Sunteți pe pagina 1din 68
sa ne traiesti Bravule! 4 nava-scoala Mircea + brand sau emblemd? + primirea in portul Constanta + primul voiaj 1939 »Cheia mantuirit noastre este drumul Dunéeii spre marea largdu.” (Mt, COGALNICEANU) cuprins 2 capatdedrum Laurentin Mironescu punct de vedere? Maria Grosu certifcat de barbat redacfia Marea Noastra Mircea al I-lea, navigatorat Marian Mogneagu 15 nava-scoalé Mircea 75 de ani de la nastere -In presa vremii Andreea Atanasin-Crottorw 27 nava-scoala Mircea prima campanie de instruire Valentin Ciorbea Costel Mitie 36 operatia 60.0000 Carmen: Irine Atanasiu 40. bombardarea Constante! Carmen: Iréne Atanasi 44 Maria simarea Petre Maravela 48. Muzeul Marinei Romane a5 deani ‘Andres Atanasiu-Croitors 59 concursul de matematicd Viceamiral Vasile Urseanu Maria Grosit 60. Marconi- 140 deani de la nastere Petre Maravela ‘64 inmemoriam Stefan Oruna Niculae Stefin 65. in memariam loan Stoleru Niculae Stefan 66 inmemoriam Neculai Padurariu Carmen: Iréne Atanas Marea Noastra - publicaja oficial a Ligii Navale Romane. Seria veche 1931 - 1949 (pana in 1934 cu numele de Ronudnia Maritioa si Fluviala) Director fondator comandorul Eugeniu P_ BOTEZ (Geritorul Jean Bart). Seria noua din 1991. Director fondator viceariralul rg. lle STEFAN. ISSN: 1223-0332 © LNR 2014 ccoperta: bricul Mircea cu velatura intins3 foto puss de dispozitie de Marian Mosneagu [ANDO 2 awn 200 capatdedrum ... Eh, mandatul meu de presedinte al Ligii Navale Romane ‘.avut sinu aavut succes. In ochii mel, care ma consider el mal sever critic pe care lam, asteptarile pe care le- ‘am avut nu au coincis cu realiziile. E posibil sa fi avut ‘asteptari prea mar, in defintiv Liga nu este un organism fexceutiy, nu are puterea de decize pe subiectul politic Ge stat in domeniul transporturilor maritime sau al industriel de apdrare .. Chia s1asa, nu imi potimpiedica un moment de insatisfactie analizand bunele currelele. Bun, deci, ce-a fost bine vocea Ligii sau Marea Noastra Cu Marea Noastni ne-a reusit un produs fnit aproape desivarsit, Aparte de concept si design, ceea cea fost poate chiar mal important a fost independenta absolut 8 opinillor $i absenga oricarel cencur alta decatcalitatea Iaterialelor care au intrat spre afi publicate. Bun, au fost cazurlin care am refuzat direct sau am purtat cu vvorba oameni care au dorit sa exprime in scris amir sau trait sau proprll experiente. Scrisul nu este o calitate omund sau accesibila publiculul larg, iar derogaride lacalitate Marea Noastré nu a facutin acest patru ani. Confirmarea calitaii a venit de la consumatoningis! Revista are publicul el, aproximativ 600 de numere, multe abonamente sia ajuns si alba cittor care fi asteaptd aparitia Revista ajunge la Administratia Prezidental3, Guvernul Romaniel, minstere,urnalist generator de opin administra si autora cin domentul maritim si portuay, coli superioare de marin. In acest patru ani dela Spariia noulul format a revstl au fost enumarate dover cd ce scrlem no pe un subiect sau altul se ceste Eun compliment pe cate il primim bucurosi, compliment ‘care raspltesteefortl eminamente voluntar al tuturor Color care au sprijinitapariarevste toaté aceasté perioada, implicarea in viata comunit ‘maritim - portuare a Roméniei ‘Am incercat ani acestias& spargem bariera preconceptilr existente, perceput find ca asoclatia de pensionati a marine militare, Na fost simplu, darne-au Feusit cateva evenimente absolut deosebite: Martina, ‘Academica, meseleratunde pe tema invatimantulu de ‘marina, cooptaea in comisi de revizuire a procedurlor ‘deexaminare ale Autoritfi Navale Romane, participarea pe panelul organizatorllor a Regata Marit Negre 2014 Cavfecaredintre aceste ocazine-am consolidat ca parte activa in atvtatealumiimaritime $i portuare din Constanga. Am pus intrebari pe subiecte de interes, am primit si ‘nuam primit rdspunsusi, dar am depisit perceptia neplicuté de ‘expirayinvitat! de nevoie la un fursec s-0apa tonica. tigiNevale Romane Reminiscenta a activist de parlamentar, am vazutin Liga Navals o oportunitate de a Indrepta numeroasele minusurh din cadrl legslatiy relevant noua are prezinté mai multe minusur Flinadvertenge decst ne-am putea permite dacd am fio natiune care Sidoreste materaizarea statutului Ge natiune cuiesir la mare. Am Inaintat un produs legs, am purtat corespondenta cu Aautoritatea navals,am atras atentia gi am incercat s& punctim cene doare.. con-afost bine Mai toate demersurile noastre au fost lipsite de un rispuns constructiv din partea administratieistatulul Propunerea noastra de lege de pavilion, care ‘urmarea atragerea tonajulul sub pavilion roman, a fost respins’ in detrimentului unet initiative