Sunteți pe pagina 1din 41

UNIVERSITATEA BABEȘ – BOLYAI DIN CLUJ - NAPOCA

FACULTATEA DE BUSINESS

ADMINISTRAREA AFACERILOR

EXTENSIA BISTRIȚA

LUCRARE DE LICENȚĂ

ÎNDRUMĂTOR
Conf. Univ. dr. : RACHIȘAN Paula Ramona

STUDENT
BORA Octavian

= 2016 =
UNIVERSITATEA BABEȘ – BOLYAI DIN CLUJ - NAPOCA

FACULTATEA DE BUSINESS

ADMINISTRAREA AFACERILOR

EXTENSIA BISTRIȚA

LUCRARE DE LICENȚĂ
STUDIU DE CAZ LA S.C. FARMACEUTICA REMEDIA
S.A. PRIVIND ANALIZA PE BAZA INFORMAȚIILOR
CONTABILE

ÎNDRUMĂTOR
Conf. Univ. dr. : RACHIȘAN Paula Ramona

STUDENT
BORA Octavian

= 2016 =
CUPRINS

Introducere………………………………………………………......................i
Metodologia cercetării………………………………………………...............ii

Capitolul I : Situațiile financiare – instrumente de analiză si diagnostic ale unei


entități.
1.1. Bilanţul contabil – rol şi importanţă………………………………………......1
1.2. Bilanţul contabil – conţinut si structură…………………..…………..……….3
1.2.1. Bilanţul contabil – conţinut si structură conform Standardului
Internaţional de Contabilitate (IAS 1 )………………………………………..3
1.2.2. Bilanţul contabil – conţinut şi structură conform OMFP
nr.1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate…......7
1.3. Contul de profit și pierdere – consideratii teoretice........………………………..11
1.4. Contul de profit si pierdere – conţinut si structură…………………..………….12
1.4.1. Contul de profit si pierdere – conţinut si structură conform
Standardului Internaţional de Contabilitate (IAS)……...…………………….12
1.4.2. Contul de profit si pierdere – conţinut şi structură conform
OMFP nr.1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale
consolidate...............................................................................................15

Capitolul II : Studiu de caz privind analiza economico - financiară pe bază de


bilanţ la S.C. FARMACEUTICA REMEDIA SA
2.1. Prezentarea generală a societăţii...................................................................17
2.2. Analiza poziţiei financiare la S.C. Farmaceutica Remedia S.A..........................24
2.3. Analiza performanţelor financiare la S.C. Farmaceutica Remedia S.A.............28

Concluzii
Anexe
Bibliografie
INTRODUCERE

Realităţile actuale ne arată că dezvoltarea economiei de piaţă şi sporirea gradului de


complexitate a acesteia necesită asigurarea unei informaţii economice operative si complete.
Astfel de informaţii economice ne oferă bilanţul contabil şi ne ajută să cunoaştem şi să
controlăm modul de utilizare a resurselor materiale şi umane, în vederea luării deciziilor ce se
impun.
Analiza financiară are ca obiect evaluarea politicii financiare a intreprinderii într-o
perioadă trecută și facilitarea luării în cadrul acesteia a unor decizii viitoare. Ea investighează
doua domenii importante: echilibrul financiar, rentabilitatea.
Scopul proiectului de faţă este de a pune în practică, având ca bază de calcul situaţiile
financiare ale unei întreprinderi din domeniul farmaceutic, cele învăţate în domeniul analizei
financiare. Poziţia financiară a unei întreprinderi, mai precis structura elementelor de activ,
capitaluri proprii şi datorii din bilanţ ne dau o imagine asupra averii acţionarilor. Poziţia se
reflectă în performanţa financiară a întreprinderii, în capacitatea sa de a corela încasările şi
plăţile. De asemenea, o importanţă deosebită o prezintă măsurarea riscului şi rentabilităţii
întreprinderii.
Astfel, prin cunoaşterea anumitor indicatori de analiză financiară a întreprinderii se
pot determina punctele forte sau slabe ale acesteia, se pot cunoaşte noi metode de dezvoltare
şi se pot prevedea şi analiza pericolele din mediul concurenţial.
Analiza atentă a contului de rezultate este indispensabilă pentru efectuarea analizei
financiare. Astfel, analiza financiară se sprijină pe documentele intreprinderii dar utilizează și
alte surse de informare. Pe langă un studiu strict al conturilor si bilantului, analiza financiară
urmarește specificul activității intreprinderii, calitatea echipei de conducere, motivarea
personalului, performanțele și tehnologia aplicată.
Rezultatele acestei analize pot fi utilizate fie in interiorul intreprinderii și servește
conducerii acesteia, fie în exteriorul intreprinderii, atunci când este solicitată de către
partenerii acestuia.
Lucrarea de faţă este abordată pe baza prevederilor Legii contabilității nr.82/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a Regulamentului pentru aplicarea
Legii contabilităţii, a legislaţiei în vigoare privind armonizarea cu normele contabile
internaţionale, a unor lucrări de specialitate precum şi a documentării personale făcute la S.C.
Farmaceutica Remedia S.A.
Am urmărit realizarea unei analize economico-financiare a companiei “Farmaceutica
Remedia“ în vederea identificării eventualelor probleme cu care se confruntă entitatea, din
punct de vedere al poziţiei şi performanţei financiare, dar şi al rentabilităţii şi riscurilor
inerente activităţii.
Lucrarea de faţă intitulată „ Analiza financiar contabilă pe bază de bilanţ la S.C.
FARMACEUTICA REMEDIA S.A.” conţine două capitole, concluzii, anexe si bibliografie .
Lucrarea îşi propune să prezinte succint o analiză a principalilor indicatori economico –
financiari pe baza bilanţurilor contabile încheiate la 31.12.2013, 31.12.2014 și 31.12.2015 .
Cele două capitole ale lucrării cuprind următoarele aspecte, astfel :
Capitolul 1 cuprinde elemente teoretice cu privire la bilanţul contabil și contul de
profit și pierdere.
Capitolul 2 cuprinde studiul de caz privind analiza pe baza informațiilor contabile,
calcularea principalilor indicatori economici pe baza datelor din bilanțurile intocmite pe 3 ani
la S.C. Farmaceutica Remedia S.A.
Ultima parte a lucrării conţine concluziile la care am ajuns în urma analizei financiare
a societății Farmaceutica Remedia S.A. şi câteva sugestii prin care se poate imbunătăţi
situaţia companiei.
METODOLOGIA CERCETĂRII

Într-o formă sau alta, premisele unui proiect trebuie dezvoltate, particularizate,
încărcate de semnificaţii care se vor deschizătoare de drum pentru continuarea şi nu pentru
încetarea investigaţiei.
Metodele de cercetare adecvate sunt tot mai solicitate pentru a pătrunde în esenţa
fenomenelor din diverse domenii, inclusiv din domeniul contabilităţii. În vederea atingerii
obiectivelor formulate cu privire la tematica abordată, pentru obţinerea celor mai utile
informaţii, studiul are la bază o metodologie de cercetare.
Metodologia cercetării sociologice reprezintă totalitatea demersurilor teoretice,
tehnice şi epistemologice pe care le întreprinde cercetătorul faptelor sociale pentru a putea
cunoaşte geneza, evoluţia şi dispoziția acestui gen de fapte. Există trei demersuri pe care le
presupune actul cunoaşterii științifice.
Demersurile de natură teoretică pe care le întreprinde cercetătorul pentru a desfăşura o
cercetare concretă, nivelul tehnic al metodologiei care constă în utilizarea unui ansamblu de
metode, tehnici, instrumente cu ajutorul cărora devine posibilă dezvăluirea a ceea ce este
important şi nivelul epistemologic, care reprezintă specificul actului cunoaşterii fenomenelor
şi proceselor sociale.
Scopul fundamental al metodologiei este acela de a ne ajuta să înţelegem, în termeni
cât mai largi posibili, nu atât produsele ştiinţei , cât procesul cunoaşterii însuşii . Pentru a-şi
putea îndeplinii funcţia sa, metodologia cercetării științifice cuprinde, deopotrivă, definirea
adecvată a domeniului studiat, o serie de principii şi reguli de desfăşurare a investigaţiilor,
stabilirea instrumentului de lucru pentru culegerea şi interpretarea datelor, precum şi strategii
de construcţie sau reconstrucţie teoretică.
Metodologia de cercetare în domeniul temei propuse este atotcuprinzătoare, integrală
şi evidenţiază tot ceea ce a acumulat bun știința economică până în prezent, explicând în toată
complexitatea lor fenomenele şi procesele economice, evitând unilateralitatea şi
superficialitatea.
Ca procedee de cunoaştere utilizate subliniem:
 analiza - proces prin care fenomenul studiat este descompus, în mod succesiv în părţi
componente elementare şi fiecare parte este cercetată, în mod complex, pentru a i se distinge
esenţa;
 sinteza - proces care urmează drumul invers analizei, adică reunirea elementelor
analizate în vederea descoperirii legăturilor cauzale şi funcţionale;
 inducţia - proces de raţionalizare care porneşte de la fapte economice concrete
singulare şi avansează treptat spre un grup de fenomene;
 deducţia - proces prin care drumul cercetării porneşte de la trăsăturile generale ale
unui ansamblu de fenomene spre cele particulare;
 abstractizarea şi generalizarea procesului bazat pe logica şi formalizare matematică în
cadrul căruia se reţin anumite trăsături esenţiale comune şi generale ale fenomenului
studiat eliminând ceea ce este instabil şi accidental.
O caracteristică fundamentală a metodologiei de cercetare utilizată este
interdisciplinaritatea, datorită complexității obiectivelor de cercetare.
Metodologia de cercetare se bazează pe un proces analitic capabil să identifice
instrumentele necesare în cadrul analizei socio-economice, incluzând realizarea de modele
care va permite membrilor echipei să colecteze şi să prelucreze datele statistice de o manieră
sistematică. Astfel, metodologia de cercetare se bazează pe două tipuri de cercetare:
 cercetare calitativă - colectarea datelor, analiza şi interpretarea datelor calitative;
 cercetare cantitativă - cercetarea pe baza de sondaj statistic, proiectarea chestionarelor,
eşantionare, metode statistice de prelucrare a datelor.
Obiectivul fundamental al unei astfel de cercetări este perfecţionarea instrumentarului
contabil. Metodologia de cercetare folosită de noi în acest caz presupune testarea unor ipoteze
formulate iniţial, urmată, după cunoaşterea exactă a realităţilor domeniului, de formulare a
unor concluzii pertinente.
Informaţiile obţinute prin cercetarea de tip documentar vor fi analizate atât prin descriere,
prin formularea de concepte şi prin lansarea de opinii.
Componenta de cercetare şi anume metoda deductivă se referă la obţinerea concluziilor
pe baza teoriilor deja existente şi metoda inductivă - interpretarea informaţiei cunoscute şi
desprinderea unor teorii noi pentru domeniul cercetat.
Metoda de cercetare este analiza calitativă prin încercarea de studiere a fenomenului
propus încă din titlul proiectului şi prezentarea unor concluzii generale şi finale. Aceasta
vizează descoperirea unei probleme noi sau dezvoltarea unei noi abordări teoretice pentru o
problemă deja studiată.
Finalizarea cercetării va fi atestata printr-un raport de cercetare care va scoate în evidenţă
modul de structurare al cercetării, prezentarea rezultatelor cercetării, concluzii, limite ale
cercetării şi noi direcţii de cercetare.
CAPITOLUL I : Situațiile financiare – instrumente de analiză si
diagnostic ale unei entități

