Inventar de activitati

Ziua

ADP ALA ADE Obiective de referinţa

Data
Ştiinţă – „Cât de importantă Să participe la activitatea de grup atât
Luni Rutine specifice ( activităţi este pâinea pentru sănătatea în calitate de vorbitor, cât şi în calitate
09. 03. 2009 reper) : omului?” DS: „Brutăria şi magazinul de auditor.
Sosirea copiilor; de prezentare a pâinii” – Să identifice procesul tehnologic ce
Întâlnirea de dimineaţă Joc de masă – „Sortăm lectura după imagini are loc la fabricarea pâinii.
Calendarul naturii; dintre alimente pâinea şi ( observare) Sa intrebe si sa raspunda la intrebari;
Prezenţa; produsele de panificaţie” Să distingă feluritele cereale şi
Gustarea; produse de panificaţie.
Spălatul, toaleta; Vizita la brutărie Să urmărească cu atenţie explicaţiile
Plecarea; educatoarei;

Joc de rol – „De-a brutarii, Sa relaţioneze cu partenerii de joc si

Marţi
10. 03. 2009
Întâlnirea de dimineaţă
( 15 min.)
Salutul:
„Buna dimineaţa albinuţelor
harnice”
Dezvoltarea empatiei:
,, Ce si cum vreau sa fiu?”
,,Ce voi fi cand voi fi mare?”
„De ce trebuie să mâncăm
pâine?”
,,Cum îmi aleg o meserie?”
de-a magazinul de pâine” DS: – exerciţii cu material cu ustensilele puse in joc;
individual. Număratul in Să denumească obiectele, fiinţele,
Biblioteca – „ La brutărie” – limitele 2 – 3 acţiunile sugerate de imaginile puse la
citire si descrieri de imagini dispoziţie;
- „Colorează ce scoate DLC: Povestea Să utilizeze un limbaj matematic
brutarul din cuptor” educatoarei: „Petrică si adecvat.
pâinea” – poveste Sa raporteze cantitatea la cifra si
- Joc cu text si cant - prelucrata de Tincuţa invers.
„Brutarii” Gherase după Gabriela Să rezolve corect, repede şi conştient
Toma cerinţa de pe fişă.
Să asculte cu atenţie povestea.
Sa cunoască conţinutul povestii;
Sa elaboreze concluzii din poveste;
Sa participe cu plăcere la joc
respectând regulile impuse de grup si
educatoare

