Sunteți pe pagina 1din 34

TEORIE JUDECATA

1. Dati 4 exemple de exceptii peremptorii care incep prin a avea caracter dilatoriu.
Exceptia lipsei semnaturii
Se poate acoperi in tot cursul procesului in fata primei instante daca atunci cand
judecatorul constata lipsa semnaturii, reclamantul nu e prezent, il citeaza cu
mentiunea de a semna cererea in interiorul termenului:

 Daca semneaza in acest termen, cererea e legala.


 Daca nu semneaza: cererea se va anula.
Excepția netimbrarii sau a insuficientei timbrari:
Instanța acordă un termen pentru executarea obligației de plată a taxelor
judiciare de timbru și numai în măsura în care partea nu-și îndeplinește
această obligație la termenul acordat, instanța dispune admiterea excepției și
anularea cererii ca netimbrate sau insuficient timbrate.
Exceptia lipsei capacitatii procesuale de exercitiu.
Exceptia poate fi ridicata nu numai in prima instanta, ci chiar direct in apel.
Sanctiunea actelor savarsite de cel fara exercitiul drepturilor procedurale este nulitatea
relativa. Solutia este aceeasi si in cazul in care cel cu capacitate de exercitiu restransa nu
a fost asistat.
Totusi, anularea nu este dispusa automat, ci instanta este obligata sa acorde un termen
pentru confirmarea lor.
Confirmarea se face de catre reprezentant sau de ocrotitorul legal sau chiar de curatorul
special, acestia pot confirma in totalitate sau doar o parte dintre acte.

Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant

Excepţie de procedură absolută şi peremptorie admiterea sa conduce la anularea


cererii şi împiedicarea soluţionării fondului cererii, dar începe cu un efect
dilatoriu pentru că anularea cererii nu intervine automat, la data la care se invocă
excepţia, ci numai dacă dovada calităţii de reprezentant nu se face în termenul
acordat de instanţă.

2. Dati 4 exemple de cazuri in care pentru un inscris care constata o conventie


sinalagmatica nu este necesara formalitatea multiplului exemplar.

 Cand un inscris este nul ca inscris autentic, dar este valabil ca inscris sub
semnatura privata, deoarece se cere numai conditia semnarii lui de parti
pentru a fi valabil, prin urmare nu mai e necesara formalitatea multiplului
exemplar sau mentiunea bun si aprobat pentru validitatea ca inscris sub
semnatura privata.
 In cazul in care conventia sinalagmatica este constatata printr-o hotarare
judecatoreasca

 Cand s-a redactat un singur exemplar original, pe care partile, de comun


acord, l-au depus spre pastrare la un tert ales de ele.

 In cazul contractelor incheiate prin corespondenta

 Cand inscrisul este recunoscut expres de parti sau cand una dintre parti nu se
opune la folosirea exemplarului unic in instanta de catre patrea adversa

 In raporturile dintre profesionisti

3. Ce conditii trebuie indeplinite pentru existenta unui inceput de dovada scrisa:

 Se socoteşte început de dovadă scrisă orice scriere, chiar nesemnată şi nedatată,


dacă scrierea face credibil faptul pretins.

 Constituie început de dovadă scrisă şi înscrisul, chiar nesemnat de persoana


căreia acesta i se opune, dacă a fost întocmit în faţa unui funcţionar competent
care atestă că declaraţiile cuprinse în înscris sunt conforme celor făcute de acea
persoană.

 Începutul de dovadă scrisă poate face dovada între părţi numai dacă este
completat prin alte mijloace de probă, inclusiv prin proba cu martori ori prin
prezumţii.

In cazul inscrisurilor autentice, daca forma nu este ceruta ad validitatem:

 Inscrisul care nu poate fi autentic din cauza nerespectarii formelor prevazute


pentru incheierea sa valabila ori pentru ca a fost intocmit de o persoana
incompatibila, necompetenta sau cu depasirea competentei, face deplina
dovada ca inscris sub semnatura privata daca e semnat de parti, iar daca nu e
semnat, constituie, intre acestea doar un inceput de dovada scrisa

In cazul inscrisurilor sub semnatura privata:

 Nerespectarea formalitatii multiplului exemplar cat si a formalitatii „bun si


aprobat” atrage nevalabilitatea inscrisului sub semnatura privata ca mijloc de
proba, dar poate fi considerat inceput de dovada scrisa intre parti.

4. Indicati cazurile in care se intrerupe termenul de apel

 Primul caz de intrerupere are in vedere situatia in care a intervenit moartea


partii care are interes sa faca apel. In acest caz termenul de apel se intrerupe,
se face din nou o singura comunicare pe numele mostenirii fara sa se arate
numele si calitatea fiecaruia, din acest moment va curge un nou termen de
apel. Apelul nu constituie prin el insusi un act de acceptare a mostenirii.
 Al doilea caz este cel al mortii mandatarului cauia I s-a facut comunicarea. In
cazul asta se va face o noua comunicare partii, la domiciliu, iar termenul de apel
va incepe sa curga din nou la aceasta data.

5. Indicati cazurile in care apelul nu are efect devolutiv

Apelul nu are efect devolutiv atunci cand apelantul nu solicita judecata in fond
sau rejudecarea fondului, ci:

 Anularea hotararii de prima instanta


 Respingerea sau anularea cererii de chemare in judecata ca urmare a
invocarii unei exceptii
 Trimiterea dosarului la instanta competenta, atunci cand apelantul a
invocat in termen necompetenta primei instante, dar aceasta a respins
exceptia sau a omis sa se pronunte.

6. Indicati 4 aspecte comune intre lamurirea si completarea hotararii

Atat in cazul lamuririi hotararii, cat si al completarii hotararii:

 instanta nu se sesizeaza din oficiu, fiind necesara cererea partii


interesate

 rezolvarea cererii se realizeaza intotdeaua cu citarea partilor, in regim de


urgenta. Insa completarea hotararii se va face printr-o hotarare separata,
nu prin incheiere cum este cazul lamuririi.

 cheltuielile de judecata generate de aceste proceduri vor fi suportate de


stat, din fondul constituit potrivit legii, daca cererea este admisa, iar cand
este respinsa cheltuielile vor fi suportate de catre parte.

 incheierea respectiv hotararea separata se vor atasa, atat in dosarul


cauzei, cat si in dosarul de hotarari al instantei.

