrame ea poate suferi mai multe
modificări atât de structură cât şi de conţinut.
Modificarea structurii unei diagrame se face în felul următor:
- se apasă un click pe diagrama în care se vor face modificări
181
- se deschide fereastra de mai jos prin intermediul căreia se
pot face modificări în funcţie de obiectivul prezentării.
Astfel se pot face modificări de formă, aspect, text, de tipul
stilului şi vizualizare.
Figura 154 Fereastra de modificare a unei diagrame
Într-o o prezentare se pot folosi mai multe tipuri de diagrame

pentru evidenţierea mai multor informaţii.
Crearea şi modificarea acestora se face urmând căile mai sus

expuse.
Exerciţiul 12
Cum modificaţi culoarea unui nivel dintr-o diagramă de tipul

Pyramid Diagram?
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
Concluzii
După parcurgerea modulului de mai sus puteţi adăuga într-o

prezentare o diagramă, să o modificaţi, precum şi să-i aplicaţi
diferite tipuri.
În modulul următor o să învăţaţi cum se face inserarea unor

imagini precum şi a altor obiecte în cadrul unei prezentări.
182
V.7. MODULUL 7 - INSERAREA IMAGINILOR ŞI ALTOR
OBIECTE ÎNTR - O PREZENTARE
După parcurgerea acestui modul veţi putea insera imagini în

prezentare şi veţi putea importa obiecte
V.7.1. Inserarea unei imagini (clipart, fotografie)

Pentru ca o prezentare să fie cât mai sugestivă se pot insera mai
multe imagini. Inserarea imaginilor se face astfel:
- se accesează Picture din meniul Insert, iar din lista

opţiunilor se selectează opţiunea dorită pentru inserarea unei
imagini
Figura 155 Inserarea unei imagini
- În funcţie de opţiunea aleasă din lista Picture, se va deschide

o fereastră prin intermediul căreia alegeţi imaginea dorită.
Astfel pot fi inserate Clip Art-uri, WordArt-uri etc.
- După selectarea imaginii se apasă un click în cadrul slide-

ului şi apare imaginea aleasă.
V.7.2. Importul obiectelor în prezentare

Aplicaţia PowerPoint permite şi importul altor obiecte într-o
prezentare. Inserarea acestor obiecte se face astfel:
1. Se selectează opţiunea Object.. din meniul Insert
183
2. Se va deschide fereastra Insert Object de unde se selectează
tipul obiectului care urmează a fi introdus în prezentare, după
care se apasă butonul OK.
3. În funcţie de tipul obiectului selectat se deschide o fereastră

de localizare şi selecţie a acelui obiect sau direct fereastra cu
tipul obiectului.
4. După selectarea obiectului se apasă un click în cadrul slide -

ului şi apare obiectul selectat.
Exerciţiul 13
Cum se poate insera în cadrul unei prezentări o foaie de lucru

din Microsoft Excel?
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
Concluzii
După parcurgerea modulului ştiţi cum se inserează o imagine,

cum se inserează un obiect în cadrul unei prezentări.
Urmează să învăţaţi cum se adaugă efecte de animaţie şi efecte

de tranziţie într-o prezentare.
184
V.8. MODULUL 8 - REALIZAREA ANIMAŢIEI ÎNTR - O
PREZENTARE
În această secţiune a capitolului, veţi învăţa cum să adăugaţi şi

să modificaţi efectele de tranziţie într-o prezentare
V.8.1. Adăugarea de efecte de animaţie

Pentru a face expunerea slide-urilor mai atrăgătoare şi mai
interesantă se poate adăuga animaţie textului şi ilustraţiilor din
slide-uri. În timpul unei expuneri de slide-uri, textul din slide
poate apărea pe ecran câte un paragraf, câte un cuvânt sau câte o
literă o dată.
Modalitatea cea mai uşoară de a aplica efecte de animaţie este:
Se selectează opţiunea Animation Schemes.. din meniul Slide

Show după ce v-ati poziţionat pe un slide
Figura 156 Adăugarea animaţiei
În partea dreaptă a ferestrei (Task Pane) vor apărea tipurile de

animaţie
185
Figura 157 Tipuri de animaţii
Opţiunea Animation Schemes vă oferă accesul printr-un singur

click la animaţiile proiectate profesional, care sunt împărţite în
trei categorii: Subtle (subtil), Moderate (moderat) şi Exciting
(emoţionant). Majoritatea au sunet ataşat. Pentru a examina
fiecare schemă animaţie, treceţi prin numeroasele opţiuni până
când găsiţi animaţia dorită.
În opţiunea Animation Schemes din cadrul ferestrei Task Pane

aveţi următoarele posibilităţi:
- de a aplica animaţiile selectate slide-ului curent şi pentru

restul slide-urilor prin intermediul butonului Apply to All Slides
- de a derula slide-ul prin intermediul butonului Play după ce au

fost stabilite animaţiile.
- de a vizualiza slide-ul selectat prin intermediul butonului Slide

Show
Dacă preferaţi să creaţi propria schemă de animaţie,

particularizaţi animaţia unui obiect selectând comanda Custom
Animation din meniul Slide Show. Animaţiile particularizate
includ deplasarea mai multor obiecte simultan, deplasarea
obiectelor de-a lungul unei căi şi aplicarea etapizării pentru
toate efectele unui diapozitiv.
186
Pe lângă animarea textului într-o expunere de diapozitive,
particularizaţi animaţia obiectelor slide-urilor, cum ar fi
obiectele desenate. Ca şi la text, pentru a seta efecte de animaţie
particularizate, este necesar să fiţi în View Normal. .
Dacă aveţi un obiect cu text, animaţi textul şi obiectul separat

sau împreună. În mod implicit obiectul şi textul asociat se
animează în acelaşi timp. Dacă doriţi, animaţi doar textul unui
obiect.
Altă modalitate de a personaliza animaţia obiectelor într-un

diapozitiv este modificarea ordinii de apariţie a textului sau a
formelor pe ecran în timpul unei expuneri de diapozitive.
V.8.2. Schimbarea efectelor de animaţie preselectate

Modalitatea cea mai uşoară de a schimba efecte de animaţie
unui slide este:
- Se selectează opţiunea Animation Schemes.. din meniul

Slide Show după ce v-ati poziţionat pe un slide
- Se deschide fereastra Task Pane direct în opţiunea Slide

Design – Animation Schemes
- Se alege o alta schemă de animaţie în locul celei iniţiale.
V.8.3. Adăugarea de efecte de tranziţie a slide-urilor

Într-o prezentare efectele de tranziţie ajută ca prezentarea să
aibă un efect mai puternic datorită diverselor modalităţi de
înlocuire a unui slide cu altul. Tranziţia între slide-uri este
efectul vizual al unui slide pe măsură ce apare şi dispare de pe
ecran în timpul unei expuneri de slide-uri.
Pentru a seta tranziţia între slide-uri se procedează astfel:
1. Se selectează opţiunea Slide Transition din meniul Slide

Show
187
Figura 158 Opţiunea Slide Transition
2. În partea dreaptă se va deschide fereastra Task Pane direct

cu opţiunea Slide Transition deschisă
Figura 159 Tipuri de tranziţii pentru slide-uri
3. Se alege opţiunea dorită şi se fac setările care să corespundă

obiectivului prezentării.
Tranziţiile de slide-uri includ efecte ca Blinds Horizontal,

Blinds Vertical, Box in etc.
188
Este posibilă setarea duratei dintre slide-uri, a direcţiei tranziţiei
şi a momentului tranziţiei prin intermediul opţiunii Slide
Transition din ferestra Task Pane.
Exerciţiul 14
Care este diferenţa majoră între următoarele două opţiuni de

efecte de animaţie Slide Transition şi Custom Animation?
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
Concluzii
Acest modulul v-a învăţat cum se pot adăuga şi schimba efecte

de animaţie, cum se pot adăuga efecte de tranziţie între slide-
uri.
Mai departe veţi parcurge etapele finale ale acestui capitol;

lansarea un slide show, schimbarea orientării unui slide,
ascunderea unui slide.
189
V.9. MODULUL 9 - DERULAREA UNEI PREZENTĂRI
- Să vizualizaţi o prezentare folosind Slide Show
- Navigarea pe ecran
- Ascunderea unor slide-uri din prezentare
V.9.1. Folosirea Slide Show

După ce s-a creat o prezentare în aplicaţia PowerPoint, pentru
lansarea acesteia se foloseşte opţiunea View Show din cadrul
meniului Slide Show sau se poate folosi tasta F5.
Figura 160 Lansarea prezentării
Pentru a vizualiza o prezentare începând de la un anumit slide se

procedează astfel:
- se poziţionează pe slide-ul respectiv
- se apasă combinaţia de taste SHIFT + F5
V.9.2. Folosirea instrumentelor de navigare pe ecran

În cadrul unei prezentări este necesară navigarea pe ecran. Acest
lucru se realizează prin intermediul săgeţilor stânga – dreapta de
la tastatură cât şi prin intermediul mouse-ului.
190
V.9.3. Ascunderea unor slide-uri
Pentru o anumită prezentare este posibil să doriţi să
particularizaţi prezentarea pentru un anumit public, situaţie în
care este posibil să nu fie necesare toate slide-urile din
prezentare. În acest caz puteţi folosi comanda Hide.
Pentru a ascunde un slide este necesar să urmaţi paşii:
- Se selectează slide-ul care urmează a fi ascuns
- Se alege opţiunea Hide Slide din meniul Slide Show
Pentru a reafişa slide-ul ascuns, se accesează din nou Hide Slide

din meniul Slide Show.
Exerciţiul 15
Sunteţi nominalizat pentru a crea o prezentare în care sunt

evidenţiate funcţionalităţi ale unui nou produs dezvoltat de
companie. Decideţi să utilizaţi o prezentare pe care o aveţi dar
pe care trebuie sa o adaptaţi. Este necesar sa ascundeţi mai
multe slide-uri deoarece prezentarea se adresează mai multor
categorii de clienţi. Cum procedaţi?
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
Concluzii
În modulul acesta aţi învăţat să lansaţi un slide show, cum se

poate naviga în cadrul prezentării şi cum se pot ascunde anumite
slide-uri.
În ultima parte a acestui capitol veţi învăţa să creaţi şi salvaţi

prezentările din PowerPoint în prezentări Web precum şi
lansarea acestora.
191
V.10. MODULUL 10 - CREAREA , SALVAREA ŞI LANSAREA UNEI
PREZENTĂRI W EB
Ultimul modul din acest capitol vă învaţă să creaţi, să salvaţi

prezentări ca pagini Web şi să le expuneţi
Prin intermediul aplicaţiei PowerPoint aveţi posibilitatea de a

publica o prezentare pe World Wide Web utilizând slide-uri
interactive ce vă ajută să proiectaţi prezentarea pentru
vizualizarea pe Internet. PowerPoint dispune de asemenea de
instrumente ce vă ajută să salvaţi o prezentare pentru Internet,
să accesaţi Internetul şi să creaţi salturi, denumite hyperlink-
uri, la alte slide-uri şi fişiere.
V.10.1. Crearea unei Prezentări ca prezentare Web

Puterea unei prezentări pe Internet constă în capacitatea sa de a
face legături cu diverse amplasări: cu un alt punct al prezentării,
cu alte expuneri de slide-uri sau fişiere de pe calculatorul
dumneavoastră sau din reţea.
Este posibilă adăugarea unui hyperlink către orice text sau

obiect, cum ar fi o formă, un tabel, o ilustraţie sau o imagine,
pentru a-l lega direct de o altă amplasare atunci când faceţi click
pe obiect sau ţineţi mouse-ul pe acesta pentru a porni acţiunea.
Dacă există text într-o formă, aveţi posibilitatea de a crea
hyperlink-uri separate atât pentru formă, cât şi pentru text.
Cu PowerPoint salvaţi cu uşurinţă o prezentare ca pagină Web

în formatul HTML (Hypertext Markup Language) cu extensia
.html.
Pentru a salva prezentare ca pagină web, accesaţi meniul File /

Save as … Din ferestra Save as, numiţi fişierul, alegeţi calea
unde va fi salvat, iar la final apăsaţi butonul Save.
192
Figura 161 Salvarea prezentării ca pagină web
V.10.2. Lansarea unei expuneri de slide-uri ca prezentare Web

Pentru lansarea prezentării Web se apasă dublu click pe fişierul
cu extensia .htm cu denumirea şi calea salvată mai sus.
În funcţie de nivelul de securitate al calculatorului dumneavoastră,

este posibil ca la lansarea prezentării Web să primiţi un mesaj ca cel
de mai jos, la care este necesar să apăsaţi un click pe banda cu
mesajul primit după care se alege opţiunea Allow Blocker Content..
urmat de apăsarea butonului Yes la noul mesaj apărut.
Figura 162 Mesaj de atenţionare
193
Pentru a vedea o prezentare Web ca şi o prezentare normală în
PowerPoint apăsaţi butonul Slide Show din dreapta ferestrei.
Sarcină de lucru
Creaţi o nouă prezentare în PowerPoint cu o temă la alegere

care să conţină cinci slide-uri. După ce terminaţi crearea
prezentării salvaţi-o în format .ppt cât şi în format .html.
Concluzii
Acest capitol v-a învăţat cum să realizaţi o prezentare complexă

şi să o expuneţi.
Următorul capitol vă învaţă să lucraţi cu editorul de calcul

tabela Microsoft Excel.
194
Exerciţiul 1. Răspuns corect 3. CTRL+P
Închiderea aplicaţiei se poate face în două moduri:
1. apăsând butonul Close din partea dreaptă sus a ferestrei
2. accesând meniul File / Exit
Exerciţiul 3. Răspuns corect 1. Da
- Se accesează opţiunea Text Box din meniul Insert
- Se apasă click în slide după care se scrie textul dorit
Exerciţiul 5. Răspuns corect: 1. Da
Exerciţiul 6. Răspuns corect: 2. Nu
Exerciţiul 7. Răspuns corect: 1. Da
Se apasă tasta CTRL + click pe cele două obiecte după care se

apasă tasta DELETE.
1. Se accesează opţiunea Slide Design din meniul Format
2 Se deschide fereastra Task Pane cu opţiunea Slide Design

selectată
3. Se apasă butonul Browse şi se alege calea unde se găseşte

prezentarea în care este templata dorită
1. Se selectează titlul prezentării
2. Se accesează opţiunea Font din meniul Format
3. Se selectează în câmpul Font Style - Italic şi în câmpul Size

44.
4.Pentru validare se apasă butonul OK
195
1. Se accesează opţiunea Chart din cadrul meniului Insert
2. Se introduc datele din situaţia dată în fereastra tip excel

deschisă
3. Se apasă butonul Close sau un click în afară ferestrei pentru

validare
1. Se apasă click pe nivelul căruia vreţi să-i schimbaţi culoare
2.Se apasă click dreapta şi se scoate bifa Use AutoFormat în

cazul în care este bifată
3. Se apasă un nou click dreapta şi se alege Format AutoShape
4. Se schimbă culoarea din secţiunea Fill
1. Se selectează opţiunea Object din meniul Insert
2. Se selectează Microsoft Excel WorkSheet din cadrul

selectorului Object Type
3. Se apasă Ok pentru validare
Diferenţa constă în faptul că opţiunea Slide Transation se aplică

slide-urilor, a templatei în schimb opţiunea Custom Animation
se aplică obiectelor din cadrul slide-ului.
Pentru a ascunde un slide se poziţionează pe slide şi se

accesează opţiunea Hide Slide din meniul Slide Show
196
VI. UTILIZAREA FOILOR DE CALCUL
TABELAR – MICROSOFT EXCEL
Multe proiecte din domeniul afacerilor necesită utilizarea unor

programe de ‖calcul tabelar‖.
Un asemenea program este aplicaţia Excel care este un produs al

firmei Microsoft si este destinat pentru tratarea datelor în formă
tabelară. (aşa numita foaie/registru de calcul - Sheet) cât şi
prezentării grafice a informaţiei. De asemenea aplicaţia Excel
este dotată cu funcţii pentru calcularea, sortarea si afişarea
datelor introduse în foaia de calcul.
197
VI.1. MODULUL 1 - APLICAREA OPERAŢIILOR ELEMENTARE
ŞI A CONCEPTELOR DE BAZĂ ALE APLICAŢIEI E XCEL
În acest modul veţi învăţa să efectuaţi următoarele operaţiuni:
Să deschideţi şi să închideţi aplicaţia Excel.
Să identificaţi elementele unei foi de calcul Excel.
Să salvaţi un document Excel sub diverse formate
Să utilizaţi moduri diferite de vizualizare ale datelor într-o foaie

de calcul
Să protejaţi foia de calcul.
VI.1.1. Familiarizare cu Microsoft Excel

Deschiderea aplicaţiei Microsoft Excel se poate realiza cu
usurinţă urmând calea: Start / Programs / Microsoft Office-
>Microsoft Office Excel 2003 sau accesând pictograma
corespunzătoare de pe desktop
Figura 163 Document Microsoft Excel
VI.1.2. Elementele unei ferestre EXCEL

Multe elemente din fereastra aplicaţiei Excel sunt similare cu
cele întâlnite în celelalte programe din suita Microsoft Office.
Imaginea următoare evidenţiază componentele principale ale
198
unui document Excel: fereastra registrului de lucru, bara de
meniu principal, bara de formule, barele de instrumente
Standard şi Formatare şi panoul de activitate.
Figura 164 MSExcel - Elementele unui document Microsoft Excel
 Bara de titlu este dispusă în partea superioară a ferestrei

documentului Excel. Ea informează ce fişier (document)
este activ în acel moment. Implicit, orice document nou
creat poartă numele de Book1 şi va rămâne neschimbat
până în momentul salvării sub o denumire diferită. De
asemenea, bara de titlu conţine şi următoarele butoane:
- butonul de minimizare a documentului;
- butonul de maximizare - readuce documentul la forma

maximă;
- butonul de redimensionare - prin accesarea acestuia se

revine la dimensiunea iniţială a documentul;
- butonul pentru închiderea aplicaţiei.
 Bara de meniu este situată sub bara de titlu şi conţine

meniuri care permit accesul la toate comenzile care se
pot efectua în EXCEL.
199
Figura 165 MSExcel - Bara de meniu
 Bara de instrumente conţine diferite butoane pentru o

varietate de funcţii. Implicit, un document nou conţine:
o Bara Standard
o Bara de formatare
Prin utilizarea acestora se furnizează acces rapid la funcţiile

utilizate frecvent, cum ar fi deschiderea sau salvarea unui
document, printarea documentului, formatarea, alinierea şi
totalizarea înregistrărilor din celule dintr-un registru de calcul
etc.
 Bara de defilare - permite vizualizarea celulelor care nu

sunt vizibile în zona activă
 Panoul de activitate este o zonă care colectează

acţiunile frecvent utilizate într-un singur loc. Panoul de
activitate vă permite să creaţi sau modifica un document,
să efectuaţi o căutare sau pentru a vizualiza un document.
Comenzile de pe panoul de activitate sunt evidenţiate de
culoarea albastră, acestea sunt subliniate atunci când vă
deplasaţi cu mouse-ul.
 Bara de stare se regăseşte în partea inferioară a

ecranului şi este de culoare gri. Această bară afişează
informaţii despre o comandă selectată. Indică, de
asemenea, starea (activată sau dezactivată) a tastelor
Caps Lock şi Num Lock.
 Celulă activă reprezintă acea celula, marcată de o

bordură groasă, care va fi afectată când se vor tasta sau
edita date.
 Etichetele (Sheet1, Sheet2, etc.) - Sunt situate deasupra

barei de stare. Vă permite deplasarea dintr-o foaie de
calcul în alta făcând clic pe eticheta corespunzătoare.
200
 Zona de introdus date reprezintă totalitatea celulelor în
care se pot introduce şi edita datele necesare creării unui
proiect.
VI.1.3. Salvarea unei foi de calcul

Un lucru esenţial pentru fiecare foaie de calcul creată de un
utilizator. este acela că aceasta trebuie salvată atât pentru istoric
cât şi pentru deschideri ulterioare. Ori de câte ori se termină de
introdus datele necesare în foaia de calcul, aceasta trebuie
denumită şi salvată pe discul fizic pentru ca informaţiile să fie
disponibile pentru eventualele utilizări.
Când se salvează pentru prima oară un registru de lucru, acesta

trebuie denumit şi specificat în ce folder se va realiza salvarea.
Există posibilitatea să se salveze pe discul fix local sau, în cazul
în care computerul este conectat la o reţea, pe un disc fix de pe
alt computer sau alt suport magnetic. Există şi posibilitatea să se
creeze un folder în care se doreşte salvarea registrului de lucru,
utilizând instrumente din cadrul Excel.
Sarcină de lucru
Deschideţi aplicaţia Microsoft Excel şi salvaţi registrul de

calcul cu denumirea: ―Exercitiul1‖, urmând paşii de mai jos:
1. Vă poziţionaţi cu mouse-ul pe meniul File din bara de

meniuri şi alegeţi din listă opţiunea Save As;
Figura 166 MSExcel - Salvare foaie de calcul
2. Prin selectarea opţiunii Save As va apare o fereastră în care

veţi putea alege locaţia pentru salvarea documentului;
201
Figura 167 MSExcel - Alegerea locaţiei de salvare a unui document
3. Numele documentului se va introduce în câmpul File Name.