Miercuri
11. 03. 2009 Luarea deciziilor:
,,M-am certat cu prietenul, ce
pot să fac?”
„Peste tot în lume se face şi se
consumă pâine?”
,,Îmi ajut părinţii?”
Joi
12. 03. 2009
Tranziţii
Zicători, frământări de limbă,
joc cu text şi cânt ;
Mers ritmat, numărători,
Jocuri de mişcare;
Vizite la diferite obiective
Vineri
13. 03. 2009
◙ Activităţi opţionale:
„Sănătate de la toate”
Construcţii – „Rafturi pentru Sa construiască redând liber tema
pâine si maşini de carat DOS . „Pâinea – aliment de propusa ;
pâinea” bază” (convorbire cu Sa compună din mai multe părţi
participarea unei asistente întregul;
Joc de masa –„Brutarul si medicale) Să recunoască importanţa pâinii în
pâinea” - puzzle alimentaţia omului.
DEC - „Produse de Să clasifice produsele de panificaţie.
Jocuri muzicale – „Ţăranul e panificaţie” – desen Să-şi argumenteze afirmaţiile.
pe câmp”; „Când am fost noi Sa participe afectiv la joc
la pădure”
Ştiinţă – „Observăm procesul Sa observe seminţe de grâu încolţite ,
de încolţire a grâului semănat DEC: 1. Cântecul : ajutându-se de lupe;
de noi” – priviri sub lupa „Moara” – predare Să stabilească legături cauzale.
2 Joc cu text si cant Sa recite expresiv si nuanţat utilizând
Biblioteca – „Gospodina” de „Brutarii” – repetare gestica si mimica;
O. Cazimir Sa cânte cu dezinvoltura in colectiv si
in grupuri mici;
ADP Opţional: – „Sănătate Să exprime prin mişcarea starea
de la toate” sufletească creată de muzică;
Sa asocieze mişcări cântecului.
Sa ştie ca pâinea este un aliment
sănătos in hrana zilnica.
Artă – „Facem covrigi mari Să modeleze cu grijă aluatul pentru
si mici pentru colegii noştri DPM: „Dansul brutarilor” redarea covrigilor, folosind ambele
mai mici” – modelaj – euritmie (mişcări de mâini;
braţe, trunchi pe melodia Sa întregească imaginile date;
Joc de masă – „Găseşte-i „Brutarii” Sa execute mişcări euritmice ;
jumătatea” Sa exprime stări afective sau
comportamente , folosindu-se de
Vizităm chioşcul de pâine mişcare;
Să se comporte civilizat la chioşcul de
pâine;
Perioada: 09. 03. – 13. 03. 2009
Grupa: „Albinuţele”Nivel I: 4 – 5 ani
Inst. I Carnu Maria Magdalena
Gradinita O.N. 1 Murfatlar
Eveniment de deschidere:
Deoarece am discutat despre profesiunile părinţilor lor şi au fost foarte impresionaţi de povestirile lor, am propus copiilor să
abordăm tema „Pâinea” pentru a afla cât mai multe lucruri despre alimentul nostru de bază.
Alegerea temei: copii şi educatoare
Obiectiv cadru:
Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi stimularea activităţii pentru investigarea
acestuia.
Obiective de referinţă:
 să exploreze şi să descrie pe baza observaţiilor directe transformările bobului de grâu în etape succesive până la obţinerea
pâinii: aratul pământului, semănatul grâului, întreţinerea culturii, secerat, treierat, măcinat, frământat, copt – pâine;
 să analizeze reacţii ale bobului de grâu sub influenţa factorilor de mediu: lumină, umiditate, căldură;
 să descopere elementele componente ale pâinii: făină, drojdie, apă, sare;
 să accepte procesul de preparare a pâinii şi produselor de panificaţie;
 să efectueze experimente simple: prepararea aluatului, modelarea, coacerea pâinii şi să constate rezultatul acestor experimente;
 să reţină ce trebuie să mâncăm pentru a fi sănătoşi, să descopere importanţa pâinii pentru viaţa şi sănătatea omului;
 să respecte regulile de igienă şi să descopere efectul nerespectării lor;
 să aprecieze munca depusă de oamenii implicaţi în obţinerea pâinii: agricultori, mecanizatori, morari, brutari, muncitori,
ingineri specialişti;
 să recunoască uneltele, utilajele şi aparatele de lucru, precum şi produsele muncii;
 să-şi asume roluri şi responsabilităţi;
 să valorifice lucrările proprii, prin organizare de expoziţii.
 Resurse:
 umane: - copii – 20 (întreaga grupă)
- părinţi
- specialişti: brutar, vânzător
 materiale: - existente: cărţi, jetoane, reviste, fotografii, jucării, planşe, machetă, aparatură audio, lipici, hârtie glasată, foarfeci, vase cu
grâu pus la încolţit, aparat foto, mica enciclopedie, planşete, plastilină, spice de grâu, coli de hârtie, carioca,
- necesare: pâine proaspătă, pâine veche, pâine albă şi neagră, cornuri, chifle, împletituri, colaci, şerveţele, tăvi pentru copt,
ulei, făină, drojdie, apă, sare
 de timp: o săptămână

Metode:
 brainstorming, observarea spontană şi dirijată, povestirea, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, învăţarea prin descoperire,
experimentul, metoda ciorchinelui, harta conceptuală, studiu de caz, turul galeriei, ştiu / vreau să ştiu / am învăţat.

Direcţii de acţiune:
Am consultat materiale de specialitate, am făcut vizite, m-am întâlnit cu specialişti şi m-am documentat cu privire la tehnologia de
fabricare a pâinii, apoi am adaptat toată informaţia la nivelul de înţelegere a copiilor. Împreună cu copiii am alcătuit:
 Achiziţie: Consum:
- brutărie - caldă Compoziţie:
- alimentara - proaspătă - făină (albă, neagră,
- supermarket - uscată semi)
- prăjită - drojdie
- pesmet - apă
- sare
Materia primă: Caracteristici:
- coaja tare
grâu - miez moale
- cereale: - rumenă
secară - pufoasă
- gustoasă
- albă
- neagră