7. In ce conditii se poate aprecia ca partea a achiesat tacit la hotarare?

 Achiesarea tacita poate fi dedusa numai din acte sau fapte precise si
concordante care exprima intentia certa a partii de a-si da adeziunea la
hotarare, astfel se poate vorbi de o achiesare tacita numai daca
partea care a pierdut procesul executa de bunavoie hotararea.
 Nu reprezinta achiesarea tacita neopunerea la executare sau
executarea in cazul urmaririi de catre executorii judecatoresti

8. Enumerati cazurile in care cursul perimarii este suspendat

 Termenul de perimare este suspendat cat timp dureaza suspendarea facultativa a


judecatii, deci pana cand hotararea pronuntata in cauza care a determinat
suspendarea a devenit definitiva. Aceasta suspendarea a termenului de perimare
se produce si in alte cazuri stabilite de lege numai daca suspendarea procesului
nu e determinata de lipsa de staruinta a partilor in judecata.

 In cazurile de suspendare de drept termenul de perimare este suspendat timp de


o luna de la data cand s-au petrecut faptele care au generat suspendarea de
drept, daca aceste fapte s-au petrecut in ultimele 3 luni ale termenului de
perimare. Termenul de perimare este suspendat numai pentru o perioada de o
luna, daca dupa aceasta perioada nu se solicita repunerea pe rol, perimarea isi va
relua cursul

 Termenul de perimare este suspendat pe timpul cat partea este impiedicata in a


starui in judecata din cauza unor motive temeinic justificate. In acest caz dupa
incetarea impiedicarii cursul perimarii se reia calculandu-se si termenul curs
inainte de aparitia impiedicarii.

 Cursul perimarii se suspenda pe durata desfasurarii procedurii de mediere, dar


nu mai mult de 3 luni de la data semnarii contractului de mediere

9. In ce conditii judecatorul poate folosi prezumptii judiciare

 Prezumptia sa aiba greutate si puterea de a naste probabilitatea faptului


pretins, adica sa fie temeinica
 Prezumptia poate fi folosita numai in cazurile in care legea admite dovada cu
martori.

10. Cand exceptia poate fi unita cu fondul?

 Exceptiile vor putea fi unite cu administrarea probelor, respectiv cu fondul


cauzei numai daca pentru judecarea lor este necesar sa se administreze
aceleasi dovezi ca si pentru finalizarea etapei cercetarii procesului sau
solutionarea fondului

11. Ce semnificatie are primul termen la care partile sunt legal citate
pentru parat:
 daca intampinarea nu este obligatorie acesta este termnul pana la
care poate atrage terti in proc.

 tot pana la acest moment se poate invoca necompetenta materiala


sau teritoriala exclusiva.

 termenul pana la care trebuie depusa cererea reconventionala,


daca intampinarea nu e obligatorie.

 termenul pana la care poate invoca nulitati relative cu privire la


neregularitati savarsite pana la inceperea judecatii

pentru reclamant:

 Este termenul pana la care isi poate modifica cererea singur (dupa-
numai cu acordul tuturor partilor)

 Termenul pana la care poate propune probe noi, daca au legatura cu


modificarea cererii

pentru instanta:

 daca doreste instanta poate sa invoce necompetenta materiala sau


teritoriala exclusiva, numai aici la primul termen.

 verifica din oficiu identitatea partilor si calitatea de reprezentant

 tot la primul termen se va proceda la estimaea duratei procesului:

12. In ce conditii judecata se poate desfasura in lipsa uneia sau a ambelor parti?

 Lipsa partii nu impiedica judecarea cauzei daca aceasta a fost legal


citata
 Pentru a fi posibila judecata nu trebuie sa se infatiseze ambele parti,
dar partea care lipseste trebuie sa fie legal citata sau sa aiba termen
in cunostinta.
 Judecata poate avea loc chiar daca lipsesc ambele parti, cu conditia ca
cel putin una dintre ele sa fi cerut judecarea in lipsa.

13. Care este ordinea de solutionare a exceptiiilor in cazul in care se invoca mai multe
exceptii concomitent?
 Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi
asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori,
după caz, cercetarea în fond a cauzei.

 În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina
ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc (unele
asupra celorlalte)

14. Ce caracter are incheierea prin care se incuviinteaza probele?


Este o incheiere preaparatorie motivata care va cuprinde:

 Mijloacele de proba incuviintate


 Obligatiile ce revin partilor in legatura cu administrarea probelor
 Faptele ce vor trebui dovedite
Incheirea e preparatorie numai in legatura cu aspecte de utilitate.

15. Cum reglementeaza NCPC si legea nr. 36/1995 forta probanta a inscrisului autentic?

Puterea doveditoare a actelor autentice este erga omnes și valoarează, până la înscrierea
în fals, dar numai cu privire la constărările făcute personal de către cel care a
autentificat în fapt.

Iar aceste constatări sunt:


- faptul prezentării părților și tuturor persoanelor participante la procedura de
autentificare și identificare a acestora;
- locul și data încheierii actului;
- exteriorizarea consimțământului.

Se aplica şi în cazul menţiunilor din înscris care sunt în directă legătură cu raportul
juridic al părţilor, fără a constitui obiectul principal al actului. Celelalte menţiuni
constituie, între părţi, un început de dovadă scrisă.

16. Verificarea inscrisurilor se poate face numai pe cale incidentala sau si pe cale
principala?

 pe cale incidentala – in cursul unui proces;

 pe cale principala – printr-o actiune preventiva, daca nu a existat sau nu exista un


proces pe rol in care sa se fi opus acel inscris.

Instanta competenta sa procedeze la verificarea de scripte, pe cale incidentala, este


instanta investita cu solutionarea in fond a litigiului, insa, dat fiind ca in recurs sunt
admisibile inscrisuri noi, verificarea acestora se poate face si in fata instantei de
recurs
17. Dati 3 exemple in care partea sa fi fost in imposibilitate morala de a preconstiui un
inscris

 Este vorba de inscrisuri intre soti, inscrisurile intre persoane care se afla in ipoteze
similare sotilor, inscrisurile intre rude, actele intre sefi si angajati – acestea sunt
considerate a fi imposibilitati morale de a intocmi un inscris si se accepta proba cu
martori.