Ulterior se va accesa butonul Save.
VI.1.4. Salvarea unei foi de calcul ca pagina Web

Aplicaţia Excel are încorporată şi facilitatea de salva foile de
calcul sub forma unei pagini Web. Pentru a salva documentul în
format Web, se vor efectua următorii paşi:
1. Se accesează meniul File / Save As
În fereastra care apare, se va selecta opţiunea Web Page (*.htm;

*.mhtml) din dreptul câmpului Save as type.
Figura 168 MSExcel - Salvarea unui document Excel ca pagină Web
202
2. După salvarea documentului în format web, fişierul se va
deschide sub forma de pagina Web, similar ca în imaginea
următoare:
Figura 169 MSExcel - Fişier Excel vizualizat ca pagină Web
Un fişier Microsoft Excel se poate recunoaşte după extensia .xls

inclusă în denumire.
VI.1.5. Deschiderea unui registru de calcul

După salvarea registrului de lucru Excel, acesta poate fi oricând
redeschis pentru revizuirea conţinutului şi/sau pentru a efectua
modificări. Excel păstrează evidenţa ultimelor patru registre de
lucru pe care le-aţi deschis şi plasează numele de fişiere ale
acestora în partea inferioară a meniului Fişier.
Pentru a deschide un fişier care nu este în listă, din meniul File

se alege opţiunea Open.
203
Figura 170 MSExcel - Deschiderea unui fişier salvat anterior
Din fereastra nou apărută, se va selecta locaţia unde documentul

dorit a fi deschis, a fost salvat.
VI.1.6. Moduri de vizualizare

Există mai multe tipuri de vizualizare a datelor, cât şi a
fişierelor excel. În cele ce urmează vor fi prezentate aceste
modalităţi.
VI.1.6.1 Moduri de vizualizare a foii de calcul
Modurile de vizualizare a foii de calcul pot fi controlate de către

fiecare utilizator în parte. Controlul asupra modurilor de
vizualizare înseamnă posibilitatea de a stabili ce anume să fie
vizibil pe foaia de calcul la un moment dat şi ce foaie de calcul
să fie vizibilă la un moment dat. Se poate comuta între ferestrele
foilor de calcul prin plasarea lor alăturată sau una în spatele
celeilalte.
Se pot vizualiza, de asemenea, mai multe foi de calcul simultan,

fiecare în propria fereastră.
Sarcină de lucru
Pentru uşurinţă în corelarea informaţiilor pe care le are în mai

multe fişiere, un utilizator doreşte să vizualizeze cele 3 fişiere
simultan. Pentru aceasta se accesează meniul Windows /
Arrange, conform figurii următoare:
204
Figura 171 MSExcel - Meniul Windows
Din fereastra care se deschide se pot alege una din modalităţile

de vizualizare a foilor de calcul:
1. Tiled – va aranja şi redimensiona foile de calcul deschise

astfel încât acestea să fie aranjate alăturat atât pe orizontală
cât şi pe verticală.
205
Figura 172 MSExcel - Aranjarea Tiled a foilor de lucru
2. Horizontal – permite aranjarea ferestrelor pe orizontală,

conform imaginii de mai jos:
Figura 173 MSExcel - Aranjarea Horizontal a foilor de lucru
206
3. Vertical – permite aranjarea pe verticală a foilor de calcul,
conform figurii de mai jos:
Figura 174 MSExcel - Aranjarea Vertical a foilor de lucru
4. Cascade – permite aranjarea foilor de calcul în format

cascadă.
207
Figura 175 MSExcel - Aranjarea Cascade a foilor de lucru
5. Windows of activ workbook permite numai afişarea

ferestrei registrului de calcul activ.
Figura 176 MSExcel-Opţiunea Windows of active workbook la aranjarea foilor de lucru
Este recomandat să se utilizeze această facilitate de aranjare a

ferestrelor de lucru pentru cel mult trei foi de calcul deschise la un
moment dat, pentru ca fiecare fereastră să ofere spaţiu suficient de
vizualizare a datelor.
VI.1.6.2 Moduri de vizualizare personalizată
Deoarece datele introduse intr-o foaie de calcul duc la creşterea

unui document şi doar o parte a informaţiei trebuie vizualizată
la un moment dat, EXCEL va permite utilizatorului să îşi
construiască mai multe moduri de vizualizare personalizate
care să prezinte doar datele relevante la un moment dat. De
208
asemenea se pot chiar denumi aceste moduri de vizualizare în
funcţie de situaţie.
Sarcină de lucru
În tabelul următor se prezintă o situaţie a alimentelor cumpărate

într-un an, pe luni şi trimestre.
Figura 177 MSExcel - Tabel model
Pentru a ascunde informaţia de susţinere şi pentru a vizualiza

numai subtotalurile pe trimestre şi totalul pe an, se poate crea o
vizualizare personalizată, parcurgând paşii:
1. Se stabileşte vizualizarea care se doreşte a fi personalizată.

Trebuie să rămână vizibile doar totalurile pe trimestre.
2. Din meniul View din bara de meniu se alege opţiunea

Custom View din lista derulantă pentru a se deschide caseta
de dialog Custom View la fel ca în imaginea de mai jos:
Figura 178 MSExcel - Crearea unei vizualizări personalizate
209
3. Se va da click pe butonul Add pentru a deschide caseta de
dialog Add View.
Figura 179 MSExcel - Adăugarea denumirii vizualizări noi
4. În dreptul Name se va introduce un nume pentru noua

vizualizare personalizată. Apoi se apasă butonul OK.
Rezultatul aplicării modului de vizualizare nou creat este

următorul:
Figura 180 MSExcel - Viualizare nou creată
Vizualizările personalizate sunt salvate împreună cu foaia de

calcul. Pentru a vedea o vizualizare personalizată, se va
deschide registrul de calcul şi selectează vizualizarea dorită din
caseta de dialog care se deschide şi execută click pe butonul
Show. Pentru a şterge o vizualizare personalizată, se selectează
numele vizualizării şi se execută click pe butonul Delete.
Vizualizările personalizate stochează următoarele informaţii:
 Dimensiunea/poziţia ferestrei, inclusiv împărţirile în mai

multe panouri şi panourile blocate;
210
 Coloanele, liniile şi foile ascunse din registrul de calcul;
 Lăţimea coloanelor;
 Opţiunile de afişare;
 Celulele selectate, dacă există;
 Criteriile de filtrare a listei.
Caseta de dialog Add View oferă şi posibilitatea de salvare a

parametrilor de tipărire, a liniilor ascunse şi a parametrilor de
filtrare.
VI.1.7. Închiderea aplicaţiei

La finalizarea lucrului pe un fişier, acesta se poate închide
folosind una din metodele de mai jos:
1. Prin dublu-clic pe pictograma situată în partea stângă a

barei de meniu, conform imaginei de mai jos:
2. Din lista derulantă se va alege opţiunea Close.
3. Se dă clic pe butonul , ce poartă denumirea Close şi

este situat în partea dreaptă a barei de titlu.
4. Se accesează meniul File din bara de meniu şi se alege

opţiunea Close din lista derulantă conform figurii de mai
jos:
Figura 181 MSExcel - Închidere aplicaţie
5. De asemena se poate tasta si combinaţia de taste ALT +

F4.
În cazul în care există informaţii introduse într-un document Excel

care nu fost salvate şi se acţionează una din modalităţile de închidere,
211
aplicaţia Microsoft Excel afişează o fereastră prin care vă solicită să
confirmaţi salvarea modificărilor realizate.
VI.2. MODULUL 2 - PROTEJAREA FOILOR DE CALCUL

Prin protejarea informaţiilor se înţeleg mecanismele de care
dispune un utilizator în momentul creării unui document Excel
pentru limitarea accesului altor utilizatori. Accesul poate fi
limitat atât în ceea ce priveşte vizualizarea informaţiilor, cât şi
în ceea ce priveşte posibilitatea de modificare a acestora.
Aplicaţia Microsoft Excel oferă trei niveluri de protecţie:
 la nivel de document (registru de lucru);
 la nivel de foaie de calcul;
 la nivel de partajare a documentului între mai mulţi

utilizatori.
VI.2.1. Securitatea la nivel de document

Asigurarea parolelor de acces la un document se efectuează în
momentul salvării documentului în format Excel. Se pot stabili
mai multe tipuri de parole, cum ar fi: pentru deschiderea
documentului, pentru modificarea şi salvarea documentului,
precum şi ataşarea unei recomandări de a deschide documentul
Excel doar în modul de citire (read-only).
VI.2.1.1 Parolarea documentului pentru deschidere
Sarcină de lucru
Un registru de lucru Excel protejat prin parolă pentru deschidere

nu poate fi accesat, în mod legal, decât de utilizatorii care
cunosc parola. Pentru stabilirea acestui tip de parolă se urmează
următorii paşi:
1. Se accesează meniul File / Save As şi se acţionează butonul

Tools;
212
Figura 182 MSExcel - Introducerea unei parole pe un fişier Excel
2. Din lista derulantă se va alege opţiunea General Options

similar cu imaginea de mai jos:
Figura 183 MSExcel - Opţiuni generale la salvarea unui fişier Excel
3. Va apare o fereastră unde, în dreptul zonei editabile

Password to open se va introduce parola dorită şi se va
apasă butonul OK pentru confirmare:
213
Figura 184 MSExcel - Introducere parolă la deschiderea fişierului
4. În fereastra de confirmare se mai introduce încă o dată

parola şi se apasă butonul OK.
Figura 185 MSExcel - Reconfirmare parolă de deschidere fişier
5. Se va acţiona butonul Save din fereastra de salvare a

documentului, confirmând, dacă se cere, prin selectarea
butonului Yes înlocuirea versiunii precedente a
documentului:
Figura 186 MSExcel - Suprascriere fişier la salvare
Parola poate conţine orice combinaţie de litere, cifre, spaţii si

simboluri.
Parola poate avea o lungime de până la 15 caractere. De asemenea

textul introdus ca parolă este sensibil dacă este scris cu Caps Lock
(adică cu litere mari) sau nu.
214
VI.2.1.2 Parolarea documentului pentru salvare
Stabilirea unei parole la salvarea documentului are ca efect

interzicerea salvării documentului sub aceaşi denumire. Astfel
orice modificare fiind neinclusă în versiunea originală. În acest
mod se poate asigura faptul că fiecare utilizator deschide mereu
aceeaşi versiune a registrului de calcul Excel.
Sarcină de lucru
Pentru introducerea unei astfel de parolă se parcurg următoarele

etape:
1. Se accesează meniul File / Save As şi se acţionează

butonul Tools;
Figura 187 MSExcel - Introducerea unei parole pe un fişier Excel
2. Din lista derulantă se va alege opţiunea General Options

similar cu imaginea de mai jos:
Figura 188 MSExcel - Opţiuni generale la salvarea unui fişier Excel
215
3. În fereastra Save Options în dreptul zonei editabile
Password to modify se va introduce parola dorită şi se va
apăsa butonul OK pentru confirmare:
Figura 189 MSExcel - Introducere parolă la modificarea fişierului
4. În fereastra de confirmare se mai introduce încă o dată

parola şi se apasă butonul OK.
Figura 190 MSExcel - Confirmare introducere parolă la modificarea fişierului

documentului, confirmând eventual prin Yes înlocuirea
versiunii precedente a documentului:
Figura 191 MSExcel - Confirmare suprascriere fişier
Un document Excel protejat poate fi deschis doar în mod „citire‖

(read-only), modificat şi salvat ulterior sub un alt nume. Noua
versiune, cu un nou nume, nu mai este protejat prin parolă. Se poate
astfel spune că securitatea la acest nivel nu are decât rolul de a păstra
mereu versiunea originală şi nu acela de a interzice total accesul la
informaţiile, uneori complexe (macro-uri), din registru de calcul.
216
VI.2.1.3 Deschiderea documentului în mod Read-only
Sarcină de lucru
Pentru o protecţia documentului se poate recomanda ca acesta să

fie deschis doar în citire, micşorându-se şansa de modificare
accidentală a documentului Excel. Această opţiune este însă
doar o recomandare de care utilizatorul, la deschiderea
documentului, poate să nu ţină seama.
Pentru setarea documentelor să se deschidă în mod Read-only se

parcurg următoarele etape:
1. Se repetă primii doi paşi descrişi la sarcina de lucru

anterioară.
2. În fereastra Save Options, se marchează caseta de control

Read-only recommended şi se va apăsa butonul OK:
Figura 192 MSExcel - Protecţie Read-only la deschiderea unui fişier

documentului, confirmând, dacă este cazul, prin Yes
înlocuirea versiunii precedente a documentului:
La deschiderea documentului Excel se va afişa un mesaj privind

recomandarea de deschidere în modul citire în cazul în care nu
sunt necesare modificări în caiet.
VI.2.2. Securitatea la nivel de informaţii

Securitatea datelor dintr-un caiet Microsoft Excel poate fi
asigurată la mai multe nivele. Un prim nivel este acela de acces
217
la documentul care reprezintă un registru de lucru, despre care
s-a vorbit anterior. Al doilea mare nivel este acela care priveşte
protejarea informaţiilor după ce aţi deschis un registru de lucru
Excel.
Comanda principală este Protection, care se regăseşte în meniul

Tools din bara de meniuri. Accesarea acestei comenzi duce la
afişarea unui submeniului ca cel din figura următoare:
Figura 193 MSExcel - Protecţie document la nivel de informaţii
Se poate observa faptul că opţiunile submeniului sunt

corespunzătoare nivelelor de protecţie amintite.
Dacă s-a fixat un nivel de protecţie, intrarea corespunzătoare a

submeniului se modifică automat în Unprotect, permiţând
eliminarea respectivului nivel de protecţie. Stabilirea unei
parole la fixarea protecţiei necesită cunoaşterea acesteia în
momentul înlăturării protecţiei.
Protecţia este asigurată şi la executarea oricărei acţiuni asupra

foii de calcul. Dacă o operaţiune violează un nivel de protecţie,
atunci se afişează un mesaj de eroare şi execuţia respectivei
operaţiuni este întreruptă.
VI.2.2.1 Protecţia la nivelul foii de calcul
Stabilirea protecţiei la acest nivel are ca efect prevenirea

acţiunilor de modificare a informaţiilor din foaia de calcul.
Proiectantul foii de calcul poate interzice modificarea
conţinutului unor celule (sau a tuturor celulelor), vizualizarea
liniilor, a coloanelor ascunse, vizualizarea formulelor utilizate
în anumite celule sau modificarea obiectelor grafice.
Sarcină de lucru:
Pentru a realiza protecţia la nivelul foii de calcul se vor urma

paşii descrişi în cele ce urmează:
1. Se accesează meniul Tools / Protection / Protect Sheet;
218
Figura 194 MSExcel - Protecţie la nivelul foii de calcul
2. În fereastra de dialog ProtectSheet se stabilesc elementele

pentru care se asigură protecţia, prin marcarea casetelor de
control respective.
VI.2.2.2 Protecţia la nivel de document
La acest nivel de protecţie se poate preveni modificarea

numărului de foi ale documentului (adăugare sau eliminare) şi
modificarea dimensiunilor şi poziţiilor ferestrelor în care se
poate vizualiza documentul. Există de asemenea posibilitatea ca
această protecţie să fie însoţită şi de o parolă.
Sarcină de lucru
Pentru a realiza protecţia la nivelul documentului se vor urma

paşii descrişi în cele ce urmează
1. Se accesează meniul Tools / Protection / Protect Workbook;
Figura 195 MSExcel - Protecţie la nivel de document
219
2. Se pot opta pentru diferite forme de protecţie, prin marcarea
unei casete.
 Structure (protejarea structurii documentului) –

selectând această opţiune de protecţie, utilizatorii au
restricţie la:
o vizualizarea foilor care erau ascunse în momentul

protejării;
o mutarea, eliminarea, ascunderea sau redenumirea

foilor;
o inserarea de noi foi (de calcul sau chart),

utilizatorii pot totuşi să creeze diagrame proprii,
regăsite într-o foaie existentă;
o mutarea sau copierea foilor într-un alt document

Excel;
o afişarea în foi separate a paginilor dintr-un tabel

pivotant;
 Windows (protejarea foilor de calcul dintr-un document)

– nu va permite utilizatorului:
o să modifice dimensiunea şi poziţia ferestrelor

documentului;
o să mute, să redimensioneze sau să închidă

ferestrele. Este însă posibilă ascunderea şi
reafişarea ferestrelor.
În urma parcurgerii acestui subcapitol aţi învăţat următoarele:
- Cum să deschideţi şi să închideţi aplicaţia Excel.
- Cum să vizualizaţi şi să salvaţi regiştrilor de calcul.
- Cum se poate proteja un document excel.
Exerciţiul 1
Bifaţi care răspuns consideraţi că este corect?
Care din următoarele bare de instrumente ale aplicaţiei Excel

afişează numele documentului deschis:
1. Bara de titlu.
220
2. Bara de instrumente.
3. Bara de stare.
4. Alta.
Exerciţiul 2
Care este combinaţia de taste pentru salvarea unui

document Excel:
1. CTRL+S.
2. CTRL+F.
3. pe butoanele aferente din bara multitasking.
3. Alta.
Exerciţiul 3
Care sunt modalităţile de închidere a unui document Excel:
1. Prin accesarea butonului CLOSE.
2. Prin accesarea comenzii EXIT din meniul FILE.
3. pe butoanele aferente din bara multitasking.
4. Prin combinaţia de taste ALT+F4.
Exerciţiul 4
Cum se poate salva un document Excel în format Web?
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
Exerciţiul 5
Explicaţi cum se poate parola un document:
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
221
Exerciţiul 6
Explicaţi cum se pot vizualiza mai multe foi de calcul în

format ”Cascade”
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
222
VI.3. MODULUL 3 - UTILIZAREA OPŢIUNILOR DE FORMATARE
ŞI GESTIONARE A DATELOR DIN FOILE DE CALCUL
- Să formataţi datele numerice într-un document Excel
- Să creaţi Hiperlegături (Hiperlink-uri)
- Să inseraţi şi să ştergeţi celulele, rândurile şi coloanele
- Să căutaţi şi să înlocuiţi conţinutul din celule
VI.3.1. Formatarea numerelor

Aplicaţia Microsoft Excel este folosită în cea mai mare parte
pentru numere şi calcule. Datele numerice care se introduc într -
un document Excel pot fi cifre financiare, date calendaristice,
fracţii, procente şi alte informaţii care apar de obicei cu o
combinaţie de numere şi simboluri.
Precizarea formatului dorit de afişare a datelor numerice se

realizează urmând paşii de mai jos:
1. Din meniul Format din bara de meniu se alege opţiunea

Cells din lista derulantă pentru a se deschide caseta de
dialog Format Cells la fel ca în imaginea de mai jos:
Figura 196 MSExcel - Formatarea celulelor
2. Se alege opţiunea dorită din tabul Number, lista Category.

Opţiunile sunt descrise în tabelul de mai jos:
223
Format Exemplu Descriere
General Formatul GENERAL afişează datele exact aşa

cum au fost introduse de către utilizator.
Număr Formatul Numar afişează numerele introduse
implicit cu două zecimale.
Simbol Afişează simbolul monetar şi alte simboluri,
monetar corespunzător pentru diverse regiuni ale lumii
(inclusiv Euro).
Contabil Afişează simbolurile monetare şi aliniază
punctele zecimale ale intrărilor dintr-o coloană.
Dată Afişează zilele, lunile şi anii în diverse formate.
Oră Formatul ORĂ afişează sub forma oră:minute şi

se poate afişa utilizând forma cu AM (PM)
Secundele şi (HH:MM:SS).
Procent Formatul Procent se obţine făcând conversia
prin înmulţirea cu 100 valorile din celule şi
adaugând % la rezultatul afişat.
Fracţie Afişează intrările ca fracţii cu diverse valori şi
cu diverse grade de precizie.
Ştiinţific Afişează intrările în notaţie ştiinţifică sau

exponenţială.
Text Datele introduse se afişează exact aşa cum au
fost introduse, chiar dacă sunt numere.
Special Afişează şi formatează liste şi valori din baza de
date, cum ar fi coduri poştale, numere de telefon
şi numere de asigurări sociale din Statele Unite.
Particular Permite crearea de formate care nu sunt
disponibile în nici una din categoriiele
enumarate mai sus.
Opţiunile definite mai sus se pot utiliza înainte de a se introduce

datele în celulă sau după ce introduceţi un număr în ea. Din lista
de opţiuni de formatare aveţi posibilitatea să alegeţi numărul de
zecimale care doriţi să-l utilizaţi, să selectaţi simbolul monetar
internaţional şi să setaţi formatul pentru numere negative.
Toate datele introduse sunt formatate implicit cu opţiunea General,

care afişează datele exact aşa cum au fost introduse. Dacă la
introducerea unui număr s-a inclus o dată sau un caracter special ($ %
/ , E e), Microsoft Excel va formata automat numărul cu opţiunea
adecvată.
224
VI.3.2. Ajustarea dimensiunilor rândurilor şi coloanelor
Într-o celulă din foaia de lucru Excel se pot introduce până la
32.000 de caractere, cu toate acestea lăţimea implicită a
coloanei este numai de 8,43 caractere.
Din acest motiv dacă se introduc date care au o lungime mai

mare decât lăţimea implicită a coloanei, informaţia va „trece
peste‖ în coloana următoare:
Se poate observa că în funcţie de formatul textului introdus,

informaţia este afişată ca o serie de semne diez ,
indicând faptul că textul este prea lung pentru lăţimea curentă a
coloanei.
Când un număr apare ca o serie de simboluri diez, aceasta nu

afectează informaţia introdusă, care este stocată intern; există
posibilitatea să se vizualizeze oricare din aceste intrări prin
modificarea lăţimii coloanei, astfel intrările apar în totalitate aşa cum
au fost introduse.
Se întâlnesc şi cazuri când lăţimea implicită a coloanei este mai

mare decât textul introdus. În aceste cazuri, nu este necesar ca
lăţimea coloanei să fie de 8,43 caractere. Prin reducerea lăţimii
coloanei, există posibilitatea să se vizualizeze pe ecran mai
multe coloane simultan.
Excel oferă multiple metode pentru ajustarea lăţimii coloanei

după preferinţa fiecărui utilizator:
1. Redimensionarea lăţimii coloanei se poate realiza prin

accesarea meniului Format din bara de meniuri, se alege
opţiunea Column din lista derulantă ca în imaginea
următoare:
Figura 197 MSExcel - Redimensionare laţime coloană
225
În fereastra de mai sus se alege opţiunea Width pentru a se
deschide caseta de dialog Column Width, la fel ca în imaginea
de mai jos:
Figura 198 MSExcel - Stabilire dimensiune coloană
În dreptul câmpului Column width din fereastra de mai sus se

poate introduce lăţimea dorită.
2. Dimensionare prin selectarea opţiunii Standard Width din

lista derulantă rezultată în urma accesării comenzii Column
din meniul Format
Figura 199 MSExcel - Stabilire lăţime standard a coloanei
În urma selecţiei efectuată mai sus va apărea caseta de dialog de

mai jos in care puteţi să introduceţi lăţimea dorită
Figura 200 MSExcel - Introducere lăţime standard a coloanei
3. Dimensionare prin glisare cu marginea din dreapta a

selectorului de coloană la dreapta sau la stânga, pentru a
mări sau micşora lăţimea coloanei. În momentul poziţionării
cu indicatorul de la mouse pe marginea din dreapta a unui
selector de coloană, apare un indicator de redimensionare
226
care indică faptul că există posibilitatea de redimensionare a
lăţimii coloanei.
Figura 201 MSExcel - Redimensionare lăţime coloană prin glisare
4. Dimensionare prin dublu clic pe marginea din dreapta a

selectorului de coloană, pentru ajustare automată a coloanei.
De asemenea, există posibilitatea de ajustarea a înălţimii

rândului pentru un anumit rând, utilizând aceleaşi metode
elementare.
Excel oferă multiple metode pentru ajustarea înălţimii unui rând

după preferinţa fiecărui utilizator.
1. Redimensionarea înălţimii unui rând se poate realiza prin

accesarea meniului Format din bara de meniuri, se alege
opţiunea Row din lista derulantă ca în imaginea următoare:
Figura 202 MSExcel - Redimensionare înălţime coloană
În fereastra de mai sus se alege optiunea Height pentru a se

deschide caseta de dialog Row Height, la fel ca în imaginea de
mai jos:
Figura 203 MSExcel - Stabilire înălţime coloană
227
În dreptul câmpului Row Height din fereastra de mai sus se
poate introduce înălţimea dorită.
2. Redimensionare prin glisarea marginii unui rând în sus sau

jos, pentru a mări sau micşora înălţimea rândului.
Figura 204 MSExcel - Redimensionare înălţime coloană prin glisare
3. Redimensionare prin ajustare automată a rândului, astfel