private dubioase care a delegat suveranitatea maritima a Romaniel nei casute postale din Cipru. Ca i restul comunitaii maritime din Romania, Liga Navala Romans a prostestat similitat pentru renungarea a aceast8Intiativs, Proasta gestiune a pavilionulul nostrua generat un proces Intemational, ce sé facem, suta postalé are pretentil, cere nurnele de prim periplu a lul Mircea! Lara 17.10, ;n jurul naverscoalé ‘Mircea au zburat, timp de 10 ‘minute, patru hidroavioane romanestl care au salutat velierul, jar aviator au transmis, prin radiograme, urate lor de bine. Comandantul Marinei IMiltare a réspuns radiograme ‘comancorulul August Roman, precizand 3 wrmarit cu ‘admiratievoliele lui »Mircea” care, sub priceperea sienergia comandantului si ofterilor sai, ‘va purta cu fl tricalorul frit tn sapele azurii ale Mediteranel spre ‘fata Marinei Regale.* Pe data de 4iulie 1939, ora 12.58, velele au fost stranse, echipajl pregatindy-se pentru intrareain Bosfor, moment ce a avut loc la 13.30.00 pe punte, tinerii marinari sicellalti membri a echipajului, ‘mal putin cei care se afiau in cart, ‘au admiratfrumusefea peisajulu. ups depasirea Turnului Leandru glvechiului Seral, Mircea aintrat Jn Marea Marmara, luind Dg 180°, Intrucat vintul avea forta de 55, s-adat comanda de intindere a velelor,luandu-se Dg 232', 13 Ocolul Mediteranei facut de nava-scoala ,Mircea’in.Matea Noastea, an Vln 12, decembrie 1939, p. 333. 14 idem. 15 lbidem, p.333-334. bratandu-se' a babord. Des! rBndunicile nu au fostintinse, nav ‘fuze intro air din cele mai ‘rumoase.” In cine ore jumatate ‘Mircea a parcurs 54 Mm, velierul dlepaging in anurnite moments 11 Nd. Dupa lasarea seri velatura a fost redus8, $2 intrat in Dardanele. La Moreto Bay echipajula pastrat ‘un moment de reculegere in ‘memoria eroilor ce se odihneau sub crucilealbe de la Helles. PSrdsind strémtoarea sa intrat in Marea Egee s apo in Marea Mediteran8, Pentru informarea tinerio, dlrectorul de stud a tinut conferinga Marea Mediterana din punct de vedere geografic, politic, economic itor: De fasemenea, la trecerea prin Sclla sh Caribda s-au prezentat echipajulul informati despre aceste locuti legendare. 1211 iulie 1939, ora 10.40, Mircea aintratin portul Palermo pentru prima escali, moment pe care Echipajul ra intampinat in fnuts de ceremonie. Dela Constanta la Palermo s-au parcurs 120 Mm, din cave 438 cu vee 3722 cumotorul, viteza mecie find de 7 Na. Concluzile comandantului August Roman erauapreciative:. Mircea” ‘anita ed fuge frumos si nclinat peo coasta cdnd vantul suflé bine; far echipajul asa tncepator cum teste stv raspunnda asprel viet do vlan atunei cand e nevoie.* In portal Palermo s-au Rcut schimburl de vizite cu reprezentanti prefecturi si primariai s-au vizitat sediul Focal al Partiiulu Fascist si comandamentele militare din zon’, Cadefi i elevil au vizitat Oragulsidiferite monumente Istorice. La Santierul Naval din Palermo au fost vazute rnavele Sulina sl Cavarna care se construiau pentru Marina Comerciala Romana. Dups trei zilede sedere la Palermo, nava- scoala Mircea a parasit portul in dimineata zilel de 14 julie 1939, 16 Bratare- sucirea vergilor de care sunt atarnate veleleastfel ca 8 se prinda vantul cel mal bun. 17 Ibider, p.334, 18 Ibidiern, nv. 2-3, ebruarie— rmartle 1940, p46, comandor August Roman, comandantul NMS. Mircea luindg319%,cupanzele ntinse Mircea sa continuat drumul ‘spre Toulon. In drum spre portul prin Stramtoarea Bonifacio ce ftancea, echipaul a executat Sesparte nsulele Corsica gi -exercitii practice de semnale si Sardinia. In dimineata zilei de 17 fovigall in apropiereaSiiiei_ lla 1939 echipajula zat coasta cadetilorlis-a tinut 0 conferints despre batalile navale desféurate aici iin jurul insulelor Lipare intre _bataliinavale la Phare, Stromboli, anil 1675-1676."" ‘gosta siPalermo.Flotele 4 | spaniolé sunt disteuse, victorii au adus pentru imp suprematia francezily injurul inaceasté parte a Meditera Scilie\intre fortele franceze Oconferints pe temar,Ruyter si comandate de Vivonne, Valbelle g1 versarli ce se sti nuttin A, Duquesne si amiralul olandez care sunt atérnate Ruyter venit in spriinulflotet le astfel cas se prindla vantul spaniole. Au avut loc mai multe ce-nsane| 9 DODD francez5. Dupa sosireapilotului sla dol ofiteri de legituri, nava aintrat in port, find legaté la ‘geamandura cu babordul langa Cuirasatul Provence. Se incheiase cea de-a doua etap§ a calatoriel ce ainsumat 460 Mm, din care 190 au fost parcurse cu vele, iar 270 cu masina. Viteza medie a fost de62 Ne lack dn prima side stationare, nava-scoala Mircea a fost vizitata de viceamiralul Olive, comandantul Flotel Franceze din Mediterana, contreamiralul