 Imposibilitate morala:cazul afinitatilor, relatii sentimentale, subordonare ierarhica

18. Aratati 3 categorii de cauze in care expertiza este obligatorie, potrivit legii.

 In cazul punerii sub interdictie – expertiza psihiatrica


 Dovada conceperii copilului in timpul legal al conceptiei
 In cazul inregistrării tardive a nasterii:
 In cazul despagubirilor pentru expropriere:
 In cazul garantarii drepturilor gerantului impotriva celui gerat

19. Care e forta probanta a raportului de expertiza?

 Instanţa nu este legată de concluziile din raportul de expertiză, proba este lasata la
libera apreciere a instantei

 Instanta poate inlatura concluziile expertilor, dar numai motivat, iar motivele
trebuie sa aiba la baza argumente de aceeasi natura cu cele ale expertilor

 Instanta poate sa combata parerea unor experti atunci cand are mai multe rapoarte
de expertiza. Astfel, fie nu va adopta nicio opinie, fie va adopta una dintre pozitiile
experilor, inlaturandu-le motivat pe celelalte

 Instanţa este legată însă de constatările de fapt ale experţilor, precum prezenta
partilor, sustinerile acestora, data raportului, aratarea operatiunilor adoptate in
prezenta partilor si sustinerile partilor in fata expertilor fac dovada pana la inscrierea
in fals, intrucat expertii sunt delegati ai instantei.

20. Este divizibila marturisirea?


In principiu, marturisirea judiciara nu poate fi divizata, este, ca regula,
indivizibila. Totusi poate fi divizata daca cuprinde fapte distincte si care nu au
legatura intre ele.
21. Cum califica legea refuzul nemotivat de a raspunde la interogatoriu ?
In acest caz, dupa circumstantele cauzei, instanta poate considera fie o marturisire
deplina, fie un inceput de dovada scrisa in folosul celui care a propus interogatoriul.
22. Care e regimul incheierii prin care instanta se pronunta asupra suspendarii?
Cand suspendarea a fost dispusa de ICCJ incheierea este definitiva.
In ceea ce priveste atacarea separata cu recurs, se deroga de la regulile generale ce prevad
ca incheierile se ataca odata cu fondul.
Astfel, vor fi suspue recursului pe cale separata, (iar nu odata cu fondul):
 incheierea prin care se admite cererea de suspendare
 incheierea prin care se respinge cererea de repunere pe rol
 incheierea de respingere a cererii de suspendare

23. Cum opereaza perimarea si cum se constata?


Conditii:
 Domeniul de aplicare al perimarii: cerere, cai de atac

 Curgerea termenului de 6 luni de cand a ramas in nelucrare

 Sa nu fi intervenit cazuri de intrerupere sau de suspendare

 Culpa partii sa fie imputabila

 In legatura cu pricina sa nu existe motive speciale de incetare a judecarii


cauzei care prevaleaza auspra perimarii
Cine poate cere perimarea:
 oricare dinte parti, chiar si cea culpabila
 instanta din oficiu,
 procurorul daca participa ( nu cand e titularul actiunii, atunci nu opereaza)
Constatare:
 Perimarea poate fi invocata in tot cursul judecatii, dar nu si direct in apel, pana
la inchiderea dezbaterilor in fata primei instantei.

 Instanta poate repune cauza pe rol pentru a discuta perimarea sau poate ridica
din oficiu exceptia permarii.

 Partea poate face cerere de repunere pe rol a cauzei pentru constatarea perimarii.

 Pe cale de exceptie: una dintre parti solicita repunerea pe rol in scopul judecarii
si cealalta invoca exceptiei perimarii.
24. Ce deosebire exista intre perimarea cererii si perimarea instantei?

 Orice cerere adresată unei instanţe şi care a rămas în nelucrare timp de 10 ani se
perimă de drept, chiar în lipsa unor motive imputabile părţii.
Deosebirea este reprezentata de ramanerea in nelucrare timp de 10 ani a unei cereri.
Spre deosebire de perimarea cererii, aici nu importa existenta unui motiv imputabil
partilor, opereaza si in lipsa unor motive imputabile partii.

25. Care sunt asemanarile si deosebirile intre renuntarea la judecata si renuntarea la


dreptul pretins?
Asemanari si deosebiri:
o Renuntarea a judecata poate interveni in orice moment al judecatii si in
orice fel de proces civil

o daca intervine dupa comunicarea cererii de chemare in judecata paratul


poate cere instantei ca reclamantul sa plateasca cheltuielile de judecata

o daca renuntareala judecata se face de catre reclamant in timpul judecatii de


fond,va fi obligatoriu pentru el obtinerea acordului celeilalte parti din
proces indiferent de faza procesuala

o Reclamantul poate renunta la drept numai atuni cand se afla in fata instantei
de fond, ori a celei de apel. Cererea se va face prin inscris autentic sau verbal
in sedinta publica

o Pentru renuntarea la drept reclamantul nu este nevoit sa obtina acordul


paratului

Prin renunțarea la judecată reclamantul nu-și abandonează și posibilitatea de a


exercita ulterior o acțiune împotriva aceluiași pârât, cu aceași cauză și obiect, în
timp ce prin renunțarea la însuși dreptul dedus judecății reclamantul renunță
definitiv la pretenția sa, nemaiputând reinvesti instanța cu o cerere identi

o Atat renuntarea la judecata si renuntarea la dreptul pretins judecatii pot


fi totale sau partiale.

26. Hotararea de expedient poate fi desfiintata, prin ce mijloace?

 Calea de atac este numai recursul care se poate promova numai pentru motive de
procedura.
 Cu toate acestea, tranzactia in sine este un contract, ceea ce inseamna ca acest
contract de tranzactie va putea fi atacat separat cu o actiune in nulitate, anulare,
rezolutiune, reziliere, simulatie, actiune revocatorie, toate actiunile care pot viza
un contract, dar printr-o actiune distincta.

27. Care este diferenta dintre opinia separata si opinia concordanta?

 În cazul în care unul dintre judecători sau asistenţi judiciari a rămas în


minoritate la deliberare, el îşi va redacta opinia separată, care va cuprinde
expunerea considerentelor, soluţia pe care a propus-o şi semnătura
acestuia.

 De asemenea, judecătorul care este de acord cu soluţia, dar pentru


considerente diferite, va redacta separat opinia concurentă

28. Ce caracter au termenele ce prevad amanarea pronuntarii si redactarea hotararii?


Pronunţarea hotararii poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăşi 15 zile.

Dacă pronunţarea a fost amânată, hotărârea nu poate fi pronunţată mai înainte de data
fixată în acest scop.

Hotărârea se va redacta şi se va semna în cel mult 30 de zile de la pronunţare, lipsa


semnaturii de pe hotarare poate fi complinita ulterior.

Termenul de 30 de zile este relativ, asadar  nerespectarea acestuia nu afecteaza


validitatea hotararii.