încât să se potrivească cu cea mai lungă intrare din celulă,
făcând dublu clic pe marginea inferioară a rândului.
Aceste modificări se realizează când se doreşte ajustarea

înălţimii rândului pentru a cuprinde caractere mai mari, cum ar
fi titlul unei foi de lucru sau titlurile de rând care apar cu
caractere mai mari. Totuşi, mai obişnuit este să se ajusteze
lăţimea coloanei pentru a ţine seama de etichete sau numere,
lungi sau scurte.
VI.3.3. Alinierea conţinutului celulelor

Microsoft Excel oferă posibilitatea de a se schimba modul de
aliniere, relativ la marginile celulelor, pentru informaţia
introdusă de către utilizator.
1. Astfel, un text introdus într-o celulă activă poate fi aliniat

orizontal la stânga, la dreapta sau centrat.
 Într-o celulă, informaţiile care sunt de tipul text sunt în

mod normal aliniate orizontal la stânga, ceea ce înseamnă
că primul caracter din celulă apare lângă marginea din
stânga a celulei.
 Într-o celulă aliniată la centru, caracterele din celulă sunt

centrate simetric faţă de marginile din stânga şi din
dreapta ale celulei.
 Dacă informaţia introdusă este de tip numeric aceasta

este în mod normal aliniate la dreapta, ceea ce înseamnă
că ultimul caracter din celulă apare lângă marginea din
dreapta a celulei. În mod normal, alinierea la dreapta este
folosită pentru datele care au format numeric, deoarece
228
toate numerele dintr-o coloană sunt aliniate sub aceleaşi
poziţii ale cifrelor, după cum este prezentat mai jos:
Figura 205 MSExcel - Aliniere caractere numerice într-o celulă
Sarcină de lucru:
Pentru a alinia textul dintr-o celulă se urmează următorii paşi:
a) Din bara de meniu se acesează meniul Format opţiunea

Cells din lista derulantă pentru a se deschide caseta de
dialog Format Cells la fel ca în imaginea următoare:
Figura 206 MSExcel - Alinerea textului într-o celulă
b) În tabul Alignment se alege din lista corespunzătoare

opţiunii Horizontal se pot alege una din opţiunile de aliniere
a textul dintr-o celulă.
2. De asemenea, există şi posibilitatea de modificare a alinierii

pe verticală a conţinutului din celule—adică modul în care
este poziţionată informaţia dintr-o celulă între marginea
superioară şi cea inferioară a celulei.
229
Alinierea implicită pentru text şi numere este în part ea
inferioară, însemnând amplasarea caracterelor chiar deasupra
marginii inferioare a celulei. De asemenea, aveţi posibilitatea să
modificaţi alinierea verticală a celulelor, în partea inferioară, în
partea superioară sau la centru. Alinierea la centru arată adesea
bine când se doreşte mărirea înălţimii unui rând pentru a scoate
în evidenţă etichetele sau valorile stocate pe rând, dar menţine
intrările centrate între partea superioară şi partea inferioară ale
rândului.
a) În fereastra Format Cells se va da clic pe eticheta Vertical,

iar din lista derulantă se va putea alege una din opţiunile:
Center (centrat), Bottom (jos), Justify (aliniere stânga-
dreapta), Distributed (aliniere distribuită) ca în fereastra
următoare:
Figura 207 MSExcel - Alinierea textului pe verticală într-o celulă
b) Dacă din listă se alege opţiunea Center, textul introdus va

fi afişat in formatul următor:
Figura 208 MSExcel - Poziţionarea centrată a textului într-o celulă
230
c) În fereastra Format Cells se poate bifa opţiunea Wrap Text
(Incadrare text) la fel ca imaginea următoare:
Figura 209 MSExcel – Utilizarea Wrap text pentru încadrarea textului într-o celulă
Astfel, oricât de lung ar fi textul introdus într-o astfel de celulă

acesta se va încadra pe mai multe rânduri în celula respectivă, la
fel ca în imaginea de mai jos:
Figura 210 MSExcel - Încadrarea textului într-o celulă
3. Pentru ca textul introdus să fie afişat pe verticală, în loc de

orizontala, se va apela tot la fereastra Format Cells, în care,
în dreptul opţiunii Orientation se poate alege orientarea
textului la orice unghi dorit de către utilizator.
231
Figura 211 MSExcel - Modificarea orientării textului într-o celulă
o La o orientare la un unghi de 90 informaţia

introdusă este afişată astfel:
Figura 212 MSExcel - Orientarea la 900 a textului
o La o orientare la un unghi de 45 informaţia

introdusă este afişată astfel:
Figura 213 MSExcel - Orientarea la 450 a textului
Această modalitate de aliniere a textului este folosită când se

realizează tabele mai complexe.
VI.3.4. Crearea şi aplicarea formatelor condiţionale

Formatarea condiţionată necesită crearea unor seturi de criterii,
similar introducerii criteriilor de căutare într-o bază de date.
232
Folosind expresii precum „egal cu‖ sau „mai mare decât‖ se vor
alege formatele care se vor aplica asupra celulelor ce conţin text
sau numere şi corespund criteriului.
Sarcină de lucru:
Pentru a se putea aplica formatarea condiţionată asupra datelor

trebuie urmate următoarele etape:
1. Selectează celulele care se doresc a fi incluse în formatarea

condiţionată.
2. Din bara de meniu se acesează meniul Format, iar din

lista derulantă se alege opţiunea Conditional Formatting
(Formate condiţionate).
Figura 214 MSExcel - Formatare condiţionată
3. În caseta de dialog Conditional Formatting se poate alege

una din opţiunile: Cell Value Is (Valoarea este) şi Formula
Is (Formula este). Valorile celulei pot fi text sau numere
introduse în celule sau rezultatele unor formule.
Figura 215 MSExcel - Introducere condiţie de formatare
4. Se selectează un operator sau o expresie, cum ar fi equal to

(egal) sau greater than (mai mare decât), between (între)
În lista derulantă se regăsesc opt opţiuni, la fel ca în
imaginea de mai jos:
233
Figura 216 MSExcel - Selecţie conditie pentru formatare celulă
5. Se va da click pe butonul Compress Dialog (butonul de

comprimare a casetei de dialog, la fel ca în imaginea de
mai jos) pentru a avea acces la foaia de calcul şi execută
click în celula care conţine valoarea pe care vrei să o caute
şi să o formateze programul Excel.
Figura 217 MSExcel - Selectare condiţie pentru formatare
6. Se va da click pe butonul Format pentru a stabili

formatarea vizuală – culoarea - pentru celulele care
îndeplinesc criteriul dorit. Se va deschide caseta de dialog
Format Cells de unde se va stabili un stil de font, o culoare
sau un fundal oricărei celule care îndeplineşte condiţiile
stabilite. Pentru a se reveni la caseta de dialog Conditional
Formatting, se va execută click pe OK.
7. Dacă se doreşte să se stabilească un al doilea sau un al

treilea set de condiţii, se va execută click pe butonul Add,
ca în imaginea următoare.
Figura 218 MSExcel - Adăugarea ueni condiţii suplimentare
234
După ce s-au stabilit formatele condiţionate într-o foaie de
calcul, orice celulă în care se introduce conţinutul care
îndeplineşte condiţiile stabilite va fi formatată în conformitate
cu instrucţiunile de formatare condiţională. Acest lucru va
continua până când acestea instrucţiuni vor fi şterse.
Sarcină de lucru:
Pentru a şterge condiţiile dintr-o foaie de calcul trebuie parcuşi

următorii paşi:
1. Se selectează întreaga foaie de calcul executând click pe

butonul Select All.
2. Se accesează meniul Format, iar din lista derulantă se alege

opţiunea Conditional Formatting, şi se execută secvenţa
apoi click pe butonul Delete.
Figura 219 MSExcel - Ştergerea ueni condiţii
3. În caseta de dialog Delete Conditional Formatting care

apare plasează un semn de validare în dreptul condiţiilor pe
care doreşti să le ştergi.
Figura 220 MSExcel - Alegerea condiţiei pentru ştergere
4. Se va executa click pe OK pentru a reveni la caseta de dialog

Conditional Formatting.
5. Se execută click pe butonul OK pentru a elimina formatarea

aplicată prin condiţia ştearsă şi pentru a închide caseta de
dialog.
235
VI.3.5. Căutarea şi înlocuirea conţinutului şi formatelor celulelor
În cazul în care se lucrează cu foi de lucru de dimensiuni mari,
conţinutul unor rânduri sau coloane poate să nu se încadreze pe
ecran.
Dacă se doreşte localizarea unei anumite informaţii care nu este

vizibilă imediat, există posibilitatea de scanare vizuala a foii de
lucru pentru regăsirea informaţiei. Aplicaţia Microsoft Excel are
o facilitate mult mai simplă.
Sarcină de lucru:
Pentru a căuta informaţia dorită în Excel se vor urma paşii:
1. Se accesează meniul Edit, iar din lista derulantă se alege

opţiunea Find, la fel ca în imaginea alăturată:
Figura 221 MSExcel - Căutarea unei informaţii într-o foaie de lucru
2. În caseta Find and Replace, în dreptul câmpului Find what

se va introduce textul care se doreşte a fi căutat.
Figura 222 MSExcel - Introducere criteriu de căutare
În caseta de mai sus se pot accesa butoanele:
236
 Find All – ce permite afişarea informaţiei căutate la fel
ca în imaginea de mai jos:
Figura 223 MSExcel - Căutarea întregistrărilor după un anumit criteriu
 Find Next – după acţionarea căutării se va poziţiona pe

prima valoare din document ce îndeplineşte criteriul
introdus.
Sarcină de lucru:
Pentru a căuta şi înlocui o informaţie în Excel se vor urma

următorii paşi:
1. Se accesează meniul Edit / Find şi se alege tabul Replace
2. Se introduce valoarea care se doreşte a fi înlocuită în câmpul

Find what şi în dreptul câmpului Replace with se va
menţiona valoarea nouă.
237
Figura 224 MSExcel - Înlocuire valori într-o foaie de calcul
De asemenea se pot utiliza în această casetă următoarele

butoane:
 Replace – înlocuieşte doar prima valoare regăsită
 Replace All – înlocuieşte toate valorile care corespund cu

criteriul introdus.
O modalitate mai rapidă de accesare a ferestrei Find and Replace

este şi combinaţia de taste Ctrl + F
Similar, pentru a înlocui valori, se pot apăsa simultan tastele Ctrl +

H
VI.3.6. Inserarea şi ştergerea celulelor, rândurilor şi coloanelor

Aplicaţia Microsoft Excel are inclusă facilitatea de a insera sau
de a şterge o celulă pentru a se introduce date suplimentare,
respectiv eliminarea acestora.
Sarcină de lucru:
Pentru a se insera un rând sau mai multe într-o foaie de lucru

Excel se vor urma paşii de mai jos:
1. Se accesează meniul Insert, iar din lista derulantă se alege

opţiunea Rows, la fel ca în imaginea de mai jos:
238
Figura 225 MSExcel - Inserare rând nou prin meniul Insert
O altă modalitate de inserare a unui nou rând în foaia de calcul

este următoarea:
1. Se selectează rândul deasupra căruia se vor insera noile

rânduri
2. Se va da clic dreapta cu mouse-ul pe rândul selectat şi din

lista derulantă se va alege opţiunea Insert
Figura 226 MSExcel - Inserare rând nou
Inserarea noilor rânduri se va realiza întotdeauna deasupra primului

rând selectat.
239
Pentru a se insera un număr mai mare de unul de rânduri în
foaia de calcul se realizează selectând numărul de rânduri care
doresc a fi adăugate.
Sarcină de lucru:
Pentru a se insera o coloana sau mai multe într-o foaie de lucru

1. Se accsează meniul Insert, iar din lista derulantă se alege

opţiunea Columns, la fel ca în imaginea de mai jos:
Figura 227 MSExcel - Inserare coloană nouă prin meniul Insert
O altă modalitate de inserare a unei coloane în foaia de calcul

este următoarea:
a. Se selectează coloana în faţa căreia se vor insera noile

coloane
b. Se va da clic dreapta cu mouse-ul pe respectiva coloană şi

din lista derulantă se va alege opţiunea Insert
240
Figura 228 MSExcel - Inserare coloană nouă
Pentru a se insera un număr mai mare de coloane în foaia de calcul se

va realiza selectând numărul de coloane care doresc a fi adăugate.
Inserarea noilor coloane se va realiza întotdeauna înaintea (la stânga)

primei coloane care a fost selectată.
În aplicaţia Excel există şi posibilitatea de a se insera şi celule

într-o foaie de calcul.
1. Se accesează meniul Insert din bara de meniu şi se alege

opţiunea Cells la fel ca în imaginea următoare:
Figura 229 MSExcel - Inserare celulă nouă prin meniul Insert
În caseta de dialog Insert se pot alege patru opţiuni:
 Shift cells right – acesând această comandă toate

coloanele se vor deplasa la dreapta
241
 Shift cells down – acesând această comandă toate
coloanele se vor deplasa în jos
 Entire row – acesând această comandă se va introduce

un rând întreg
 Entire column – acesând această comandă se va

introduce o întreaga coloană.
Figura 230 MSExcel - Modalităţi de inserare celule
De asemenea în Excel există posibilitatea de a se şterge o

coloana sau rând care nu mai este necesar.
Sarcină de lucru:
Pentru a şterge rând sau mai multe dintr-o foaie de lucru Excel
se vor urma paşii de mai jos:
1. Se selectează rândul care se doreşte a fi şters.

opţiunea Delete, la fel ca în imaginea de mai jos:
Figura 231 MSExcel - Ştergere rând prin meniul Edit
O altă modalitate de ştergere a unui rând dintr-o foaia de calcul

este următoarea:
1. Se selectează rândul care se doreşte a fi şters.
242
2. Se va da click dreapta cu mouse-ul pe rândul selectat şi din
lista derulantă se va alege opţiunea Delete
Figura 232 MSExcel - Ştergere rând
Sarcină de lucru:
Pentru a se şterge o coloana sau mai multe dintr-o foaie de lucru

1. Se selectează coloana care se doreşte a fi ştearsă.

opţiunea Delete, la fel ca în imaginea de mai jos
Figura 233MSExcel - Ştergere coloană prin meniul Edit
O altă modalitate de ştergere a unei coloane din foaia de calcul

este următoarea:
1. Se selectează coloana care se doreşte a fi ştearsă.
2. Se va da clic dreapta cu mouse-ul pe respectiva coloană şi

din lista derulantă se va alege opţiunea Delete
243
Figura 234 MSExcel - Ştergere coloană
Pentru a şterge mai multe coloane sau rânduri se vor selecta

toate acestea după care se va acţiona comanda Delete.
VI.3.7. Decuparea, copierea, lipirea şi golirea celulelor

Sunt cazuri când datele introduse într-o foaie de lucru trebuie
modificate sau să fie amplasate în altă parte. Se mai întâmplă şi
cazuri în care aceste date au fost greşit introduse şi se doresc a
fi şterse.
Când se doreşte a se schimba modul în care au amplasate datele

în foaia de lucru, nu este necesar ca să şteargă datele existe nte şi
reintrodse în noua locaţie.
Aplicaţia Microsoft Excel oferă posibilitatea de a muta

conţinutul dintr-o celulă sau mai multe celule, într-o altă locaţie
în foaia de lucru. Această operaţie se poate realiza prin
procedura de decupare, copiere şi lipire.
a) Modalitatea de decupare a informaţiilor dintr-o celulă sau o

zonă selectată se poate realiza:
 Accesând butonul Cut ( ) din bara de stare

Standard.
 Accesând meniul Edit -> Cut ( )
244
Figura 235 MSExcel - Decuparea informaţiilor dintr-o celulă
O modalitate de decupare a datelor dintr-o parte în alta este

utilizarea combinaţiei de taste: Ctrl + X
b) Modalitatea de copiere a informaţiilor dintr-o celulă sau o

 Accesând butonul Copy ( ) din bara de formatare.
 Din meniul Edit, se alege opţiunea: Copy ( )
Figura 236 MSExcel - Copierea informaţiilor dintr-o celulă
O modalitate rapidă de copiere a datelor dintr-o parte în alta este

utilizarea combinaţiei de taste: Ctrl + C.
c) Modalitatea de lipire a informaţiilor dintr-o celulă sau o

 Accesând butonul Paste ( ) din bara de stare

Standard.
245
 Accesând meniul Edit / Paste ( )
Figura 237 MSExcel - Lipirea informaţiilor dintr-o celulă
O modalitate de lipire a datelor dintr-o parte în alta este utilizarea

combinaţiei de taste: Ctrl + V .
d) Modalitatea de ştergere a informaţiilor dintr-o celulă sau o

 accesând meniul Edit, iar din lista derulantă se alege

opţiunea: Delete
Figura 238 MSExcel - Ştergerea informaţiilor dintr-o celulă
O modalitate de ştergere a datelor dintr-o celulă se poate realiza prin

accesarea tastei Delete de pe tastatură.
VI.3.8. Formatarea celulelor

Unul dintre beneficiile majore al utilizării Microsoft Excel îl
reprezintă capacitatea sa de organizare a datelor în formatul
246
rând şi coloană şi apoi efectuarea calculelor pentru anumite
rânduri, coloane şi celule. Aceste caracteristici sunt utile în
cazul în care se creează o foaie de lucru pentru uz personal,
atunci când principalul obiectiv îl reprezintă vizualizarea
bugetelor sau prognozărilor sau datele sunt recalculate pe baza a
diferite proiecţii.
Microsoft Excel oferă o multitudine de metode pentru

formatarea celulelor şi valorilor dintr-o foaie de lucru, în scopul
obţinerii unui model şi a unui aspect mai plăcut. Dacă foaia de
lucru va fi imprimată sau va fi vizualizată de către alte
persoane, iar dacă acestea sunt componente ale unui raport sau
ale unei prezentări, se va dori ca foaia de lucru să arate cât se
poate de atractiv.
Astfel, pentru îmbunătăţirea formei există posibilitatea să se

mărească textul pentru titluri sau să se formateze celulele în
format aldin, cursiv sau ambele. De asemenea, există
posibilitatea să se formateze textul cu diferite fonturi (stiluri de
tastare) şi în culori diferite.
VI.3.8.1 Formatarea textului
Una dintre cele mai frecvente formatări dintr-o foaie de lucru

este modificarea fontului şi a dimensiunii fontului titlurilor
selectate, a etichetelor şi a valorilor existente.
Prin Font se înţelege înfăţişarea generală a textului, numerelor sau a

altor simboluri de tip caracter care se regăsesc introduse într-o foaie
de lucru.
Fontul implicit de introducere a datelor într-o foaie de lucru

Excel este Arial de 10 puncte. Deoarece nu este obligatoriu să
se utilizeze numai fontul Arial sau dimensiunea implicită de 10
puncte a fontului, în Excel există posibilitatea ca datele care se
introdus sa aibă fonturi diferite sau diferite dimensiuni ale
fontului.
Sarcină de lucru:
Pentru a formata un text selectat într-o foaie de lucru Excel se

vor urma paşii de mai jos:
1. Se selectează celula sau celulele ce conţin textul ce trebuie

formatat
2. Se vor accesa butoanele care se regăsesc pe bara de

instrumente Formatting:
247
Figura 239 MSExcel - Bara de formatare
Pentru modificarea fontului pentru textul introdus se vor alege

din lista derulantă fontul dorit:
Figura 240 MSExcel - Opţiuni font
Dacă se doreşte modificarea dimensiunii fontului de va alege

valoarea dorită din lista derulantă din bara de instrumente:
Figura 241 MSExcel - Opţiuni pentru dimensiunile fontului
Daca se doreşte modificarea stilului cu care este afişat textul

introdus se poate alege una din opţiunile: din bara
de instrumente după cum urmează:
 Bold - textul va fi afişat îngroşat
 Italic -textul va fi afişat aplecat spre dreapta
 Underline- textul va fi afişat subliniat.
O altă modalitate de formatare a textului introdus este

următoarea:
248
1. Se va da clic dreapta pe o celulă, iar din lista derulantă se
va alege opţiunea Format cells
Figura 242 MSExcel - Formatare celule
2. Din caseta de dialog Format cells, se pot alege aceleaşi

opţiuni ca cele din bara de instrumente. În secţiunea
Preview se poate vedea cum va apărea textul după ce au
fost alese opţiunile dorite.
Figura 243 MSExcel - Modificare font prin fereastra Format Cells
249
 Dacă se alege opţiunea: Strikethrough din secţiunea
Effects, textul va fi afişat la fel ca în imaginea de mai
jos:
Figura 244 MSExcel - Opţiune tăiere (Strikethrough)
 Dacă se alege opţiunea: Superscript din secţiunea