1.1. Bilanţul contabil – rol şi importanţă

Bilanţul este o noţiune de bază deosebit de importantă, cu care se operează frecvent


în teoria si practica contabilităţii, perceput ca „ un instrument de control al înregistrărilor
contabile şi de cunoaştere şi caracterizare la un moment dat a situaţiei economico – financiare
a intreprinderii.” (C. G. Demetrescu, Istoria contabilităţii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,
p.110).
Bilanţul este o oglindă economică a activităţii unităţilor patrimoniale, care asigură
prezentarea în forma generalizată, sintetizată în etalon valoric, la un moment dat, a
elementelor patrimoniale şi a rezultatelor activităţii .
Pentru a îndeplini funcţia de prezentare generala a activităţii, bilanţul „ trebuie să fie
real , sincer , clar , corect si întocmit la timp ”.
Conţinutul informaţional al bilanţului este deosebit de cuprinzător si complex. Astfel,
daca avem în vedere toate condiţiile foarte riguroase de întocmire şi conţinut, se poate aprecia
ca bilanţul contabil, în toată complexitatea lui, este un tablou sintetic de informaţii, un model
economic şi un instrument de control al gestiunii, conţinând un bogat material pentru analiza
şi studierea situaţiei întreprinderii .
În sistemul contabilităţii, „bilanţul îndeplineşte o funcţie tehnico–contabilă, asigurând
închiderea şi deschiderea conturilor, precum şi prezentarea la sfarşit de perioadă a mijloacelor
economice existente cu resursele lor de formar , inclusiv rezultatele activităţii desfăşurate”.
(M. Paraschivescu, W.Păvăloaia, C.Toma, Contabilitate şi modele de analiză economică ,
Fundaţia Academică Iaşi , 1993 , p.348 ).
Potrivit art. 9 al Legii contabilităţii, bilanţul contabil, “ca document oficial de
gestiune, trebuie să dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei
financiare şi a rezultatelor obţinute”.
Bilanţul contabil trebuie să creeze imaginea reală a întreprinderii. Astfel, Bernard Colasse
spunea în lucrarea “ Contabilitate generală” că : “bilanţul nu redă imaginea întreprinderii, aşa
cum o oglindă reflectă imaginea noastră, ci creează o imagine a acesteia.”
În condiţiile economiei de piaţă sau concurenţiale, datele conţinute în bilanţ pot oferi
o imagine cuprinzătoare şi reală asupra situaţiilor economice si financiare a fiecărui agent
economic. Asemenea informaţii sunt la fel de utile atât pentru întreprinderea însăşi, cât şi
pentru terţi .
Creaţie a contabilităţii în partidă dublă, bilanţul, de la a cărui primă apariţie într-un
tratat de contabilitate s-au scurs mai bine de cinci sute de ani, asigură o imagine fidelă, clară
şi completă a patrimoniului, a situaţie financiare şi a rezultatului obţinut.
În calitatea sa de model informaţional, bilanţul are rolul de a stabili o serie de
indicatori economico–financiari, ceea ce îi oferă caracterul de model contabil şi
informaţional, dar şi de model de gestiune a valorilor materiale şi băneşti delimitate
patrimonial.
Ca model de gestiune, bilanţul contribuie în mod substanţial la asigurarea
reproducţiei patrimoniului în condiţii maxime de eficienţă. Pe baza a ceea ce se cheamă bilanţ
se fundamentează deciziile privind alocarea, utilizarea si recuperarea fondurilor. Totodată,
prin bilanţ se realizează controlul asupra realizării deciziilor, se asumă drepturi şi obligaţii, se
stabilesc răspunderi privind gospodărirea şi dezvoltarea patrimoniului.
Bilanţul se constituie ca o bază de referină, ca mijloc de optimizare în procesul
decizional. Analiza pe bază de bilanţ este analiza diagnostic, fiind orientată spre dezvăluirea
poziţiei financiare a întreprinderii, a capacităţii acesteia de a genera lichidităţi şi performanţă
prin profitabilitate.
În România ultimilor ani, ştiinţa economică a făcut paşi serioşi înainte în ceea ce
priveşte perfecţionarea modelelor de analiză a activităţii economico–financiare a
întreprinderilor în contextul trecerii la economia de piaţă. A fost deschis astfel drumul
cercetărilor în domeniul economic şi au fost introduse procedee şi concepte noi de analiză
utilizate curent în ţările cu economie avansată, cum ar fi : fondul de rulment, necesarul de
fond de rulment, trezoreria pozitivă, trezoreria negativă, trezoreria netă, fluxul de
numerar(engl. „ cash – flow „) etc.
Bilanţul poate fi considerat a fi „ cel mai reprezentativ instrument de înregistrare şi control
folosit de contabilitate, pentru realizarea acesteia, deosebit de util pentru analiza situaţiei
financiare si caracterizarea activităţii economice a întreprinderii într–o anumită perioadă de
gestiune, atât în totalitatea lor, cât si pe diferite stadii ale circuitului economic , cu indicarea
beneficiului sau pierderii realizate; elementul principal pentru explicarea dublei inregistrari;
mijlocul de a oglindi la un moment dat situatia întreprinderii evaluate în bani prin punerea
faţă în faţa a mijloacelor şi resurselor; un calcul de sinteză al contabilităţii , prin care se
prezinta la un moment dat situaţia economică dintr-un perimetru al mişcărilor de valori,
evaluata in bani, punandu – se fata in fata activul cu pasivul; un document contabil alcatuit pe
baza datelor evidentei contabile, asa cum rezulta ele din inregistrarile curente facute in
conturi; instrument specific contabilitati, cu ajutorul caruia se prezinta in mod centralizat si
grupate sistematic datele contabile privind situatia valorica a mijloacelor economi , sursele de
formare ale acestora si rezultatele activitatii la un moment dat „ .

1.2. Bilanţul contabil – conţinut si structură


1.2.1. Bilanţul contabil – conţinut si structură conform Standardului
Internaţional de Contabilitate (IAS 1 )
IAS 1 cere prezentarea tuturor politicilor contabile semnificative care sunt utilizate la
întocmirea situaţiilor financiare. De asemenea, indica unele principii care stau la baza tuturor
aspectelor privind politica contabilă:
 Principiul continuităţii activităţii - situaţiile financiare trebuie întocmite pornind de
la presupunerea că entitatea îşi va continua activitatea în viitor .
 Principiul consecvenţei - modul de prezentare şi clasificare a diferitelor elemente din
situatiile financiare trebuie mentinut de la o perioada la alta.
 Contabilitatea de angajamente - tranzactiile si evenimentele trebuie recunoscute
atunci cand acestea se produc si raportate in perioadele aferente.
 Pragul de semnificaţie - un element este semnificativ şi trebuie prezentat daca poate
influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatilor financiare.
 Cumularea / compensarea - fiecare element semnificativ trebuie prezentat în mod
separat în situatiile financiare: elementele semnificative nu trebuie cumulate sau
compensate.
Acestea sunt discutate în continuare în paragrafele 23-35 din IAS 1 şi sunt în conformitate
cu acele principii stabilite în sectiunea 5 din volumul de Reglementări contabile armonizate
cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS.
Mai mult, acolo unde nu exista cerinte specifice ale IAS privind politica contabilă ce
trebuie aplicată unui anumit element, conducerea trebuie să selecteze politicile contabile care
să asigure faptul că situatiile financiare ofera informatii care sunt:
 relevante pentru nevoile decizionale ale utilizatorilor; şi
 credibile, în sensul că: reprezintă fidel rezultatele şi pozitia financiara a întreprinderii;
reflectă substanta economică a evenimentelor şi tranzactiilor şi nu doar forma lor
juridica; neutre (adică nepartinitoare); sunt prudente (adică estimarea valorilor incerte
se face cu precautie, astfel încat activele sau veniturile nu sunt supraevaluate, iar
datoriile sau cheltuielile nu sunt subevaluate); şi sunt complete sub toate aspectele
semnificative.
Bilanţ - distincţia curent /imobilizat (termen lung)

În conformitate cu IAS 1, întreprinderile trebuie să determine, pe baza naturii


operațiunilor pe care le desfășoară, daca să prezinte sau nu în bilanţ activele curente, activele
imobilizate, datoriile curente şi cele pe termen lung, clasificate separat. Cu toate acestea,
volumul de Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE şi cu IAS cere ca
acestea sa fie clasificate şi raportate separat in bilant.
Trebuie notat faptul că, dacă exista active sau datorii ce combină sume așteptate a fi
recuperate sau achitate atât înainte cât şi după 12 luni de la data bilanțului, valorile ce se
așteaptă a fi recuperate sau achitate după mai mult de 12 luni trebuie prezentate.

Active curente

În conformitate cu IAS 1 un activ este clasificat ca activ curent atunci cand în deplineste
oricare dintre criteriile de mai jos:
 se asteapta a fi realizat, sau este deţinut pentru consum sau vanzare, pe parcursul
ciclului de exploatare normal al întreprinderii; sau
 este deţinut, în principal, în scopul comercializarii sau pe termen scurt ;sau
 se asteapta a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; sau
 reprezinta numerar sau echivalente de numerar (asa cum sunt definite în IAS 7 –
Situatiile fluxurilor de numerar), cu exceptia schimbarii lor sau folosirii pentru plata
unei datorii pentru cel puţin 12 luni de la data bilanţului.
Toate celelalte active trebuie clasificate ca active imobilizate.Prezentul Standard
utilizeaza termenul de “imobilizate” pentru a cuprinde imobilizarile corporale, necorporale şi
financiare pe termen lung. Acesta nu interzice utilizarea descrierilor alternative, atata timp cât
sensul este clar.
Activele curente cuprind stocurile si creanţele comerciale care sunt vândute, consumate
sau realizate ca parte a ciclului normal de exploatare, chiar şi atunci când nu se asteapta să fie
realizate în 12 luni de la data bilanţului.Titlurile de plasament sunt clasificate ca active
curente daca se asteapta să fie realizate in 12 luni de la data bilanţului; altfel ele sunt
clasificate ca active imobilizate.
În practica, toate stocurile, plăţile în avans pentru stocuri si creantele comerciale sunt, în
mod normal, incluse în categoria activelor curente, chiar daca nu se preconizeaza a fi
realizate în termen de 12 luni de la data bilantului.Daca exista creante şi stocuri ce nu se
asteapta a fi realizate în termen de 12 luni de la data bilantului, valoarea acestora trebuie
prezentata separat.
Asa cum s-a mentionat mai sus, numerarul sau echivalentele de numerar a caror utilizare
nu este restrictionata trebuie tratate ca active curente.Numerarul şi echivalentele de numerar a
caror utilizare este restrictionata trebuie tratate ca active imobilizate.