29. Cand nu se poate acorda termen de gratie?


Debitorul nu va putea cere termen de plată:

 dacă debitorului i s-a acordat un termen rezonabil de plată de către creditor

 a avut posibilitatea să execute într-un termen rezonabil, calculat de la data


comunicării cererii de chemare în judecată,

 debitorul se sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor care îi revin potrivit legii în


scopul realizării executării silite;

 debitorul risipeşte averea sa;

 debitorul este în stare de insolvabilitate cunoscută sau, dacă prin fapta sa,
săvârşită cu intenţie sau dintr-o culpă gravă, a micşorat garanţiile date
creditorului

 alţi creditori fac executări asupra averii lui


30. Cum se reflecta reducerea onorariului avocatului sau expertului in cheltuielile de
judecata?
Instanta poate sa reduca cheltuielile de judecata aferente onorariului. Onorariul e
obligatoriu a fi platit de catre client, insa el, de la partea care pierde procesul poate sa
recupereze ori tot ori doar o parte. Se pot reduce si din oficiu, pentru ca se spune ca ele de
fapt sunt cheltuieli de judecata.

Textul vine sa sanctioneze un abuz de drept, adica o cheltuiala cu avocatul


disproportionata. Legea iti va recunoaste ca si cheltuiala recuperabila de la partea
adversa, care a pierdut procesul, numai ceea ce era rezonabil sa faci, nu tot ceea ce ai
facut.

31. Este posibil ca reclamantul sa cada in pretentii si totusi sa nu fie obligat la plata
cheltuielilor de judecata ?

Daca paratul executa obligatia in cursul procesului si cauza ramane fara obiect,
solutia va fi aceea de respingere a pretentiilor reclamantului ca fiind ramase fara obiect.

In aceasta ipoteza, nici paratul nu poate fi obligat sa plateasca (intrucat si-a executat
obligatia), insa nici reclamantul nu poate fi obligat sa suporte cheltuieli de judecata

Asadar, se va obliga partea care a platit in cursul procesului – paratul;

Aceasta este exceptia de le regula conform careia cheltuielile de judecata sunt suportate
de partea care pierde procesul
32. Ce reguli are la baza autoritatea de lucru judecat?
Autoritatea de lucru judecat se aplica urmatoarelor parti din hotarare:

 Dispozitivului
 Considerentelor care susțin dispozitivul
 Chestiunilor litigioase tranșate în cazul unui proces în cadrul considerentelor

Hotărârile date pe fond, și cele date pe excepție au autoritate, dar numai cele cu privire
la excepția respectivă.

Se dobândește de la momentul pronunțării cu efect provizoriu până la definitivarea


hotărârii

Efectul negativ al lucrului judecat este de natura sa impiedice o noua judecata atunci
cand

 exista identitate de calitate a partilor,


 aceeasi cauza juridica
 si acelasi obiect al cererii de chemare in judecata.
Efectul pozitiv al autoritatii de lucru judecat, presupune ca oricare dintre parti poate
opune lucrul anterior judecat intr-un alt litigiu, daca are legatura cu solutionarea
acestuia din urma.
Este nevoie de existenta identitatii de parti.
33. Ce posibilitate are reclamantul daca prima instanta a respins cerea sa de executare
provizorie?
Dacă cererea a fost respinsă de prima instanţă, ea poate fi făcută din nou în apel

34. Dacă instanţa a omis să se pronunţe asupra unei apărări formulate de pârât,
acesta poate introduce cerere de completare a hotărârii?

Daca instanta a omis sa se pronunte asupra unei probe sau asupra unui mijloc de
aparare, nu se poate introduce o cerere pentru completarea hotararii, intrucat
dezlegarea privind proba sau mijlocul de aparare nu duce la o solutie de a da, a face
sau a nu face ceva, ci este o chestiune care se regaseste in considerentele hotararii.

TEORIE APEL

1. Pot fi invocate dispoziţiile art. 457 alin. 3 NCPC în cazul în care judecătorul a
indicat greşit termenul de exercitare a căii de atac?

Articolul nu are in vedere termenul de exercitare al caii de atac si nici momentul


de la care incepe sa curga acest termen, ci numai calea de atac indicata gresit.

Este o eroare materiala, dar aceasta a produs si consecinte in planul solutiei si nu poate
fi folosita procedura indreptarii hotararii judecatoresti. Daca nu mai sunt cai de atac de
reformare, avem contestatia in anulare

2. Care sunt regulile în căzui în care prin hotărâre s-au rezolvat mai multe cereri
principale ori incidentale şi cereri accesorii?

Dacă prin aceeaşi hotărâre au fost soluţionate şi cereri accesorii, hotărârea este supusă
în întregul ei căii de atac prevăzute de lege pentru cererea principală.

În cazul în care prin aceeaşi hotărâre au fost soluţionate mai multe cereri principale sau
incidentale, dintre care unele sunt supuse apelului, iar altele recursului, hotărârea în
întregul ei este supusă apelului. Hotărârea dată în apel este supusă recursului.
3. Ce asemănări şi deosebiri există între apelul incident şi apelul provocat?

Asemanari si deosebiri:
Apelul incident poate fi formulat numai de catre intimat si este indreptat impotriva partii
cu interese contrare,care are pozitia de apelant in apelul principal; Partile cu aceleasi
interese nu pot formula apel incident una impotriva celeilalte.
Apelul incident se exercita dupa implinirea termenului de apel si se depune odata cu I
ntampinarea la apelul principal;

Cererea prin care se declara apel incident trebuie sa imbrace forma scrisa si sa aiba
continutul prevazut de lege pt apelul principal

Prin apelul incident, intimatul trb sa tinda la schimbarea hotararii primei instante

Apelul incident are caracter accesoriu fata de apelul principal

Apelul provocat poate fi formulat numai de catre intimat, dar se indreapta impotriva
altui intimat sau impotriva unei persoane care a fost parte la judecata in prima instanta,
dar nu este parte in apelul principal.
Apelul provocat se exercita dupa implinirea termenului de apel si se depune odata cu
intampinarea la apelul principal;

Cererea prin care se declara apel incident trebuie sa imbrace forma scrisa si sa aiba
continutul prevazut de lege pentru apelul principal;

Apelul provocat poate fi folosit de intimat in situatia in care admiterea apelului principal ar fi
de natura sa produca consecinte asupra situatiei sale juridice in proces;

Are caracter accesoriu fata de apelul principal

4. Care sunt limitele caracterului devolutiv al apelului?

TANTUM DEVOLUTUM QUANTUM APELLATUM – expresie a principiului


disponibilitatii pentru ca judecata va purta numai asupra a ceea ce apelantul
dorește.
In cazul in care apelantul deduce instanței de apel întreaga pricina, devoluția este
totala.
Insa el poate limita efectul devolutiv atacând numai anumite aspecte ale hotărârii

Exista 3 ipoteze in care aceasta limita a efectului devolutiv nu se aplica si se


revine la regula – devolutinea totala:

 partea nu a spus ca vrea anumite parti si spune doar ca vrea apel

 se cere anularea hotărârii primei instante


 partile sunt indivizibile pentru ca obligatiile sunt indivizibile, ceea ce
inseamna ca nu pot fi alesi debitorii

TANTUM DEVOLUTUM QUANTUM IUDICATUM – atata se judeca in apel


(atata se devolueaza) cat s-a judecat si in prima instanta.