Effects, textul va fi afişat la fel ca în imaginea
următoare:
250
Figura 245 MSExcel - Opţiune exponent (Superscript)
 Dacă se alege opţiunea: Subscript din secţiunea Effects,

textul va fi afişat la fel ca în imaginea de mai jos:
Figura 246 MSExcel - Opţiune indice (Subscript)
251
 Dacă se alege opţiunea: Double din secţiunea Underline
textul va fi afişat subliniat cu o linie dublă
Figura 247 MSExcel - Opţiune subliniere dublă
De asemenea tot din această fereastra se poate alege şi culoarea

care se doreşte a fi afişat textul:
Figura 248 MSExcel - Modificarea culorii fontului
252
Pentru îmbunătăţirea aspectului foii de lucru şi uşurarea găsirii
datelor în foaie de lucru textul introdus poate fi format cum
doreşte fiecare utilizator în parte utilizând opţiunile prezentate
mai sus.
În tipografie, un punct este 1/72 inch. Astfel, caracterele cu fonturi de

10 puncte au înălţimea de aproximativ 1/6 inch.
VI.3.8.2 Formatarea numerelor ca simboluri monetare
Când se introduc numere în celulele din foaia de lucru, aplicaţia

Excel formatează implicit celulele în formatul General. Aceasta
înseamnă că toate datele de tip text şi numerice vor apărea exact
aşa cum au fost introduse.
Pentru a se modifica modul în care sunt afişate numerele există

posibilitatea să se utilizeze Number din caseta de dialog Format
cells. De asemenea există posibilitatea să se afişeze numerele
mai mari cu separatori de mii, sau ca simbol monetar cu semnul
dolar şi zecimale reprezentând fracţii din dolar, sau să se afişeze
sub formă de fracţii sau chiar procentaje.
Unele butoane de formatare pentru numere se regăsesc în bara

de instrumente Formatting: .
În tabelul următor sunt prezentate butoanele utilizate de pe bara

de instrumente Formatting.
Buton Numele butonului Descriere

Simbol monetar Afişează şi aliniază numerele cu
(Currency Style ) simboluri monetare, separatori de mii şi
puncte zecimale: 25.7 ca $25.7 sau 25.7
LEI
Stil procent (Percent Se înmulţesc numerele cu 100 şi se
Style) afişează numerele cu semnul de
procent.
Separator mii Se afişează numerele cu separatori de
(Comma Style) mii:
Mărire zecimală Se adaugă o zecimală de fiecare dată
(Increase Decimal) când faceţi clic pe buton. De exemplu
7.25 va fi afişat astfel 7.250.
Micşorare zecimală Se elimină o zecimală de fiecare dată
(Decrease Decimal) când faceţi clic pe buton. De exemplu
3.4500 va fi afişat astfel 3.450.
253
VI.3.8.3 Adăugarea de borduri la celule
Cu ajutorul bordurilor şi culorilor putem reliefa informaţiile

importante din cadrul documentului Excel. De asemenea cu
ajutorul bordurii se poate uşura lectura foii de lucru şi se pot
evidenţia anumite date. Bordura este o linie trasată în jurul unei
celule sau al unui grup de celule. De asemenea, putem stabili şi
culoarea de fond a unei celule sau a unui grup de celule.
Cu ajutorul bordurilor putem încadra în totalitate un grup de

celule, celule separate, sau putem sublinia cu linie simpla sau
dublă zona de date selectată. Aplicaţia Microsoft Excel oferă
mai multe stiluri pentru borduri—inclusiv linii unice de diverse
grosimi, linii punctate şi linii de despărţire.
Când se creează o bordură pentru o celulă sau pentru o zonă de

celule, nu este necesar să se aplice bordura pentru toate cele
patru laturi. Se poate preciza ca bordura să se aplice oricărei
laturi sau combinaţii de laturi. De exemplu, se poate aplica o
bordură cu linie dublă numai în partea inferioară a primului rând
din foaia de lucru, pentru a se separa titlul de restul foii de
lucru.
Pentru utilizarea noilor facilităţi de desenare a bordurilor, se

utilizează bara de instrumente Borders.
Figura 249 MSExcel – Borders
De asemenea se poate accesa butonul Borders din bara de

instrumente Formatting, la fel ca imaginea de mai jos:
Figura 250 MSExcel - Utilizarea bordurilor standard
Din lista derulantă se poate accesa un tip de bordura pentru a se

formata o celulă după dorinţa fiecărui utilizator.
De asemenea, există posibilitatea de a schimba caracteristicile

utilizate la desenarea bordurii prin intermediul opţiunilor de pe
bara de instrumente Borduri.
254
Pentru a schimba culoarea bordurii pentru o celulă sau o zonă de
celule selectate se accesează butonul: Line Color, din bara de
instrumente Borders
Figura 251MSExcel - Modificare proprietăţi borduri
Sarcină de lucru:
Pentru modificarea bordurii sau culorii pentru o celulă sau zonă

selectată se poate utiliza şi următoarea metodă:
1. Se va da clic dreapta cu mouse-ul pe celula selectată şi din

lista derulantă se va alege opţiunea Format Cells
2. Din fereastra de dialog Format Cells se alege tab-ul Border

Figura 252 MSExcel - Modificare bordură
3. Din secţiunea Line se poate alege stilul în care se doreşte să

apară bordată celula.
4. Din secţiunea Color se poate alege culoare pentru conturul

celulei.
255
VI.3.8.4 Adăugarea de umbrire la celule
La fel ca şi la borduri, există posibilitatea ca în Excel să se

poată adăuga umbriri sau modele unei celule sau unei zone de
celule pentru a scoate în relief selecţia.
Umbrirea unei celule poate fi gri sau colorată. Deşi culorile pot
fi semnificative pentru înfăţişarea unei foi de lucru, culorile vor
apărea în foaia de lucru imprimată numai dacă se utilizează o
imprimantă color.
Un model este un set de linii sau puncte cu care se umplu

celulele selectate. Aplicarea modelelor este folositoare în
special dacă se doreşte să se atragă atenţia asupra uneia sau mai
multor celule dintr-o foaie de lucru imprimată dar nu există
imprimantă color. Dacă există imprimantă color sau se doreşte
vizualizarea foii de lucru doar pe ecran, există posibilitatea de a
combina în celulele selectate umbrirea cu culoare cu un model.
Sarcină de lucru:
Pentru adăugarea unei umbre la o celulă următorii paşi:
1. Se va da click dreapta cu mouse-ul pe celula selectată şi din

lista derulantă se va alege opţiunea Format Cells
2. Din fereastra de dialog Format Cells se alege tab-ul Patterns

256
Figura 253 MSExcel – Tabul Patterns al ferestrei Format Cells
 Din secţiunea Cell shading se va alege culoarea care se

doreşte să apară în celula.
 Din secţiunea Pattern se va alege textura care se doreşte

a apărea într-o celulă:
Figura 254 MSExcel - Modele texturi

VI.3.8.5 Utilizarea autoformatării
Opţiunea AutoFormat este o colecţie de formate implicite de

tabele, colecţie care cuprinde mărimi de font-uri, fundaluri,
alinieri, pe care se pot aplica rapid unei zone de celule sau
întregii pagini. Opţiunea AutoFormat va propune 16 formate
diferite, implicite. Aceasta se poate utiliza atunci când se vrea
formatarea unui tabel într-un mod deosebit.
Sarcină de lucru:
Pentru a se aplica un format implicit trebuie parcurşi următorii

paşi:
257
1. Se va poziţiona cursorul într-o celulă din interiorul tabelului
căruia se doreşte aplicarea formatului şi se va alege opţiunea
AutoFormat din meniul Format:
Figura 255 MSExcel - Autoformatare celule
2. Din caseta de dialog AutoFormat se poate alege unul din

cele 16 formate implicite
Figura 256 MSExcel - Formate implicite
3. Prin accesarea butonului Options… caseta de dialog se va

extinde astfel încât să se poată vedea încă şase casete de
verificare (check box). Astfel se va putea controla tipul
formatului care se doreşte să se aplice bifând sau debifând
casetele respective.
258
Figura 257 MSExcel - Opţini pentru aplicarea autoformatării
Dacă coloanele şi liniile au fost dimensionate înainte de a aplica

opţiunea AutoFormat, trebuie deselectată opţiunea Width/Height
(Lăţime/Înălţime) deoarece caracteristica AutoFormat dimensionează
liniile şi coloanele corespunzătoare cu cea mai înaltă, respectiv cea
mai lată intrare.
Dacă se aplică o AutoFormatare iar efectul rezultat nu este cel

dorit, există posibilitatea de a se anula cu uşurinţă proiectul,
făcând clic pe butonul Anulare (Undo) pe bara de instrumente
Standard.
VI.3.8.6 Îmbinarea celulelor
Dacă se doreşte ca un titlu să se desfăşoare pe mai multe rânduri, mai

multe celule de lângă celula cu titlul respectiv există posibilitatea de
îmbinare a celulelor.
Această opţiune permite să se accepte capacităţi suplimentare de

formatare. Îmbinarea celulelor combină două sau mai multe celule
într-o singură celulă, astfel încât textul sau valoarea din cadrul celulei
să poată fi formatată cu mai multă uşurinţă.
Pentru a îmbina două celule se accesează butonul (Merge

and Center).
O alta metoda de îmbinare este detaliată mai jos:
1. Se selectează celulele care se doresc a fi îmbinate si se dă

clic dreapta, iar din lista derulantă se alege opţiunea:
Format Cells
2. Din caseta de dialog Alignment, se bifează opţiunea Merge

cells (Imbinare celule)
259
Figura 258 MSExcel - Îmbinare cellule
VI.3.9. Lucrul cu rânduri, coloane, foi de lucru şi registre de lucru

VI.3.9.1 Ascunderea şi reafişarea rândurilor şi a coloanelor
Se întâmplă ca uneori să se ivească necesitatea ascunderii

anumitor date din foaia de calcul. De exemplu, într-o foaie de
calcul pe care o vor vedea mai multe persoane, s-ar putea să
existe anumite informaţii confidenţiale şi se doreşte ca acestea
să nu fie vizibile sau modificate. În asemenea situaţii, există
posibilitatea să se ascundă aceste rânduri sau coloanele, astfel
încât acestea să nu apară pe ecran sau la imprimare. Când s e
doreşte ca să fie din nou vizualizate se va folosi opţiunea de
reafişare.
Sarcină de lucru:
Pentru ascunderea unei coloane sau rând dintr-o foaie de lucru

se selectează coloana (rândul) care se doreşte a fi ascunsă, se dă
click dreapta pe coloana (rândul) selectată, iar din lista
disponibilă se accesează opţiunea Hide.
260
Figura 259 MSExcel - Ascundere coloană/rând
Ulterior se poate observa că rândul (coloana) nu mai este

vizibilă în interfaţă, dar coloanele rămase şi-au păstrat numele.
Astfel, coloanele respective nu mai sunt vizibile în interfaţă
Sarcină de lucru:
Pentru a reafişa datele ascunse se vor urma următorii paşi:
1. Se selectează coloanele între care se regăseşte coloană care

se doreşte a fi reafişată
2. Se va da clic dreapta cu mouse-ul, iar din lista derulantă se

va alege opţiunea: Unhide
Figura 260 MSExcel - Unhide (reafişare)
261
VI.3.9.2 Imobilizarea coloanelor şi rândurilor
Când se lucrează cu foi de calcul foarte mari, în mod normal, la

deplasarea indicatorului de celulă titlurile foilor se derulează
până acestea nu mai sunt vizibile pe ecran.
Aplicaţia Microsoft Excel, va permite imobilizarea unei zone

din fereastra de afişare, delimitarea fiind realizată prin selecţia
rândurilor şi coloanelor, astfel încât aceasta va rămâne tot
timpul vizibilă, indiferent cât de mult se va derula foaia de
calcul.
Partea cea mai des imobilizată a unei foi de calcul este rândul
cu titlurile de coloane din partea de sus a listei. Imobilizând
acest rând se vor putea vizualiza ce reprezintă datele din celule
atunci când se derulează lista. Imobilizarea păstrează titlurile pe
ecran indiferent câte înregistrări conţine lista.
Sarcină de lucru:
Pentru a imobiliza rândurile şi coloanele dintr-o foaie de calcul

trebuie parcurşi următorii paşi:
1. Se va executa click pe celula care se situează imediat sub

rândul care se doreşte imobilizat şi la dreapta coloanei care
se doreşte imobilizată.
2. Se accesează meniul Window, iar din lista derulantă se

alege opţiunea Freeze Panes (Imobilizare panouri), la fel
Figura 261 MSExcel - Opţiunea Freeze Panes din meniul Window
Această secvenţă are ca rezultat imobilizarea rândurilor de

deasupra celulei selectate şi a coloanelor din dreapta aceleiaşi
celule.
Sarcină de lucru:
Dacă doriţi să renunţaţi la imobilizare într-o foaie de calcul

trebuie executaţi următorii paşi:
1. Se accesează meniul Window, iar din lista derulantă se alege

opţiunea Unfreeze Panes (Anulare imobilizarea panouri),
la fel ca în imaginea de mai jos:
262
Figura 262 MSExcel – Opţiunea Unfreeze Panes din meniul Window
Această operaţiune se poate realiza ori de cîte ori este necesar

într-o foaie de lucru Excel.
VI.3.9.3 Împărţirea ecranului
În afara de imobilizarea unei zone din fereastra de afişare,

aplicaţia Excel permite separarea unei foi de calcul în două
părţi, ceea ce facilitează vizualizarea simultană a două sau patru
zone distincte din cadrul aceleaşi foi de calcul. Această
caracteristică este utilă la compararea datelor dintr-o foaie de
calcul sau atunci când trebuie mutate sau copiate informaţii în
interiorul aceleiaşi foi de calcul.
Prin împărţirea ecranului pot apare două sau patru zone de

vizualizare. Pentru fiecare dintre aceste zone de vizualizare s e
poate derula independent secţiunea care se afişează.
Sarcină de lucru:
Pentru a împărţi o foaie de calcul în patru zone de vizualizare

trebuie parcurşi următorii paşi:
1. Selectează celula deasupra şi în stânga căreia se va plasa

marcajul de împărţire a ecranului

opţiunea Split, la fel ca în imaginea de mai jos:
Figura 263 Opţiunea Split din meniul Window
Foaia de calcul are în acest moment două sau patru bare de

derulare care permit derularea în sus, în jos sau spre dreapta a
fiecărei secţiuni de ecran.
263
În cazul în care ecranul este împărţit în patru, cele patru panouri vor
fi derulate în pereche.
Când foaia de calcul se derulează sus-jos cele două panouri

superioare se vor derula simultan.
Când foaia de calcul se derulează stânga-dreapta cele două panouri

din stânga se derulează simultan.
Deplasarea barelor de împărţire va permite mărirea sau

micşorarea oricărei dintre secţiuni. Pentru a se muta o bară de
derulare este suficient deplasarea cursorului de la mouse
deasupra ei şi să se aştepte până ce acesta se transformă într -o
săgeată cu două capete pentru împărţirea în două secţiunea şi
într-o cruce cu patru săgeţi în capete pentru împărţirea ecranului
în patru secţiuni.
Sarcină de lucru:
Pentru a anula împărţirea ecranului poţi alege una din metodele:

opţiunea Remove Split, la fel ca în imaginea de mai jos:
Figura 264 MSExcel - Opţiune Remove Split din meniul Window
2. Se execută dublu click pe o bară de împărţire pentru

eliminarea acesteia.
3. Se poate trage una din barele de împărţire în afara foii de

calcul.
VI.3.9.4 Deplasarea între foi de lucru din registrul de lucru
Stocarea datelor înrudite din foaia de lucru într-un fişier registru

de lucru oferă multe beneficii organizatorice.
Prin utilizarea acestei metode de organizare, există posibilitatea

să se deschidă simultan toate foile de lucru asociate din registrul
de lucru, câştigându-se astfel timp şi asigurându-se că toate
datele necesare sunt disponibile pentru o anumită activitate.
Acest lucru va permite de asemenea, vizualizarea rapidă a
informaţiile înrudite şi copierea datelor necesare dintr-o foaie de
264
lucru în următoarea, fără să fie nevoie să se deschidă şi să se
închidă diverse foi de lucru.
Există posibilitatea să se navigheze între foile de lucru,

utilizând selectorii de foi din partea de jos a ferestrei foii de
lucru.
Figura 265 MSExcel - Foile de lucru ale unui registru Excel
VI.3.9.5 Inserarea şi ştergerea foilor de lucru din registrul de lucru
În fiecare registru de lucru nou se vor regăsi implicit trei foi de

lucru necompletate. Dacă nu este nevoie de toate cele trei foi de
lucru, există posibilitatea ca acestea să se şteargă foile care nu
sunt necesare. Dacă se doresc mai multe foi de lucru, există
posibilitatea să introdă atâtea foi de lucru noi câte sunt necesare.
De asemenea, există posibilitatea să se introducă şi să se şteargă
foile de lucru din registrul de lucru existent.
Sarcină de lucru:
Modalitatea de introducerea a unei foi de calcul într-un registru

de calcul se realizează astfel:
1. Se va da click dreapta pe o foaie de calcul, iar din lista

derulantă se va alege opţiunea Insert, ca în imaginea de mai
jos:
Figura 266 MSExcel - Inserare foaie de lucru nouă
2. Din caseta de dialog Insert, se va alege opţiunea Worksheet

şi apoi se va accesa butonul OK la fel ca în imaginea de mai
jos
265
Se pot adăuga într-un registru de calcul ori câte foi de lucru este
nevoie pentru a se realiza proiectul dorit.
VI.3.10. Crearea de hiperlink-uri (hiperlegături)

O hiperlegătură este o selecţie de text sau un element grafic care este
asociat cu un alt fişier sau cu o pagină Web din Internet sau din
Intranet-ul companiei
Un hiperlink reprezintă o metodă foarte importantă de legare a

datelor.
Sarcină de lucru:
Pentru a crea o hiperlegătură trebuie parcurşi următorii paşi:
1. În registrul de calcul deschis selectează datele dintr-o celulă

sau un element grafic pentru a le utiliza la crearea unei
hiperlegături.

opţiunea Hyperlink, la fel ca în imaginea de mai jos sau
execută click pe butonul Hyperlink din bara Standard.
266
Figura 267 MSExcel - Inserare hiperlegătură
3. În caseta de dialog Insert Hyperlink (Inserare hiperlegătură) se va

introduce un nume de folder şi un nume de registru de calcul către
care se va crea hiperlegătura .
Figura 268 MSExcel - Stabilire adresă pentru hyperlink
4. Dacă nu se cunoaşte calea exactă se apasă butonul File situat

în partea dreaptă a casetei de dialog.
5. După ce s-a introdus sau selectat registrul de calcul pentru

hiperlegătură inserează OK.
VI.3.10.1 Folosirea hiperlegăturilor pentru acces la domenii de celule
Hiperlegăturile pot fi folosite şi în interiorul unui registru de

calcul deschis, nu numai între regiştri. Hiperlegăturile dintr-o
foaie de calcul indică alte celulele din cadrul aceluiaşi registru.
Sarcină de lucru:
Pentru a crea o hiperlegătură către un domeniu de celule trebuie

parcurşi următorii paşi:
267
1. În registrul de calcul deschis se va executa click în celula
sau pe elementul grafic care va servi ca hiperlegătură.

opţiunea Hyperlink.
3. În caseta de dialog Insert Hyperlink se selectează butonul

Place in This Document (Plasare în acest document).
Figura 269 MSExcel - Inserare hyperlink din cadrul registrului de lucru
4. Selectează numele foii de calcul şi se va introduce adresa

celulei în câmpul Type the cell reference. Poate fi o celulă
unică sau un domeniu.
5. Alege butonul ScreenTip…(Sfat ecran) şi se introduce textul

care se doreşte să apară în indicaţia de ecran când se va
indica hiperlegătura.
Figura 270 MSExcel - Inserare sfat ecran
În timp hiperlegăturile pot deveni invalide din diferite cauze.
Sarcină de lucru:
Pentru a se actualiza o hiperlegătură trebuie să executaţi

următorii paşi:
268
1. Se va executa click dreapta pe hiperlegătura pe care se
doreşte a fi editată.
2. Din meniul rapid se va executa secvenţa Hyperlink\Edit

Hyperlink (Editare hiperlegătură).
3. Se va deschide caseta Edit Hyperlink şi se va da click pe

butonul Link to pentru a alege tipul de legătură.
Dacă o hiperlegătură nu mai este folositoare aceasta se poate

şterge. Ştergerea unei hiperlegături nu elimină textul sau
elementul grafic ce serveşte în mod curent ca hiperlegătură ci
doar elimină rolul de indicator către alt registru de calcul sau
domeniu de celule.
Sarcină de lucru:
Pentru a şterge o hiperlegătură trebuie să parcurgi paşii:
1. Se va executa click dreapta pe textul sau elementul grafic al

hiperlegăturii.
2. Din caseta de dialog Edit Hyperlink se va alege butonul

Remove Hyperlink.
Figura 271 MSExcel - Eliminare hyperlink
VI.3.11. Filtrarea datelor într-o foaie de calcul