Datorii curente

În conformitate cu IAS 1 o datorie este clasificata ca fiind curenta atunci cand


îndeplineste oricare dintre criteriile urmatoare:
 se asteapta să fie decontata în cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii;
 este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului;sau
 este deţinuta în principal în scopul comercializării;sau
 întreprinderea nu are un drept necondiţionat de a amâna decontarea datoriei pentru cel
puţin 12 luni de la data bilanţului.
Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.

Tratamentul contabil

Principiul de baza este că activele curente trebuie evaluate, în mod normal, la minimul
dintre cost si valoarea realizabila netă.
Activele imobilizate sunt, în mod normal, înregistrate la cost sau la valoarea
reevaluata minus orice amortizare cumulata sau provizioane pentru depreciere. Amortizarea
implica extinderea costului capitalului (sau a valorii reevaluate) a unui activ minus valoarea
lui reziduală pe durata estimată de viată utilă.

Momentul recunoaşterii

Recunoaşterea initială are loc atunci când:

 este probabil ca vor fi generate de sau către întreprindere beneficii economice viitoare
asociate activului (sau datoriei); şi
 costul activului (sau datoriei) poate fi evaluat cu o certitudine rezonabilă.

Situaţii financiare

IAS 1 cere prezentarea urmatoarelor situaţii financiare:


 Bilanţ;
 Cont de profit şi pierdere;
 Situaţia modificărilor capitalurilor proprii;
 Situaţia fluxurilor de numerar; şi
 Note explicative
Structura bilanţului, a contului de profit şi pierdere şi a situatiei modificărilor
capitalurilor proprii este reglementată de IAS 1 (vezi mai jos) şi de volumul de Reglementări
contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE şi cu IAS. Situatia fluxurilor de numerar este
reglementată de IAS 7.
În situaţiile financiare trebuie prezentate cifre comparative pentru toate informatiile
numerice, mai putin în cazul în care un IAS permite neprezentarea lor.

Informaţii ce trebuie prezentate în bilanţ

IAS 1 prescrie minimul de elemente care trebuie să apară în bilanţ. Acestea sunt:

a. imobilizari corporale
b. active necorporale
c. active financiare, mai putin valorile de la punctele (d), (f) si (g)
d. investitii contabilizate utilizandu-se metoda punerii in echivalenta ;
e. stocuri ;
f. creante comerciale şi alte creante;
g. numerar şi echivalente de numerar ;
h. datorii comerciale şi alte datorii;
i. datorii şi active fiscale în conformitate cu IAS 12
j. provizioane
k. datorii pe termen lung purtatoare de dobanda
l. interes minoritar (numai pentru situatii financiare ale grupului) prezentat în
capitalurile proprii;
m. capital emis şi rezerve atribuibile detinatorilor de capitaluri proprii ale societatii –
mama.

Bilanţul trebuie să includa, de asemenea, elemente – randuri care prezinta urmatoarele valori:

 totalul activelor clasificate că fiind detinute pentru vanzare şi activele incluse în


grupurile destinate cedarii clasificate ca fiind detinute pentru vanzarea în
conformitate cu IFRS 5;
 active imobilizate detinute în vederea vanzarii şi operatiuni întrerupte,etc.
Conformitatea cu formatul de bilanţ stabilit în volumul de Reglementari contabile armonizate
cu directiva a IV-a a CEE şi cu IAS va asigura în mod normal satisfacerea acestor cerinte.

Informaţii ce trebuie prezentate în bilanţ sau în note

Raţionamentele privind prezentarea separată în bilanţ a altor elemente au la bază 3 criterii:


1. natura si lichiditatea activelor precum şi pragul lor de semnificatie conducand la
prezentarea separata a fondului comercial şi a activelor provenind din cheltuielile de
dezvoltare, a activelor monetare şi nemonetare, precum şi a activelor curente şi a celor
imobilizate.
2. functia activelor în cadrul întreprinderii conducand la prezentarea separată a activelor
financiare şi de exploatare, a stocurilor, a creantelor, numerarului şi a echivalentelor
de numerar.
3. suma, natura şi delimitarea în timp a datoriilor conducând la prezentarea separată a
datoriilor purtatoare şi nepurtatoare de dobanda şi a provizioanelor, clasificate în
curente şi pe termen lung.
IAS 1 cere unei întreprinderi să prezinte alte subclasificari ale elementelor-randuri
prezentate într-o maniera corespunzatoare activităţii întreprinderii. Astfel de subclasificări
posibile sunt discutate în paragraful 73 din IAS 1. De fapt, volumul de Reglementări
contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE şi cu IAS cere prezentarea unor astfel de
subclasificări.
1.2.2. Bilanțul contabil – conținut şi structură conform Ordinului nr.1802/2014
pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate

Obiectivele legate de unificarea pieţei financiare în cadrul Uniunii Europene au


presupus preocupari pentru armonizarea legislaţiei în domeniul contabilitaţii a ţărilor
membre.
Data fiind importanţa covârşitoare a contabilităţii pentru bunul mers al activităţii
unităţilor patrimoniale, trecerea la economia de piaţă a impus ca sistemul de contabilitate
existent în România să fie restructurat corespunzător cerinţelor şi condiţiilor noii etape de
tranziţie într-o strânsă corelaţie cu noile reglementări apărute privind finanţele, controlul
finaciar, activitatea bancară, preţurile, investiţiile de capital străin şi privatizarea proprietăţii
de stat, precum şi cu alte reglementări.
Drept urmare, normele sistemului contabil român au fost aşezate pe coordonatele
contabilităţii europene, cu o paletă largă de concepţii şi soluţii practice noi.
În bilanţ elementele de activ şi datoriile sunt grupate dupa natură şi lichiditate,
respectiv natură şi exigibilitate.
Formatul bilantului, respectiv al bilantului prescurtat,si cel al contului de profit si
pierdere nu se modifica de la un exercitiu financiar la altul. In cazuri exceptionale sunt
permise totusi abateri de la acest principiu pentru a se oferi o imagine fidela a activelor,
datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau pierderii entitatii. Astfel de abateri si
justificarile corespunzatoare se prezinta in notele explicative la situatiile financiare.
In bilant, respectiv bilantul prescurtat, precum si in contul de profit si pierdere,
elementele prevazute la pct. 132, respectiv pct. 451, si pct. 428 se prezinta separat, in ordinea
indicata.
Formatul, nomenclatura si terminologia elementelor din bilant si din contul de profit
si pierdere care sunt precedate de cifre arabe sunt adaptate, prin reglementari speciale emise
in acest sens de catre Ministerul Finantelor Publice si alte autoritati de reglementare, in
cazurile in care natura specifica a activitatii anumitor entitati justifica acest lucru.
Pentru fiecare element de bilant, de cont de profit si pierdere si, dupa caz, din situatia
modificarilor capitalului propriu si situatia fluxurilor de trezorerie trebuie prezentata valoarea
aferenta exercitiului financiar la care se refera bilantul, contul de profit si pierdere si, dupa
caz, situatia modificarilor capitalului propriu si situatia fluxurilor de trezorerie, precum si
valoarea aferenta elementului corespondent pentru exercitiul financiar precedent. Ca urmare,
un element de bilant, din contul de profit si pierdere si, dupa caz, din situatia
modificarilor capitalului propriu si situatia fluxurilor de trezorerie pentru care nu exista
valoare nu trebuie prezentat, cu exceptia cazului in care exista un element corespondent
pentru exercitiul financiar precedent.
Daca valorile nu sunt comparabile, acest lucru se prezinta in notele la situatiile
financiare, insotit de explicatii.
Un activ reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor
evenimente trecute, de la care se asteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru
entitate şi al carui cost poate fi evaluat in mod credibil .
O datorie reprezinta o obligatie actuala a entitatii ce decurge din evenimente trecute şi
prin decontarea careia se asteapta să rezulte o iesire de resurse care încorporeaza beneficii
economice .
Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual al actionarilor în activele unei entitati
dupa deducerea tuturor datoriilor sale.
Daca un activ sau o datorie are legatura cu mai mult de un element din formatul de
bilant, relatia sa cu alte elemente trebuie prezentata în notele explicative, daca o asemenea
prezentare este esentiala pentru întelegerea situatiilor financiare anuale. De exemplu: o
imobilizare corporala finantata partial din subventii, partial din surse proprii; o imobilizare
corporala reevaluata, pentru care transferul in rezultatul reportat, al surplusului din
reevaluare, se face pe masura amortizarii imobilizarii; un imprumut obligatar pentru care s-a
prevazut o prima de rambursare a obligatiunilor; o majorare de capital subscrisa de actionari
la o valoare mai mare decat valoarea nominala a actiunilor corespunzatoare (subscriere cu
prima de capital) etc.
Actiunile proprii precum și cele detinute la entitatile afiliate trebuie prezentate numai
în cadrul elementelor prevazute în acest scop.
Toate angajamentele sub forma garantiilor de orice fel trebuie, în cazul în care nu
exista obligatia de a le prezenta ca datorii, să fie în mod clar prezentate în notele explicative,
şi trebuie facuta distinctie între diferitele tipuri de garantii recunoscute de legislatia
nationala.Trebuie facuta o prezentare separata a oricarei garantii valorice care a fost
prevazuta. Angajamentele de acest tip care exista în relatia cu entitatile afiliate trebuie
prezentate distinct.
Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul
caruia îi sunt destinate.
Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizarii pe o baza continua, în
scopul desfasurarii activitatilor entitatii.
Miscarile diverselor elemente de imobilizari se prezinta în notele explicative. În acest
scop, se prezinta distinct, începand cu preţul de achiziţie sau costul de producţie, pentru
fiecare element de imobilizare, pe de o parte, cresterile, cedarile şi transferurile în cursul
exercitiului financiar iar, pe de alta parte, ajustarile cumulate de valoare la inceputul
exercitiului financiar şi la data bilantului, precum şi rectificarile efectuate în cursul
exercitiului financiar asupra ajustarilor de valoare din exercitiile financiare precedente.
Ajustarile de valoare se prezinta în bilant ca deduceri clare din elementele corespunzatoare.
Daca, atunci cand situatiile financiare anuale se intocmesc conform prezentelor
reglementari pentru prima oara, pretul de achizitie sau costul de productie al unei imobilizari
nu poate fi determinat fara cheltuieli sau în tarzieri exagerate, valoarea reziduala de la
începutul exercitiului financiar poate fi tratata drept pret de achizitie sau cost de productie.
Orice aplicare a acestei prevederi trebuie prezentata în notele explicative.
Atunci cand se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, miscarile diverselor
elemente de imobilizari, prevazute la alin. (1), se prezinta în cepand cu pretul de achizitie sau
costul de productie, rezultat din reevaluare. În acest scop, valoarea reevaluata se substituie
valorii de intrare a imobilizarilor corporale.
Drepturile asupra proprietatilor imobiliare şi alte drepturi similare, aşa cum sunt
definite de legislatia nationala, trebuie prezentate la "Terenuri şi constructii".
În sensul prezentelor reglementari, prin interese de participare se întelege drepturile în
capitalul altor entităţi, reprezentate sau nu prin certificate, care, prin crearea unei legaturi
durabile cu aceste entitati, sunt destinate sa contribuie la activitatile entitatii. Deţinerea unei
parti din capitalul unei alte entitati se presupune ca reprezinta un interes de participare, atunci
cand depaseste un procentaj de 20%.
Cheltuielile efectuate în cursul exercitiului financiar, dar care sunt aferente unui
exercitiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Cheltuieli în avans".
Veniturile care, desi se refera la exercitiul financiar în cauza, nu se incaseaza pana la
expirarea acestuia, trebuie prezentate la "Creanţe". În cazul în care astfel de venituri sunt
semnificative, acestea trebuie prezentate şi în notele explicative.
Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţina seama de reducerile
valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanţului, indiferent dacă acea reducere este
sau nu definitivă.
Ajustările de valoare pot fi: ajustări permanente, denumite in continuare amortizări, si/sau
ajustările provizorii, denumite in continuare ajustări pentru depreciere sau pierdere de
valoare, in functie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării activelor.
Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a caror natura este clar definită si
care la data bilanţului este probabil să existe, sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte
în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea.
Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.
Veniturile de încasat înainte de data bilanţului, dar care se referă la un exerciţiu
financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Venituri in avans".
Cheltuielile care, desi se refera la exerciţiul financiar în cauza, se vor plati numai în
cursul exerciţiului financiar ulterior, trebuie prezentate la "Datorii". În cazul în care astfel de
cheltuieli sunt semnificative, ele trebuie prezentate si în notele explicative.
1.3. Contul de profit și pierdere – consideraţii teoretice

