Tanatopsihologie

 
Asist.  Univ.  Dr.  Bogdan  Nemeș  
Disciplina  de  Psihologie  Medicală  /  Departmentul  de  Educaţție  Medicală  
Tanatologia  
Ê  Definită  în  SUA  în  anii  60  ca  urmare  a  apariţției  cărţții  “Despre  
moarte  și  despre  a  muri”  scrisă  de  Elisabeth  Kubler-­‐Ross  

Ê  Studiul  comportamentelor,  afectivităţții,  atitudinilor  și  

credinţțelor  legate  de  moarte  și  procesul  de  moarte  

Ê  Înglobează:  
Ê  Îngrijirile  paliative  
Ê  Asistenţța  pacienţților  terminali  
Ê  Transplantul  de  organe  
Ê  Eutanasia  
Ê  Dreptul  de  a  muri  
Moartea  și  procesul  de  moarte  

Ê  Procesul  de  moarte  începe  la  naștere  

Ê  Procesele  de  moarte  și  regenerare  celulară  și  tisulară  au  loc  
pe  tot  parcursul  vieţții,  la  intervale  distincte  și  preprogramate  
genetic,  în  funcţție  de  tipul  de  ţțesut.  

Ê  Este  un  proces  coordonat  și  integrativ,  care  asigură  viaţța  
organismului  ca  macrosistem.  
Definiţția  morţții  
Ê  Încetarea  respiraţției,  bătăilor  inimii  și  a  funcţțiilor  cerebrale,  însoţțite  
de  abolirea  conștienţței,  permanente  și  ireversibile  

Ê  Fiziologic  –  încetarea  funcţțiilor  tisulare  

Ê  Genetic  –  deconstrucţția  programată  a  organismului  generată  prin  

erori  de  translaţție,  mutaţții  și  alterarea  funcţțiilor  proteice  

Ê  Biochimic  –  de  la  organic  la  anorganic  

Ê  Biologic  –  selecţție  naturală  care  elimină  ceea  ce  nu  este  util  speciilor  

Ê  Filozofic  –  un  fenomen  natural,  necesar  și  universal  

Diagnosticul  de  moarte  
Ê  Reprezintă  o  problemă  etică  în  era  transplanturilor  de  organe  

Ê  Institutul  Naţțional  pentru  Boli  Neurologice  și  Stroke  (SUA)  –  o  persoană  este  moartă  dacă  
prezintă:  
Ê  Comă  ireversibilă  
Ê  Apnee  
Ê  Absenţța  reflexelor  
Ê  Linie  izoelectrică  pe  EEG  
Ê  Situaţția  durează  de  cel  puţțin  6  ore  după  instalarea  comei  sau  apneei  

Ê  Criteriile  Harvard  pentru  moarte  cerebrală:  

Ê  Areactivitate  
Ê  Absenţța  mișcărilor  
Ê  Apnee  
Ê  Absenţța  reflexelor  
Ê  Linie  izoelectrică  pe  EEG  
Cauzele  morţții  

Ê  Clasificare  
Ê  Naturale  
Ê  Accidentale  
Ê  Suicid  
Ê  Omucidere  
Diagnostic  diferenţțial:  
Omucidere  vs.  Sinucidere  

Ê  Suicidul  este  sugerat  de:  

Ê  Localizarea  leziunilor  traumatice:  
Ê  Precordial  
Ê  Gât  
Ê  Zona  temporală  dreaptă  
Ê  Absenţța  altor  semne  de  violenţță  extremă  
Ê  Cicatrici  de  pe  urma  unor  tentative  suicidare  anterioare  
Ê  Îmbrăcăminte  curată  și  ordonată  
Ê  Acţțiuni  disperate  sau  documente  scrise  
Ê  Mărturii  ale  supravieţțuitorilor  (familie,  prieteni,  vecini)  
Ê  Metodă:  
Ê  Diferenţțe  între  spânzurare  și  strangulare  
Ê  Diferenţțe  între  înec  si  crimă  prin  imersie  mascată  ca  suicid  
Diagnostic  diferenţțial:  
Accident  vs.  Suicid  

Ê  Accidente  de  vânătoare  

Ê  Înec  accidental  

Ê  Cădere  de  la  înălţțime  accidentală  

Ê  Supradozaj  accidental  

Ê  Se  face  autopsia  psihologică  pentru  a  clarifica  circumstanţțele  

producerii  evenimentului  
Cauze  de  moarte  
Ê  În  general,  indiferent  de  categoria  de  vârstă:    
1.  Afecţțiuni  cardiace  
2.  Cancer  
3.  Accident  vascular  cerebral  
4.  BPOC  
5.  Accidente  
6.  Pneumonii  și  alte  infecţții  respiratorii  
7.  Diabet  zaharat  
8.  SIDA  
9.  Suicid  
10.  Omor  
Cauze  de  moarte  