Utilizarea filtrării automate pentru a filtra datele este un mod
uşor şi rapid de a găsi şi lucra cu un subset de date dintr-o zonă
de celule sau coloană de tabel.
269
Dacă datele sunt filtrare se vor afişa numai rândurile care
satisfac criteriile care au fost specificate, iar rândurile care nu se
doresc a fi afişate vor fi ascunse. După filtrarea datelor, exi stă
posibilitatea de copiere, căutare, editare, formatare, imprimare
sau introducerea lor într-o diagramă subsetul de date fără a fi
rearanjate sau mutate.
În Excel există posibilitatea de a se utiliza filtrare după mai

multe coloane. Filtrele sunt aditive, adică fiecare filtru
suplimentar se bazează pe filtrul curent şi restrânge mai departe
subsetul de date.
Utilizând Filtrare automată, există posibilitatea să se creeze trei

tipuri de filtre: după o listă de valori, după format sau după
criterii. Fiecare dintre aceste tipuri de filtre le exclude pe
celelalte pentru fiecare zonă de celule sau etichetă de coloană.
De exemplu, există posibilitatea să se filtraze după o culoare de
celulă sau după o listă de numere, dar nu după ambele; de
asemenea să se filtreze după pictograme sau după un filtru
particularizat, dar nu după ambele.
Sarcină de lucru:
Pentru a realiza o filtrare automată într-o foaie de calcul se vor

urma paşii de mai jos:
1. Se accesează o coloana sau o zona de coloane care se doresc

a fi filtrate
2. Se va accesa meniul Data, iar din lista derulantă se va alege

opţiunea AutoFilter la fel ca în imaginea de mai jos
Figura 272MSExcel - Inserare filtru automat
De asemenea se poate particulariza filtrarea după dorinţa

utilizatorului accesând opţiunea: Advanced Filter.
270
VI.3.12. Sortarea datelor după unul sau mai multe criterii
Sortarea datelor este o parte integrată a analizei datelor. Această
opţiune este utilizată când se doreşte afişarea unei liste de nume
în ordine alfabetică, să se aranjeze o listă de niveluri ale unui
inventar de produse de la cel mai mic la cel mai mare nivel sau
să se ordoneze rândurile după culori sau pictograme.
Sortarea datelor permite vizualizarea rapidă a datelor şi o mai

bună înţelegere a acestora, organizarea şi găsirea datelor dorite
şi, în cele din urmă, luarea unor decizii mai eficiente.
Pentru a se realiza o sortare a datele într-o foaie de calcul se

accesează unul din butoanele de sortare ascendentă sau
descendentă din bara de instrumente.
Criteriile de sortare se salvează odată cu registrul de lucru,

pentru a se reaplica de fiecare dată când se va deschide registrul
de lucru pentru un tabel Excel, dar nu şi pentru un interval de
celule.
Dacă se doreşte să se salveze criteriile de sortare pentru a se

aplica periodic o sortare când se deschide un registru de lucru,
atunci se recomandă să utilizeze un tabel. Acest lucru este
important mai ales pentru sortările pe mai multe coloane sau
pentru sortările care durează mult timp pentru a se crea.
În urma parcurgerii acestui modul aţi învăţat următoarele:
- cum se pot formata datele introduse într-o celulă
- cum se creează un hiperlink
- cum se lucrează cu coloanele şi rândurile dintr-o foaie de calcul
271
VI.4. MODULUL 4 - REALIZAREA DE GRAFICE ŞI DIAGRAME
- Să realizaţi o diagramă în Excel.
- Să modificaţi o diagramă.
- Să formataţi datele dintr-o diagramă
VI.4.1. Diagrame şi grafice realizate cu ajutorul datelor din registru

de calcul
În general, diagramele se creează atunci când se doreşte o
reprezentare grafică (în imagini) a datelor cuprinse în tabele
create. Pentru a crea diagrame trebuie apelată aplicaţia Chart
Wizard.
VI.4.1.1 Crearea diagramelor utilizând aplicaţia CHART WIZARD
Aplicaţia Chart Wizard (Expert diagramă) va permite crearea,

pas cu pas, a unei diagrame şi oferă opţiuni care să ajute la
modificarea acesteia după cerinţele utilizatorului. De asemenea
se poate reveni oricând să se modifice diagrama, după ce
aceasta a fost creată.
După ce s-a creat tabelul sursă – care conţine informaţia ce

urmează a fi reprezentată grafic – se lansează aplicaţia Chart
Wizard pentru a se crea diagrama dorită. Aplicaţia are anumite
tipuri prestabilite de diagrame din care se poate alege acel tip
care oferă o reprezentare cât mai apropiată de cerinţă.
Sarcină de lucru:
Pentru a crea o diagramă trebuie executaţi următorii paşi:
1. Se creează tabelul care se doreşte a fi reprezentat grafic.
2. Se selectează tabelul sau numai ceea ce vrea a fi reprezentat

din componenţa tabelului.
3. Se va accesa meniul Insert, iar din lista derulantă se va

alege opţiunea Chart
272
Figura 273 MSExcel - Inserare diagramă
De asemenea se poate executa click pe butonul ChartWizard

de pe bara standard.
1. Se va deschide caseta de dialog Chart Wizard la fel ca în

imaginea de mai jos:
Figura 274 MSExcel - Chart Wizard
 Secţiunea Standard Types (Modele standard) conţine

modele standard de diagrame cărora le este necesar să se
aplice diferite formate şi opţiuni, cum ar fi: etichete sau
culori care se vor să apară pe diagramă.
 Secţiunea Custom Types (Modele Personalizate) conţine

modele de diagrame personalizate care sunt similare cu
un şablon sau un stil şi conţin formate adiţionale şi
opţiuni de diagramă. Se pot salva diagramele
personalizate sau pot crea altele noi.
273
Pentru a realiza o diagramă, trebuie parcurşi paşii din casetele
de dialog ale aplicaţiei Chart Wizard completând orice detalii în
funcţie de cerinţe. Casetele de dialog ale aplicaţiei Chart
Wizard sunt prezentate în subcapitolele care urmează.
A) Pasul 1 – Selectarea tipului de diagramă
Primul pas în crearea unei diagrame este alegerea tipului

diagramei. Pentru a utiliza unul din tipurile predefinite de
diagramă trebuie să executaţi click pe unul din tipurile de
diagrame (Chart Type) din secţiunea din stânga a primei casete
de dialog. Aplicaţia Excel oferă o gamă largă de tipuri de
diagrame printre care:
 Diagrame pe coloane (Column). O diagramă pe coloană

are bare verticale şi este reprezentată fără continuitate în
timp. Acest tip se utilizează, în general, pentru
prezentarea comparativă a datelor.
Figura 275 MSExcel - Diagramă în coloane
Un tip important de diagramă pe coloane este cel p e c o l o a n e

s t r a t i f i c a t e . O astfel de diagramă este potrivită atunci când
doreşte să se ştie cât mai este de realizat până la un plafon
maxim şi cât s-a realizat până la momentul creării diagramei.
Figura 276 MSExcel - Diagramă în coloane stratificate
274
 Diagrame cu bare (Bar). O diagramă cu bare este
similară uneia pe coloane prin faptul că reprezintă barele
ca elemente separate, însă ea trasează barele în format
orizontal. Barele pot fi aşezate alăturat, în straturi sau 3D
(viziune în spaţiu). Diagramele cu bare sunt foarte utile
pentru afişarea măsurătorilor, ca de exemplu, procentul
de finalizare a unui anumit proiect
Figura 277 MSExcel - Diagramă sub formă de bare
 Diagrame linie (Line). Acest tip de diagrame este foarte

potrivit pentru măsurarea sau reprezentarea datelor în
timp, în mod continuu. Ele realizează combinaţii bune cu
diagramele pe coloană sau pe linii multiple. De
asemenea, diagramele linie sunt excelente pentru
prezentarea informaţiei ce implică tendinţe sau
modificări în timp cu unul sau două seturi de date.
Figura 278 MSExcel - Diagramă linie
 Diagrame cu structură radială (Pie). Diagramele cu

structură radială sunt folosite pentru prezentarea unui
procent dintr-un întreg. Tipurile de diagramă cu structură
radială disponibile sunt 2D standard, 2D descompusă,
3D, 3D descompusă, radială din radială – care extrage un
subset al unui sector – şi bară din structură radială – care
275
extrage un subset şi îl reprezintă sub forma unei
diagrame cu coloane suprapuse.
Figura 279 MSExcel - Diagramă cu structură radiară
 Diagrame de tip inelar (Doughnut). Diagramele de tip

inelar sunt variaţii ale diagramelor cu structură radială.
Diferenţa constă în faptul că diagramele inelare sunt
pentru mai multe seturi de date – oarecum asemănătoare
reprezentării mai multor structuri radiale, una peste
cealaltă.
Figura 280 MSExcel - Diagramă de tip inelar
 Diagrame prin puncte (Scatter). Diagramele prin puncte

sunt folosite pentru prezentarea datelor pe intervale
inegale de timp. Acest tip de diagramă este cel mai des
întâlnit în activităţile ştiinţifice şi inginereşti.
276
Figura 281 MSExcel - Diagramă în puncte
 Diagrame stratificate (Area). Diagramele stratificate se

utilizează asemănător diagramelor linie prin faptul că
acestea reprezintă datele în timp într-o manieră continuă.
Singura diferenţă este că zona de sub linie este umplută.
Figura 282 MSExcel - Diagramă stratificată
 Diagrame radar (Radar). Diagramele radar prezintă

relaţiile dintre seturi separate de date. Relaţia este
prezentată în raport cu o serie întreagă, similar modului
în care diagramele de tip inelar reprezintă datele dintr-o
serie comparativ cu seria întreagă.
277
Figura 283 MSExcel - Diagramă radar
 Diagrame suprafaţă (Surface). Diagramele suprafaţă

măsoară două variabile sub forma unei hărţi topografice,
oferind o reprezentare 3D a valorilor înalte şi joase.
Există două tipuri de diagramă suprafaţă, cu două
variante pentru fiecare tip.
Figura 284 MSExcel - Diagramă suprafaţă
 Diagrame cu bule (Bubble). Diagramele cu bule

compară valorile în seturi de câte trei. Primele două
seturi sunt folosite în diagramă, al treilea determinând
dimensiunea bulelor.
278
Figura 285 MSExcel - Diagramă cu bule
 Diagrame stoc (Stock). Diagramele stoc sunt create, prin

definiţie, pentru piaţa bursieră şi au patru variante:
o minim-maxim-închidere
o deschidere-minim-maxim-închidere
o volum-maxim-minim-închidere
o volum-deschidere-maxim-minim-închidere
Figura 286 MSExcel - Diagramă stoc
 Diagrame cilindru, con şi piramidă. Diagramele

cilindru, con şi piramidă sunt diagrame 3D cu formă
unică.
279
Figura 287 MSExcel - Diagramă con
B) Pasul 2 - Stabilirea sursei de date
După ce s-a stabilit tipul de diagramă se apasă butonul Next din

caseta Chart Type şi se va deschide a doua casetă din
succesiune, care se numeşte Chart Source Date.
Figura 288 MSExcel - Alegere sursă de date
Deşi, în mod obişnuit, se selectează datele care urmează a fi

reprezentate grafic, înainte de lansarea aplicaţiei Chart Wizard,
este posibil ca, după lansare, să trebuiască modificat domeniul
de date.
280
Pasul doi al aplicaţiei Chart Wizard va permite să se modifice
domeniul de date ce va fi reprezentat ca diagramă utilizând
butonul Collaps Dialog aferent câmpului Data Range.
O serie de date este o categorie din tabel. Prin selectarea uneia

dintre coloanele din diagramă, se va putea selecta o serie de date.
Figura 289 MSExcel - Modificarea orientării datelor
De asemenea se poate schimba orientarea datelor din linii

(Rows) în coloane (Columns) în tabul Data Range. În exemplul
de mai sus se poate observa cum se modifică aspectul unei
diagrame atunci când se schimbă orientarea datelor din linii pe
coloane.
În tabul Series (Serii) se poate manevra seriile dintr-o diagramă

fie prin adăugarea, fie prin eliminarea acestora. Dacă s -a
selectat întreg domeniul unui tabel şi de fapt se vrea a se vedea
o singură serie din tabel, se pot elimina seriile de date
selectându-le şi executând click pe butonul Remove (Eliminare).
281
Figura 290 MSExcel - Adăugare sau eliminare serii într-o diagramă
De asemenea, se pot adăuga serii la o diagramă executând click

pe butonul Add (Adăugare). Opţiunile din această fişă se
modifică în funcţie de tipul diagramei şi de seriile selectate în
caseta Series. În lista următoare sunt descrise opţiunile
disponibile:
 Series, Add sau Remove va permite să se adauge sau să

se elimine seriile din diagramă.
 Name (Nume). Atunci când se selectează o serie în lista

Series din partea stângă a casetei de dialog, această
intrare se modifică pentru a afişa adresa celulei
(celulelor) ce conţine titlul pentru respectiva serie.
 Value (Valoare) oferă adresa ce conţine valorile pentru

seria selectată. Valorile sunt datele folosite la construirea
coloanelor. Pentru anumite tipuri de diagrame aplicaţia
Chart Wizard afişează o casetă X Values (valori pe axa
X) şi una Y Values (valori pe axa Y).
 Category (X) Axis Labels (Etichetele axei categoriilor).

Această casetă afişează referinţa de celulă pentru
categoriile axei X.
282
 Second Category (X) Axis labels (Etichetele axei
secundare a categoriilor) precizează locaţia celulei
(celulelor) ce conţin etichetele ce vor fi utilizate pentru a
doua axă X, de exemplu, în diagramele Stoc sau
diagramele personalizate tip coloană-suprafaţă.
 Sizes (Dimensiuni). La diagramele cu bule, această

opţiune precizează celula ce conţine o valoare care
stabileşte dimensiunea reperelor de bulă.
C) Pasul 3 - Alegerea opţiunilor de diagramă
Alegerea opţiunilor de diagramă reprezintă pasul al treilea al

aplicaţiei Chart Wizard. Aceste opţiuni vor permite prelucrarea
în mai multe moduri a diagramei, să se adauge şi să se şteargă
caracteristici.
De asemenea, această casetă va permite să se vizualizeze toate

modificările, pe măsură ce ele se efectuează, înainte de a crea
diagrama pe foia de calcul.
Figura 291 MSExcel - Alegerea opţiunilor diagramei
Fereastra Chart Options conţine şase fişe despre care sunt

detaliate în cele ce urmează.
 Titlurile diagramelor (Title) va permite să se introducă

un titlu pentru diagramă, pentru axa categoriilor şi cea a
valorilor. Este recomandat să se completeze toate
câmpurile acestei fişe.
283
Figura 292 MSExcel - Denumirea diagramei in tabul Titles
 Axe (Axă) Afişează automat datele într-un format de

scară de timp dacă acestea sunt formatate ca date de
timp. Prin deselectarea opţiunii Category (X) Axis va
putea elimina etichetele axei. Atunci când opţiunea este
selectată, butonul radio selectat sub opţiune indică ce va
afişa axa.
Figura 293 MSExcel - Opţiuni axe diagramă
284
Atunci când este selectată opţiunea Time-scale aplicaţia Excel
transformă formatul text în format dată calendaristică. Dacă data este
formatată pentru a afişa numele lunii ca text sau dacă ai date care trec
dintr-un an în altul, este mai bine să se transforme categoria în format
scară de timp pentru a reprezenta anii.
 Linii de grilă (Gridlines) va permite să adauge pe axe

linii de grilă majore sau minore. Ca să se obţină o
diagramă curată, neaglomerată, este mai bine să se evite
liniile de grilă. În mod normal se păstrează liniile de grilă
majore pentru axa Y sau Z fără a aplica linii suplimentare
de grilă.
Figura 294 MSExcel - Opţiuni de afişare a liniilor celor 2 axe
 Legenda (Legend) oferă o explicaţie despre diferitele

serii de date din diagramă. Dacă diagrama conţine mai
multe categorii este necesară o legendă care să arate
modelul sau culoarea fiecărei categorii.
285
Figura 295 MSExcel - Opţiuni afişare legendă
Tabul Legend oferă următoarele facilităţi:
o Show legend – dacă este bifată, va permite să se

afişeze legenda pentru o diagramă. Placement – va
permite să se stabilească locaţia legendei, în cazul
în care opţiunea Show legend este bifată. În caz
contrar, câmpurile din secţiunea Placement sunt
dezactivate.
o Bottom – va permite afişarea legendei în partea de

jos a diagramei
o Corner – va permite afişarea legendei în colţul din

dreapta sus al diagramei
o Top – va permite afişarea legendei deasupra

diagramei
o Right – va permite afişarea legendei în dreapta

diagramei (implicit)
o Left – va permite afişarea legendei în stânga

diagramei
Legenda nu este obligatoriu să fie plasată pe perimetrul unei

diagrame. Formatată corespunzător o diagramă se poate situa şi
în interiorul zonei de reprezentare.
 Etichetele de date (Data Labels) va oferi posibilitatea

de a afişa etichete sau valori în dreptul fiecărei serii de
date din diagramă.
286
Figura 296 MSExcel - Opţiuni etichete serii de date
Tabul Data Labels oferă următoarele facilităţi:
o None – nu se afişează nici o valoare sau etichetă.
o Show value – se afişează valorile aferente seriei.
o Show percent – se afişează valoarea procentuală.
o Show label – se afişează etichetele seriei.
o Show label and percent – se afişează atât

etichetele cât şi procentele seriei.
o Show bubble sizes – se afişează mărimea bulelor.
 Tabelul de date (Data Tabel)– va permite să se ataşeze

tabelul diagramei create. Această caracteristică aliniază
datele numerice sub seriile corespunzătoare de date. Este
o cale de a afişa etichetele de date fără a aglomera zona
de reprezentare şi, de asemenea, o modalitate de
combinare a unei diagrame cu datele sale într-o formă
compactă, de exemplu pentru înglobarea datelor într-un
diapozitiv PowerPoint.
287
Figura 297 MSExcel - Opţiune ataşare tabel la diagramă
D) Pasul 4 - Alegerea unei locaţii pentru diagramă
Alegerea unei locaţii pentru diagramă reprezintă pasul al

patrulea al aplicaţiei Chart Wizard. Din această casetă se pot
alege următoarele opţiuni, ca să se specifice unde se doreşte
amplasarea diagramei:
 As Object In (Ca obiect în) – permite înglobarea

diagramei în aceeaşi foaie de calcul cu datele sursă. De
asemenea, se poate specifica şi altă foaie de calcul ca
locaţie pentru această diagramă, prin deschiderea listei
derulante şi selectarea foii dorite.
Figura 298 MSExcel - Inserare diagramă într-o nouă foaie de calcul
 As New Sheet (Ca foaie nouă) – creează în registrul de

calcul o foaie de diagramă independentă. În cazul acestei
opţiuni, aplicaţia Chart Wizard inserează automat o foaie
288
denumită Chart 1, denumire care poate fi modificată în
aşa fel încât să fie cât mai intuitivă.
VI.4.1.2 Editarea şi modificarea unei diagrame sau a unui grafic
După ce s-a creat o diagramă este foarte probabil să se dorească

să se mai adauge informaţii noi sau să se modifice anumite
elementele. Programul Excel va permite să se manevreze orice
parte componentă a unei diagrame.
A) Modificarea tipului de diagramă
De multe ori, după ce se alege un tip de diagramă se constată că

nu corespunde cu ceea ce se dorea să se realizeze şi atunci este
necesar să se modifice tipul de diagramă ales.
Sarcină de lucru:
Pentru a modifica un tip de diagramă, se vor alege una din

metodele următoare:
1. Se selectează diagrama al cărei tip se va modifica şi execută

secvenţa Chart\Chart Type pentru a deschide caseta de
dialog care conţine tipurile de diagrame şi apoi selectează
tipul dorit.
2. Se execută click dreapta oriunde în interiorul diagramei şi se

selectează Chart Type. După ce se deschide caseta se alege
tipul dorit.
3. Se execută click pe butonul Chart Type din bara standard.
Dacă doreşte să se modifice numai tipul unei serii de date dintr -

o diagramă, fără să modifice întreaga diagramă, trebuie să
selecteze seria respectivă, se va da click dreapta pe serie şi, din
meniul rapid, se alege Chart Type. Din caseta care se deschide
alege tipul de diagramă dorit pentru seria selectată.
B) Modificarea unei serii de date
Dacă s-a reprezentat grafic mai multe serii de date printr-o

diagramă tip coloană, un anumit set de coloane care au aceeaşi
culoare reprezintă o anumită serie de date. Pe lângă posibilitatea
formatării seriilor de date într-o diagramă se mai pot, de
asemenea, adăuga sau elimina serii de date dintr-o diagramă.
C) Selectarea unei serii sau a unui punct de date dintr-o

diagramă.
Pentru a modifica sau formata o serie de date dintr-o diagramă,

mai întâi trebuie să se selecteze seria executând un click pe
oricare din punctele de date.
289
 Când indicatorul mouse-ului este plasat pe o serie de
date, o sugestie de ecran va afişa o descriere a seriei şi a
respectivului punct de date de sub indicator.
 Când se execută click pe un punct de date, întreaga serie

va fi selectată, iar ghidajele de dimensionare vor apărea,
sub formă de pătrăţele, pe seria de date.
 Când este selectată o serie de date, datele

corespunzătoare din foaia de calcul sunt înconjurate de
borduri colorate Range Finder. O bordură roşie
înconjoară etichetele de axă, una verde etichetele de serie
(cele ce se găsesc de obicei în legenda diagramei), iar o
bordură de culoare albastră înconjoară valorile din seria
de date.
De asemenea, se poate modifica un singur punct de date dintr -o

serie. Având seria selectată, se va execută click pe punctul pe
care se doreşte a fi modificat. Ca să se schimbe valoarea
punctului şi pe cea corespunzătoare lui din foaia de calcul se
selectează punctul din diagramă şi se trage până la valoarea
dorită.
Figura 299 MSExcel - Modificare serii în diagramă
D) Eliminarea unei serii de date.
Pentru realizarea acestei opţiuni, trebuie să se selecteze seria

care se doreşte să se elimine astfel încât să apară ghidajele şi
apoi se apasă tasta Delete sau execută secvenţa Edit \ Clear \
Series.
E) Adăugarea sau ajustarea sursei de date. Adăugarea

punctelor sau a seriilor de date
Se selectează diagrama şi se execută comanda Chart \ Add