Ca în orice activitate economicǎ obţinerea profitului este un obiectiv al


managementului financiar. În sistemul bancar profitabilitatea este un indicator cheie deoarece
repartizarea profitului constituie o sursǎ importantǎ de generare a capitalului. Indicatorii de
profitabilitate sunt urmǎriţi atât de acţionari şi potenţialii investitori, cât şi de autoritatea
monetarǎ. De asemenea profitabilitatea este un indicator relevant pentru stabilirea poziţiei
instituţiei financiare pe piaţǎ, cât şi pentru evaluarea profilului de risc şi a rezultatelor
managementului.
Analiza financiarǎ în general, se face pe baza situaţiilor financiare, iar în cazul
profitabilitǎţii informaţiile relevante se gǎsesc în contul de profit şi pierdere. Aceasta relevǎ
sursele de câştig ale instituţiei de credit, cantitatea şi tipologia acestora, precum şi calitatea
portofoliului de credite şi categoriile de cheltuieli.
În condiţiile în care obiectivul situaţiilor financiare este de a oferi informaţii despre
poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie ale unei unităţi
patrimoniale, utile pentru o gamă largă de utilizatori în luarea deciziilor economice, o atenţie
specială trebuie acordată contului de profit şi pierdere, acesta fiind principalul instrument prin
intermediul căruia se reflectă performanţele financiare, deoarece pe de o parte furnizează
informaţiile necesare pentru evaluarea acestora, iar pe de altă parte pe cele indispensabile
pentru determinarea riscului fluxurilor de numerar.
Chiar dacă fiecare componentă a situaţiilor financiare oferă informaţii diferite, ele
trebuie corelate pentru că reflectă diferite aspecte ale aceloraşi tranzacţii sau evenimente, iar
în prezentul articol vom aborda aspecte generale privind contul de profit şi pierdere din
perspectiva modelelor de cont de profit şi pierdere.
În acest sens, după abordarea teoretică succintă a contului de profit şi pierdere, vom
preciza avantajele a două modele de cont de profit şi pierdere fără a omite însă limitele
acestora. Astfel, vom reda structura contului de rezultate pe două trepte ale normalizării: la
nivel internaţional şi naţional.
Pentru a clarifica aspectele teoretice privind contul de profit şi pierdere, considerăm
oportun să facem referire la problematica performanţei. Urmărind evoluţia în timp a acestei
noţiuni, cercetătorii au găsit diverse definiţii utilizând măsuri bazate pe percepţia managerilor
entităţii, pe nivelul de realizare a obiectivelor, pe productivitatea şi eficacitatea întreprinderii
sau pe crearea valorii. În mod concret, investigaţiile efectuate în procesul de evaluare a
performanţelor unei unităţi patrimoniale au character relativ, deoarece condiţiile afacerii
diferă de la o întreprindere la alta şi de la o industrie la alta, iar pe de altă parte, sistemul
indicatorilor de performanţă trebuie conceput astfel încât să fie satisfăcute nevoile
informaţionale ale utilizatorilor.
Astfel, în ţările anglo-saxone, unde bursele de valori au un rol mai mare decât cele din
Europa Continentală, valoarea unei entităţi este stabilită prin capacitatea sa de a genera
beneficii şi nu ca o sumă a valorilor elementelor aferente poziţiei financiare.
În acest sens, contul de profit şi pierdere exprimă mai bine această aptitudine, iar
efectul pozitiv, imediat care se degajă este acela că rezultatul net nu exprimă doar o variaţie a
poziţiei financiare, ci devine un indicator de performanţă.
De altfel, în literatura de specialitate regăsim abordarea conform căreia contul de
profit şi pierdere este situaţia financiară care filmează cauzele normale şi accesorii ale
gestiunii în intervalul de timp delimitat drept exerciţiul financiar, şi care fotografiază efectele
aceloraşi cauze asupra situaţiei entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar.
Limitele folosirii contului de profit şi pierdere sunt reprezentate de faptul că deşi
părţile componente ale situaţiilor financiare se corelează, ele oferă informaţii diferite şi este
probabil ca niciuna să nu servească unui singur scop sau să ofere toate informaţiile impuse de
necesităţile specifice ale utilizatorilor.
Astfel, situaţia veniturilor şi cheltuielilor oferă o imagine incompletă a performanţei
dacă nu este folosită împreună cu bilanţul şi cu situaţia modificărilor poziţiei financiare.
Luând în considerare aceste aspecte, se impune necesitatea prezentării modelelor de cont de
profit şi pierdere.

1.4. Contul de profit şi pierdere – conţinut şi structură


1.4.1.Contul de profit şi pierdere – conţinut şi structură conform Standardului
Internaţional de Contabilitate (IAS)
Pentru a veni în întâmpinarea entităţilor şi a utilizatorilor de informaţii financiare al
căror deziderat îl reprezintă performanţa financiară, organismele de normalizare contabilă au
fost preocupate de găsirea unor modele din care să reiese informaţiile privind performanţa
entităţii.
Aspectele referitoare la contul de profit şi pierdere, pe treapta internaţională a
normalizării contabile, sunt tratate de IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare, care stipulează
drept obiectiv al situaţiilor financiare oferirea informaţiilor despre poziţia financiară,
performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie ale unei entităţi, utile pentru o gamă largă de
utilizatori în luarea deciziilor economice. În acest context, dacă poziţia financiară a firmei
este redată de bilanţ, aspectele referitoare la performanţa financiară sunt urmărite cu ajutorul
contului de profit şi pierdere numită situaţia rezultatului global, iar o entitate trebuie să
prezinte toate elementele de venituri şi cheltuieli recunoscute într-o perioadă.
Norma internaţională modificată stipulează că situaţia rezultatului global trebuie să
includă, cel puţin elemente-rânduri care să prezinte următoarele valori:
- veniturile;
- costurile de finanţare;
- partea din profit sau pierdere aferentă entităţilor asociate şi asocierilor în
participaţie contabilizată prin metoda punerii în echivalenţă;
- cheltuiala cu impozitul;
- o sumă unică cuprinzând totalul profitului sau pierderii după impozit din
activităţile întrerupte şi suma câştigului sau pierderii după impozit
recunoscut(e) la evaluarea la valoarea justă minus costurile generate de
vânzare sau la cedarea activelor sau grupului (grupurilor) destinate cedării care
constituie activităţi întrerupte;
- profitul sau pierderea;
- fiecare componentă a altor elemente ale
- rezultatului global clasificată în funcţie de natură;
- partea altor elemente ale rezultatului global al entităţilor asociate şi al
asocierilor în participaţie contabilizată folosind metoda punerii în echivalenţă;
- rezultatul global total.
Următoarele elemente trebuie prezentate în situaţia rezultatului global ca alocări
aferente perioadei:
- profitul sau pierderea aferent(ă) perioadei care se atribuie intereselor care nu
controlează;
- profitul sau pierderea aferent(ă) perioadei care se atribuie proprietarilor
societăţii mamă;
- rezultatul global corespunzător perioadei care se atribuie intereselor care nu
controlează;
- rezultatul global pentru perioada care se atribuie proprietarilor societăţii
mamă.
Norma internaţională modificată stipulează că o entitate trebuie să prezinte elemente-
rânduri suplimentare, titluri şi subtotaluri în situaţia rezultatului global şi în situaţia
individuală a veniturilor şi cheltuielilor (dacă se prezintă), atunci când o astfel de prezentare
este necesară pentru expunerea fidelă a rezultatelor financiare ale entităţii. Aceste elemente-
rând care trebuie adăugate la cele cerute de IAS 1 sunt o consecinţă a raţionamentului
profesional, Standardele Internaţionale de Raportare Financiară lăsând o mare libertate de
gândire contabilului. Factorii de care trebuie să se ţină seama la prezentarea separată a altor
elementerând se referă la pragul de semnificaţie precum şi natura şi funcţia elementelor de
venituri şi cheltuieli.
Toate elementele de venituri şi cheltuieli dintr-o perioadă trebuie recunoscute în profit
sau pierdere, exceptând cazul în care un IFRS stipulează o modalitate diferită şi anume, în
afara profitului sau pierderii din perioada curentă.
În acest sens, IAS 8 Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile şi erori
abordează două astfel de circumstanţe: corectarea erorilor şi efectul modificărilor politicilor
contabile, iar alte IFRS - uri prevăd componente ale altor elemente ale rezultatului global care
nu sunt recunoscute în profit sau pierdere, şi respectiv:
- modificările din surplusul de reevaluare;
- câştigurile şi pierderile actuariale din planurile de beneficii determinate,
recunoscute în conformitate cu punctul 93A din IAS 19
Beneficiile angajaţilor;
- câştigurile şi pierderile care rezultă din conversia situaţiilor financiare ale unei
operaţiuni din străinătate;
- câştigurile şi pierderile din reevaluarea activelor financiare disponibile în
vederea vânzării.
Pe lângă informaţiile minime obligatorii care trebuie prezentate în situaţia rezultatului
global, o entitate trebuie să prezinte o serie de informaţii, fie în situaţia rezultatului global, fie
în note ca urmare a naturii şi valorii lor. În acest sens menţionăm:
- reducerea valorii contabile a stocurilor până la valoarea realizabilă netă sau a
imobilizărilor corporale până la valoarea recuperabilă, precum şi reluări ale
unor astfel de reduceri;
- restructurări ale activităţilor unei entităţi şi reluări ale oricăror provizioane
pentru costurile restructurării;
- cedări ale unor elemente de imobilizări corporale;
- cedări ale unor investiţii;
- activităţi întrerupte;
- soluţionarea litigiilor;
- alte reluări de provizioane.
Decizia finală a entităţilor privind alegerea între metoda destinaţiei cheltuielilor şi
metoda naturii acestora depinde de factori istorici, de cei aferenţi sectorului economic,
respectiv de natura entităţii, iar aceasta va trebui să reţină prezentarea cea mai relevantă şi cea
mai fiabilă, varianta care prezintă cel mai fidel performanţa, IFRS chiar încurajând acest
aspect.