Ê  Naștere  –  4  ani  

1.  Accidente  
2.  Afecţțiuni  congenitale  
3.  Cancer  
4.  Omor  

Ê  5  –  14  ani:  

1.  Accidente  
2.  Cancer  
3.  Afecţțiuni  congenitale  
Cauze  de  moarte  
Ê  15  –  24  de  ani  
1.  Accidente  
2.  Omor  
3.  Suicid  
4.  Cancer  
5.  Accident  vascular  cerebral  
6.  BPOC  

Ê  25  –  44  de  ani  

1.  Accidente  
2.  Cancer  
3.  AVC  
4.  SIDA  
Cauze  de  moarte  
Ê  45  –  64  de  ani:  
1.  Cancer  
2.  Afecţțiuni  cardiace  
3.  Pneumonii  și  alte  infecţții  respiratorii  
4.  SIDA  
5.  AVC  

Ê  65  de  ani  și  peste:  

1.  Afecţțiuni  cardiace  
2.  Cancer  
3.  AVC  
Etapele  morţții  

Ê  Preagonia  
Ê  modificări  psihologice  specifice,  individualizate  

Ê  Agonia  
Ê  Pierderea  contactului  cu  realitatea  
Ê  Delir  
Ê  Stări  confuzo-­‐onirice  
Ê  Haos  vegetativ  
Ê  Anestezie  
Etapele  morţții  
Ê  Moarte  clinică  
Ê  Încetarea  funcţțiilor:  
Ê  Respiratorie  
Ê  Circulatorie  
Ê  Abolirea  reflexelor  
Ê  Linie  izoelectrică  pe  EEG  
Ê  Comă  

Ê  Moarte:  
Ê  Răcirea  corpului  
Ê  Rigiditate  
Ê  Deshidratare  
Ê  Lividităţți  cadaverice  
Ê  Degradare  tisulară  
Etapele  morţții  

Ê  După  Elisabeth  Kubler-­‐Ross,  procesul  de  moarte  implică  

parcurgerea  a  5  etape  succesive,  care  se  succed  de  obicei  în  
ordine  (uneori  unele  etape  pot  decurge  simultan  sau  ordinea  
poate  fi  ușor  modificată):  
Ê  Negarea  
Ê  Furia  
Ê  Negocierea  
Ê  Depresia  
Ê  Acceptarea  
Etapele  morţții  

Ê  Negarea:  
Ê  Pacientul  refuză  să  creadă  că  va  muri:  
Ê  “Nu,  nu  mi  se  poate  întâmpla  așa  ceva”  
Ê  “Este  o  greșeală  de  laborator”  
Ê  Risc  crescut  de  suicid  
Ê  Poate  fi  un  mecanism  de  apărare  eficient,  protejând  individul  de  
impactul  emoţțional  al  informaţției  
Ê  Poate  duce  la  complianţță  scăzută  dacă  se  prelungește  
Etapele  morţții  

Ê  Furia  
Ê  Pacientul  poate  deveni  furios  pe  medic  și  personalul  medical:  
Ê  “De  ce  eu?”  
Ê  “Trebuia  să  mă  supravegheaţți  mai  atent!”  
Ê  Pacientul  caută  cauze  și  explicaţții  
Ê  Boala  poate  fi    interpretată  ca  o  pedeapsă  meritată  /  nemeritată  
Ê  Interpretarea  bolii  poate  crește  furia  și  interfera  cu  complianţța  
Etapele  morţții  

Ê  Negocierea  
Ê  Pacientul  poate  încerca  să  negocieze  cu  divinitatea:  
Ê  “Te  rog,  nu  eu!”  
Ê  “Promit  să  fiu  un  om  mai  bun  dacă  scap  din  asta,”  
Ê  Pacientul  este  dispus  la  compromis  și  la  lupta  pentru  sănătate  
Ê  Cea  mai  potrivită  etapă  pentru  intervenţții  terapeutice  
Etapele  morţții  

Ê  Depresia  
Ê  Pacientul  devine  preocupat  de  moarte  și  poate  deveni  detașat  
emoţțional  
Ê  “Da,  eu…”  
Ê  “Mă  simt  deznădăjduit,  neajutorat.”  
Etapele  morţții  

Ê  Acceptarea  
Ê  Pacientul  este  calm  și  își  acceptă  soarta:  
Ê  “M-­‐am  împăcat  cu  ideea  și  sunt  pregătit  să  mor.”  
Ê  Etapă  finală  –  moartea  este  privită  ca  o  eliberare  
Ê  Nu  toţți  pacienţții  ajung  în  această  etapă  
Ê  Pacienţții  profund  instabili  emoţțional,  care  trebuie  să  facă  faţță  mai  
multor  situaţții  de  criză  
Managementul  și  îngrijirea  
pacienţților  terminali  