Data. Se precizează domeniul de date care se doreşte a fi
adăugat. Se poate folosi butonul Collaps Dialog pentru a reduce
dimensiunea casetei de dialog şi a selecta domeniul.
290
Dacă se doreşte mai mult control asupra datelor care urmează a
fi introduse, se alege din meniul Edit opţiunea Paste
Special pentru a stabili modul în care se doreşte să apară
noile date.
Figura 300 MSExcel - Lipire date
Într-o diagramă se pot adăuga/modifica:
 New Series (Serie nouă) adaugă în diagramă datele

selectate ca o serie nouă de date.
Figura 301 MSExcel - Lipire serie nouă
 New Points ( Puncte noi) adaugă datele copiate ca o

serie suplimentară de date pe aceeaşi axă din diagramă.
 Rows sau Columns crează o serie adiţională de date din

conţinutul fiecărei linii sau coloane din selecţia copiată.
 Series Names in First Row (Numele seriilor (etichetele

axei Y) pe prima coloană) – permite folosirea primei linii
sau coloane din datele copiate pentru seria de date
selectată.
291
 Categories (X labels) in First Column (Etichetele axei
X (a categoriilor) pe primul rând) – permite folosirea
primei linii sau coloane din datele copiate ca etichete de
categorii pe axa X.
 Replace Existing Categories (Se înlocuiesc categoriile

existente) – permite înlocuirea etichetelor de categorii
existente cu etichetele de categorii pe care vrei să le
lipeşti.
De exemplu, se pot modifica etichetele de lună de la ianuarie

până la decembrie cu numere de la 1 la 12.
Dacă datele care urmează a fi lipite nu sunt pe aceeaşi foaie de calcul

cu diagrama, trebuie să se ţină apăsată tasta Alt se trage peste eticheta
foii ce conţine diagrama. După ce apare foaia de calcul destinaţie se
eliberează tasta Alt şi se trage datele în foaie.
Dacă datele care urmează a fi lipite nu sunt în acelaşi registru de

calcul cu diagrama, se deschide registrul sursă, se execută secvenţa
Window / Arrange pentru a afişa ambele registre pe ecran. Apoi se
afişează foile cu datele şi cu diagrama. Se selectează şi se trag datele
dorite din fereastra foii sursă în diagramă. Datele adăugate dintr-un
registru de calcul creează în diagrama destinaţie legături la
respectivul registru
F) Modificarea ordinii seriilor
Prin modificarea ordinii seriilor se poate manipula setul de date

pe care utilizatorii îl pot vedea în primul rând.
Inversarea seriilor de date este un lucru util atunci când se

lucrează cu diagrame tip bară sau coloană. Acest lucru se
realizează prin selectarea opţiunii Categories in reverse order
din caseta Format Axis.
 Dacă se doreşte modificarea locaţiei într-o diagramă

numai pentru o anumită categorie de date este necesar să
se selecteze categoria respectivă pe diagramă, execută
click dreapta şi, din meniu, se alege opţiunea Format
Data Series. În caseta de dialog care se deschide se va
selecta caseta Series Order.
292
Figura 302 MSExcel - Modificarea ordinii seriilor
În tabul Series order se execută click pe categoria a cărei

poziţie se doreşte să se modifice şi apoi se vor acţiona
butoanele Move Up sau Move Down pentru a ajunge in poziţia
dorită.
VI.4.1.3 Formatarea digramelor
Formatarea unei diagrame este la fel de importantă ca şi datele

ce stau la baza ei. Este important să se înţeleagă atât
caracteristicile şi funcţiile elementelor de diagramă, cât şi
modul în care se poate accentua prezenţa vizuală în diagramă.
Programul Excel permite să se formateze aproape orice tip de
linii într-o diagramă.
Formatarea axelor de valori în moduri diferite poate să atragă

sau să îndepărteze atenţia de la acestea. Formatele predefinite
ale aplicaţiei Excel sunt utile, însă, la afişarea informaţiei, se
doreşte ajustarea acestor formate deja prestabilite pentru a se
obţine o prezentare curată şi eficientă.
A) Formatarea axei Y
Sarcină de lucru:
Pentru a conferi axei Y un format profesionist, se vor parcurge

următorii paşi:
1. Se selectează axa Y astfel încât să apară ghidajele de

selecţie.
293
2. Se execută comanda Format / Selected Axis, prin click
dreapta acţionat asupra unei axe, pentru a afişa fereastra de
dialog Format Axis.
3. Se selectează tabul Patterns.
4. Se selectează grosimea liniei.
Figura 303 MSExcel - Formatare diagramă
5. În secţiunea Major Tick Mark Type (Tip gradaţie majoră),

se poate alege opţiunea Inside.
6. Se va selecta fişa Font.
7. În caseta Font, se ava lege tipul Arial. (dacă Arial este

fontul prestabilit pentru Excel, acest pas poate fi sărit).
8. În caseta Font Style selectează Bold.
294
Figura 304 MSExcel - Formatare text cuprins în diagramă
9. În caseta Size alege 10 (această dimensiune depinde de

dimensiunile diagramei).
10. Se va deselectează opţiunea Auto Scale (Scalare automată).
11. Se va da click pe butonul OK.
B) Formatarea axei X
Similar formatării axei valorilor, formatarea axei categoriilor

(X) poate atrage sau îndepărta atenţia de la această axă. De
exemplu, dacă există mai multe date calendaristice pe axa
categoriilor, este recomandată să se folosească alinierea
verticală, astfel încât programul Excel să treacă automat textul
pe rândul următor sau să schimbe numărul de etichete afişate.
Pentru a realiza acest tip de modificare, se vor folosi parametrii

din secţiunea Orientation din caseta Alignment a casetei de
dialog Format Axis. Prin alinierea corectă a informaţiilor şi
formatarea dimensiunii textului, se pot face vizibile în diagrame
toate etichetele.
295
Figura 305 MSExcel - Formatarea axei X
Opţiunea Offset (Deplasare) va permite să se modifice distanţa

la care vor fi plasate etichetele de categorie pe axă sau linie.
Figura 306 MSExcel - Opţiune Offset
Pentru eliminarea axei X sau reperele de pe axa X se alege din

fereastra Format Axis, din tabul Patterns opţiunea None (Nici
una).
296
Figura 307 MSExcel - Eliminarea axei X
VI.4.1.4 Formatarea etichetelor de axă
Pe lângă modificarea fontului etichetelor de pe axă, se mai poate

modifica şi stilul lor de număr şi aliniere.
Sarcină de lucru:
Pentru a formata etichetele de axă trebuie parcurşi paşii:
1. Se va da click dreapta pe axa cu etichetele ce urmează a fi

modificate.
2. Din meniul care se deschide alege opţiunea Format

Axis.
3. Se execută click pe tabul Font şi se modifică fontul, stilul

de font şi înălţimea fontului, dacă se doreşte ca textul să fie
subliniat (Underline) sau să aibă o culoare de fundal
(Background).
4. Se execută click pe tabul Alignment şi se stabileşte

înclinarea textului faţă de axă.
5. Se va da click pe butonul OK pentru a valida modificările

realizate anterior.
De asemenea se poate schimba fontul, stilul fontului şi culoarea

fontului la fel ca la orice alt text din Excel după preferinţa
utilizatorului.
297
În urma parcurgerii acestui supcapitol aţi învăţat despre:
Cum se pot crea diagrame.
Cum se pot modifica datele care compun o diagramă.
Cum se pot formata datele din diagrame.
Cum se poate modifica tipul de diagramă.
298
VI.5. MODULUL 5 - I MPORTUL OBIECTELOR
Să introduceţi într-o foaie de calcul imaginile de tip CLIPART.
Să introduceţi imagini în foaia de calcul.
Într-un foaie de calcul Excel se pot insera
o imagini (Picture),
o miniaturi (Clip Art),
o forme (Shapes),
o ilustraţii (Smart Art),
o diagrame (Chart),
o casete text (Text Box),
o text decorativ Word Art,
o obiecte (Object) etc.
VI.5.1. Introducerea imaginilor CLIPART

Introducerea imaginilor ClipArt se face:
 cu ajutorul butonului ClipArt de pe bara Drawing

 accesând meniul Insert / Picture/ ClipArt.
Sarcină de lucru:
Ca să se introducă o miniatură din bara de instrumente trebuie

să se parcurgă paşii:
1. Se execută click pe butonul Insert ClipArt.
2. Din caseta de dialog Insert ClipArt se selectează unul dintre

cele 58 de butoane de categorii de pe fişa Pictures.
299
Figura 308 MSExcel - Bibliotecă ClipArt
Din lista care apare la acţionarea săgeţii din dreptul clipart-ului,

execută click pe butonul Insert Clip.
Figura 309 MSExcel - Inserare ClipArt
După ce s-a inserat o miniatură aceasta poate fi redimensionată

trăgând de punctele sale de manevrare sau se poate muta
indicând şi trăgând într-o nouă poziţie pe foaia de calcul.
300
VI.5.2. Adăugarea imaginilor
Introducerea imaginilor (Pictures) se realizează executând
comanda Insert / Picture / From File. Se va deschide o casetă
de dialog care va permite să se ajungă la fişierul care conţine
imaginea dorită a fi inserată după care se finalizează apăsând
butonul Insert.
Figura 310 MSExcel - Inserare imagine
După ce s-a inserat o imagine într-o foaie de calcul, aceasta

poate fi redimensionată cu ajutorul punctelor de manevrare,
mutată, formatată sau ştearsă.
Pentru a efectua modificări asupra unei imagini inserate poţi

utiliza facilităţile barei de instrumente Picture. Orice imagine, o
dată inserată, apare o dată cu bara Picture.
Figura 311 MSExcel - Bara de instrumente pentru formatarea imaginii
Această bară permite să se controleze luminozitatea imaginii,

culorile, contrastul şi altele elemente care se regăsesc în tabelul
care urmează:
Buton Funcţie Descriere
Insert Picture from Afişează caseta de

File dialog Insert Picture.
301
(Inserare imagini)
Image Control Permite afişarea imaginii
(Controlul în nuanţe de gri, alb şi
imaginii) negru sau ca filigran.
More Contrast Măreşte diferenţa între
(Mai mult zonele deschise şi
constrast) închise ale imaginii,
sporind claritatea.
Less Control Micşorează diferenţa
(Mai puţin dintre zonele deschise şi
contrast) închise ale imaginii,
reducând claritatea
imaginii.
More Brightness Luminează imaginea.
(Mai multă
luminozitate)
Less Brightness Întunecă imaginea.
(Mai puţină
luminozitate)
Crop Ascunde marginile
(Trunchiere) imaginii selectate (dar
nu le elimină).
Line style Modifică stilul liniilor sau
(Stil de linie) al bordurilor pentru a le
face mai groase, mai
subţiri sau altfel.
Format Object Afişează caseta de
(Formatare obiect) dialog Format Picture.
Set Transparent Stabileşte drept
Color transparentă culoarea
(Stabilire culoare unui pixel dintr-o
transparentă) imagine inserată.
Reset Picture Readuce imaginea la
(Reiniţializare starea iniţială.
imagine)
Concluzii
În urma parcurgerii acestui supcapitol aţi învăţat următoarele:
Cum se introduc imaginile de tip Clipart în foaia de lucru.
Cum se introduce o imagine în foaia de calcul.
302
VI.6. MODULUL 6 - FORMAREA
DEPRINDERILOR DE
UTILIZARE A FORMULELOR ŞI FUNCŢIILOR
În acest modul veţi învăţa despre:
- Cum se creează o formulă în foaia de calcul.
- Cum se utilizează funcţiile de tip dată.
- Cum se utilizează funcţiile de tip statistic.
- Cum se utilizează funcţiile logice.
- Cum se utilizează funcţiile financiare.
VI.6.1. Introducerea unei formule simple într-o celulă

Cu ajutorul aplicaţiei Microsoft Excel este foarte uşor să se
efectueze calcule obişnuite. Pe lângă adunare, scădere, înmulţire
şi împărţire, există şi posibilitatea să se calculeze totaluri sau
media unui set de valori. Cu ajutorul calculelor de bază, este
posibilă reprezentarea valorilor de profit din venituri şi
cheltuieli sau calcularea salariului pentru angajaţi pe baza orelor
lucrate şi a impozitelor.
VI.6.1.1 Construirea formulelor
O formulă este o expresie scrisă a unui calcul care trebuie efectuat de

către Excel. Când se introduce o formulă într-o celulă, formula este
stocată intern în timp ce rezultatul calculat apare în celulă.
O formulă este o ecuaţie matematică, care constă din două elemente:

operanzi şi operatori matematici. Operanzii identifică valorile
utilizate în calcul. Un operand poate fi o valoare constantă, o altă
formulă sau o referinţă la o celulă sau la o zonă de celule. Operatorii
matematici specifică tipul de calcule care se efectuează cu ajutorul
valorilor.
Pentru a permite aplicaţiei Excel să deosebească formulele de

date, toate formulele încep cu semnul egal (=) sau cu semnul
plus (+). Pentru a vizualiza o formulă, faceţi clic pe celula care
conţine formula. Formula va apărea în bara de formule.
În formule există posibilitatea să se utilizaţi oricare din

operatorii matematici următori.
303
Operator Semnificaţie
^ Ridicare la exponent
* Înmulţire
/ Împărţire
+ Adunare
- Scădere
Când o formulă conţine doi sau mai mulţi operatori, operaţiile

nu se execută neapărat în ordinea în care se citeşte formula—de
la stânga la dreapta. Ordinea de executare a operaţiilor este
determinată de prioritatea operatorului, aşa cum este definită de
regulile matematicii. De exemplu, ridicarea la exponent se
efectuează întotdeauna înaintea oricărei operaţii. Înmulţirea şi
împărţirea sunt următoarele pe lista de priorităţi şi se efectuează
secvenţial de la stânga la dreapta.
Crearea unei formule este asemănătoare cu introducerea textului

şi a numerelor în celule.
Funcţiile din Excel sunt formule încorporate care efectuează

anumite calcule matematice complexe. Utilizatorul introduce
numele funcţiei şi argumentele cerute de funcţie iar programul
Excel efectuează calculele.
Microsoft Excel pune la dispoziţie o gamă largă de funcţii care

au denumiri specifice, cum ar fi SUM, AVERAGE sau
LOOKUP dar numele funcţiilor trebuie scrise corect, altfel
programul Excel nu le va recunoaşte. Pentru a uşura munca
utilizatorului aplicaţia pune la dispoziţie o casetă de dialog care
ajută la scrierea corectă a numelor funcţiilor şi la completarea
argumentelor necesare efectuării acestora.
VI.6.1.2 Caseta de dialog Insert Function
Cea mai uşoară cale de a utiliza o funcţie într-o formulă este de

a apela fereastra Insert Function (Inserare funcţie).
Sarcină de lucru:
Pentru a accesa această fereastră:
 se va apăsa butonul Insert Function din bara standard
 au se execută comanda Insert\Function.
Se va deschide fereastra de dialog Insert Function care are

următoarea componenţă:
304
Figura 312 MSExcel - Fereastra Insert Function
În cadrul ferestrei sunt mai multe opţiuni posibile pent ru

selectare:
 Or select a category (Categoria funcţiei) permite

împărţirea funcţiilor Excel în categorii care sunt descrise
în tabelul care urmează:
Categorie Descriere
Most Recently Lista funcţiilor care au fost utilizate cel mai
Used recent
All Lista tuturor funcţiilor recunoscute de
programul Excel
Financial Lista funcţiilor financiare
Date&Time Lista funcţiilor care permit calculul valorilor de
dată şi oră
Math&Trig Lista cu toate funcţiile matematice şi
trigonometrice recunoscute de Excel
Statistical Lista funcţiilor statistice care permit calculul
mediilor aritmetice, calculul derivaţiei
standard, etc.
Lookup&Reference Lista funcţiilor care caută valori
Database Lista funcţiilor care caută sau calculează valori
într-o listă sau bază de date
Text Lista funcţiilor care pot fi folosite cu text sau
etichete
Logical Lista funcţiilor logice (IF, AND, OR, etc.)
Information Lista funcţiilor care returnează informaţii
despre valori şi despre foaia de lucru
305
 Select a Function (selectarea funcţiei) conţine listele cu
funcţiile aferente fiecărei categorii.
În partea de jos a casetei se regăseşti o scurtă descriere a

funcţiei selectate.
Figura 313 MSExcel - Descriere funcţie
Prin accesarea link-ului va permite să se

apelezi la ajutor pentru a primi mai multe informaţii despre
funcţia selectată.
În momentul în care s-a selectat o funcţie din câmpul Select a

function se deschide o fereastră care se numeşte Function
Arguments care permite introducerea argumentelor pentru
funcţia selectată.
Figura 314 MSExcel - Introducere argumente funcţie
306
Sarcină de lucru:
Pentru a se completa argumentele unei funcţii selecatate trebuie

să se execute paşii:
1. Se dă click în caseta primului argument.
2. Dacă argumentul cere referinţe de celulă, se execută click

sau se selectează celulele care conţin argumentele din foaia
de calcul. În caz contrar se pot introduce valorile
argumentului de la tastatură.
După ce au fost adăugate toate argumentele necesare se execută

click pe butonul OK.
Caseta de dialog în se care introduc argumentele funcţiei –

poate fi deplasată oriunde pe foaia de lucru astfel încât să nu
împiedice vizualizarea câmpurile care conţin argumentele.
Pentru a reduce caseta de dialog pentru introducerea formulelor în aşa

fel încât să nu acopere celulele care se vor a fi selectate din foaia de
calcul se execută click pe butonul Collaps Dialog . Pentru a
reafişa caseta de dialog şi a continua construcţia funcţiei se execută
click pe butonul Expand Dialog (aflat în capătul din dreapta al
casetei de argumente redusă).
Sarcină de lucru:
Pentru a scrie o formulă într-o celulă trebuie să se parcurgă

paşi:
1. Se execută click în celula în care se doreşte să fie afişat

rezultatul formulei.
2. În bara de instrumente, se execută click pe butonul Insert

Function . Va apărea caseta Insert Function.
3. Se execută click pe categoria de funcţii, din secţiunea

categoriei, din care face parte funcţia dorită şi, apoi, execută
dublu click pe. Dacă nu se ştie în ce categorie se află funcţia
dorită se execută click pe categoria All (Toate) şi, din lista
cu funcţiile ordonate alfabetic, alege funcţia dorită. Se va
deschide caseta de formule (Insert Formula) care va ajuta
la completarea funcţiei.
4. Se dă click în caseta primului argument.
5. Dacă argumentul cere referinţe de celulă, se execută click

sau se trage peste celulele care conţin argumentele din foaia
de calcul.
307
6. După ce s-au adăugat toate argumentele necesare se execută
click pe OK. Astfel funcţia este construită.
Dacă se introduce semnul egal într-o celulă caseta Name din stânga
barei de formule primeşte numele Function şi devine o listă
derulantă cu cele mai recent utilizate funcţii. Dacă se execută click pe
o funcţie din această listă va apărea paleta de formule pentru
respectiva funcţie. Dacă funcţia care se doreşte nu este cuprinsă in
această listă se va da click pe opţiunea More Functions... pentru a
deschide caseta Insert Function.
VI.6.1.3 Utilizarea funcţiilor statistice de bază
Excel oferă sute de funcţii, multe dintre acestea fiind specifice

anumitor activităţi sau unor persoane cu anumite profesii. Cele
mai multe persoane constată că există câteva funcţii pe care le
utilizează mereu, dar şi multe funcţii pentru care nu există nici
un motiv să le utilizeze vreodată. Funcţiile de bază Excel şi
funcţiile cel mai frecvent utilizate sunt prezentate în cele ce
urmează.
a. Funcţia MIN
Funcţia MIN(number1; number2;...) întoarce valoarea cea mai mică,

sau minimul, dintr-un domeniu de numere. Dacă toate valorile se
situează pe o coloană, cea mai simplă metodă de aflare a minimului
este de a sorta coloana. Dacă este vorba de un domeniu, atunci
funcţia MIN este mai utilă.
Sarcină de lucru:
Pentru a afla valoarea minimă de pe un domeniu trebuie să se

parcurgă paşii:
1. Se execută click în celula în care se vrea să se plasezi

formula.
2. Se va activa caseta Insert Function.
3. Se va alege categoria Statistical.
4. Din sectiunea Select Function se alege funcţia MIN.
5. Se deschide fereastra aferentă funcţiei selectate unde trebuie

completate argumentele sau domeniul al căror minim se vrea
găsit.
308
Figura 315 MSExcel - Funcţia MIN
6. Se execută click pe câmpul Number1
7. Se va şterge orice valoare care apare în acest câmp şi se

selectează prin tragere sau prin selectare discontinuă
domeniul de celule sau celulele care conţin argumentele.
Figura 316 MSExcel - Introducere funcţie MIN
8. La sfârşit se va apasă butonul OK.
B) Funcţia MAX
Funcţia MAX (number1; number2;…) este opusul funcţiei MIN şi

lucrează în acelaşi fel: descoperă cea mai mare valoare dintr-un
domeniu selectat.
Sarcină de lucru:
Pentru a afla valoarea maximă a unui domeniu trebuie să se

parcurgăs paşii:
1. Se execută click în celula în care se doreşte să se introducă

funcţia.
309
2. Se va activa caseta Insert Function de pe bara standard.
3. Se execută click pe categoria Statistical.
4. Din secţiunea Select Function se alege funcţia Max.
5. Se deschide caseta aferentă funcţiei selectate unde trebuie să

se completeze argumentele sau domeniul al căror maxim
vrea găsit.
Figura 317 MSExcel - Funcţia MAX
6. Se execută click pe câmpul Number1
7. se şterge orice valoare apare în acest câmp şi se selectează

prin tragere sau prin selectare discontinuă domeniul de
celule sau celulele care conţin argumentele.
Figura 318 MSExcel - Introducere funcţie MAX
310
C) Funcţia AVERAGE
Funcţia AVERAGE number1; number2;...) este o functie comună şi

uşor de utilizat. Rezultatul acestei funcţii este media aritmetică a
argumentelor din domeniul selectat.
Este bine de ştiut că rezultatul returnat de această funcţie este

mult mai corect decât dacă ai aduna argumentele respective şi
le-ai împărţi la numărul lor deoarece dacă, la un moment dat, o
celulă nu are valoare numerică, prin această metodă se
interpretează valoarea 0 pentru această celulă.
Funcţia AVERAGE adună celulele din domeniul selectat şi