LeMotet, prefectul maritim, precum side reprezentanti ai prefecturi si primarie Toulonulul Un grup de ofteri romania alechipajulul au vizitat orasul, Unde pe stradd, in cofetarié ca si in cinematografele puse gratuit la dispozitia echipajului lumea ne priveste cu simpatie®,sctia mai 20. NMS. Mircea" 1939. Prima cilatorie de instructe, p28, DDT 20 |r naam echipajul NMS. Mircea tarziu capital Gh bagescu Comandamental Marine Franceze a pus la disporta echipajlu autobuze cu care 20 facut vite Be Coasta de Azur la grinile {ela Cannes, Nisa Monte Calo si Muzeul Oceanosrafic din Monaco. Marinari imag’ a bord $se-au continuat in timpul carta Jctivtatea de instruireefeetusnd txerc cu barcis salupe In seara diel de 21 fle 1939, la bord ‘Mircea s-a organiza o receptie iacare au paticipat 50 de offer francezi cu sotiile, echipajul romanesc dovedindu-se o gazd’ tent extrem de primitoare Stationareain portal Toulon 3 fost din cele care nu se uitd, fiindea hu este nil com ma aia parte Gin tp caves tect fir foes 21 Comandantul navei-scoala ‘Mircea’, comandor August Roman, Ocolul Mediterane’ ftcut de navascoala .Mircea” (6), in ‘Marea Noastrat an IX, nr. 6, lune 1939, p.196. Inziua de 22 tulle, ora 10.48, ‘Mircea a parasit portul Toulon cu lurarea de Drum bun transmis’ dela bordul navei Provence. Laora 11.55 echipajul aintins velele, cu exceptia rénduniciior, Indreptandu-se spre Palma de Majorca, In dimineata zilei de 24 iulie 1939, ‘dupa 46 de ore si 36 minute, ‘Mircea aintrat in baia™ dela Palma. Dupa urcarea pilatulul la bord, veierul a fost dusin ppunctul de stationare si legat Ta geamandurd, la 3 Mm de cel ‘mai adanc punct al golfului. Se Inchala ceade atreia etapa a ‘marsulu ce insumase 326 Mm, din care 163 Mm au fost parcurse ‘cu vele i163 cu motorul, viteza rmedie ind de 7 Na. in conclu 22 Biaie-intrand al marlin uscat, Byind o deschidere mai mare ddecét adéncimea. (Anton Bejan, Mihai Bujenitd, Dictionar de ‘marin, Eitura Nitra, Bucuest, 1979, p.33) Steal Majors Cpl. Sibu Ty Ap “August, Cpl hbsqeres Gh, UsCdor Marte Al, Ut Holbor 3h sale asupra acestul segment al calatoriei, comandorul August Roman il aprecia ca find dntre cele treietape de pana acum, cel mai Dogat in randamentul navigate’ ‘cu panze:* Un alt element specific de navigatie pe care Mircea la realizatn drum spre Palma a fost co curbi cu larga deschidere spre nord-vest,realizaté cu vele pentru utlizarea la maxim a forget vvantulul, ceea ce a constituit pent vel sechipa) oadeverata performants. In cele aproape dou zie de navigatie, pregatirea tinetlor s-a axat pe manevrarea velelor, Intocmirea de schite in calete §iinsemnar|in jurnalele de practica up’ ancorarea in baia portului Palma s-a trecut imediat la lansarea barcilor la apa si executarea exercitilor de rame, zona find deosebit de propice tunel astfel de pregtiri In ‘eadvul actvitatilor de protocol, ‘comandantul navel a vizitat 23 Comandor August Roman, ‘peit,, n,Marea Noastra’, anul IX, 8, lie - august 1940, p. 233. seb Cpt Sti ty Lect. Ture Np pt. Mi Comandamentul Punctului Naval, Comandamentul Militar alinsulei Majorca, Primria si Prafectura, La 25 tulle 1939, ‘Mircea a primit contravizte, O parte din echipaj a viitatdiferte “biective de pe insulg, 0 puternica Impresie producind-o grotele dela Cuevas del Drach. Din contactele cu populatias-a dedus cé Romania era putin cunoscuts, Atatoficaltail,c&t slocalnici ‘au indemnat conducerea navel ‘8 depun’ efortur! pentru ca pavillonul romanesc sa apara mai frecventin port. Cand s-arelatat grupului de vizitatori care a fost la bordul lui Mircea c& Romania are granifa comuna cu Uniunea Sovieticd au simtt la randul lor ‘oadeviraté ingrjorare. Motivul, 8 scrie Gh, Isbagescu, era inchipuiau cd mcm ‘oameni, ripim femei,astfel cB tinerele fete care au venitla bord au fost insofite de mame Dar teama a disparut, vizitatori constatand c& tinerié cadeti din scoala navala sunt atat de 24.NM.S. .Mircea” 1939- Prima calatorie de nstructie, p32. seu Devil, Cpl Orinbs G., Comandor Roman fa Die, Cpl Medic Popes Tein ‘manierat si danseazé cu atata decenta inedt domnisoarele n- siamintesc de nicer sdf fost ‘conduse cu atata gratte la vals, Laplecare, cand sa cantat imnul Spaniel, tinerispanioll au strigat: Ariba (trdiasea) Romanial® Toate ‘aceste manifestiri de simpatie ‘au constituit dovez! indubitabile ‘supra rolulu slimportantei pe ‘are nava-scoala Mircea 0 are pentru eecunoasterea Romaniet in lume. La 26 julie 1939, ora 10.15,5-a executat manevra de plecare indreptancu-se spre Gibraltar Dn 190". Dupé doud ore, motorul ‘fost opt, sau intins veel, fa bord lansanduse deviza: Nu re intereseazdt drumul trasat de havigatie pe hart, ci dnumul Gut panze al navel pe mare.