Proces tehnologic:
Sortimente: - arat
- pâine albă - semănat
- pâine neagră - secerat
- pâine graham - treierat
- franzelă - măcinat–moară
- baton - cernere – sită
- corn - dospire – maia
- covrigi - coacere–cuptoare, brutării
- împletitură - ambalare – casete, pungi
- steluţă
- chiflă
- colac
 Am vorbit cu personalul de la brutărie şi chioşcul de pâine, pe care i-am rugat să ne primească în vizită şi să ne pună la dispoziţie specialişti
care să le vorbească copiilor, răspunzând astfel curiozităţii acestora.
Cu materialele procurate de noi, aduse de părinţi şi copii am organizat centrul tematic în sala de grupă. Centrul tematic şi materialele,
precum şi harta întocmită ne-au ajutat să ne stabilim inventarul de probleme şi inventarul de activităţi.
Descrierea virtuală a proiectului
Dialogul despre profesiunile de morar , brutar si vânzător a generat o atmosferă deschisă, dominată de dorinţa copiilor de a afla cât mai
multe lucruri. Astfel, am căutat să orientez discuţiile spre aspecte, întâmplări trăite sau văzute.
Pe baza întrebărilor puse de copii în fiecare zi, am creat lait - motive pentru ziua respectivă.
Luni
 Când s-a inventat pâinea? Dumnezeu a dat cu „mană cerească”
 De ce trebuie să mâncăm pâine? E hrana necesară traiului.
Marţi
 Peste tot în lume se face şi se consumă pâine? Da.
 De ce a spus mama „acum am pâine”? Are slujbă, post, funcţie.
Miercuri
 De ce e coaja mai închisă şi mai tare decât miezul? De la foc.
 De ce e colorată pâine când e făcută din făină albă? De la drojdie, apă, copt;se rumeneşte
Joi
 De ce există pâini mari şi mici? După cerinţe; datorită preţurilor.
 Ce înseamnă „a mânca o pâine albă” A avea o situaţie materială bună.
Vineri
 Lui tata i-a luat şeful „pâinea de la gură”. L-a lăsat fără slujbă.
 De ce l-au întâmpinat pe preşedinte cu Înseamnă că vrei să întâmpini pe cineva
pâine şi sare? cu deosebită cinste.

Realizarea în fapt a proiectului

Subiectul temei a fost ales în corelaţie cu obiectivele generale şi specifice ale noului curriculum Direct observabil în mediul înconjurător al
copilului, s-a regăsit în experienţa tuturor.
De interes pentru majoritatea copiilor, a fost favorabil şi uşor accesibil şi parteneriatul cu familia.
Am corelat planificarea activităţilor cu harta de idei, acoperind toate aspectele din cadrul acestei teme.
Am insistat asupra conceperii şi desfăşurării fazei de debut, deoarece de conceperea proiectului v-a depinde reuşita lui.
Pe parcursul desfăşurării lui, copiii îşi vor îmbogăţi volumul de cunoştinţe, vocabularul, curiozitatea pentru investigare şi a altor teme.

Bibliografie:
 Ana, Aurelia; Smaranda Maria, Cioflica – proiecte tematice orientative, Editura Tehno-Art, Petroşani, 2003
***Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002
Preda, Viorica; Pletea, Mioara;Grama, Filofteia – Ghid pentru proiecte tematice, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005

Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

Pâinea se face din făină şi se coace
în cuptor.
Grâul se macină la moară de către
morar.
Făina se face din grâu.
La brutărie lucrează brutarul.
Noi consumăm pâine în fiecare zi.
Când se seamănă grâul pe câmp?
Cine îl seamănă?
Datorită cui se coc spicele?
Cum se seceră grâul?
Cum se obţine făina?
Cine face pâinea?
De ce nu este toată pâinea la fel?
Putem trăi fără pâine?
Toamna ţăranii seamănă grâul pe câmp. Primăvara răsare şi este
verde, creşte şi datorită razelor soarelui începe să se coacă.
Combinele treieră spicele de grâu, este dus apoi la moară unde
morarii îl macină. E transportat apoi la brutărie unde brutarii fac
aluat, îl pun în cuptoare şi îl coc, obţinând atât pâine, cât şi alte
produse de panificaţie. Pâine e diferită datorită făinii din care e
făcută. Ea este alimentul de bază al omului.
 „Dragi părinţi,