1.4.2. Contul de profit si pierdere – conţinut şi structură conform OMFP


nr.1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate

Formatul contului de profit şi pierdere nu se modifică de la un exercițiu financiar la


altul. În cazuri excepționale sunt permise totuşi abateri de la acest principiu pentru a se oferi
o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare şi a profitului sau pierderii entității.
Astfel de abateri şi justificările corespunzătoare se prezintă în notele explicative la situațiile
financiare.
Formatul, nomenclatura şi terminologia elementelor din contul de profit şi pierdere
care sunt precedate de cifre arabe sunt adaptate, prin reglementări speciale emise în acest sens
de către Ministerul Finanțelor Publice şi alte autorități de reglementare, în cazurile în care
natura specific a activității anumitor entități justifică acest lucru.

Prezentarea contului de profit şi pierdere


Formatul contului de profit şi pierdere întocmit de entitățile prevăzute la pct. 9 alin.
(3) şi pct. 9 alin. (4) din OMFP 1802/2014, precum şi de entitățile de interes public, este
următorul:
1. Cifra de afaceri netă
2. Variația stocurilor de produse finite şi a producției în curs de execuție
3. Producția realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată
4. Alte venituri din exploatare
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile
b) Alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli cu personalul:
a) Salarii şi indemnizații
b) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor referitoare la
pensii
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi imobilizările necorporale
b) Ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul care acestea depăşesc
suma ajustărilor de valoare care sunt normale în entitatea în cauză
8. Alte cheltuieli de exploatare
9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor obținute de la
entitățile afiliate
10. Venituri din alte investiții şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu
indicarea distinctă a celor obținute de la entitățile afiliate
11. Alte dobânzi de încasat şi venituri similare, cu indicarea distinctă a celor obținute
de la entitățile afiliate
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investițiile deținute ca active
circulante
13. Dobânzi de plătit şi cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor de plătit
entităților afiliate
14. Impozitul pe profit
15. Profitul sau pierderea după impozitare
16. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
17. Profitul sau pierderea exercițiului financiar
Contul de profit şi pierdere cuprinde: cifra de afaceri netă, veniturile şi cheltuielile
exercițiului, grupate după natura lor, precum şi rezultatul exercițiului (profit sau pierdere).
Atunci când, în baza unor prevederi legale exprese, în conturile de venituri au fost
cuprinse sume reprezentând diverse impozite şi taxe reflectate concomitent în conturi de
cheltuieli, cu ocazia întocmirii contului de profit şi pierdere, la cifra de afaceri netă se vor
înscrie sumele reprezentând veniturile menționate, corectate cu cheltuielile corespunzătoare
acelor impozite şi taxe.
Exemple de situații care impun ajustarea cifrei de afaceri nete, prezentată în contul de
profit şi pierdere, pot fi următoarele:
- impozitul se determină în funcție de nivelul cifrei de afaceri;
- impozitul se datorează ca urmare a vânzării unui produs sau a unui serviciu;
- impozitul se colectează în numele autorităților, în legătură cu vânzarea unui
produs sau a unui serviciu.
Conturile sintetice de venituri şi de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice, în
funcție de necesitățile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităților proprii ale
entității.
CAPITOLUL II : Studiu de caz privind analiza financiar –
contabilă pe baza bilanțului şi a contului de profit şi
pierdere la S.C. FARMACEUTICA REMEDIA S.A.

2.1. Prezentarea generală a entităţii – Studiu de caz

Denumirea firmei: FARMACEUTICA REMEDIA S.A.


In toate facturile, avizele, actele, publicatiile si documentele emise de Societate, pe
langa denumirea urmata de cuvintele "societate pe Actiuni" sau abrevierea S.A., se va
mentiona sediul social, numarul din Registrul Comertului, codul unic de inregistrare si
capitalul social subscris si varsat conform ultimului bilant aprobat.

Forma juridică de constituire: Societate pe Actiuni


Societatea este persoana juridica romana, constituita ca societate comerciala pe
actiuni, functionarea ei fiind reglementata de prevederile Legii nr. 31/1990, modificata si
republicata, ale Legii 297/2004 privind piata de capital, cu modificari, de ielelalte prevederi
aplicabile ale legislatiei romane si de prevederile prezentului Act Constitutiv,
Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Actionarii sunt raspunzatori
numai pana la concurenta contributiei lor la capitalul social al societatii.

Sigla firmei :

Numărul şi data înregistrării la Registrul Comerţului: J20/700/1991


CUI: 2115198 atribut fiscal RO
Cod de inregistrare fiscala: RO2115198

Sediul social :
DEVA, Str. Dorobantilor nr. 43, Judetul Hunedoara
Tel: +40 254 223 260
Marketing : dana.macra@remedia.ro
Sediul social al Societatii poate fi mutat la orice alta adresa din Romania, prin
hotararea Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor sau hotararea Consiliului de
Administratie, dupa caz, in conformitate cu cerintele de procedura si publicitate prevazute de
legislatia romana.
Societatea poate, in conformitate cu cerintele de procedura si publicitate prevazute de
legislatia romana, sa deschida filiale si sucursale, agentii, puncte de lucru si reprezentante la
orice adresa din Romania si din strainatate.

Obiectul de activitate al Societatii consta in urmatoarele :


Domeniul principal de activitate al Societatii : cod CAEN 464 Comert cu ridicata al
bunurilor de consum;
Obiectul principal de activitate : cod CAEN 4646 - comert cu ridicata al produselor
farmaceutice.

Capitalul social al Societatii se prezinta astfel :


Capitalul social al Societatii este de 10.608.980 lei, integral subscris si varsat. Este
constituit din 9.698.082 lei aport in numerar, 573.887,30 lei aport din fuziuni si 337.010,70
lei aportul initial al Statului Roman care este actionarul fondator.
Este divizat in 106.089.800 acţiuni nominative dematerializate, în valoare nominală
de 0,1 lei / 1 acţiune. Actiunile Farmaceutica REMEDIA S.A pot fi tranzactionate, in tot sau
in parte, prin intermediul Bursei de Valori Bucuresti.

Structura capitalului social :


 66,0580 % din capitalul social subscris şi integral vărsat deţine Valentin-Norbert
TARUS,
 16,4824 % deţine Societatea AHG Vermogensverwaltungs GmbH ,
 9,0343 % deţin Alti acţionari, persoane fizice,
 8,4252 % deţin Alti acţionari, persoane juridice.

Scurt istoric al societatii


Farmaceutica REMEDIA S.A. este o companie cu activitati integrate de vanzare
medicamente, promovare si marketing in domeniul sanatatii.
1991: Oficiul Farmaceutic Regional Deva, deschis in 1957, devine Farmaceutica
REMEDIA S.A. si opereaza ca distribuitor regional cu lant propriu de 27 de farmacii in
judetele Hunedoara si Alba
1994: Valentin-Norbert TARUS infiinteaza compania V.TARUS RoAgencies S.R.L.
pentru dezvoltarea si consolidarea parteneriatelor strategice cu producatori internationali de
medicamente de renume si reprezentarea acestora pe piata Farmaceutica romaneasca.
2000: Compania V.TARUS RoAgencies S.R.L. achizitioneaza pachetul majoritar al
Farmaceutica REMEDIA S.A. – distribuitor regional cu lant propriu de farmacii in judelete
Hunedoara si Alba.
2006: Farmaceutica REMEDIA S.A. fuzioneaza cu V. TARUS RoAgencies S.R.L.
prin absorbtia actionarului majoritar.
2008: Se inaugureaza un nou centru logistic in Bucuresti, la nivelul standardelor
internationale GDP.
2009: Farmaceutica REMEDIA S.A. este promovata si listata la BVB Bucuresti
categoria II, iar dl Lutz STACHE, reprezentantul firmei AHG Vermogensverwaltungs
achizitioneaza 16,5% din actiunile companiei.
2011: Lantul de Farmacii REMEDIA se extinde in restul tarii la 63 de unitati.
Compania isi consolideaza structura, prin trei divizii specializate – Farmaciile REMEDIA,
Divizia distributie si Divizia spitale -, servicii logistice la nivel national, servicii integrate de
marketing si promovare medicala, cat si servicii de inregistrare produse farmaceutice si
monitorizare studii clinice pentru piata farmaceutica.