Principiul presupune faptul ca partile, in apel, pot solicita probe noi, mijloace
de aparare noi, pot veni cu argumente noi, dar nu se pot atinge de
urmatoarele elemente:
 partile/calitatea partilor nu poate fi schimbata – nu pot aparea parti
noi sau partile initiale sa-si schimbe calitatea;

 obiectul + cauza cererii nu pot fi schimbate

 nu se pot face in apel cereri noi

5. Cu privire la ce aspecte este obligatorie la rejudecare decizia instanţei de apel?

In cazul trimiterii spre rejudecare: ce a retinut instanta de apel si necesitatea


administrarii unor probe sunt obligatorii pentrut instanta de trimitere.
Dezlegarea dată problemelor de drept de către instanţa de apel, precum şi
necesitatea administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.

6. In ce condiţii se pot exercita şi susţine recursul, contestaţia în anulare şi


revizuirea?

Asistenta unui avocat sau consilier juridic este necesara pentru toate caile
extraordinare de atac

Curtea Constituţională a constatat că “nu există un raport rezonabil de


proporţionalitate între cerinţele de interes general referitoare la buna administrare a
justiţiei şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului”

7. Ce limitări a stabilit NCPC cu privire la motivele de casare?

Motivele de casare nu pot fi primite decat daca:


 nu au putut fi invocate pe calea apelului sau in cursul judecatii apelului;
 au fost invocate in apel, dar au fost respinse;
 au fost invocate in apel, dar instanta de apel a omis sa se pronunte asupra lor.

8. ÎCCJ, în caz de admitere a recursului, poate pronunţa şi o altă soluţie decât


casarea cu trimitere?
 Instanta admite recursul, caseaza hotararea si trimite spre
rejudecare – ICCJ nu rejudeca fondul.

 Instanta caseaza hotararea si trimite cauza instantei competente sau unui


organ cu activitate jurisdictionala competent

 Instanta caseaza hotararea si respinge cererea ca inadmisibila in cazul


depasirii puterii judecatoresti de catre instantele de fond sau in caz de
incalcare a ALJ– in aceste situatii nu se mai trimite spre rejudecare

9. Ce asemănări şi deosebiri există între soluţiile de la apel şi soluţiile din recursul


de competenţa tribunaluiui/curţii de apel?

Solutiile pe care le pot pronunta alte instante de recurs (altele decat ICCJ)

 admitere,
 respingere,
 anulare
 constatare a perimarii.

Cele mai multe casari sunt cu retinere, sunt si casari cu trimitere, dar ele se fac in
mod exceptional:
 in materia contenciosului administrativ
 in situatia in care judecata s-a facul in lipsa partii care nu a fost citata atat la
administrareaI probelor, cat si la dezbateri.

Prevederile referitoare la trimiterea la instanta competenta in masura in care s-au


depasit puterile judecatoresti sau se incalca autoritatea de lucru judecat si se respinge
cererea ca inadmisibila se aplica si in acest caz.

Solutiile pe care le pot pronunta alte instante de apel


 Admite apelul
 Respinge apelul
 Anuleaza apelul
 Constata perimarea lui

Daca instanta admite apelul solutiile sunt urmatoarele:

 admite apelul si schimba solutia in tot/in parte

 daca in prima instanta s-a judecat fara judecarea fodnului sau fara
citarea partii, va interveni nulitatea hotararii de prima instanta si
instanta de apel va judeca ea procesul pe fond evocand fondul.

Totusi, daca una dintre parti solicita fie prin cererea de apel, fie prin intampinare,
trimiterea cauzei la prima instanta, instanta de apel va trimite cauza spre rejudecare.
 daca prima instanta nu este competenta, solutia instantei de apel este
de admitere a apelului, de anularea hotararii date de instanta
necompetenta si trimiterea cauzei la instanta compenta sau mentinerea
ei daca instanta de apel este competenta sa judece in prima instanta.

 daca exista un motiv de nulitate cu privire la sentinta atacata, iar prima


instanta a judecat cauza in fond, instanta de apel in tot sau in parte
procedura de la prima instanta si ca retine procesul spre judecare,
pronuntand o hotatare care este susceptibila numai de recurs

10. Cand poate instanta de apel invoca fondul?


Instanta de apel poate evoca fondul in cazul in care se constata ca in mod gresit
prima instanta a rezolvat procesul pe baza unei exceptii , fara a intra in cercetarea
fondului ori judecata s a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata.

Instant de apel va anula hotararea atacata si va judeca procesul, evocand fondul.

Instanta poate trimite cauza spre rejudecare primei instante sau altei instante egale
in grad in cazul in care partile au solicitat in mod expres aceasta masura in cererea de
apel

11. In ce cazuri se poate înlătura aplicarea principiului non reformatio in peius?

Non reformatio in peius – in apel nu se poate crea apelantului o situatie mai grea.
Nu i se poate crea o situatie mai grea din perspectiva propriului apel, dar poate
primi o situatie mai grea ca urmare a apelului celuilalt sau a apelului incident.
Principiul non reformatio in peius nu te apara de apelul celuilalt si nici de apelul incident,
astfel, partea poate consimti la agravarea situatiei in propria cale de atac.
Se poate inrautati situatia apelantul ca urmare a exceptiei ALJ.
Astfel, daca a A a castigat procesul in parte si face apel, daca instanta constata ca exista
ALJ cu privire la drepturile pe care le-a castigat, partea le poate pierde.

12. Formularea unei cereri adiţionale influenţează condiţiile de exercitare a căilor de


atac?

Instanta de apel fiind chemata sa controleze si sa judece numai ceea ce a judecat


prima insanta inseamna ca in apel nu este posibil nici sa se modifice elemntele
stabilite la prima instanta nici sa se formulize cereri noi.
In apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare
in judecata si nici nu se pot formula pretentii noi.

Este posibila doar micsorarea catimii pretentiilor fiind expresia principiului


disponibilitatii.
Deci in apel este interzisa orice cerere noua, distinct de cele care s ar fi formulat in
prima instanta.