împarte valoarea la numărul de celule fără a lua în calcul
celulele goale.
Figura 319 MSExcel - Funcţia AVERAGE
Sarcină de lucru:
Pentru a scrie o formulă care să conţină funcţia AVERAGE

trebuie să se parcurgă paşi:
1. Se execută click în celula în care se doreşte să se introducă

funcţia.
2. Se va activa caseta Insert Function de pe bara standard.
3. Se execută click pe categoria Statistical.
4. Din sectiunea Select Function se alege funcţia Average.

se completeze argumentele sau domeniul al căror maxim
vrea găsit.

se completeze argumentele sau domeniul a căror medie se
doreşte.
311
Figura 320 MSExcel - Parametri fruncţie AVERAGE
7. Se execută click pe câmpul Number1,
8. Se şterge orice valoare apare în acest câmp şi se selectează

prin tragere sau prin selectare discontinuă domeniul de
celule sau celulele care conţin argumentele.
D) Funcţia SUBTOTAL
Funcţia SUBTOTAL(function_num;ref1;...) este utilă, în special,

pentru calcularea valorilor dintr-o listă filtrată deoarece foloseşte
numai celulele vizibile dintr-un domeniu.
Funcţia SUBTOTAL poate efectua mai multe operaţii diferite,

în funcţie de argumentele introduse. Argumentul function_num
este un număr care determină operaţia specifică ce va fi
efectuată pentru funcţia SUBTOTAL.
În tabelul următor sunt specificate argumentele function_num

posibile pentru funcţia SUBTOTAL precum şi operaţiile lor
corespunzătoare.
Argument Operaţie executată

AVERAGE – media valorilor
COUNT – numără valorile numerice
COUNTA – numără toate valorile
MAX - întoarce valoarea maximă
MIN - întoarce valoarea minimă
PRODUCT – înmulţeşte valorile şi întoarce produsul
STDEV – estimează abaterea standard pe baza unui
eşantion
STDEVP – calculează abaterea standard pe baza întregii
populaţii date
312
SUM – adună valorile
VAR – calculează dispersia pe baza unui eşantion
VARP - calculează dispersia pe baza întregii
populaţii
Sarcină de lucru:
Pentru a utiliza funcţia SUBTOTAL trebuie să se parcurgă

paşii:
1. Se execută click într-o celulă de sub lista în care se vrea

afişat rezultatul formulei şi apoi se execută click pe butonul
Insert Function.
2. În categoria All sau Math&Trig se execută dublu click pe

funcţia SUBTOTAL. Va apărea caseta de dialog
SUBTOTAL.
Figura 321 MSExcel - Funcţia SUBTOTAL
3. În câmpul Function_num introdu numărul funcţiei care se

doreşte a fi utilizată, conform tabelului anterior.
4. În câmpul Ref1 se introduce domeniul calculat.
313
Figura 322 MSExcel - Atributele funcţiei SUBTOTAL
E) Funcţiile COUNT, COUNTA şi COUNTBLANK
Aceste funcţii returnează numărul de valori dintr-un domeniu care

îndeplinesc toate criteriile încorporate în funcţie.
Funcţia COUNT (range) returnează numărul de valori numerice

dintr-un domeniu şi ignoră toate celelalte tipuri de valori şi celulele
goale.
Funcţia COUNTA (range) returnează toate valorile nenule dintr-un

domeniu (dacă ai de numărat valori tip text poţi folosi această
funcţie).
Funcţia COUNTBLANK (range) returnează numărul tuturor

celulelor goale dintr-un domeniu.
Figura 323 MSExcel - Funcţiile COUNT, COUNTA, COUNTBLANK
Aceste funcţii sunt cel mai des utilizate în combinaţie cu alte

funcţii. Valoarea returnată de funcţia imbricată devine
314
argumentul celeilalte funcţii. Ca să se utilizeze aceste funcţii în
interiorul altora, se introduce funcţia în locul argumentului a
cărui valoare o furnizează.
Procedura pentru introducerea unei astfel de funcţii este cea

standard Insert FUNCTION.
F) Funcţiile AND, OR, NOT
Funcţiile AND, OR, NOT sunt funcţii logice şi se utilizează

împreună cu alte funcţii, incluse în alte formule. Fiecare dintre
ele returnează valorile True sau False iar formula care include
funcţia logică foloseşte această valoare pentru a-şi continua
calculul. Aceste funcţii pot fi găsite în categoria Logical a
casetei Insert Function.
Funcţia AND (logical1;logical2;...) verifică dacă toate argumentele

sale au valoare True; în caz afirmativ funcţia returnează valoarea
True. Este suficient ca una din condiţii să nu fie îndeplinită şi atunci
funcţia returnează valoare False.
Figura 324 MSExcel - Funcţiile AND, OR, NOT
Funcţia OR (logical1;logical2;...) verifică dacă oricare dintre

argumentele sale are valoare True; în caz afirmativ funcţia
returnează valoarea True. Dacă nici una din condiţii nu este
îndeplinită atunci funcţia returnează valoarea False.
315
Figura 325 MSExcel - Funcţia OR
Funcţia NOT (logical) inversează rezultatul verificării îndeplinirii

unei condiţii.
Dacă condiţia nu este îndeplinită funcţia întoarce valoarea True; în

caz contrar funcţia returnează valoarea False.
Figura 326 MSExcel - Funcţia NOT
Funcţiile logice sunt puţin folosite solitar. În cele mai multe

cazuri fac parte dintr-o formulă mai complexă.
G) Funcţiile NOW şi TODAY
Funcţiile Dată şi Oră oferite de Excel permit utilizarea în formule a

datei calendaristice şi a orei.
Pentru a efectua calculele cu aceste valori, Excel converteşte

fiecare dată şi oră într-un număr serial. Funcţia Dată efectuează
conversia oricărei combinaţii introduse pentru an, lună şi zi.
Funcţia Oră efectuează conversia oricărei combinaţii introduse
pentru oră, minut şi secundă.
NOW şi TODAY sunt două dintre cele mai des utilizate funcţii
de dată. NOW întoarce data şi ora introduse de funcţie în foaia
de lucru. TODAY întoarce numai data. De fiecare dată când se
316
deschide un registru de lucru care utilizează una din aceste
funcţii, data sau ora sunt actualizate automat.
Figura 327 MSExcel - Funcţia NOW
Figura 328 MSExcel - Funcţia TODAY
Aceste funcţii nu au argumente. Pentru a le utiliza selectează -le

din caseta Insert Function din categoria Date&Time după ce s-
a selectat, în prealabil celula în care se doreşte să se regăsească
această informaţie.
H) Funcţia SUM
Funcţia SUM (number1,number2,...) adună toate valorile dintr-o zonă

de celule sau/şi valori neadiacente. Această funcţie poate avea până la
30 de argumente a căror valoare se doreşte să se totalizeze
Figura 329 MSExcel - Funcţia SUM
317
Dacă argumentele funcţiei conţin numere, valori logice,
reprezentări tip text ale unor numere, toate introduse direct în
câmpul argument, atunci toate aceste argumente sunt adunate.
De exemplu:
a) SUM(3, 2) are ca rezultat valoarea 5.
b) SUM(„3”, 2, TRUE) are ca rezultat valoarea 6

deoarece valoarea tip text este convertită în număr şi
valoarea logică TRUE este translatată în valoarea
numerică 1.
Dacă argumentul funcţiei este un domeniu de celule, numai

numerele din acest domeniu sunt adunate. Celulele goale,
valorile logice sau tip text sau valorile de eroare sunt ignorate.
De exemplu:
a) Dacă celula A1 conţine „3‖ iar celula B1 conţine TRUE

atunci SUM(A1 ,B1, 2) are ca rezultat valoarea 2 deoarece
referinţele la valori nenumerice nu sunt transformate (se
transformă numai datele scrise direct în formulă nu şi
conţinutul referinţelor din formulă).
I) Funcţia DATE
Funcţia DATE (year, month, day) returnează numărul serial ce

reprezintă o anumită dată calendaristică. Programul Excel stochează
datele calendaristice ca şi numere seriale. Acest program lucrează cu
două sisteme de date, şi anume:
Sistemul de dată 1900 – care începe calcularea datelor cu 1

ianuarie 1900 (primeşte valoarea serială 1) şi termină cu 31
decembrie 9999 (primeşte valoarea serială 2958465).
Sistemul de dată 1904 – care începe calcularea datelor cu 2

ianuarie 1904 (primeşte valoarea serială 1) şi şi termină cu 31
decembrie 9999 (primeşte valoarea serială 2957003).
De exemplu:
a) pentru sistemul de dată 1900, data 1 ianuarie 1998 va fi

stocată ca şi numărul serial 35796 deoarece este a 35.795 -a
zi după 1 ianuarie 1900.
b) pentru sistemul de dată 1904, aceeaşi dată va fi stocată ca şi

numărul serial 34334.
318
Figura 330 MSExcel - Funcţia DATE
Argumentul YEAR poate avea patru cifre. Excel interpretează

argumentul YEAR în funcţie de sistemul de dată utilizat.
Implicit, Excel foloseşte sistemul 1900.
o Dacă anul este între 0 şi 1899, Excel adaugă

valoarea la 1900. Pentru DATE(1547, 1, 1) Excel
întoarce data 1 ianuarie 3447 (1900+1547) sau
numărul serial 565.032.
o Dacă anul este mai mic decât 0 sau 10.000 Excel

returnează valoarea de eroare #NUM.
Argumentul MONTH este un număr care reprezintă luna din an.

Dacă argumentul MONTH este mai mare decât 12, diferenţa de
număr de luni este treă pentru anul următor. Pentru DATE(1998,
14, 2) numărul serial returnat va fi aferent datei de 2 februarie
1999.
Argumentul DAY este un număr reprezentând numărul de zi din

lună. Dacă argumentul DAY este mai mare decât numărul de
zile specific lunii respective, diferenţa este treă pe luna
următoare. Pentru DATE(1998, 1, 35) este returnat numărul
serial reprezentând data de 4 februarie 1998.
Pentru a calcula rapid numărul de zile dintre două date introduse deja
în celulele din foaia de lucru, pur şi simplu se efectuează operaţia de
scădere a unei celule din cealaltă celulă. De exemplu, dacă celula A1
conţine data 11/1/2003 şi celula A2 conţine data 2/29/2004, numărul
de zile dintre ele se poate calcula cu următoarea formulă =A2-
A1.
319
VI.6.1.4 Utilizarea funcţiilor financiare în Excel
Microsoft Excel reprezintă un instrument inestimabil pentru

efectuarea calculelor financiare. Utilizând funcţiile de bază,
există posibilitatea să se calculeze cu uşurinţă plăţile lunare
pentru un împrumut, sau valoarea rezultată dintr-o investiţie sau
să se stabilească valoarea dintr-o celulă prin compararea
valorilor din alte două celule. Cu ajutorul funcţiilor financiare
avansate, există posibilitatea să se calculeze rata de returnare a
investiţiei, a amortizării în timp a împrumutului sau a ipotecii
sau să se urmărească devalorizarea unui bun.
A) Funcţia PMT
Cu ajutorul funcţiei Plată (PMT) se calculează plăţile pentru

împrumut, pe baza unei serii de plăţi constante şi a ratei constante a
dobânzii. Această funcţie calculează rapid rata dacă i se furnizează
dobânda anuală, numărul de luni şi valoarea totală a împrumutului.
Funcţia PMT calculează plata pentru un împrumut bazat pe plăţi
constante şi o rată constantă a dobânzii.
Funcţia PMT are sintaxa: PMT(rate;nper;pv;fv;type)
 rate (rată) este rata dobânzii pentru banii împrumutaţi.

Reprezintă rata procentuală pe perioada de plată.
 nper este numărul total de plăţi pentru împrumut.
 pv este valoarea împrumutului.
 fv este valoarea care defineşte restul de valoare rămasă

de plată la sfârşîtul împrumutului. Poate fi utilizat
pentru o plată globală la sfârşitul împrumutului. Acest
argument este opţional, dacă argumentul fv lipseşte, i se
atribuie valoarea zero.
 type este un număr care arată când se face plata.
Type = Plata se face

0 sau lipseşte La sfârşitul perioadei
1 La începutul perioadei
La utilizarea acestei funcţii trebuie să se ţină cont de

următoarele două lucruri:
- corespondenţa dintre rate şi termene.
- funcţia calculează o plată negativă.
320
Dacă dobânda este anuală, iar plăţile se vor face lunar, va trebui
să se împartă dobânda la 12 pentru a echivala rata şi termenele.
Este mai uşor să se împartă argumentul funcţiei la 12, astfel
încât în celula corespunzătoare să se poate introduce dobânda
anuală.
Funcţia PMT calculează o dobândă negativă pentru un volum

pozitiv sau un volum negativ pentru o plată pozitivă. Pentru ca
cifrele din foaia de calcul să fie pozitive, trebuie să se introducă
argumentul pv negativ în formulă.
Pentru a utiliza funcţia PMT trebuie să se apeleze caseta de

dialog Insert Function. Se alege Financial din câmpul
Category şi PMT din câmpul Select Function.
Figura 331 Inserarea funcţiei PMT
După selectarea funcţiei completează în caseta Function

Arguments argumentele funcţiei.
321
Figura 332 Fereastra Function Arguments
Pentru a calcula plata lunară trebuie să se împartă rata dobânzii

anuale la 12.
Pentru a calcula numărul de rate trebuie să se înmulţească

numărul de ani în care se va plăti împrumutul cu numărul de
luni pe care le are un an.
Se va edita semnul minus (-) în câmpul argumentului pv sau în

faţa funcţiei pentru ca aceasta să returneze o valoare pozitivă de
plată
Plata returnată de funcţia PMT include dobânzi fără taxe şi

rezerve de plăţi. Dacă se foloseşte plăţile lunare pe o perioadă
de 4 ani, pentru o rată anuală a dobânzii de 12%, se va folosi
pentru rate 12%/12 şi pentru nper 4*12. Dacă se fac plăţi anual,
atunci se foloseşte pentru rate 12% şi pentru nper 4.
B) Funcţia FV
Funcţia FV calculează valoarea viitoare a unei investiţii bazate pe

plăţi periodice şi constante şi o rată a dobânzii constantă.
Funcţia FV are următoarea sintaxă: FV(rate;nper;pmt;pv;type)
 rate (rată) este rata dobânzii pe perioadă, spre exemplu,

dacă se face un împrumut pentru maşină şi rata dobânzii
este de 10% anual iar plăţile se efectuează lunar, atunci
rata dobânzii pe lună este 10%/12 sau 0,83%. În formulă
trebuie să se introducă, ca rată lunară, 10%/12 sau
0,83%sau 0,0083.
322
 nper este numărul total de plăţi. Spre exemplu, dacă se
face un împrumut plătibil în patru ani, cu o rată lunară,
numărul total de plăţi este 4*12 (48). În formulă se va
atribui valoarea 48 argumentului nper.
 pmt este plata care se efectuează la fiecare perioadă. Nu

poate fi schimbat pe perioada plăţii împrumutului. Nu
conţine taxe. Dacă lipseşte este obligatorie prezenţa
argumentului pv.
 pv este valoarea actuală. Dacă lipseşte i se atribuie

valoarea zero şi este obligatorie prezenţa argumentului
pmt.
 type este un număr care arată când se face plata. Dacă

lipseşte i se atribuie valoarea zero.
Type = Plata se face

0 sau lipseşte La sfârşitul perioadei
1 La începutul
perioadei
C) Funcţia CUMIPMT
Pentru impozite sau pentru scopuri contabile, adesea trebuie să se

calculeze suma totală a dobânzii plătite peste o serie de plăţi la
împrumut. Funcţia Excel CUMIPMT realizează acest calcul.
Funcţia CUMIPMT are următoarea sintaxă: CUMIPMT(rate,

nper, pv, start_period, end_period, type)
 rate este rata dobânzii pentru perioada de plată. Dacă se

calculează plăţi lunare, trebuie împărţită dobânda anuală
la 12. Când se calculează plăţi bilunare, dobânda anuală
se împarte la 24
 nper este numărul total de plăţi ale împrumutului. Dacă

împrumutul este eşalonat pe un număr de ani şi este
nevoie de plăţi lunare, se poate introduce numărul de
plăţi ca 12*<numărul de ani>.
 Pv este valoarea prezentă (principală) a împrumutului
 start_period este prima perioadă de plată din calcul.

Prima perioadă dintr-o serie de plăţi se numerotează cu 1.
Calculul poate începe cu orice perioadă
 end_period este ultima perioadă de plată din calcul.

Poate fi orice valoare mai mare decât . Valoarea
perioadei finale dintr-o serie este egală cu numărul total
de plăţi
323
 type este perioada pentru plăţile împrumutului. În cazul
în care plata împrumutului este scadentă la sfârşitul
perioadei de plată, se utilizează valoare implicită 0. În
cazul în care plata este scadentă la începutul perioadei de
plată, se setează valoarea la 1.
D) Funcţia IF
Funcţia IF este o funcţie care permite determinarea unei valori pe

baza unui criteriu stabilit de utilizator.
Funcţia are următoarea sintaxă:
IF(logical_test,value_if_true,value_if_false)
 logical_test este orice valoare sau expresie care poate fi

evaluată ca fiind adevărată (TRUE) sau falsă (FALSE).
Acest argument poate utiliza orice operator de
comparaţie.
 value_if_true este valoarea care se returnează atunci când

logical_test = TRUE. value_if_true poate fi o altă
formulă.
 value_if_false este valoarea care se returnează atunci

când logical_test = FALSE. value_if_false poate fi o
altă formulă.
Sarcină de lucru:
Pentru a construi o funcţie IF trebuie să se parcurgă paşii:
1. Se execută click pe butonul Insert Function din bara

standard. Se deschide caseta de dialog Insert Function.
2. Din câmpul cu categoriile funcţiilor se alege categoria

Logical iar din lista funcţiilor aferente alege funcţia IF.
3. Se deschide caseta Function Arguments în care trebuie să se

completeze cele trei câmpuri.
4. Execută click pe OK pentru a termina formula.
Dacă este îndeplinită condiţia logical_test atunci expresia este

evaluată ca fiind adevărată (TRUE). Altfel este evaluată ca
fiind falsă (FALSE).
Dacă logical_test = TRUE şi value_if_true este fără conţinut,

atunci este returnată valoarea zero.
324
Dacă logical_test = FALSE şi value_if_false este omisă se
returnează valoarea logică FALSE.
Dacă logical_test = FALSE şi value_if_false este fără conţinut,

atunci este returnată valoarea zero.
În nici un caz nu introdu funcţii pe mai mult de şapte nivele de

subordonare (imbricare)
Concluzii
cum se folosesc funcţiile logice în foaia de lucru
cum se folosesc funcţiile statistice în foaia de lucru
cum se folosesc funcţiile financiare în foaia de lucru
Exerciţiul 8
Explicaţi cum se poate apela funcţia SUM:
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
Exerciţiul 9
Care este rezultatul funcţiei MIN:
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
Exerciţiul 10
Care sunt modalităţile de insera o funcţie?
1. Prin accesarea butonulul Insert Fuction
2. Prin scrierea funcţiei în celula selectată
3. Prin accesarea meniului Insert
325
VI.7. MODULUL 7 - TIPĂRIREA UNEI FOI DE CALCUL
Cum se tipăreşte o foaie de calcul.
Cum se previzualizează o foaie de calcul.
VI.7.1. Fixarea opţiunilor pentru tipărire

Înainte de a imprima un document, acesta ar trebui examinat.
Opţiunea Print Preview oferă utilizatorului posibilitatea de a
urmări modul de separare a datelor din foile de calcul, precum şi
de a detecta unele probleme legate de aşezarea în pagină a
textului şi a obiectelor inserate cum ar fi: imagini sau diagrame.
Pentru a vizualiza conţinutul foilor de calcul selectate, înainte

de a le tipări, execută click pe butonul Print Preview din
bara standard sau prin accesarea meniului File\Print Preview.
Figura 333 Bara instrumente în modul Print Preview
După ce s-a intrat în modul de previzualizare înaintea tipăririi,

se apasă succesiv butonul Next pentru a putea vizualiza
conţinutul tuturor paginilor.
Pentru a reveni din modul de previzualizare în fereastra de

calcul Excel se va da click pe butonul .
VI.7.2. Tipărirea unei secţiuni a foii de calcul sau a intregii pagini

Opţiunile pentru imprimare se stabilesc în caseta de dialog Print
care apare dacă se accesează meniul File / Print.
326
Figura 334 Opţiuni de tipărire
În fereastra Print se stabilesc:
1. numele imprimantei din lista Name;
2. paginile ce se vor imprima, în zona Print range, selectând

una din variantele:
i. toate paginile - All
ii. anumite pagini - în caseta Pages – (Exemplu:

2,5,7,10-15)
iii. numărul de exemplare în caseta Number of

copies;
3. Collate – imprimă toate paginile specificate pentru un

exemplar, apoi imprimă următoarea copie (exemplar) etc.
4. După ce s-au selectat toate opţiunile legate de imprimare, se

va putea accesa butonul .
Imprimarea se poate face rapid accesând butonul de pe bara

de instrumente sau se accesează combinaţia de taste Ctrl+ P
Pentru a grupa mai multe foi de calcul trebuie executaţi paşii de

mai jos:
1. Se va da click pe prima pagină care se doreşte a fi tipărită.
327
2. Se ţine tasta CTRL apăsată dacă se vrea să se selecteze foi
de calcul care nu se succed şi execută click pe fiecare din
foile de calcul care trebuie selectate.
Pentru a tipări foi de calcul multiple trebuie selectate conform

instrucţiunilor de mai sus şi apoi executată comanda
File/Print.
În caseta de dialog care apare se activează comanda Active