Cifra de afaceri se dubleaza de la consolidarea business-ului in 2006.


2012: Lantul de Farmacii REMEDIA se extinde in tara la 72 de unitati si o cifra de
afaceri neta a companiei de 53 mil Euro, cu EBITDA peste 1,8 milioane de euro. Farmaciile
REMEDIA isi diversifica serviciile oferite, inclusiv ingrijiri la domiciliu prin companii
specializate.
2013 : Farmaceutica REMEDIA S.A. este marca inregistrata cu NR. 130846 la Oficiul
de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM).
2014: Preocupata de cresterea accesibilitatii si a gamei de produse si servicii
furnizate, Farmaceutica REMEDIA isi continua expansiunea, reteaua numarand la finele
anului 90 de unitati, inclusiv REMEDIA Baby, magazin dedicat exclusiv copiilor. Adaptarea
permanenta la cerintele consumatorilor a dus la crearea unei zone speciale REMEDIA
Natural in fiecare farmacie
2015: A 3-a editie a evenimentului “Business-ul la el acasa” marcheaza 18 ani de
prezenta a Farmaceutica REMEDIA S.A. la Bursa de Valori Bucuresti si peste 20 de ani de
activitate in domeniul farmaceutic.

Urmare impunerii legislative privind separarea activitatilor cu ridicata de cele de


retail farmaceutic, AGEA Farmaceutica REMEDIA S.A. a hotarat in 9.12.2014 pastrarea
activitatilor de retail prin operarea celor peste 90 de farmacii proprii si sa transfere linia de
business constand in distributia angro impreuna cu activitatile de logistica si alte serviciile
auxiliare acesteia catre Farmaceutica REMEDIA Distribution & Logistics SRL, societate
detinuta integral. Prin aceasta separare nu sunt diminuate drepturile actionarilor Farmaceutica
REMEDIA S.A. iar acest process se va desfasura pe intreg parcursul anului 2015, conform
prevederilor art.III din Legea 91/23.04.2015.

Diagnosticul comercial

Prezentarea produselor
Societatea actioneaza in calitate de partener pentru introducerea pe piata, promovarea
si distribuirea produselor farmaceutice in Romania si in alte tari din Europa de Est.
Expertiza, programele si campaniile de promovare acopera atat gama produselor de
spital, cat si a celor destinate farmaciilor (RX, OTC, parafarmaceutice) din numeroase
specialitati medicale: ATI, boli infectioase, cardiologie, chirurgie cardiovasculara, chirurgie
generala, dermatologie, diabetologie, epidemiologie, hematologie, managementul plagilor,
medicina de familie, neurologie, oncologie, pediatrie, transplantologie, etc.
Categoriile de produse comercializate de societate sunt : cosmetic, dispozitive
medicale, produse de slabit, produse naturiste, suplimente alimentare, tehnica medicala,
vitamine si minerale, etc.
Farmaciile REMEDIA ofera si servicii medicale conexe prin parteneriatele incheiate.
Interesul pentru client si dorinta permanenta de dezvoltare au generat ideea unor servicii
complete. Serviciile de ingrijire medicala gratuita la domiciliu pot fi o alternativa optima
pentru persoanele care necesita perioade indelungate de spitalizare sau pentru bolnavii in
stadiile terminale. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate deconteaza serviciile de ingrijire
medicala la domiciliu.
Farmaceutica REMEDIA S.A. asigura servicii complete, prin centrele logistice la
nivel national, pentru companiile interesate in reducerea costurilor pe activitatile de
outsourcing.
Echipa Regulatory Affairs (RA) asigura o gama variata de servicii:
 Inregistrarea de medicamente, dispozitive medicale, suplimente nutritive si produse
cosmetice in Romania si in Republica Moldova.
 Efectuarea de studii de piata in vederea largirii portofoliului de produse ale
companiei.
 Monitorizarea studiilor clinice desfasurate de companiile partenere.
Contracte prezente in derulare:
Prezentarea clientilor și a furnizorilor
Activitatea de vanzare si relatia cu clientii sunt mentinute si dezvoltate zilnic de peste
30 de persoane organizate in echipe de RV (Reprezentant de Vanzari) si RVT (Reprezentant
de Vanzari prin Telefon), cu supervizarea permanenta din partea RSM (Manager regional
vanzari) si DM (Manager distributie).
Asigura vanzarea si distributia de produse farmaceutice si parafarmaceutice precum si
servicii diversificate pentru mai mult de 2.500 clienti farmacii de circuit deschis:
 Farmacii indepenente
 Lanturi de Farmacii
 Distribuitori
prin centrele logistice din Bucuresti, Deva, Brasov, Craiova, Iasi, Pitesti, Tg.Mures,
Timisoara.
Asigura vânzarea de produse farmaceutice, vaccinuri si materiale sanitare, în baza
contractelor si parteneriatelor solide încheiate cu peste 400 de clienti:
 Spitale din sistemul sanitar public si privat
 Centre Medicale de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu
 Institute Clinice Nationale
 Autoritati de Sanatate Publica si Ministerul Sanatatii
In prezent oferim servicii integrate de marketing si promovare medicamente pentru
companii farmaceutice de renume pe arii terapeutice cardio-vascular si diabet / GEBRO-
PHARMA, dermato-cosmetice / AURIGA, ISISPHARM, managementul plagilor /
HEMATRIS, ULURU, medicina de familie si pediatrie / DOETSCH GRETHER,
OYSTERSHELL, ROWA-WAGNER, TRENKA, ortopedie / FinCERAMICA, ORTEQ, neo-
natologie / Alprostadil “REMEDIA” 500 mcg, servicii in tratamentul oncologic personalizat /
CARIS, transplant / KOHLER CHEMIE, ZEPHYR, precum si linia stomatologica KERR-
PENTRON CLINICAL
Farmaceutica REMEDIA S.A. a consolidate procesul de achizitii centralizate , inclusiv in
colaborare cu alti parteneri, in scopul obtinerii celor mai bune conditii comerciale din
piata(discount-uri si termene de plata). In anul 2011, FarmaceuticaREMEDIA S.A. a
achizitionat produse farmaceutice si parafarmaceutice de la un numar de aproximativ150
furnizori, din care
 furnizori (producatori)externi:31furnizori
 (producatori) autohtoni: 11
 alti distribuitori de pe piata locala:100 Ponderea pe care o ocupa furnizorii in total
valoare achizitii este:
 furnizori (producatori) externi: 46%
 furnizori (producatori) autohtoni: 8%
 alti distribuitori de pe piata locala:46 % La 31.12.2011stocurile societatii, din care o
pondere de 99,7% o reprezinta marfurile, se ridicau la suma de 24.055.021Lei, in
crestere cu 26% fata de aceeasi perioada a anului trecut(19.042.669Lei).Cresterea se
datoreaza majorarii cifrei de afaceri si constituirii de stocuri in farmaciile nou
deschise .
Diagnosticul resurselor umane
Farmaceutica REMEDIA S.A. are, cu mici variatii, in jur de 450 angajati.
Distributia acestora pe departamente este urmatoarea:
 Farmacii Remedia –230persoane
 Distributie farmacii–32persoane ( agenti de vinzari si reprezentanti de vinzari prin
telefon)
 Reprezentanti medicali –17persoane
 Distributie spitale –7persoane
 Logistica depozite –53persoane
 Logistica transport –33persoane
 Departamente de suport si management
(Contabilitate,IT,Administrativ,HR,Control,etc)–75persoane
Pe parcursul anului 2011 Farmaceutica REMEDIA S.A.a fost condusă de un Consiliu de
Administratie format din 3 persoane in urmatoarea componenta:
 TARUS Valentin-Norbert –Preşedinte Consiliu de Administraţie
 FLEISCHER Paula – membru Consiliu de Administraţie
 CHIRITA Zoe – membru Consiliu de Administraţie

2.2. Analiza poziției financiare


În funcţie de sursele de provenienţă ale informaţiilor privind performanţele financiare
avem:
a) Analiza performanţelor financiare în contextul valorificării informaţiilor din
Contul de Profit şi Pierdere .Vom numi o astfel de analiză drept o analiză simplă a
performanţelor financiare.
b) Analiza performanţelor financiare în contextul valorificării informaţiilor altele
decât cele din Contul de Profit şi Pierdere. Vorbim aici de o analiză complexă a
performanţelor financiare care vine să completeze valenţele analizei realizate în
cadrul primei categorii.

Analiza de ansamblu a poziţiei financiare


Primul pas în analiza poziţiei financiare îl reprezintă analiza de ansamblu a poziţiei
financiare în cadrul căreia vom pune în evidenţă evoluţia şi mutaţiile structurale produse în
cadrul structurilor poziţiei financiare respectiv în cadrul activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii. Sporirea valorii unei astfel de analize necesită investigarea situaţiilor financiare pe
mai multe exerciţii financiare succesive.
În cadrul analizei de ansamblu a poziției financiare se urmăresc aspecte privind
evoluția și structura elementelor de active/datorii/capitaluri proprii.
Analiza evoluției sau tendinței poziției financiare se determină prin intermediul
indicilor cu bază în lanț, calculați pentru elementele de active/datorii/capitaluri proprii, așa
cum se prezintă la „Analiza evoluției poziției financiare”.

Analiza structurii activelor


Referitor la perioada analizată, respectivanii 2013-2015, se observă o evoluție
ascedentă a activelor totale de la an la an, fiind vizibil un ritm de creștere mai accentuat în
anul 2014 compartiv cu anul 2015, situație reflectată de evoluția indicilor cu baza în lanț, care
arată o creștere cu 20,47% în anul 2014 față de anul 2013, și o creștere de 1,18 % în anul
2015 față de anul precedent.
Creșterea valorilor din 2014 față de anul 2015 se poate datora creșterii activelor
imobilizate cu un procent de 35,15% datorată în special al creșterii valorii terenurilor și
construcțiilor (47,75 %) și un ritm foarte accentuat al valorilor acțiunilor deținute la filiale
(14.078,51%). De remarcat este și faptul că în același an a avut loc o creștere semnificativă,
cu 59,75% a casei și conturilor la bănci.
Creșterea volumului activelor este asociată cu o probabilitate de realizare de beneficii
economice viitoare mai mare, aspect favorabil pentru dezvoltarea durabilă a entității.
În vederea determinării surselor principale de creștere respectiv a deficiențelor
existente, vom realiza o analiză detaliată a evoluției componentelor activelorpe categoriile
principale de imobilizări astfel :

Analiza evoluției activelor imobilizate


Pe baza datelor extrase din “Analiza evoluției poziției financiare” se remarcă o
creștere considerabilă a activelor imobilizate, cu35,15 % în 2014 față de anul 2013, urmată de
o scădere în anul 2013 de 31,04 %. Principalul ritm de creștere al valorii activelor
imobilizate, în anul 2014 față de anul 2013 este redat de creșterea valorilor imobilizărilor
corporale respectiv 37,70 %, însă în cea mai mare parte este datorat creșterii valorilor
imobilizărilor financiare de 44,61 %.
Entitatea nu deține active biologice.