® In continuore, drumul navel sa Schimbat in functie de vant. In apropiere de Gibraltar si de coasta ‘Afric, Mircea a fost satin deriva, comandantul aprobind lansarea 25 tbider, 0.33 26 Comandor August Roman, op. cit, p.233. sewe-navoe|31 DODO barcilorla ap8, cadetiifacand ‘exerci de rame gi inerea carmel, iar cei ramagi la bord, semnale cu. pavilioane de braje. Pe 30 [uli 1939, n miez de noapte, nava s-a apropiat de Coloanele lui Hercule. Intrarea {in Gibraltar s-a facut la 3 ilie 1939, echipajul admirand in zare Atlanticu. Dup8 acostae, Urmand sfatul ofterului englez de egaturs,echipajul a dublat legiturile naveila geamandur Incea de-a patra etapa a marsui sau parcurs 316 Mim, din care 218 Mm cuvele $1298 cu motorul, viteza medie find de 5.5 Na. Odat inchelate manevrelea wcatia bord consuiul roman din Gibreltar «are, mpreun’ cu functional Reprezentanfel au stata dispoziia echipajulul slindeosebi a tinerlor «care se deplasau prin oras. Comandorul August Roman si un grup de ofjer au fost invitayi de Amiralitatea engleza din Gibraltar 8 viiteze regedinta si parcul. ‘Amiralul impreund cu familia, -3 Intampinat pe oaspetii romani si Fa Insotit. Discusille purtate cu acest prile au scos in evident iddeoa unor relatii mai stranse si mai dese ale navelor noastre cit importantul port dela Coloanele lui Hercule” ups dous alle Mircea a parasit Gibraltarul, moment ce a inseminat pentru tot cei dela bord inceputul Intoarceri® Datorit conditilor ‘meteoroiogice, spre Alger s-a navigat n principal cu motorul sau ‘morigea, cum il numeau marinatl Din tot timpul de navigatie, numai Gores 18 minute s-a realizat cu vele, 423 Mim au fost parcurse cu motorul, viteza medie find de 5.5 Nd. Condifille meteorologice impropzii ipsa vantulul st temperatura ridicata au fost factori care au transformat aceasta perioad’ a margulul int-una dintre Cele mai monotone. Comandantul ‘navel avea si constate c8 sub tumbra velelor este insa mai 27 dens, Ocolul Mediteranet in ‘Marea Noastra' an X, nr.4-5, aprilie- mai 1941, p.69., 2B NMS. «Mircea” 1939 - Prima calatorie de instructie, p36. sna 219 QM» mult atontie i mai mult suflu de ‘entuziasm.” La ora 9.5, pilotul ‘rimis de autoritatea portuar’ s-a ambarcat, iar la ora 10.00 Mircea a rat in port, acostand cu pupa la ‘nul dintre cheurile principale, in faja Gari Maritime, rae agrencey ia oe Ai Pieter sear aveiecat, activitagi de practic, In fiecare In zilele de simbata si duminicd s-au completat caietele de calcule, Micenhei emcee avea sé noteze in legatura cu le impéienjeneste ochii la ivirea ie 29 Comandorul August Roman, ‘opeit, in, Marea Noastrs nf. 9-10 dln septembrie octombrie 1941 .185. 30 Ibidern,p. 184 31 Comandorul August Roman, op. cit, in Marea Noastea, an XI nr 3-4, martie- april 1941, p. 185, up’ cinci ze de stationare la Alger, Mircea a pardsit portul Iuand drumul spre Alexandrian uralele romanilor algerieni care au insotit velierul cu o salupa pind tn largul Mari Mediterane. ‘Comandorul August Roman avea s8noteze, la randul sau, cé Algerul 44 fost wn ioc unde m-am simito ipa la noi acasa?™ Datort timpului nefavorebil, pana in dreptllitoralullibian, Pa navigat cu motorul.In drum Spre portal Alexandria in punctl = 3039N,A= 1814, Mirco Siechipaul shu au serbat, la 15 Bugust 1939, Zina Mariel sia Sfantei Mari, patroana marinalor romani. Intreaga festivitate ‘s-a constituit intr-un im de Slava cinta pena fecioara Maria, ocrtitoarea acelora care cilatarese pe apa.” lind dleparte de fra inte cer i298, sArbatoarea a avut 0 semnificatic aparte. Echipajul, in tinuté de ceremonle, a adunat pe dunets Srariieatmicul pavoae>* Lara 10,00, comandantul navel- scoali a deschis activitatea, dupa ‘care gornistul a sunat inceperea rugaciunil. Comandantul Roman sidirectorul de studi sau adresat €chipajului vorbindu-le despre eroll neamulul cate sau jertfit pentru patrie in razboiul de reintregire. Incepand cu ora 16.30, pe punte s-au organizat concursuri ‘marinaresti si distractive ca: trasul la parame, urcatul in arborada, cursele de saci, inghititul ‘merlinului, Cavalerii de Malta” 32 fdem, op. cit, an X,o¥.9-10 din septembrie - octombrie 1941, p. 185. 33 Iden, op cit, Marea Noast an Xi,nr 3-4, martie~ aprile 1982, pez. 34 Micul pavoaz~ constd din pavilioanele nationale dispuse la Inrul tutu catargelor. 35 Merlin -firsintetic utilizatin coaserea veelor. 