13. Poate fi exercitată revizuirea dacă hotărârea civilă s-a bazat pe hotărârea altui
organ de jurisdicţie, care ulteriora fost anulată?

Dacă s-a casat, s-a anulat ori s-a schimbat hotărârea unei instanţe, nu neapărat
judecătoreşti, pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.

Motivul presupune dispariţia suportului probator al hotărârii atacate, prin


desfiinţarea, pe orice cale procedurală, a hotărârii pe care s-a bazat hotărârea ce
formează obiectul revizuirii;

14. Se poate exercita revizuirea dacă minorul a fost apărat numai prin concluzii
scrise, parţial incomplete şi parţial greşite?

Prima ipoteză are în vedere lipsa totală de apărare, chiar şi în cazul lipsei nejustificate,
deci nu şi apărarea incompletă sau greşită.

In ipoteza a doua se cere ca manoperele dolosive să provină de la cei însărcinaţi să


apere partea şi să fi determinat pierderea procesului;

15. In ce conditii se poate exercita contest in anulare obisnuita. Dar cea speciala?

Contestatia in anulare obisnuita se poate exercita impotriva oricarei hotarai definitive


indiferent de instanta de la care provine si indiferent daca prin hotarare s a rezolvat
sau nu fondul atunci cand contestatorul nu a fost legal citat si nici nu a fost prezent la
termenul la care a avut loc judecata, dar numai daca aceste motive nu au putut fi
invocate pe caile de atac, de reformare, adica apel sau recurs.

Contestatia in anulare speciala se poate exercita impotriva hotarairlor definitive ale


instantelor de recurs pt urmatoarele motive:
 hotararea data in recurs a fost pronuntata de o instanta necompetenta
absoluta sau cu incalcarea normelor referitoare la alcatuirea instantei si desi
se invocase exceptia instanta de recurs a omis sa se pronunte.
 cand dezlegarea data recursului este rezultatul unei erori materiale
 cand instanta de recurs respingand sau admintand recursul a omis sa
cerceteze vreun motiv de casare din cele invocate
 cand instanta de recurs nu s a pronuntat asupra unuia dintre recursurile
declarate in cauza

16. Pentru ce motive se pot ataca cu revizuire orice fel de hotărâri?


Sunt supuse revizuirii orice hotarari definitive, chiar daca nu evoca fondul dar numai
pentru urmatoarele motive:

 un judecator care a luat parte la judecata a fost condamndat definitiv pt o


infractiune privitoare la pricina
 un judecator a fost sanct disciplinar definitiv pt exercitarea functiei cu rea
credinta
 statul, alte pers de dr public, minorii ori cei pusi sub curatela nu au fost
aparati deloc sau au fost aparati cu viclenie.
 Sa existe hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau
grad diferit care incalca ALJ a primei hot.
 partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judeccata si sa instiinteze instanta.
 CEDO a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale
datorata unei hotarari, iar consecintele acestei incalcari contiuna sa se
produca.

17. Care este termenul de exercitare al contestaţiei în anulare? Dar cel de drept
comun la revizuire?
Termenul de exercitare al contestatiei in anulare este de 15 zile de la data
comunicarii hotararii dar nu mai tarziu de un an de la data cand hotararea a ramas
definitiva
Termenul de drept comun la revizuire este 30 de zile.
18. Contestaţia în anulare şi revizuirea pot fi exercitate concomitent?
Da, caile de atac pot fi exercitate concomitent in conditiile legii.
Recursul se judeca cu prioritate.
19. Operează prorogarea de competenţă în cazul căilor extraordinare de retractare?

Atunci cand sunt invocate motive care atrag competente diferite, nu se


produce prorogarea de competenta nici pentru una nici pentru
cealalta.

Grile judecata

1. Etapa cercetarii procesului se va realiza:


 In fata judecatorului, in camera de consiliu, cu citarea partilor, pentru
judecata in prima instanta, pentru procesele incepute cu data de 1 ian 2016

2. In ceea ce priveste estimarea duratei cercetarii procesului:


 Aceasta estimare va putea fi reconsiderata pentru motive temeinice, dupa
ascultarea partilor.

3. Exceptia poate fi unita cu administrarea probelor sau cu fondul cauzei: NICIUNA!


 Daca este o exceptie de procedura de natura sa duca la respingerea sau
anularea cererii
 Cand rezolvarea exceptiei necesita administrare de probe
 Daca e o exceptie peremptorie
 Cand exceptia e strans legata de fondul pricinii

4. Paratul poate face cerere reconventionala atunci cand:


 Are pretentii in legatura cu cererea reclamantului, pretentii derivand din
acelasi raport juridic dedus judecatii sau strans legate de acesta

5. Elementele esentiale ale cererii de chemare in judecata, elemente care sunt


prevazute sub sanctiunea nulitatii exprese, sunt:
 Numele partilor, obiectu, motivele de fapt si semnatura

6. Intampinarea:
 Este obligatorie in cazul apelului si recursului
 Nu este supusa taxei judiciare de timbru

7. In cazul in care cererea reconventionala nu este formulata in termenul prevazut de


lege, instanta:
 Respinge cererea ca tardiva

8. Cererea reclamantului nu se socoteste modificata si nu se va da termen atunci cand


el declara verbal ca:
 Indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii
 Inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului

9. In materia sechestrului asigurator:


 Nedepunerea cautiunii in termenul fixat de instanta atrage desfiintarea de
drept a sechestrului
 Cererea se rezolva prin incheiere interlocutorie

10. Sechestrul asigurator se poate infiinta:


 Daca partea dovedeste ca a intentat actiune
 Asupra bunurilor mobile si imobile

11. In cazul masurilor asiguratorii: NICIUNA


 Cautiunea e obligatorie in toate cazurile
 Cautiunea se datoreaza intotdeauan in cazul sechestrului asigurator si a
popririi asiguratorii
 Cautitunea e facultativa in toate cazurile
 Cautiunea se datoreaza intotdeauna in cazul sechestrului judiciar

12. In cazul sechestrului judiciar: Niciuna


 Cererea se judecata in toate cazurile in camera de consiliu
 Daca se admite cererea, cautiunea e obligatorie
 Judecata se face de urgenata fara citarea partilor
 Administratorul sechestru poate sa plateasca orice datorii cu priire la bunul
sechestrat

13. Vatamarea se prezuma in cazul in care procesul-verbal incheiat de agentul insarcinat


cu inmanarea actului de procedura nu cuprinde:
 Anul, luna, ziua si ora cand a fost incheiat
 Aratarea instantei de la care porneste actul de procedura si numarul dosarului

