Sunteți pe pagina 1din 1

Rățușca cea urâtă

Rățușca cea urâtă (daneză: Den grimme ælling) este titlul unei povești scrise de autorul
de literatură pentru copii Hans Christian Andersen, care are drept erou un boboc de lebădă, clocit
de către o rață. Mica lebădă este considerată mai întâi urâtă de către rațe pentru neasemănarea
cu bobocii lor și, cum nici ea, nici rațele nu văzuseră vreodată lebede, mica pasăre se încrede în
părerile auzite. Se va întâlni întâmplător cu un cârd de lebede, care o primesc, recunoscând în ea
un boboc din ai lor.

Povestea poate fi interpretată în mai multe moduri. Regăsirea bobocului rătăcit simbolizează
faptul că există întotdeauna speranțe pentru cineva aflat într-un mediu nepotrivit. O perspectivă
mai largă reclamă acceptarea diferențelor dintre indivizi sau grupuri. Este o poveste pentru copii
mici, care poate fi de altfel și pe placul adulților. Aceasta are ca subiect central o rățușcă, dar
care, de fapt, este o lebădă în devenire. Fiind foarte urâtă, aceasta nu era deloc acceptată în
comunitatea păsărilor de gradină, fiind exclusă.