36 Cavaleri de Malta este un joc ce consté din intrecerlintte echipe de cate dol marinara si caval, ‘are se imping cu cite 0, sults" improvizata din coada de matura pind cand unul din cavaler este Fstumat de pe,call" li NAVA SCOALAN.M.S..MROEA* a. Ziua de 15 august 1939 insemmat pentru toticei de la bord o i de reculegere, o zi de sarbitoare adeviraté, care a rupt ‘monotonia largului eu zlele bangi si indbusitoare.” Dupa alte tre zile stret nopti, in dimineata zilei de 19 august 1939, dupa 1435 Mim, din care 1940 s-au parcurs cu motorul $1490 cuvele, Mircea a intrat in portul Alexandria. Intrucat sosirea lu ‘Mircea fusese anunfati, echipajele navelor britanice aflate in port si cei aproape 20.000 de marinari de la bordul lor au intampinat nava-scoala romaneasca cu salutur iar fanfarele cuirasatelor sicrucigitoarelor au intonat imnul Romani. Afost una dintre cele ‘mal impresionante primiti de care aavut parte Mircea sl echipajul ‘su, In porturle In care a acostat inconjurand Mediterana, ups ancorare, aproape de portul comercial, avand in babord nnava-baza H.M.S. Resource, a 37 NMS. ,Mircea” 1939, p39, traseul N.ALS. Mircea - culinie punctata rutele unde s-a navigat cu vele, cul Inceput derularea programulul de vite Primil care au venitla bord au fost membrif Consulatului Roméniel, care au stat ia dispozitia ‘comandantulul si echipajului pe Intreaga perioada de stationare. Programul celor sapte zile, cat s-astatin portul Alexandria, a fost extrem de bogat in ‘a constat din vizite ale personalitatlor oragulul la bordul ul Mircea, excursit in Valea Reallo, la Piramide sila Muzeul de Antichitati. De asemenea, au fost invitaticinci cadefisicinci fier la bordul crucisdtorulul Devonshire, Alc au fost primitt cu calda simpatie, au vizitat compartimentele navel slis-au dat toate explicatille privind caracteristicile impresionantului tor. De asemenea, la bordil portavionului Glorius 5-4 organizat, pentru romani, un cocteil Vizitarea obiectivelor turstice de la Cairo sa Piramidelor ‘a constituit unul din capitolele cele ‘mai instructive ale elevilon™ 38 Ibidem. ‘continu, motorul Indupé-amiaza ile de 25 august 1939, Mircea a pardsit portul Alexandria navigand printre navele engleze care au dat casi la sosire,onorul cu echipajul a posturlle de salut. Lai port tte cistrugatoare erau de garda la ancord.Cineva avea sa scre in Jumalul de bord a ul Mircea safle ‘are preludiul razboiuluit.™ Conform planului de mars, Mircea a continuat drumul spre Belrut Daca tineriligi povesteau cu Insufletire momentele petrecute la Alexandria, la careul offerilor sitwafia internafionalé tncruntd ‘mauled fungi? in dup’ amiaza zilel dé 26 august, o radiograma ‘acomandantului marinei ordona revenirea lui Mircea in tar. Ultima ‘etapa marsului ceincludea Viaitarea Siri, Cipruui si Insulelor Grecesti sa spulberat. La bord se ascultau stile, mai ales dupa 1 septembrie 1939, cind Germania a atacat Polonia. Desi, ele erau ‘ingrljoratoare, buna dispozitie continua sa anime echipajul, 39 Ibidem, p43. 440 Ibiclem. steve 38 GODT { Intucdt Mircea se intorceaacash InMarea Egee, profit devant Sanavigat facdnd volta dupa tol." La septembrie 1938, ora 200, sa strans veel sa pus capil pe intrarea n Dardanele, nave-gcoalé Mircea find asteptatd Iniesitea din Bosforsiintrrea in Marea Neagia de distrugstorul >Marasestinsoyts pan a Calscra Bucuria apropieril de Constanta 2 provocat in sft tneor Cet eminent bir Sip fost tate programele deeartions, bitte paindor ts tras funglor ca gaged conservat caret fice sat mat ul ude mare decht rece tragane, A ot tae corvesite irilor isco gl exertile de Bact en larga mari pecan plat satpngeals au dust vrafid Limintitor eda en satbastrad Sint al mtr in conferifete tirectorul de stds Au as brajele ofelite figure brtedate dle zee erin ale soarelut © noua cred: Marea" Pe 3 Septembre 1939, Mire aintatin portl Constangaacostand la dana mila in uralete echipajelor celorlalte nave. Pe cheu echipajul lui Mirea a fostintampinat se comandantul Marine Mitre, de oda promojea Soli Navale, de rude priten. Din portul Alexandria si pani in portul Constanta s-au parcurs 1147 Mm, din care 267 Mm cu vvele $1980 Mm cu motorul, viteza medic fiind de 5-6 Nd. In cele peste doud luni cat a durat primul mars de instructie, Mircea a ‘navigat in total 5639 Mm, din care 1826 Mm cu vele 3803 Mm cu -motorul, Cu toate ci nu sa putut cefectua ultima etapa din planul de mars, datorité declansari celui de- al Dollea Razboi Mondial, marsul a fost din toate punctele de vedere © reugita, velierul dovedind din plin echipajuluicalitatile ui de hravé-scoala. Se incheia cu succes ‘o misiune semnificativa tx planul invagamantulul navat® romanesc, 41 Ibidem, ».43. 