14. Nu va fi citata in tot cursul judecatii, fiind prezumata a cunoaste termenele


ulterioare:
 Partea care a fost prezenta ea insasi la o infatisare
 Partea care a depus cererea prin mandatar si a luat termen in cunostinta
 Partea care a fost prezenta la o infatisare prin mandatar judiciar conventional
 Partea care a depus cererea personal si a luat termen in cunostinta

15. In ceea ce priveste dezbaterea fondului la judecata in prima instanta, pentru


procesele incepute cu data de 1 ian 2016:
 Aceasta se realizeaza , de regula, in sedinta publica
 Aceasta se realizeaza in camera de consiliu, daca partile consimt acest aspect
 Cererea de judecata in lipsa presupune ca partea care a formulat-o a fost de
acord ca dezbaterea sa se realizeze in camera de consiliu, in afara de cazul in
care partea a solicitat in mod expres ca dezbaterea sa aiba loc in sedinta
publica.

16. In ceea ce priveste inscrisul autentic:


 Face deplina dovada, fata de orice persoana , pana la declararea ca fals cu
privire la constatarile personale ale celui care l-a autentificat
 Nul absolut ca urmare a nerespectarii formelor legale, are valoarea probatorie
de inscris sub semnatura privata, daca e semnat de parti

17. In privinta inscrisurilor pe suport informatic:


 Instrumentul probator al actului il constitiuie documentul care reproduce
datele pe suport informatic
 Legea instituie o prezumptie relativa de valabilitate si autenticitate a
inscrisurilor faute pe suport informatic, daca aceasta inscriere este facuta in
mod sistematica, fara lacune si prezinta garantii contra alterarilor si
contrafacerilor
 Daca legea nu prevede altfel, va face dovada deplina intre parti pana la proba
contrara
 Daca acesta nu prezinta garantii suficiente de integritate, poate avea valoare
de inceput de dovada scrisa

18. Copiile de pe inscrisuri facute pe suporturi informatice:


 In privinta inscrisurilor autentice, au aceeasi valoare probatorie ca si inscrisul
original, daca sunt realizate cu respectarea dispozitiilor legale
 In privinta inscrisurilor sub semnatura privata, au aceeasi putere doveditoare
ca si inscrisul original, daca sunt intocmite cu respectarea dispozitiilor legale

19. In procesul civil:


 Mijloacele materiale de proba pot servi la probatiune daca prin insusirile si
aspectele lor permit stabilirea unui fapt care poate duce la solutionarea
procesului.

20. Renuntarea la judecarea cauzei:


 Este constatata printr-o hotarare definitiv, daca recunoasterea are loc in fata
unei sectii a ICCJ

21. Autoritatea de lucru judecat a unei hotarari judecatoresti:


 Este provizorie in cauzl in care hotararea este supusa apelului sau recursului.

22. Exceptia privind lipsa procedurii prealabile:


 Ca regula, poate fi invocata doar de catre parat prin intampinare, sub
sanctunea decaderii
 Este o exceptie peremptorie

23. In cadrul procedurii de verificare si regularizare a cererii de chemare in judecata:


 Instanta, in conditiile legii, poate anula cererea de chemare in judecata
pronuntand in acest sens o incheiere

24. Primul termen de judecata, in prima instanta:


 Se va fixa de catre judecator, prin rezolutie, in termen de 3 zile de la data
depunerii raspunsului la intampinare

25. Reclamantul poate sa isi modifice cererea de chemare in judecata:


 Numai pana la primul termen la care acesta este legal citat, sub sanctiunea
decaderii

26. Nedepunerea intampinarii in termenul legal:


 Atrage decaderea paratului din dreptul de a propune probe
 Nu atrage sanctiunea decaderii din dreptul de a invoca exceptii de ordine
publica

27. In ceea ce priveste cererea reconventionala:


 Aceasta trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de
chemare in judecata

28. Daca titularul dreptului de proprietate intelectuala face dovada credibila ca deptul
sau face obiectul unei actiuni ilicite:
 Poate cere instantei incetarea provizorie a actiunii ilicite, daca aceasta actiune
risca sa-I produca un prejudiciu greu de reparat.

29. Citatiile si actele de procedura pot fi communicate prin:


 Agentii procedurali ai instantei sau prin orice salariat al acesteia
 Posta, cu scrisoare recomandata, cu continut declarat si confirmare de
primire, in plic inchis, la care se ataseaza dovada de primire/procesul verbal si
instiintarea
 Executori judecatoresti la cererea partii interesate si pe cheltuiala sa
 Telefax, posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea
textului actului si confirmarea primirii acestuia, daca partea a indicat instantei
datele corespunzatoare in acest scop.

30. Procedura de citare presupune:


 Ca daca partea prezenta in instanta, personal sau prin reprezentant, nu a
primit citatia, procesul se amana, la cererea partii interesate

31. In privinta invocarii exceptiilor procesuale:


 Exceptiile relative pot fi invocate de partea care justificaa un interes, cel mai
tarziu la primul termen de judecata dupa savarsirea neregularitatii
procedurale, in etapa cerecetarii procesului si inainte de a se pune concluzii in
fond.

32. Citarea prin publicitate:


 Determina numirea, de catre instanta, a unui curator dintre avocatii baroului

33. In ceea ce priveste procedura de comunicare a citatiei: NICIUNA


 Daca destinatarul refuza sa primeasca citatia agentul va depune in cutia
postala o instiintare care va cuprinde mentiunea ca
 Daca destinatarul nu este gasit la domicilliu, agentul va inmna citatia in mod
obligatoriu unei rude
 Daca destinatarul locuieste intr-o cladire compusa din mai multe apartamente
si nu este
 Este reglementata de norme de ordine privata

34. In cazul in care, dupa primirea cererii de chemare In judecata, judecatorul, tinand
cont de numarul mare al paratilor, a dispus reprezentarea acestora prin mandatar:
 Dovada mandatului se va dispune de catre parati odata cu intampinarea
 Indeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale se va face numai
pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia

35. Preschimbarea termenului luat in cunostinta:


 Se judeca in camera de consiliu

36. In ceea ce priveste verificarea si regularizarea cererii de chemare in judecata:


 Aceasta procedura nu se aplica si cererii reconventionale
 Se va admite cererea de reexaminare in cazul in care instanta a anulat cererea
de chemare in judecata, deoarece reclamantul nu s-a conformat cererii de a
face dovada indeplinirii unei proceduri prealabile prevazute de lege.

