1.

Introducere

Fără îndoială, cel mai prețios material al fiecărei societați sau organizații este resursa
umană. În acest sens, sunt esențiale investițiile în educație, formare, sănătate și nutriție a
oamenilor. Această realitate implică faptul că profesorii ocupă un rol vital în asigurarea unei
educații de înaltă calitate. În ciuda acestui rol important pe care îl au, cunoașterea a ceea ce îi
motivează și îi satisface pe profesori este limitată. Prin urmare, acest studiu a urmărit să
contribuie la cunoașterea detaliată a factorilor fundamentali care sunt importanți pentru profesori,
cei care îi motivează, cei care îi satisfac și cei care contribuie la eficiența lor didactică.
Relevanța satisfacției profesionale și a motivației sunt foarte importante pentru creșterea
oricărui sistem educațional. Nevoia de satisfacție și motivație sunt foarte esențiale pentru
profesori, deoarece acestea contribuie la satisfacerea nevoilor personale. În acest context,
satisfacția profesorilor la locul de muncă contribuie la îmbunătățirea performanței de predare.
Este de așteptat ca profesorii să realizeze o performanță foarte mare la locul de muncă deoarece
performanța lor depinde de realizările și rezultatele elevilor. De asemenea, se așteaptă din partea
profesorilor loialitate, dedicație, muncă grea și angajament. Iar aceste elementele motivaționale
nu pot fi subestimate deoarece o motivație ridicată sporește și productivitatea elevilor. Astfel,
putem spune că profesorul este pivotul principal al oricărui sistem educațional.
Un profesor trebuie să știe cum să-și valorifice punctele forte și pasiunea în calitate de
lider al educației. Munca de profesor presupune creativitate, răbdare și abilități de comunicare pe
care trebuie să le expună în momentul predării. Acesta trebuie să fie un model pentru elevi
deoarece aceștia se vor inspira din angajamentul pe care profesorul îl denotă. Uneori, datoria
profesională a profesorului poate depăși învățământul formal. În afara sălii de clasă, profesorul
poate însoți elevii în excursii, poate supraveghea sălile de studiu, poate ajuta la organizarea
funcțiilor școlare și poate servi drept supraveghetor pentru activități extracurriculare.
Factorii care pot determina motivația și satisfacția profesorilor pot fi multipli, iar dintre
aceștia se pot enumera: remunerația cu toate formele sale, promovările sau posibilitățile de
evoluție profesională, siguranța postului, condițiile de muncă, nivelul de stres, relațiile
interpersonale, conținutul muncii de profesor și relațiile cu elevii, conducerea școlii,
performanțele elevilor, atmosfera generală din școală, prestigiu social al profesiunii etc.
 2. Review-ul literaturii

Din punct de vedere etimologic, termenul de satisfacție provine din limba franceză
(satisfaction) și poate fi definit ca fiind ,,un sentiment de mulțumire, de plăcere”.1 În ceea ce
privește termenul de motivație, din punct de vedere etimologic și acesta provine din limba
franceză (motivation) și înseamnă: ,,totalitatea motivelor sau mobilurilor (conștiente sau nu) care
determină pe cineva să efectueze o anumită acțiune sau să tindă spre anumite scopuri”.2
Satisfacția și motivația în muncă sunt două concepte care au fost adesea discutate,
studiate și descrise. Se consideră că satisfacția profesională este compusă din diferitele
caracteristici ale muncii și ale locului de muncă. Potrivit unui articol publicat în Jurnalul
Internațional de Învățare și Dezvoltare, satisfacția în muncă (sau lipsa acestuia) influențează nu
numai angajații, ci și organizațiile în care aceștia lucrează. Muncitorii nesatisfăcuți se confruntă
cu o productivitate scăzută la locul de muncă, o performanță mai slabă, mai mult stres la muncă
și rezultate mai puține. Mai mult, satisfacția scăzută la locul de muncă poate duce la un nivel
scăzut de moralitate și loialitate scăzută față de compania în sine.3
Literatura de specialitate privind motivația profesorilor și satisfacția profesională atât la
nivel național, cât și la nivel internațional a fost revizuită. Mai mult, au fost explorate diferite
teorii și au fost examinate și principalii factori care influențează motivația profesorilor și
satisfacția profesională. Această revizuire oferă o imagine de ansamblu asupra tendințelor în ceea
ce privește motivația profesorilor și satisfacția profesională. Richardson4 definește motivația
profesorilor ca fiind un factor intern și extern care stimulează dorința sau energia în predare,
pentru a fi în permanență interesați și angajați să depună toate eforturile pentru a sprijini
scopurile elevilor de a învăța. În timp ce Nyakundi5 definește satisfacția profesională ca fiind
sentimentul angajatului față de locul de muncă în ceea ce privește condițiile de muncă și
recompensele acumulate. Nyakundi explică faptul că motivația cadrelor didactice este cel mai