42NMS. Mircea, 1939. Prima céldtorie de instructie, p.45, 431, Gupercs, op. cit, p. 126, CEIDED 4 aca ‘coea cea permis atatofiterilor cat Imai ales tinerilor ce se pregateau pentru frumoasa, dar difcila profesie de marinar,s8 participe la primul mars de practicé al navei scoalé Mircea, s4 se instruiasc’ temeinic in arta navigatiet,s& Infrunte furtuni, s cunoasca nave Imagini paginile 29-35 © Atelierele dgrafice MARVAN SAR, Bucuresti, NMS, Mircea 1939 $1 porturl,precum slimportante ‘obiective turstice si si-silirgeascd orizontul cultural. Unul din elevit Liceului Militar Mikai Viteazul din ‘Tg. Mures,care a participat a acest ‘mars, Cezar Apreotesei, ulterior aluns cadru didactic universitar la Timisoara, avea sa mentioneze in insemnasile pe care le-a publicat: Puntea, care m-a desparit deo Tenesa si banalé vacanta mare, inva dus in schimb intr-un furnicar de munca si voie bund, in jcoala ‘marine, scoala muncli- cea mat ‘bund scoala a viet, unde am Invdfat sé muncim serio, fiecare trebuind s4 ducd la indeplinire, cu orice pret, misiunea incredintata, ‘gata ise sacrifice unul pentru ‘ltal sf tofi pentru nav fn spiritul ‘marindrese al vechiului »Mircea™* Totodats, Mircea si echipajul sau au ficut si se vorbeasca elogios ‘despre Roménia gi marina ei. in zilele urmatoare Mircea a fost pregatit pentru iarn3, Velele simaneviele au fost scoase s1 epozitate, dupa care tinerit levi si cadeti au fost debarcati, ‘aureolati de spiritul Mircea {timigl intro scurt8 vacanja. La bord a ramas o parte din echipay in vvederea intrefinerii navel. Valentin CIORBEA Costel MITU 44 Cezar Apreotesel, Pe ‘Mediterana, in Atheneum’, ‘octombrie - decembrie 1939, p 380-387, venoms DOD operatia 60.000 (11 aprilie - 13 mai 1944) CON ss tse 20 70 de ani de la cea mai importanta si reusita operatiune efectuata de Marina Regala Romana in Al Doilea Razboi Mondial In primvara anului 1944, in ‘condifile inchideri piri de nord ’ Peninsulei Crimeea, se punea problema evacuasli trupelor ‘gefmano-romane care se aparau ‘cu spatele la mare, pentru evitarea unui dezastru de tip Stalingrad. ‘Operatia de evacuare a Crimeei a fost episodul cel mai important al celul de-Al Doilea Razboi Mondial jn Marea Neagrs, atat datorita amplori actiunilor si cantitati de forge si mijloace, precum si Implicafilor politce cauzate de pierderea definitivd a initiative! Strategice la flancul sudical Frontului de Est. Operagia 60,000 este numele de cod dat de comandamentul roman operatiel de evacuare pe mare a trupelor romane, in cadrul wo nin} 7 GOL actiunil {germano-romane din Cr Denumirea se refer la cet 65.000 de militar romani ce se aflau in peninsula in compunerea Armatel 8 17-a germane, la data inceperit foperatiei de evacuare. ups infrangerea armatei germane in batalile de la Stalingrad si Kursk-Orel (1942- 1943), ofensiva sovietid relansats in partera sudic& a Frontului de Est in vara anului 1943, pe directia Melitopol-Kerson, a dus a izolarea CCrimeci unde se afla Armata a 17-2 germani, transferat aici de pe capul de pod din Kuban. Tncepand din 1 nolembrie 1943, aceast& armata sa aflat incercuits de trupele si Flota MariiNegre sovletice In aceasta situatie se ‘giseau 5 diviii germane 517 dizi romanesticitca 235.000 de coameni,Fortele armate romanesti Div. 1, 2,3 Vanatori de munte, 10, 19infanterie si 6, 9Cavalerie, toa aproximatv 65.000 de militar Operatia Crimeea a fost declangata de trupele sovietice la 8 april 1944, Pentru trupele incercuite in peninsula, singura cale posibili de salvare era Marea Neagr’. Operatia de evacuare pe calea mariia revenit comandamentului roman, respectiv Fortelor Navale Maritime comandate de contraamiralul Horia Macellariu. Coordonarea » BON Inc’ din momentul declansarii operatilor riltare pentru eliberarea Basarablel, la 22iunie 1941, cat gi pe timpul desfagurari acestora, Marina Roman’. actionat Inesalonulintal operat, conform planului general de actiune a fortelor armate intocmit de Marele Stat Major. Ini general principale misiuni fle marine! roméne in Marea Neagr’ au avutca obiectve: Aapaarealitorlulu roménesc prin contracararea Incercailor de atac si debarcare (unie-august 1941), protectia ttansporturilor {august 1947-iulle 1942) sprijnrea directa slindiecta a acjunilor armatei de Useatgitransporturi de aprovizonare (iulie 1942-apriie 1944), participarea la operat de evacuare a trupelorroméne si ‘germane din zona Odesa Sevastopol {apilie-mai 1944), intensificarea rmisiunilor de aparare allitoralului martin (13 mai-23 august 1944) Incepand cu 23 iunie 1941, utmarind distrugerea navelor slinstaatilor portuare cu scopul Se a dezorganiza apararea, formal de avioane sovietice de marimi difeite, cuprinzand 2 pind 12.98 de aparate, au bombardat porturile Constanta si Sulina ‘Rurmat, la 26 iunie 1941, ogrupare navala de lovire inamicd care initat (YD 40 ote. 20n bombardarea Constantei oactiune ofensiva de suprafata asupra portulul Constanta, la care au participat distrugatoarele ‘Moskova $1 