CÂMPIA ROMÂNĂ

1. Delimitare și localizare În România, C. Română se intinde pe teritoriul județelor Galați, Prahova, Argeș, Olt și Mehedinți. NORD : Podișul Getic, Subcarpații
Curburii, Podișul Moldovei. SUD, VEST, EST : cursul fluviului Dunărea (granița cu Serbia și Bulgaria).

2. Analiza geografică a zonei Forme de relief Câmpiile piemonte : C. Piteștilor, C. Târgoviștei, C. Ploieștilor, C. Focșani. Câmpiile tabulare: C. Olteniei, C. Găvanu-
Burdea, C. Bucureștilor, C. Siretului Inferior.

Rețeaua hidrografică Principalele râuri Jiu, Olt, Argeș, Ialomița și Siret, care își au izvoarele în Carpați. Dunărea (1075 km), izvorăște din Munții Pădurea Neagră,
Masivul Kandel. Lacuri de crov (în Bărăgan), limane fluviabile și lacurile de luncă. Sectorul Călărași-Brăila desparte fluviului în două brațe ce închid două zone
distincte (Balta Ialomiței și Insula Mare a Brăilei).

Căi de comunicații Magistrala 900 : București - Drobeta Turnu Severin – Timișoara. Magistrala 500 : București – Buzău - Focşani – Iași – Suceava. A1 : Bucureşti –
Piteşti. DN1 : Ploiești – Bucureşti. A2 : București – Constanța.. Porturi pe Dunăre : Brăila, Giurgiu, Galați, Corabia, Turnu Măgurele. Aeroporturi : Bucureşti
(Otopeni –internaţional; Băneasa – pentru curse interne şi charter), Craiova, Deveselu (lângă Caracal).

Așezări umane În spaţiul Câmpiei Române există oraşe de o importanță deosebită : București, Ploiești, Craiova, Galați, Târgoviște.

3. Analiza militară Culoare de mobilitate și direcții de ofensivă  densitatea mai mare a drumurilor rutiere și feroviare, datorită condițiilor de
relief;  orientarea est-vest (și invers) a magistralelor feroviare și rutiere pe toată întinderea zonei stabilite, dar și pe axa nord-sud (și invers) a
drumurilor principale și județene favorizează manevra de forțe și mijloace aproape în toate direcțiile;  foarte puține puncte de trecere peste
fluviul Dunărea și implicit comunicații rutiere și feroviare cu prelungire la sud de Dunăre.

Posibile aliniamente de apărare

a) de la sud la nord, fluviul Dunărea constituie un aliniament strategic important. Malul sudic este mai înalt și obligă la retragerea forțelor ce se
apără mai în adâncime. b) de la vest la est, se pot organiza aliniamente de apărare : b1) pe Dunăre, între Vânju Mare și Calafat. b2) pe Jiu, între
Craiova și Bechet.

b3) pe Olt, între Slatina și Turnu Măgurele. b4) pe Argeș, între Pitești și Oltenița. b5) Buzău-Ianca-Brăila-Galați, pe râul Buzău. c) de la est la
vest, aliniamentele de apărare se păstrează cu diferență că este inclus și aliniamentul format din Balta Ialomiței și Insula Mare a Brăilei. d) de
la nord spre sud, aliniamentul de apărare se poate stabili la extremitățile sudice ale grupărilor de relief formate din Piemontul Getic și Subcarpații
de Curbură, pe direcțiile Craiova-Slatina, Pitești-Ploiești, Ploiești-Focșani.

Puncte-cheie din teren  București – capitala țării: o intersecție importantă, punct obligatoriu de trecere; o principalul nod feroviar al României.
 Brăila, Giurgiu, Galaţi – orașe cu porturi;  București și Craiova - orașe cu aeroporturi;  Porțile de Fier II – hidrocentrală.

Eventuale restricționări în desfășurarea operațiilor militare  Câmpia Română favorizează desfășurarea acțiunilor militare cu toate categoriile de
forțe și mijloace.  relieful neted și deschis, ajută la observarea și executarea tragerilor pe distanțe mari, și favorizează adoptarea apărării mobile.
 orientarea cursurilor de apă de la est la vest canalizează și favorizează dezvoltarea acțiunilor ofensive în lungul acestora, dar obligă la la
limitarea manevrei de pe o direcție pe alta.

4. Particularități ale ducerii luptei în această zonă, conform analizei geografico-militare  existenţa Dunării favorizează organizarea apărării încă
de la cursul de apă, distinct în sectoarele de forţare.  orientarea cursurilor de apă în Câmpia Olteniei şi a Munteniei de Vest este de la nord la
sud, ceea ce face ca acţiunile de luptă să fie canalizate în lungul zonelor delimitate de aceste râuri.  este favorizată apărarea pe aliniamente
succesive, orientată est – vest şi invers, datorită existenţei unor „râuri-obstacol”: Motru, Jiu, Olteţ, Olt, Argeş, Dâmboviţa.  existenţa unor
obiective de importanţă operativă şi strategică (capitala ţării, zona petrolieră etc.) obligă la concentrarea eforturilor pentru menţinerea lor, iar
menţinerea apărării pe fluviul Dunărea este determinantă în economia operaţiei.

5. Posibilități de trecere din zona geografică analizată în zone geografice învecinate - Către sud se poate trece către Bulgaria prin Calafat - rutier;
Turnu Măgurele - port; Giurgiu - zona liberă; - Către est și sud-est se poate trece în Podișul Dobrogei prin Călărași pe DN 3B; Galați pe DN 2B;
- Către nord se trece astfel :  în Podișul Getic : prin Craiova pe DN 65C, E70 și E79; prin Pitești pe DN 7C.  în Subcarpații Curburii prin
Tîrgoviște pe DN 72A. - Către nord-est se trece în Subcarpații Curburii prin Buzău pe DN 10; prin Ploiești pe DN 1; - Către vest se trece în
Podișul Mehedinți prin Calafat pe DN 56A.