Deoarece copiii dumneavoastră vor să afle cât mai multe lucruri despre pâinea pe care o punem zilnic pe masă,
săptămâna viitoare vom derula proiectul tematic «Pâinea».
Doresc să îmbogăţesc sfera de cunoştinţe a copiilor cu lucruri interesante despre obţinerea pâinii.
Vă rog să discutaţi şi dumneavoastră cu copiii despre acest subiect. Ne-ar fi de un real folos materiale din natură,
colecţii din drumeţiile dumneavoastră, tot ce credeţi că ne-ar îmbogăţi cunoştinţele în acest domeniu (imagini
adecvate, spice de grâu, pliante, făină).
Prin activităţile ce le vom desfăşura vom avea ocazia să facem noi descoperiri. În copii se va trezi admiraţia şi
respectul pentru munca oamenilor ce contribuie la fabricarea pâinii.
Vă mulţumesc pentru înţelegere şi contez pe sprijinul dumneavoastră.

Cu stimă,
Educatoarea grupei
Paine calda si colaci
Trebuie sa ştii sa faci.
Si cornuri pentru copii
Brutar daca vrei sa fii.
MICUL CONSTRUCTOR
Malina Cajal
Eu, din cuburi colorate
Inalt blocuri si palate…
Blocul turn sa fie gata!
Va fi! Nu am nici o teama!
Pana cand ma fac mai mare,
Ma va ajuta si tata!
SOFERUL
Mircea Pop
Ca sa fii sofer se poate,
Daca ai vreo patru roate,
Doua osii mititele,
O cutie peste ele
Si-un volan
Cat un ban…
Si de-acum, pe-ndelete,
Hai la drum sofer-baiete!
TOATE MESERIILE
Emilia Caldararu
Eu pe tata azi l-am intrebat:
,,Care meserie e mai buna?”
El a ras si mi-a raspuns indat’:
,,Asta nimeni nu stie sa-ti spuna!”
Dar grabi s-adauge indata
Cand citi in ochii mei mirare:
,,Orice meserie-i minunata
Dac-o faci cu drag si-ndemanare;
Poti fi muncitor intr-o uzina
Medic,padurar,aviator,
Poti lucra in sonde sau in mina
ZIDARUL
M.Cajal
Tatal meu, zidar de frunte,
Stie timpul sa-l infrunte.
Zi de zi e sus pe achele
Chiar de n-ajunge la stele,
E prieten bun cu ele.
LEGUMICULTORII
Dimitrie Rachici
Pe-o parcele, spre sosea
Am plantat niste legume,
Nu-i gradina-n alta lume
Mai grozava decat ea.
O sapam c-o sapaliga
O udam c-o stropitoare.
Fie planta cat de mica
Ii e sete tare, tare!
GRADINARII
Maria Gaitan
Duce-n mana fiecare:
Un harlet, o stropitoare,
Grebla, lopatica,sapa,
Si-ntr-o galetica, apa.
Fiindca azi, la nisipar,
Fiecare-i gradinar,
Unii sapa-n lung,in lat
Straturi pentru zarzavat.
Pe ogor sau in laborator
Peste tot nevoie e de tine
Si de mana si de mintea ta,
Ca sa-i fie omului mai bine
Si sa infloreasca patria!”
Stiu acum si spun nedesmintit:
,,Toate meseriile-s frumoase!
Fiindca rodul lor mestesugit
Ne-aduce tuturor foloase!
Stim si multumim noi,toti copiii,
Ca parintii munca-ti daruiesc,
Sa le creasca-n bucurie fiii
Pe frumos pamantul romanesc”.
CE MIROS AU MESERIILE?
de Gianni Rodari
Oricare meserie
Are-un miros copii!
A coca si placinte
Miroase-n brutarii

In orice tamplarie,
In sat sau in oras,
A scanduri noi miroase,
A vrafuri de talas.

Un vopsitor miroase
A lacuri de vopsit.
Geamgiu-ntotdeauna,
Va mirosi a chit.

Soferul are-n haina

Mirosul de benzina
Un muncitor,mirosul
De-uleiuri de masina.

Miroase cofetarul
A nuci si scortisoara
Iar un halat de medic
A doctorie-amara.

Va mirosi a peste
Pescarul cel vanjos.
Si numai tandavia
Nu are un miros .
La moara