Analiza evoluției activelor circulante pe perioada 2013-2015 se prezinta astfel :


Pe baza datelor extrase din “Analiza evoluției poziției financiare” se constată
următoarele:
- putem observa că activele circulante înregistrează o evoluție ascendentă,
valoarea lor crescând de la un an la altul, pe întreaga perioada analizată,
- astfel, în anul 2014, se înregistrează o creștere cu 16,84 % față de anul 2013,
evoluție care se datorează creșterii volumului stocurilor 28,50 %, a creșterii
volumului creanțelor cu 9,02 % și cea mai consistentă fiind creșterea casei și a
conturilor la bănci de 59,75 %.
- și în anul 2015 trendul activelor circulante este unul ascedent, înregistrându-se
o creștere cu 9,82% a valorii activelor circulante. Aceasta s-a datorat în
principal creșterii volumului stocurilor cu 21,90 %, a creșterii volumului
creanțelor cu 17,27 %, însă se înregistrează o scadere a casei și conturilor la
bănci de 69,29 %.

Analiza evoluției stocurilor pe perioada 2013-2015 se prezinta grafic astfel :


Pe baza datelor extrase din “Analiza evoluției poziției financiare” se constată o
evoluție a stocurilor de la an la an astfel : in 2014 valorile au crescut cu un procent de 28,50
% fata de 2013, iar in 2015 crescând cu 64,76 % față de anul precedent. Această evoluție este
cauzată în totalitate de creșterea volumului de produse finite și mărfuri, materiile prime si
materialele consumabile scăzând la 0 in 2014 de la 66,262 lei fata de 2013, menținandu-se
asa și în 2015.

Analiza evoluției creanțelor


Societatea deține următoarele tipuri de creanțe pe parcursul perioadei analizate:
creanțe comerciale și alte creanțe. Posturile „Avansuri plătite”, „Sume de încasat de la
societățile afiliate”,” Sume de încasat de la entități asociate și entitățile controlate în comun”,
“Creanțe rezultate din operațiunile cu instrumente derivate”, nu impun o analiză atentă
întrucât nu se înregistrează sume in perioada analizată.
Analizând ritmul modificării creanțelor, se observă o evoluție a creanțelor totale de la
an la an pe perioada 2013-2015, cea mai semnificativă creștere având-o postul “ Alte creanțe”
cu un procent de 935,31 % în anul 2014 fata de 2013 și 814 % în 2015 față de 2014.

Analiza cheltuielilor în avans


Din datele preluate din “Analiza evoluției poziției financiare”, aflăm că Farmaceutica
Remedia S.A. înregistrează o scădere în anul 2014 față de 2013, de la 30,518 lei la 20,020 lei,
asta însemnând 65,60 procente, dar crește in anul 2015, valoarea cheltuielilor in avans
ajungând la 48,514 lei.

Analiza structurii generale ale datoriilor şi capitalurilor proprii


Pentru societatea Farmaceutica Remedia S.A., datoriile sunt formate din “Datorii ce
trebuie plătite într-o perioadă de 1 an”, “Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de
1 an” și “Provizioane” .
Se observă că ponderea cea mai mare în totalul datoriilor este deținută de “Datoriile
ce trebuie plătite într-o perioadă mai mica de 1 an”, crescând cu 12,06 procente in 2014 și cu
31,26 procente in 2015 față de 2014.
Provizioanele sunt 0 în 2013, crescând foarte mult în 2014 la suma de 1,955,616 lei,
dar scăzând in 2015 la suma de 827,484 lei.

Analiza evoluției datoriilor propriu – zise


Valoarea datoriilor totale înregistrează pe perioada analizată, 2013-2015, o evoluție
ascedentă. În anul 2014 se înregistrează o creștere cu 13,90 % față de anul 2013, având
valoarea de 123,107,403 lei. În anul 2015 se remarcă o creștere cu 31,45 % față de anul
precedent, ajungând la suma de 157,098,744 lei.

Analiza evoluției provizioanelor


În categoria provizioanelor intră doar “Alte provizioane”, fiind 0 în 2013, crescând
foarte mult în 2014 la suma de 1,955,616 lei, dar scăzând in 2015 la suma de 827,484 lei.

Analiza evoluției capitalurilor proprii


Se poate constata o creștere pe toata perioada celor 3 ani, creșterea mai semnificativă
fiind în anul 2014, în anul 2015 crescând doar cu 4,7 procente față de anul precedent.

2.3. Analiza performanţelor financiare


Analiza evoluției perfomanțelor financiare generale și a stării de profitabilitate pe nivele
de activitate
Vizează analiza performanțelor financiare și pe nivele de activitate urmărind evoluția
și mutațiile structurale produse în cadrul acestora conform “ Analiza evoluției performanțelor
financiare” dar și utilizând informații din „ Analiza evoluției și stării de profitabilitate pe
nivele de activitate” avem următoarele concluzii:
Nivelul de exploatare

- Cifra de afaceri netă înregistrează în anul 2014 o creștere cu 11,45% față de


2013, urmată de o creștere lentă în 2015 față de 2014 cu 5,25%, ca urmare a
creșterii volumului producției vândute care deține ponderea semnificativă în
cadrul CAN.
- Producția exercițiului cunoaște un trend crescător în anii analizați,înregistrând
o creștere în 2014 cu 18,59% față de 2013, după care, în anul 2015 urmează o
nouă etapă de creștere însă mult mai mică față de anulprecedent, cu 1,82% .
- Marja industrială are valori negative pe parcursul întregii perioade analizate .
- Marja comercială înregistrează creșteri în toți cei 3 ani, crescând în 2014 cu
11,5 procente,ajungând în 2015 la valoarea de 39,135,041 lei, după o creștere
cu 8,81 % față de anul precedent.
- Valoarea adăugată de entitate este unul dintre cei mai importanți indicatori,
reprezentând sursa principal de autofinanțare a entității. Valoarea adaugată de
Farmaceutica Remedia S.A. crește în 2014 cu 20,26 % și cu8,31 % în 2015.
- Rezultatul exploatării se concretizează în profit pe toată perioada analizată,
prezentând o creștere semnificativă în anul 2014, cu 57,61 %, ajungând la
6,762,860 lei anul 2015, datorată în principal extinderii volumului de
activități.

Nivelul financiar
Indicatorul care măsoară rentabilitatea unei întreprinderi la nivelul fluxurilor financiare
poartă denumirea de rezultat financiar. Pentru societatea Farmaceutica Remedia S.A., acesta
se concretizează cu o pierdere de 735,250 lei în 2013, diminuându-se în 2014 la 168,954 lei,
iar în 2015 ajungând pe plus, la valoarea de 70,871 lei.

Nivelul global
- Rezultatul curent (RC) este pe profit pe toată perioada analizată,înregistrând
creșteri în toți anii, mai semnificativă în 2014( cu 92,99 % față de 2013) în
comparație cu 2015 , când crește cu 51,24 %.
- Rezultatul brut înaintea deducerii cheltuielilor cu dobânzile și impozitelor
(EBIT) la fel are o tendință ascedentă pe toată perioada analizată, ajungând să
crească cu 119,98 procente în anul 2015 față de anul 2013.
- Rezultatul brut înaintea deducerii cheltuielilor cu dobânzile,impozitelor și
deprecierilor(EBITDA) la fel are o tendință ascedentă în 2014 cun 40,98
%,dar scade în 2015 cu 28,19 % față de anul precedent.
- Rezultatul brut al exercițiului (RBE) înregistrează o creștere pe toată perioada
analizată, creșterea maximă înregistrându-se în anul 2014, cu 92,99% față de
anul anterior.
Evoluția performanțelor generale ale societății pe perioada analizată trebuie
explicată prin prisma evoluției veniturilor și cheltuielilor societății, pe fiecare element de
venituri și cheltuieli, clasificate după natură. O explicare detaliată a cauzelor și factorilor ce
au condus la obținerea derezultat brut al exercițiului o redăm mai jos:

În 2014 comparativ cu 2015


Pe total activitate, rezultatul brut al exercițiului a înregistrat,în 2014, o creștere
semnificativă de aproximativ 43% față de 2013, care se datorează unei creșteri a veniturilor
totale într-un ritm mai rapid decât cheltuielile totale ale entității, în anul 2014 față de anul
2013.
În cadrul activității de exploatare factorii care au condus la modificarea rezultatului
brut al exercițiului sunt:
Factori cu influență pozitivă (ce au determinat creșterea rezultatului brut al
exercițiului):
 Creșterea cifrei de afaceri nete cu 11,45%. La rândul său aceasta a fost influențată
pozitiv de:
- Creșterea producției vândute față de anul anterior
- Creșterea veniturilor din vânzarea mărfurilor
Factori cu influență negativă (ce au determinat diminuarea rezultatului brut al
exercițiului):
 Cheltuielile cu materii prime și materiale cresc cu aprox. 20%, influențând creșterea
cheltuielilor din exploatare.
Cheltuielile privind mărfurile cresc cu aprox 18% față de anul precedent. Cheltuielile
cu personalul înregistrează o creștere cu aprox. 19,29% datorită în principal creșterii salariilor
medii.
În cadrul activității financiare factorii care au condus la modificarea rezultatului brut al
exercițiului sunt:
Factori cu influență pozitivă:
 Cheltuielile privind dobânzile înregistreză o scădere aproape la jumate.

Analiza rentabilităţii financiare


Rentabilitatea financiară pune în evidență nivelul de remunerare a capitalului investit
de către investitori și este pus în evidență de următoarele rate: rata rentabilității capitalului
propriu (ROE) și rata rentabilității capitalului angajat (RCPM ).
La nivelul societății S.C. Farmaceutica Remedia S.A., evoluția ratelor rentabilității
financiare pe perioada 2013-2015 sunt următoarele:
 Evoluția ratei rentabilității financiare, în forma sa generală de rată a rentabilității
capitalului propriu (ROE), are un trend ascendent pe perioada 2013-2015, valorile
fiind cuprinse în intervalul specific țărilor dezvoltare. În anul 2014 crește cu 3,05 %
față de anul 2013, atingând în 2015 o valoare de 13,51 procente. Din punct de vedere
al modelului multiplicativ, evoluția ROE se explică astfel:
- Atât în anul 2014, cât și în 2015 are loc o creștere a valorii ROE care se
datorează în principal faptul că entitatea analizată a reușit să își crească
peformanțele activității comerciale generale – reflectate prin creșterea marjei
nete a profitului în cei doi ani de analiză.
 În ceea ce privește rata rentabilității capitalului angajat înregistrează un trend
ascendent în cei trei ani de analiza, crescând de la 11,46 % în 2013 la 15,84 % în
2015. Aceasta se datorează creșterii EBIT atât în 2014, cât și în 2015.
Nivelul ratelor de rentabilitate financiară are valori bune încadrate în mediile sectoriale la
nivelul întregii perioade analizate.