1
https://ro.wiktionary.org/wiki/satisfac%C8%9Bie, accesat la 23.01.2019.
2
https://dexonline.ro/definitie/motiva%C8%9Bie, accesat la 23.01.2019.
3
http://www.macrothink.org/journal/index.php/ijld/article/viewFile/6094/4951, acesat la 23.01.2019.
4
http://www.teachersforefa.unesco.org/tmwg/blog2/wp-content/uploads/2015/03/Teacher-Motivation-in-Low-
Income-Contexts.pdf, accesat la 23.01.2019.
5
https://ir-
library.ku.ac.ke/bitstream/handle/123456789/6429/Nyakundi%2C%20Teresa%20Kemunto%20.pdf?sequence=3&i
sAllowed=y, accesat la 23.01.2019.
important factor în procesul de învățare a elevilor. El mai adaugă că profesorii motivați sunt mai
predispuși să-i motiveze pe elevi să învețe și să se dezvolte.
Cele mai frecvente și discutate teorii care stau la baza motivației și satisfacției în muncă
includ: teoria lui Abraham Maslow- Ierarhia nevoilor, teoria lui Frederich Herzberg-
Motivațional-Igienică și teoria lui Victor H. Vroom- Teoria expectanței sau așteptării.
Teoria lui Maslow a fost printre primele teorii care a examinat importanța satisfacerii la
locul de muncă. Teoria sugerează că nevoile umane formează o ierarhie pe cinci nivele constând
în: nevoi fiziologice, nevoi de siguranță, nevoi de apartenență/iubire, nevoi de recunoaștere/stimă
și nevoia de auto-realizare. Ierarhia nevoilor presupune că există nevoi esențiale care trebuie mai
întâi îndeplinite (cum ar fi nevoile fiziologice și de siguranță), iar mai apoi nevoile complexe
(cum ar fi apartenența și stima).6
Teoria lui Herzberg sugerează că satisfacția și nemulțumirea la locul de muncă sunt două
concepte separate și uneori chiar independente. Factorii motivanți, cum ar fi remunerațiile și
beneficiile, realizarea și recunoașterea trebuie îndeplinite pentru ca un angajat să fie mulțumit cu
munca sa. Pe de altă parte, factorii de igienă, cum ar fi: condițiile de muncă, securitatea la locul
de muncă, politicile companiei, sunt asociați cu nemulțumirea la locul de muncă.7
În timp ce Maslow și Herzberg privesc relația dintre nevoile interne și efortul rezultat
pentru a le îndeplini, teoria așteptărilor lui Vroom separă efortul, performanța și rezultatele.
Teoria expectanței a lui Vroom presupune că satisfacția rezultă din alegeri conștiente și
alternative, al căror scop este maximizarea plăcerii și minimizarea durerii. Vroom a realizat că
performanța unui angajat se bazează pe factori individuali, cum ar fi personalitatea, abilitățile,
cunoștințele și experiența. Acesta consideră că efortul și performanța sunt legate de motivația
unei persoane.8
Astfel, teoria lui Vroom nu se referă la interesul propriu în recompense, ci la asociațiile
pe care oamenii le fac față de rezultatele așteptate.
Având în vedere faptul că satisfacția locului de muncă are impact asupra fiecărui angajat,
nu este deloc surprinzător faptul că acesta a primit o mare atenție în literatura de specialitate.

6
https://oshwiki.eu/wiki/Job_satisfaction:_theories_and_definitions, accesat la 24.01.2019
7
Evans, L., Teacher Morale, Job Satisfaction and Motivation, Ed. Paul Chapman Publishing Ltd,
Londra, 1998.
8
https://www.yourcoach.be/en/employee-motivation-theories/vroom-expectancy-motivation-theory.php,
accesat la 24.01.2019.