Harkov, nave moderne, construite intre anil 1936-1939. ‘Acestea, dupa ce s-au apropiat Ta circa 20km de Constanta sau ‘ocupat o pozitie de lupta venind dinspre soare, au tras asupra Portulul gilocalitaii cu artilera principala (10 guri de foc / calibra 130 mm) 350 de proiectile in 10, minute, Scopul acestet actiuni ‘ofensive sovietice afost de a testa apirarea navald romaneasc’ 51 dea distruge un tren incarcat ‘cu munifiafat in gara Palas st rezervoarele de petrol din port. In duelul de artierie care a urmat, distrugatorublider Moskova a fost scufundat si Distrugatorul Harkoy, avarat Atacul naval afost sprint de aviatia namic care a Bombardat din nou Constanta Atacurile aerlene sovietice au continuat pe tot parcursul ‘zbolulul vizand, In special, navele aflate in mare, implicate {in transportutile pentru front si in primavara anului 1944, pe cele angrenate in Operatiunea 60.000, ‘operatia de evacuare a trupelor roméno-germane din Peninsula Crimeea. Dua 1 august 1944, activitatea ‘erian’ inamic& deasupra mari ‘1a zonei portulul Constanta s-a intensifcat, Unul dintre cele mai puternice bombardamentee avut Jocin ziua de 20 august 1944 cand peste 100 de aparate au atacat in valuri portul gi orasul Constanta. Atacul sa soldat cu piercer de viet} omenest, nave si materiale. Astfel la bordul crucigatorulu auxllar Dacia, lovit de schije $ avariat, s-au inregistrat 5S mort, 4A disparuti,2 init Inte care sicomandantul nave. Schijele aulovit siNava SMR. Ardeal provocand un incendiu,localizat datoritintervengiel rapide a echipajulu Inziua de 21 august 1944, inamicul adesfagurat un nou atac aetian, de aceast’ data asupra navelor din rada portulul Constanta. Dacia a fost incadrata de bombe silovita la pupa. Manevrand pentru a evita celelalte atacuri, nava sa pus pe uscat la Agigea, devenind sine’ fixa, Atacurlle succesive |-auprovocat noi stricaciuni. Cu ajutorul remorcherelor trimise In ajutor, Dacia a fost scoass de pe uscat si adusé in port pentru reparjl Explozile produse pe navi s-au soldat cu 3 mor si 10 rani In timpul atacului din 21 august 1944 au fost avariate gi puitorul de imine Amiral Murgescu $i SMR. Ardeal, cirora explozillele-au pprodus noi gurl in bord, Cu distrugatorul Regele Ferdinand in Santierul Naval Constanta, 1945 aceste evenimente, participarea la Campania din Est anavelor ‘maritime comerciale romanestl, atat cele transformate pentru rnevolle rézbotului in nave de lupts cat gi cele preluate dela SMR pentru transportur,s-aincheiat, Dar, cu toate c& declrayia Romaniei din seara lei de 23 august 1944 de alsturare la Natiunile Unite a fost fra echivoc, trupele sovietice au continuat actlunile militar agresive fats de trupele romanest. In ziva de 25 august 1944, ora 10.5-10.15, © formatie de 5 bombardiere sovieticeaatacat prin surprindere Portul Constanfa. Tei bombe au Cazut in apropierea Gari Maritime, lovind in pin temorcherul dragor Basarabia care sa scufundat imediat. Explozlecelorlate tombe au ncadratdistrugstoarele Regele Ferdinand, Regina Maria sinava mixté Ardeal fara a produce victime gi alte pagube. Erainceputul sfarsitulul. La5 septembrie 1944, ora 4.00, trupe Sovietice au urcat la bordul navelor din portul Constanta, au dezarmat ote malstril pe care -au debarcat siretinut in Gera Maritim’. Echipajele eu fost Inloculte cu merinati sovietici, [aro parte dintre nave au fost duse tn porturirusesti din Marea Neagra. Ceea ce a urmat este o alts poveste, dr Carmen- Irene ATANASIU + Athivele Militare Romane (AMR), fond 1055 381, CMM; + Jurnalul de operat al ‘Comandamentului Fortelor Navale Maritime, 1-23 august 1944, Muzeului Marinei Romane, Constanta, Fond documentar (copie) + Contraamiral de flotis Dora Alexandru lonescu, Martor ocular, Moskova, 26 iunie 1941. Prima victorie pe marea Marinet Roméne, in Marea Noastra, serie oud, anul XXI-nr. 3 (81), lunie-ulie 2011; Constantin Cheramidoglu, Bombardamentele aviafiei sovietice asupra Constante’, in primele zie ale rézboiulul (22-26 tuorie 1941), In Omagiu istoriculut riiitar ipa Rotaru, Editura Comandor, Constanta, 2001 = Carmen Atanasiu, Contributit lao posibilaistorie a marinei ‘comerciale romane, in Revista istoried, sevie noua, Tom 1, 11-12, rnoiembrie-decembrie, 1990. + foto articol puse la dispozitie de autor se noon ODT Incele cincizile de raiduri ale aviatiet sovietice asupra Constante’ sau inregistrat: 114 bombe cézute, de distrugere si incendiare, dint care au explodat 33; 98 de mort si 136 réniti; 20 de clair distruse complet; 55 de cla avariate; 708% din populatia Constantel a fost evacuat. Constanfa, tt, Miron Costin, olf cu Tudor Vladimirescu, casa Cioroianu =CONSTANTA ~ ( BAILE MORFI Cand spui regina Marla, te