Ê  3  obiective  principale:  

Ê  Siguranţță  și  protecţție  
Ê  Demnitate  
Ê  Moarte  conformă  cu  dorinţțele  pacienţților  
Cei  7  C  în  asistenţța  pacienţților  
terminali  

Ê  Concern  =  grijă  

Ê  Competence  =  competenţță  

Ê  Communication  =  comunicare  

Ê  Children  =  copii  

Ê  Cohesion  =  coeziune  

Ê  Cheerfulness  =  bună  dispoziţție  

Ê  Consistency  =  consecvenţță  

Managementul  psihologic  al  
pacienţților  terminali  

Ê  Principii:  
Ê  Empatie  din  partea  personalului  de  îngrijire  
Ê  Apel  la  spiritualitate  și  religiozitate  
Ê  Prezenţța  prietenilor  și  a  familiei  
Ê  Concentrarea  pe  rezultatele  pozitive  și  succesele  obţținute  de  
pacient  în  decursul  vieţții  

Ê  Absenţța  unui  suport  social  solid  și  a  perspectivei  pozitive  asupra  
istoricului  de  viaţță  (însoţțite  de  sentimente  de  lipsă  a  unui  rost  și  de  
gol)  generează  distres  psihologic  grav  

Ê  Demnitatea  și  încadrarea  pozitivă  a  morţții  trebuie  să  ţțină  cont  de  
specificul  somatic,  psihologic,  cultural  și  spiritual  al  persoanei.  
Eutanasia  și  moartea  asistată  

Ê  Dileme  etice  

Ê  Există  legi  în  unele  ţțări,  care  reglementează  eutanasia  și  
moartea  asistată,  permise  în  unele  circumstanţțe  și  în  unele  
cazur  atent  selecţționate.  

Ê  Principiile  etice,  valorile  morale  și  Jurământul  lui  Hippocrate  

interzic  eutanasia  și  moartea  asistată  
 Reacţția  de  doliu  și  depresia  

Reacţția  de  doliu   Depresia  

Percepţția  bolii   Persoana  de  obicei  știe  că  nu  este   Persoana  de  obicei  crede  că  este  
bolnavă   bolnavă,  dar  nu  va  cataloga  boala  
ca  depresie  
Evenimente  premergătoare   De  obicei  survine  după  un   Poate  să  urmeze  sau  nu  unui  
eveniment,  care  este  în  mod  tipic   eveniment  important  
moartea  partenerului  de  viaţță  
Prezenţța  unui  sindrom  depresiv   Rareori.  Cel  mai  adesea,  doar   Simptomatologie  bogată.  
complet   câteva  simptome   Diagnostic  facil.  
Ideaţție  suicidară   <  10%  dintre  persoanele  afectate,   Risc  înalt  
cu  intenţționalitate  redusă,  arareori  
tentative  serioase,  de  obicei  cu  
ideea  de  a  se  alătura  celui  decedat  
Management   Tratamentul  nu  este  necesar  de   Trimitere  și  tratament  de  
obicei   specialitate  necesare  
Concluzii  
Ê  Moartea  este  un  proces  care  prezintă  mai  multe  etape  

Ê  Moartea  implică  o  serie  de  probleme  etice,  culturale  și  spirituale  

Ê  Moartea  este  un  fenomen  universal,  caracterizând  toate  speciile  

Ê  Longevitatea  este  în  general  programată  genetic  pentru  fiecare  

specie  în  parte  și,  într-­‐o  oarecare  măsură,  pentru  fiecare  individ  în  
parte.  

Ê  Personalul  medical  poate  doar  amâna  momentul  morţții  și  alina  
suferinţța  fizică  și  psihologică  în  etapele  finale  ale  procesului  morţții.  

Ê  Nu  toate  bolile  pot  fi  tratate.    

Concluzii  

Ê  Îngrijirea  pacienţților  terminali  trebuie  să  fie  centrată  pe  

nevoile  pacientului  și  pe  construirea  unei  relaţții  terapeutice  
optime.  

Ê  Principalele  obiective  ale  echipei  medicale  și  a  familiei,  care  

trebuie  să  colaboreze  în  aceste  circumstanţțe,  sunt:  
Ê  Evitarea  sau  diminuarea  suferinţței  
Ê  Creșterea  calităţții  vieţții  
Ê  Asigurarea  demnităţții,  libertăţții  de  decizie  și  a  libertăţții  spirituale  
Ê  Apărarea  și  promovarea  valorilor  spirituale  și  a  umanităţții