Analiza rentabilităţii economice


Ratele rentabilității economice arată eficiența modului de utilizare a resurselor societății
în vederea realizării de profit și este pusă în evidență prin patru mari rate :
- Rata rentabilității activelor (ROA);
- Rata rentabilității economice (RRE);
- Rata profitabilității activelor (BEP);
- Rara rentabilității cheltuielilor (RRC).
Din informațiile furnizate de „Analiza stării de rentabilitate” se constată următoarele:
- În ceea ce privește modul de utilizare a resurselor societății se poate observa o
creștere de la un an la altul, pe întreaga perioadă de analiză a valorii ratelor de
rentabilitate economică, ratelor rentabilității activelor și ratelor profitabilității
activelor. Valorile înregistrate de ROE,RRE,BEP se încadrează sub nivelul
mediei sectoarelor, respective 5%,7%,8%.
- În ceea ce privește eficiența consumului total de resurse exprimat prin
cheltuieli, acesta se pune în evidență prin intermediul ratei rentabilității
cheltuielilor. Se remarcă o creștere de la un an la altul pe parcursul perioadei
analizate,în 2014 valoarea aproape se dublează de la 1,08% la 2,03 % în 2013,
această situație se datorează creșterii profitul net atât în 2014 cât și în 2015 .
În cadrul societății analizate eficiența utilizării resurselor controlate de entitate prin
generare de rezultate crește în decursul periodei analizate de la un an la altul, însă nu reușesc
să se încadreze în media sectorială în anii 2014 și 2015.

Analiza performanţelor bursiere prin rate bursiere


Ratele bursiere (în alte accepțiuni ratele rentabilității investițiilor de capital sau rate de
piață) sunt cele mai cuprinzătoare măsuri ale performanței unei entități deoarece ele reflect
influența coroborată a ratelor financiare de risc și rentabilitate.

Din analiza ratelor bursiere de creștere la societatea Farmaceutica Remedia S.A.,


pe perioada 2013-2015, apreciem următoarele:
- Capitalizarea bursieră (KB) are o evoluție stagnantă pe perioada analizată.
Acest indicator este influențat semnificativ de prețul de piață al acțiunilor
entității, numărul acțiunilor nemodificându-se.
- Coeficientul de capitalizare bursieră (PER) arată cât de mult sunt dispuși să
plătească investitorii pentru o unitate monetară de profit. Indicatorul reflectă o
valoare mare în 2013 (de 5,41) față de anul 2014 în care indicatorul este de
2,60 și 2015 care se înregistrează de asemenea cu o ușoară scădere față de anul
anterior de 1,91. Nivelul PER, în perioada analizatăestesub media sectorului în
industrie, la nivelul țărilor dezvoltate (între 7-14 ori).
- Raportul valoare de piață/valoare contabilă acțiune (PBR) reflectă o valoare de
piață apropiată valorii contabile pe toată perioada analizată. Remarcăm o
oscilațiea acestui raport. Nivelul optim al tendinței favorabile este situat sub
intervalul (0,7559-1,3007).
- Raportul între prețul de piață al unei acțiuni și cifra de afaceri netă ce revine pe
o acțiune (PSR) are o evoluție descendentă înregistrând scăderipe întreaga
perioadă, datorită nivelului crescut de încredere oferit de investitori (reflectat
printr-un preț de piață al acțiunilor societății, ce înregistrează de asemenea o
oscilație). În anul 2015 valoarea PSR înregistrează o scădere semnificativă.
Per ansamblu se constată o creștere a valorii ratelor bursiere în 2014, urmând ca în
2015 valoarea acestora să scadă în contextul crizei economice-financiare mondiale.

Din analiza ratelor bursiere de dividend, pe perioada 2013-2015, apreciem


următoarele:
- Valoarea dividendelor ce revin pe o acțiune (DIVA) este cuprinsă în intervalul
0.0147-0.0182 înregistând o creștere în anul 2015.
- Randamentul dividendelor (RDIV) înregistrează creșteri pe întreaga perioadă
analizată.
- Rata de acoperire a dividendelor (RADIV) înregistrează oscilații de la an la an,
scăzând în 2014 față de 2013 de la 46,70 la 24,27, urmat de o creștere în
ultimul an până la 34,96. Deși există fluctuații, rata de acoperire a dividendelor
este cuprinse în interval.
Societatea acordă atenție nivelului de remunerare al acționarilor prin dividend, ceea ce
va duce în timp la o creștere a interesului investitorilor minoritari sau pe termen scurt.
CONCLUZII

În vederea sintetizării informațiilor prezentate până în acest punct referitor la poziția


financiară a societății, se va realiza o analiză SWOT
Puncte forte constatate:
 Creșterea cifrei de afaceri nete de-a lungul perioadei analizate;
 Societatea realizează profit în toți cei trei ani de analiză datorate în principal
performanțelor generale bune la nivelul întregii activități.
 Există un nivel foarte bun al lichidității curente și un nivel excedentar al lichidității
imediate.
 Entitatea dispune de o marjă de siguranță în ceea ce privește finanțarea activelor
curente și se află în echilibru financiar pe termen scurt.
 Evoluția favorabilă a trezoreriei.
 Ratele de solvabilitate ne indică un nivel foarte bun al solvabilității, chiar excedentar
în cazul unor rate, deci entitatea are o capacitate foarte bună de rambursare a
datoriilor contractate. Astfel, în calitate de creditor al societății am acorda credibilitate
fără rezerve societății și fără a ne asuma nici un fel de risc.
 Nivelul ratelor de rentabilitate financiară are valori bune încadrate în mediile
sectoriale.
Puncte slabe constatate:
 Entitatea nu gestionează eficient resursele controlate.
 Vitezele de rotație ale activelor, datoriilor și capitalurilor proprii nu se încadrează în
nivelul optim.
 Valoare mare a creanțelor și a stocurilor.
Oportunități:
 Mărirea cotei de piață
 Lărgirea sferei de influență pe piața externă în present există cereri importante la
produsele societății.
Amenințări:
 Persistența crizei economice.
 Concurența de pe piață;
Analizând toate aspectele economico-financiare ale întreprinderii, putem face
următoarele propuneri:
 În privinţa ratelor de rentabilitate şi a celor de structură financiară se recomandă
scăderea costurilor şi revizuirea tehnologiilor, analiza pieţei şi a concurenţilor,
reevaluarea patrimoniului, majorarea capitalului social prin reevaluarea capitalului
fix, atragerea unei infuzii de capital fie printr-o emisiune de acţiuni, fie prin atragerea
unui investitor strategic cu un aport semnificativ, preocupare mărită a echipei
manageriale de reducere a pierderilor financiare şi a datoriilor firmei, creşterea
vânzărilor şi reducerea cheltuielilor plătibile, creşterea rotaţiei capitalului economic
prin cifra de afaceri şi reducerea preţurilor prin reconsiderarea costurilor.
 Din punctul de vedere al lichidităţii, se recomandă ca firma să procedeze în exerciţiile
următoare la reducerea pe cât posibil a datoriilor prin abţinerea de a mai face noi
împrumuturi concomitent cu atragerea de capital de pe piaţa financiară care să ducă la
creşterea capitalurilor proprii ajungându-se astfel la un raport subunitar al ratei
levierului şi bineînţeles la creşterea ratei solvabilităţii pe termen lung
 Concomitent cu aceasta se recomandă creşterea ratei autonomiei financiare globale.
Sub aspectul împrumuturilor, se recomandă ca acestea să fie reduse până la momentul
în care rata dobânzii va fi inferioară rentabilităţii economice caz în care efectul de
levier va juca un rol pozitiv fapt ce va duce la eliminarea riscului financiar.
 În ceea ce priveşte structura bilanţului, la activ se recomandă diminuarea creanţelor în
paralel cu creşterea disponibilităţilor care ar constitui un bun semnal asupra
solvabilităţii firmei, iar la pasiv se recomandă sporirea capitalului propriu care duce la
întărirea autonomiei financiare concomitent cu reducerea datoriilor totale. Aşadar,
obiectivul principal trebuie să constituie, pentru conducerea firmei, valorificarea
corespunzătoare a elementelor patrimoniale (accelerarea procesului de încasare a
creanţelor ) în vederea creării disponibilităţilor băneşti, necesare achitării obligaţiilor.
Cu toate că a obţinut scoruri bune în evaluarea riscului de faliment, se recomandă, din
prudenţă, urmărirea acestora şi în perioadele următoare.

BIBLIOGRAFIE

1. Demetrescu C. G., Istoria contabilităţii, Editura Ştiinţifică, Bucuresti ,1972 , p.110.


2. M.D.Paraschivescu, W.Păvăloaia, Modele de contabilitate şi analiză financiară, Editura
Neuron, Focşani, 1994, p.419.
3. Standardul International al Contabilitatii IAS 1 – Prezentarea situatiilor financiare.
4. Legea contabilităţii 82/91 republicată, modificată si completată de Legea 121/ 2015 si prin
O.U.G. 57/2015.
5. Ministerul Finanţelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de
Contabilitate, Ed. Economică, Bucureşti, 2005.
6. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1802/29 decembrie 2014 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile
fnanciare anuale consoldate.
7. Situaţii financiare la 31.12.2013, 31.12.2014, 31.12.2015 la S.C. FARMACEUTICA
REMEDIA S.A.
8. Analiza financiară actualizată cu prevederile IFRS / Monica Violeta Achim, Sorin Nicolae
Borlea. – Cluj-Napoca : Presa Universitară Clujeană, 2014.
9. Anghel,I., Robu,V., (coord), ( 2014),Analiză şi evaluare economico-financiară - 40ani ,un
legământ respectat, Editura ASE,Bucureşti;
10. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, (2012) , Editura CECCAR,
Bucureşti;
11. http://www.remedia.ro/
12. http://www.bvb.ro/
13. http://www.tradeville.eu/
14. http://www.kmarket.ro/

15. http://www.capital.ro/