Sheet(s) din secţiunea Print What, după care execută click pe
butonul OK.
Pentru a tipări întregul registru de calcul, nu este necesar să se

selecteze toate foile de calcul pentru a le grupa, ci este suficient
să se execute comanda File/Print şi din secţiunea Print What
se alege opţiunea Entire Workbook.
Concluzii
- cum se poate vizualiza foaia de calcul înainte de imprimare
- cum se poate imprima o foaie de calcul sau mai multe.
328
Exerciţiul 1. Răspuns corect 3. Bara de titlu
Exerciţiul 2. Răspuns corect 2. CTRL+S
Exerciţiul 3. Răspuns corect: variantele1 ,2, 4
Exerciţiul 4. Răspuns corect: se va da combinaţia de taste

CTRL+S, si din caseta de dialog deschisă se va alege tipul de
salvare ca pagina web: Single File Web Page
Exerciţiul 5. Răspuns corect: se intră în meniul Tools şi se

alege opţiunea General Options şi în caseta de dialog se va
introduce parola.
Exerciţiul 6. Răspuns corect:. se va intra în meniul Window şi

se alege opţiunea Arrange şi din caseta de dialog se va alege
opţiunea cascade.
Exerciţiul 7. Răspuns corect 1. Adevărat
Exerciţiul 8 Răspuns corect: se va scrie egal în celula şi apoi se

alege butonul insert function din bara şi se va alege funcţia
SUM
Exerciţiul 9. Răspuns corect: afişează valoarea minima dintr-o

coloana
Exerciţiul 10. Răspuns corect: Prin accesarea butonulul Insert

Fuction
329
VII. UTILIZAREA ELEMENTELOR DE BAZĂ
ALE LIMBAJULUI HTML
Pe parcursul acestui capitol veţi învăţa despre:
Ce este limbajul HTML?
Care este structura unei pagini web.
Cum se poate întocmi o pagină web folosind editorul Notepad.
Ce este editorul FrontPage si cum se poate utiliza acesta pentru

crearea unui site Web.
VII.1. HTML
HyperText Markup Language (HTML) este, aşa cum îi spune şi
numele, un limbaj de marcare utilizat pentru crearea paginilor web
care pot fi afişate într-un browser.
HTML a fost dezvoltat iniţial de Tim Berners-Lee la CERN

(European Organization for Nuclear Research), în 1989 şi a fost
văzut ca o posibilitate pentru fizicienii care utilizează
computere diferite să schimbe între ei informaţii, utilizând
Internetul. Proiectul a avut un succes cu mult mai mare decât şi -
a imaginat iniţiatorul. Prin inventarea HTML, acesta avea să
pună bazele web-ului, aşa cum îl ştim azi.
Prima referire la HTML s-a realizat într-un document numit

„HTML Tags‖ care descrie 22 de elemente ale acestui limbaj,
care includ designul simplu. 13 din aceste elemente se regăsesc
şi în limbajul HTML actual. Elementele sunt cele care dau
structura unui document HTML şi spune navigatorului cum să
fie prezentată pagina web.
VII.1.1. Structura unei pagini web

O pagină web este de fapt un document cu extensie specifică
(.html sau .htm), care conţine o informaţie. Pentru a scrie un
document HTML este necesar un editor de text precum Notepad,
care se poate accesa urmând calea: Start / Programs /
Accesories / Notepad sau orice alt program dedicat, precum
Microsoft Office FrontPage, Dreamweaver, CoffeCup etc.
Similar oricărui alt document, acesta necesită formatare, care

poate fi:
330
a) la nivel de document:
- formatul pagini (A3, A4, A4)
- marginile paginii
- aşezarea în pagină (pe lungime sau lăţime)
b) la nivel de paragraf:
- alinierea unui paragraf;
- spaţiul dintre 2 paragrafe;
- spaţiul dintre liniile unui paragraf;
c) la nivel de caracter:
- tipul caracterului;
- dimensiunea caracterului;
- spaţiul dintre caractere.
Pentru a realiza aceste formatări într-o pagină web, limbajul

HTML foloseşte elemente specifice numite etichete (tag).
Pentru a putea fi interpretate de către calculator, etichetele sunt
scrise folosind parantezele ascuţite. Aceste etichete se pun
înainte – etichetă de început – şi după textul căruia i se vor
aplica – etichetă de sfârşit.
Exemple de etichete sunt:
BREAK ROW (rând nou): "<br>" …. </br>

UNDERLINE (subliniere): <u> .... </u>
BOLD (aldine): <b> .... </b>
ITALICS (cursive): <i> .... </i>
Strikethrough (tăiat): test :

<STRIKE>test</STRIKE> sau <S>test</S> sau <DEL>test</DEL>
Superscript (exponent): testsup: test<SUP>sup</SUP>
Subscript (indice): testsub : test<SUB>sup</SUB>
Small (mic): test : <SMALL>test</SMALL>
Text intermitent: <BLINK>test</BLINK>
În afara de aceste etichete de formatare, paginile HTML mai au

şi alte feluri de etichete, dintre care cele mai importante sunt
cele care alcătuiesc structura unui document HTML. Astfel,
structura unui document HTML este următoarea:
331
<HTML>
<HEAD>
<title>Titlul paginii</title>
</HEAD>
<BODY>
Aici apare textul vizibil
</BODY>
</HTML>
Alte elemente importante sunt titlurile. De obicei într-o pagină
web se găsesc titluri şi subtitluri, ca de exemplu:
Titlu foarte mare

Titlu mai mic
Subtitlu mai mic
Subtitlu şi mai mic
... şi mai mic...
Cel mai mic titlu
Toate etichetele pentru titluri încep cu litera "h" (de la

"heading") şi se încheie cu un număr de la unu la şase. În plus,
atunci când un text este prins între etichete de acest tip, textul
care urmează (după eticheta care spune "sfârşit titlu") este
automat prezentat mai jos, după un rând liber.
Textul dintre etichetele <html> şi </html> descrie pagina web.
Textul cuprins între etichetele <body> şi </body> reprezintă

conţinutul vizbil al paginii web.
Textul ce se află între etichete <h1> şi </h1> va fi vizualizat ca şi

titlu (heading)
Textul dintre etichetele <p> şi </p> reprezintă un paragraf.
După ordinea mărimii (de la cel mai mare la cel mai mic)
titlurile sunt numerotate de la 1 la 6, astfel încât eticheta "<h1>
</h1>", este folosită pentru titlul cel mai mare, iar eticheta
"<h6> </h6>" este folosită pentru titlul cel mai mic.
Sarcină de lucru
1. Într-un fişier Notepad scrieţi următoarele:
332
<HTML>
<BODY>
<h1>Primul meu document HTML</h1>
<p>Un prim paragraf: acest document este scris
folosind ca editor de text, Notepad.In acest
document voi folosi caractere: </p>
<i>inclinate, </i>
<b>ingrosate, </b>
<u>subliniate.</u>
</BODY>
</HTML>
2. Salvaţi fişierul cu numele index.html
3. Vizualizaţi fişierul cu un browser.
VII.1.2. Atribute HTML

Atributele furnizează informaţii suplimentare despre elementele
HTML. Atributele sunt întotdeauna specificate în cadrul etichetei de
început sub forma nume=”valoare”.
Spre exemplu, eticheta <BODY> poate avea atributul BGCOLOR

ce indică ce culoare va avea fundalul (background în limba
engleză) viitoarei pagini web. Culorile, în HTML, sunt definite
specific. Astfel, dacă se doreşte ca fundalul paginii să fie verde,
se va scrie astfel: <BODY BGCOLOR=‖#347C17‖>.
Codurile culorilor se pot găsi, pe internet, la adrese diverse

printre care: http://www.computerhope.com/htmcolor.htm,
http://html-color-codes.info/ etc.
Eticheta paragraf introduce un paragraf care poate avea aliniere

diferită: spre stânga („left‖), centrat („center‖), spre dreapta
(„right‖) sau stânga – dreapta („justify‖). Astfel, pentru a scrie
un paragraf cu aliniere la stânga, se va scrie astfel: <p
align=”left”></p>.
Asemănător, se pot scrie litere colorate sau litere din de diferite

dimensiuni, folosind atribute ale tag-ului FONT:
<FONT color=yellow size=12>Am scris un text galben de

dimensiune 12</FONT>
Sarcină de lucru
1. Vizualizaţi conţinutul HTML al unei pagini Web: alegeţi o

pagină nu prea complicată. Pentru a vizualiza conţinutul unei
pagini, în browserul Internet Explorer faceţi click dreapta pe
pagină şi alegeţi opţiunea ―View source‖. În Firefox, în
acelaşi mod, alegeţi optiunea ―View Page Source‖.
Identificaţi etichetele folosite.
333
2. Construiţi o întreagă pagina, de la început şi până la sfârşit,
care să conţină textul următor (formatat exact aşa cum îl
vedeţi mai jos):
Titlu obisnuit
Iata acum câteva cuvinte introductive.
Subtitlu în care unele cuvinte apar subliniate
Un text mai lung, care cuprinde deopotrivă cuvinte cu litere

îngroşate, cuvinte cu litere aplecate, precum şi combinaţia
celor două. Urmeaza un rând liber.
Iar acum urmează încheierea, cu o combinaţie a celor trei

etichete folosite pentru afişarea diferită a literelor. La final,
câteva cuvinte scrise cu caractere obisnuite însă unul este
taiat.
VII.1.3. Liste
Listele constituie o formă simplă de organizare a enumerărilor.
În HTML se pot defini 3 tipuri de liste şi anume:
- liste ordonate, cu buline sau fără: introduse cu

ajutorul etichetelor <OL>…</OL>;
- liste neordonate: introduse cu ajutorul etichetelor

<UL>…</UL>;
- liste de definiţie, similară intrărilor într-un dincţionar:

introduse cu ajutorul etichetelor <DL>…</DL>;
Între tagul de început şi de sfârşit al unei liste (ordonată,

neordonată sau de definiţie), se introduc elementele listei,
fiecare încadrat între tagurile <LI></LI> (LI = list item).
Sarcină de lucru
Pe un site, al cărui titlu este „Scriitori români‖, se găseşte

următoarea informaţie: „Cronicarii: cei mai cunoscuţi cronicari
sunt cei moldoveni si cei munteni. Printre cronicarii moldoveni
se numără: Miron Costin, Grigore Ureche şi Ion Neculce.
Printre cronicarii munteni putem enumera pe: Radu Greceanu,
Radu Popescu, Constantin Cantacuzino, Stoica Ludescu şi Zilot
Românul‖.
334
Proprietarul site-ului este nemulţumit de acest paragraf, pe care
îl consideră lung şi doreşte o organizare mai clară a acestuia,
sub formă de liste.
Pentru a îndeplini cerinţele proprietarului site-ului, într-un

Notepad se va scrie următorul cod:
<html>
<head>
<title>Scriitori romani</title>
</head>
<body>
<h1 size=12>Cronicarii</h1>
<p>Cei mai cunoscuţi cronicari sunt: </p>
<ol>
<li>moldoveni</li>
<ul>
<li>Miron Costin</li>
<li>Grigore Ureche</li>
<li>Ion Neculce</li>
</ul>
<li>munteni</li>
<ul>
<li>Radu Greceanu</li>
<li>Radu Popescu</li>
<li>Constantin Cantacuzino</li>
<li>Stoica Ludescu</li>
<li>Zilot Romanul</li>
</ul>
</ol>
</body>
</html>
Fişierul se va salva cu denumirea „Pagina cronicari.html‖.

Acesta se va vizualiza cu ajutorului unui browser.
Precum se observă şi în imaginea următoare, pagina creată va

purta denumirea „Scriitori români‖, aşa cum a fost definit între
etichetele <title></title>.
335
Figura 335 Vizualizare pagina HTML ce conţine liste
Proprietarul doreşte ca, la sfârşitul listei, să apară un link numit

„Informaţii suplimentare‖, către pagina din wikipedia cu
scriitorii români.
Pentru a realiza acest fapt, în cadrul codului anterior scris, se va

introduce, înainte de eticheta </body> următoarele linii:
<a href =
"http://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_scriitor
i_rom%C3%A2ni">Informatii suplimentare
</a>
unde <a href = adresa site> Denumirea linkului care

va apare in pagina</a>
După inserarea acestor linii, pagina web va arăta ca în figura

următoare:
336
Figura 336 Inserare link într-o pagină Web
VII.2. MICROSOFT FRONT PAGE

Microsoft FrontPage este un editor HTML profesional din suita
Microsoft Office, utilizat pentru design-ul, codarea şi
dezvoltarea de pagini şi/sau pagini web, aplicaţii web.
Lansarea editorului
Pentru a lansa în execuţie editorul HTML Microsoft FrontPage

se accesează meniul Start / Programs / Microsoft Office /
Microsoft Office FrontPage 2003.
337
Figura 337 Lansarea în execuţie a aplicaţiei Microsoft FrontPage
Interfaţa editorului
Editorul HTML prezintă o interfaţă grafică cu ajutorul căreia

utilizatorul poate crea grafic o pagină web sau poate modifica
codul sursă a acesteia.
Interfaţa editorului FrontPage este alcătuită din următoarele

elemente principale:
Bara de meniu
Bara de instrumente
Spaţiul de lucru
Bara de vizualizare
Figura 338 MSFrontPage - Interfaţa grafică
338
Aplicaţia Microsoft Front Page se poate utiliza în două moduri:
 Modul Explorer în care site-ul Web este afişat similar cu

Internet Explorer.
 Modul Editor în care se pot crea şi edita pagini Web.
În modul Editor documentul se poate modifica prin două

metode:
- folosind modul Normal – modul implicit în care se

lucrează pentru editarea paginii Web care se poate
accesa acţionând butonul Design din bara de
vizualizare. În acest mod se scriu textele, se
formatează, se inserează diferite elemente (tabele,
butoane) sau se definesc hyperlinkuri. Modul de lucru
este cel similar cu al unui procesor de texte.
- folosind modul HTML, care se poate accesa

acţionând butonul Code din bara de vizualizare, cu
ajutorului căruia se lucrează cu codul sursă al
documentului HTML. Se pot face modificări ale
codului sursă care se vor reflecta în pagina afişată în
modul Normal sau Preview.
- folosind modul Preview care se poate accesa

acţionând butonul Preview din bara de vizualizare. În
acest mod pagina se vizualizează aşa cum va arăta
când va fi afişată de browser. În acest mod nu se pot
face modificări în pagină.
339
Figura 339 MSFrontPage - Modul Editor
În modul Explorer, site-ul poate fi vizualizat mai multe moduri:
- Folder View - fişierele şi dosarele site-ului sunt

afişate silimar aplicaţiei Windows Explorer.
- Reports View – prin care este afişata lista cu

obiectele care formează site-ul: pagini Web
(documente html), fişiere cu imagini, alte tipuri de
fişiere. Aceste obiecte pot fi aranjate în ordine după
diferite criterii: titlu, autor, dimensiune, data creării,
data modificării etc.
- Navigation View – afişează grafic structura de

navigare a site-ului: paginile site-ului şi legăturile
dintre ele.
- Hyperlinks View – sunt afişate grafic legăturile

dintre pagina curentă şi paginile destinaţie.
- Task View – care afişează o lista cu sarcinile celor

care lucrează la întreţinerea site-ului Web.
340
Figura 340 MSFrontPage - Modul Explorer
Sarcină de lucru
Folosind modul Editor, copiaţi codul de la sarcina de lucru

anterioară în modul HTML. Previzualizaţi pagina web,
acţionând butonul Preview.
1. Se cere ca înaintea titlului „Cronicarii‖ să se introducă o

imagine.
Pentru aceasta, in modul Editor, se acţionează butonul Design

din bara de vizualizare. Pentru a insera o imagine, se urmează
calea Insert / Picture / From File ca în imaginea următoare:
341
Figura 341 MSFrontPage - Inserare imagine într-o pagină Web
Din fereastra următoare se alege calea către imaginea salvată şi

se apasă butonul Insert. Imaginea poate fi ulterior
redimensionată sau repoziţionată (folosind butoanele Copiere,
Decupare, Lipire din bara de instrumente).
2. Se cere ca imaginea introdusă să aibă un link către un site

similar.
Pentru a adăuga o legătura (link) pe o imagine, prin selecţia

acesteia, se apasă butonul Insert Hyperlink din bara de
instrumente.
Figura 342 MSFrontPage - Inserare Hyperlink
În fereastra Insert Hyperlink se alege fie un document html din

cadrul site-ului (poate fi, spre exemplu, pagina Home a site-
ului) fie se introduce o adresă externă care se va deschide în
momentul în care se dă click pe imagine.
Similar se poate adăuga o legătură pe orice text din cadrul site-

ului.
342
Figura 343 MSFrontPage - Inserare Hyperlink din cadrul site-ului sau extern
3. Se cere ca titlul „Cronicarii‖ să aibă culoarea verde,

dimensiune de 18 puncte iar fontul folosit să fie Monotype
Corsiva
Pentru a realiza această cerinţă, se selectează cuvântul

„Cronicarii‖ şi din bara de formatare sunt selectate cerinţele
specifice pentru font, dimensiune si culoare.
Figura 344 MSFrontPage - Editare pagină Web
4. Se cere ca cele 2 tipuri de cronicari să fie introduse într-un

tabel cu 2 coloane
Pentru a insera un tabel, se accesează meniul Table / Draw

Table.
343
Figura 345 MSFrontPage - Inserare Tabel
Cu ajutorul butoanelor Copiere, Decupare, Lipire din bara de

instrumente, se mută pe rând datele, în cele două coloane.
5. Vizualizaţi codul paginii web modificate şi identificaţi

modificările survenite.
6. Previzualizaţi pagina web modificată.
7. Salvaţi pagina sub numele pagina_mea.html.
Microsoft FrontPage este un instrument de lucru util care se

adresează atât începătorilor cât si utilizatorilor cu experienţă
medie, care doresc să îşi creeze propria pagină web, fără a fi
necesare cunoştinţe de HTML.
344

Manual Competente Informatice PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Competente Informatice PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul

Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013

Titlul proiectului: Şanse egale pentru cariere de succes

Autorizare CNFPA seria B/0002894/30.06.2009

I.1. RECUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA COMPONENTELOR

Ce este un calculator? O întrebare la care se poate răspunde în

La ce este bun un calculator?

Corectarea fotografiilor, editarea secvenţelor video,

Acest capitol are ca scop descifrarea enigmelor referitoare la

- Familiarizarea cu un sistem de operare şi operaţiile de bază în

- Set de echipamente de intrare / ieşire.

În mod tradiţional, piesa centrală la majoritatea calculatoarelor

Aproape toate calculatoarele personale compatibile se bazează

Figura 1 Placa de bază

Placa de bază mai are o funcţie importantă, şi anume

Pe placa de bază se află o mulţime de componente, începând cu

Există mii de piese electronice pe placa de bază, precum

Placa de bază conţine diverse tipuri de slot-uri pentru

Microprocesorul este componenta hardware a calculatorului,

Memoria internă este o succesiune de locaţii (de memorie) care

Iată cum arată un modul de memorie RAM:

Figura 3 Placă de memorie RAM

Casa 1 Casa 2 Casa 3 … …. Casa X

Adresa 1 Adresa 2 Adresa 3 … … Adresa X

Memorie volatilă: cea care îşi pierde conţinutul la dispariţia

Memoria nevolatilă: cea care păstrează pe timp indefinit

Memoria externă este folosită pentru stocarea datelor pe o

Enumeraţi cel puţin trei componente hardware:

Rezolvările exerciţiilor le găsiţi la finalul acestui capitol!

Figura 4 Exemple de memorii pe suport magnetic şi optic

Magistralele: Reprezintă ansamblul conexiunilor care transferă

Set de echipamente de intrare - ieşire:

Monitorul este componenta hardware prin care se prezintă

Tastatura este cel mai răspândit dispozitiv de introducere a

Mouse-ul este componenta hardware a cărui mişcare pe o

Imprimanta este un dispozitiv ataşat unui calculator ce permite

Care este piesa centrală a unui calculator? Explicaţi rolul

Rezolvările exerciţiilor le găsiţi la finalul acestui capitol!

Personalitatea calculatorului este definită de totalitatea

I.1.2. Prezentare software

Prin contrast, cuvântul hardware desemnează partea fizică a

Componenta software poate include toată gama de produse de

Pentru ca partea fizică, cea vizibilă, adică partea de hardware

Definiţi un echipament de intrare şi un echipament de ieşire

Rezolvările exerciţiilor le găsiţi la finalul acestui capitol!

I.2. UTILIZAREA SISTEMULUI WINDOWS XP PROFESSIONAL

Sistemul de operare reprezintă un produs de tip software care

Sistemul de operare al unui calculator este software-ul

Cele mai întâlnite versiuni de Windows XP sunt:

 Windows XP Home Edition: creat pentru utilizatorii care

 Windows XP Professional Edition: are facilităţi adiţionale

 Windows XP Media Center: este îmbunătăţit cu facilităţi

Windows XP este cunoscut pentru stabilitatea şi eficienţa sa, în

Ca orice sistem imperfect, acesta a fost criticat pentru

Mai jos sunt prezentate cerinţele de sistem pentru instalarea

Procesor 233 Mhz 300Mhz

Memorie 64 Mb RAM 128 Mb RAM

Placă video şi Super VGA (800x600) sau rezoluţie mai mare

Echipamente Tastatură, Mouse

Sunet Placă sunet, căşti sau difuzoare

I.2.2. Lansarea sistemului de operare Windows XP

Pe monitor va apărea automat imaginea sistemului de operare

Bara albastră care se mişcă vă atenţionează că sistemul se