s sxapn in memoriam colonel de justitie Stefan Oruna Pe 21 februarie 2014, camaradul nostru a fost ripus de o boala naprasnica gi s-aIndreptat spre ‘ceruri Inainte insa de a fiinvins, ‘a fost prezent la toate intalnirile rnoastre si ca un luptatoriscusit a paarat vesnic suferinga ce-l apasa, Nascut pe 10 ianuarie 1933, in ‘comuna Vindere,judetul Vaslui, fival agricultorilor Teodor si Elena, ind din copilarie Stefan s-a afirmat caslltor a Invagatura, muncitor s1 doic de a-i crea un vitor fercit Intre anii 1940-1953 a parcurs, curezultate deosebite, studile primare, glmnaziale liceale si postliceale,reusind ca in anul 1952 58 se afle ca laminator la Uzina Cristea Nicolae din Galati. In anul 1953 a fost admis a ‘Scoala Militar8 Superioars de Marina, pe care a absolvit-oin ‘anul 1957, acordandu-t-se gradul delocotenent de marind.Intre ‘octombrie 1957 si aprilie 1961 2 fost comandant de pluton la Bateria Midia dupa care, pe motive politce, a fost trecut in rezerva, Scaincadrat ca economist la ROMTRANS Constanta unde, in scurt timp adevenit geful Servicilui Export, conducand ‘cu mult iscusintS toate lnille de export ale tai prin portul Constanja, Pentru actvitatea sa profesional afostdelegat, inanul 1972, careprezentant a Sindicatului NAVROM Constanta la Congresul de la Geneva. Intre 1968-1973 a urmat slabsolvit Facultatea de Drept Bucuresti Doringa gi ndzuinja sadin tinereje dea se afirma in cariera militara sa indeplinit in decembrie 1974, cand a fost rechemat in cadrele active ale armatel slincadrat a Scoala Militara Superioara de Marina, cu gfadul de cépitan de rangul 3. Intre anii 1974-1975 a fost lector universitar la Catedra Transport Maritim din institutul de Marin ‘Mircea cel Batra Inanul 1988. promovat examenul de colonel de justitie, confirmat in arma justi In aceasta calitate a indeplinit succesv funefiade conser juridical Comandamentulu Marine! Miltare 9 conse juridic tertrial a Direct Juried a MApN, cu responsabilta pent judeteie Constana, Tulcea ralla filaloma. In anu 1992 a fost Bensionat pent limita de vst Pe baza stuallor si califcaii sale universitae, intre anit 1993 2008 a fost lector universitarla Universitatea Andrei Saguna Constanta, Starea sanatatisale ka impiedicat s8 mai continue activitatea didactic sis-a alaturat activitatiior specifice desfasurate de Liga Navala Romana In anul 1956, 2 cAsdtorit cu economistul bancar Valentina Georgeta Moisescu,avand Impreuna dous fete, ambele ‘economist si patru nepot. A fost distins cu dou ordine sicinei medali. Dumnezeu sil odihneasca in pace! contraamiral de flotils (rte) Niculae STEFAN in memoriam comandor loan Stoleru S-a niscut la 4 august 1935, in ‘oragul Focsani,jud. Viancea, Intro familie modesta--tatal, Neculai Stoleru, plutonier major de pionier, luat prizonier in anul 1944, decedat intrun lagir din URSS, mama, Ana, casnic, amas orfan, grafie mame! sale, in conditile anilor’45, a urmat, slabsolvit 7 clase elementare la Scoala primard nr. 1 Focsani (1843) si Scoala Medie Tehnica Ameliorati Agrosilvice Focsani, specialitatea tehnician agricultura (1955), ‘Au fost tri frat care, prin educatia ‘or, au fost studios, modest dovedindu-se bunt ingineri in diferite institu In anul 1953 afost admis a Scoala Militara Superioara de Marina Constanja, pe care a absolvi-o Jn 1957, acordandu-tse gradul de locotenent.Evolutia gradelor a ofiteractiv:locotenent (2 ‘octombrie 1957), jocotenent major (Go decembrie 1960), capitan- locotenent (30 decembrie 1964), ‘capitan de rangul 3 (30 decembrie 1970), cipitan de rangul 2 (30 decembrie 1976) sicdpitan de rangul 1 (23 august 1983). up’ absolvirea $coll Militare ‘Superioare de Marina a indeplinit functile de offer secund pe statia de demagnetizare la Detasamentul 111 Nave Auxiliare din Brigada 214 Nave, respectiv Baza 214 Maritima (2 octombrie 1957-5 februatie 1959), ajutor al efului Biroului 6 la Baza 214 Maritim (5 febcuatle-30 septembrie 1959), ofiter 3, respect ofier 1 de legaturd in Se Comandamentulul Marine! Militare (G0 septembrie 1959-1 junie 1962) sl ofiger de legatura in Biroul 6 fa Divizia 42 Maritima (1 iunie-1 octombrie 1962). ups absolvirea Academie! Miltare Tehnice, Sectia Radioelectronic’ in anul 1968, 2 activat ca specialist transmisiuni siradiotehnic la Divizionul 19 Dragoare de Rad Mangalia (28 martie-4 nolembrie 1968), respectlv specialist radiotehnic la Divizionul 339 vanatoare de ‘Submarine din cadrul Divizii 42 Maritime (4 noiembrie 1968-20 septembrie 1971). Ulteriora fost promovat in ‘Comandamentul Marinei Miltare, unde @ activat ca ajutor in Sectia Control Exploatare silIndrumare ‘Atelier in Ditectia Tehnic’ a Marinet Militare (20 septembrie 1971-31 iulie 1974)