37. Termenul de 25 de zile pentru depunerea intampinarii:


 este resepectat atunci cand paratul trimite intampinarea in ultima zi prin
scrisoare cu confirmare de primirea chiar daca aceasta se va inregistra la
registratura instantei dupa trecerea termenuli, dovada depunerii fiind recipisa
oficiului postal
 incepe sa curga de la data comunicarii cererii de chemare in judecata precum
si de la data la care paratul a primit sub semnatura o copie de pe cererea de
chemare in judecata

38. Cererea reconventionala:


 Se va judeca daca reclamantul a renuntat la cererea de chemare In judecata
inainte de primul termen de judecata
 Daca este depusa peste termenul prevazut ded lege se va respinge ca tardiva
paratul putand formula pretentiile pe cale separata dar fara posibilitatae
legala de a solicita si obtine conexarea cererilor
 Este admisibila atunci cand este facuta de reclamant impotriva
intervenientului principal, daca pretentiile prezinta stransa legatura, termenul
de depunere fiind in 25 de zile de la comunicarea cererii de interventie

39. In cazul sechestrului judiciar:


 Spre deosebire de sechestrul asigurator cererea se judeca cu citarea partilor
iar termenul de apel impotriva incheierii curge de la pronuntare
 Administatorul sechestru poate fi chiar detinatorul bunuli

40. In ceea ce priveste locul citarii:


 Mostenitorii pana la intervenirea lor in proces la domicliulul curatorului
special numit de instanta
 Daca schimbarea de domiciliu a interenit dupa pronuntarea hotararii de prima
instanta, partea nu este obligata sa aduca la cunostinta noul domiciliu unde
va fi citata la apel

41. Perimarea judecatii:


 Cererii de apel se constata printr-o hotarare care este suspusa recursului chiar
daca sentinta ce a constituit obiectul apeului era susceptibila doar de calea de
atac a apelului
 Opereaza chiar daca, dupa implinirea termenului de perimare, reclamantul
formuleaza cerere de renuntare la judecata cererii de chemare in judecata si
exista acordul paratului in acest sens

42. In caz de suspendare a judecatii:


 Pentru formularea unei cereri de pronuntarea a unei hotarari preliminare
adresate curtii de justitie a UE repunerea pe rol se face din oficiu astfel ca in
cazul in care de la pronuntarea hotatarii de catre CJUE a trecut o perioada mai
mare de 6 luni fara a se face acte de procedura in cauza, intervine perimarea

43. Autoritatea de lucru judecat a unei hotarari judecatoresti:


 Exista in privinta nulitatii unui contract atunci cand intr o cerere privind
executrea prestatiilor din respectivul contrat paratul a invocatnulitatea
contractului prin intermediul intampinarii fara sa formuleze cerere
reconventionala
 Exista si in cazul in care instanta s-a pronuntata asupra unui incident

44. Cheltuielile de judecata avansate de o parte in proces:


 Daca instanta nu s-a pronuntat asupra lor, nu pot fi cerute pe cale unei cereri
de indreptare a hotararii, dar pot fi cerute pe cale revizuirii

45. Achiesarea la hotararea pronuntata:


 Poate fi conditionata, dar in acest caz efectele se porduc doar daca aceasta
este acceptata expres de partea adversa
46. In cazul in care trebuie sa analizati viicile unei hotarari judecatoresti veti avea in
vedere urmatoarele:
 Daca in dispozitivul hotararii nu apar mentionati toti paratii chemati in
judecata, acestia fiind omisi din eroare, ei participand totusi la judecata,
dezbaterile in cazua purtandu-se in contradictoriu cu acestia, se poate recurge
la procedura indreptarii hotararii
 Daca in dispozitivul hotararii nu apar mentionati toti paratii chemati in
judecata datorita necitarii partilor pe parcursul judecatii, remedierea acestui
viciu este posibila numai prin intermediul cailor de atac exercitate de partile
interesate in conditiile legii

47. In cazul in care instanta incuviinteaza proba cu expertiza:


 Parerea expertului nu trebuie obligatoriu cuprinsa intr-un raport de expertiza
scris
 Poate fi ascultat oral parerea acestuia fiind consemnata de catre grefier dupa
dictarea presedintelui intr-o declaratie care se semneaza de presedintele
completului grefier si expert pe fiecare pagina cu bararea cu linii a locurilor
ramase nescrise

48. Prezumptia legala: NICIUNA


 Nu poate fi combatatua prin proba contrara in afara de…
 Presupune ca partea impotria careia opereaza sa doedeasca faptul cunoscut
vecin si conex
 Poate fi inlaturata prin proba contrara in toate cazurile
 Scutete de orice dovada pe partea in folosul careia e stabilita

49. Proba cu martori:


 Este admisibila in cazul unor acte al caror obiect are o valoare mai mare de
250 de lei daca in lipsa originalului inscris sub semantura privata se prezinta o
copie legalizata a acestuia

50. Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt instanta considera necesar sa
cunoasca parerea unor specialisti:
 Va putea convoca o audiere in camera de consilu in cadrul careia a solicita
expertului sa se pronunte cu privire la costul estimativ al lucrarii ce urmeaza a
fi efectuata stabilindu-I acestuia si o durata de timp in care va trebui sa termin
efectuarea expertizei dupa numirea din oficiu sau la cerea partilor a unui sau
a 3 experti

51. Daca asiguraea probelor s-a facut pe cale principala in caz de admitere:
 Incheierea nu este supusa niciunei cai de atac

52. In cazul chemarii partii pentru a raspunde la interogatoriu:


 Daca partea declara ca pentru a respunde trebuie sa cerceteze inscrisuri,
registre sau dosare instanta va putea fixa un nou termen pentru interogatoriu

53. In ceea ce priveste exeptiile procesuale:


 Partile sunte obligate sa le invoce de indata ce le sunt cunoscute, indiferent
de natura normelor incalcate (ord pub sau ord privata)
 De ordine publica pot fi ridicate inaintea instantei de recurs nunmai daca
pentru solutionarea lor nu este necesara administrarea altor probe in afara de
inscrisuri
 Reprezinta exceptii care incep printr-un efect dilatoriu ce se transforma intr-
unul peremptorie exceptia netimbrarii cererii, lipsei dovezii calitatii de
reprezentant, lipsei capacitatii de exercitiu si a lipsei semnaturii cererii de
chemare in judecata, a cererii de apel sau de recurs.

54. Suspendarea judecatii:


 Intervine cand la proces nu se prezinta niciuna dintre celelalte parti, desi au
fost legal citate sau au avut termen in cunostinta, iar intervenitnul accesoriu
in favoarea paratului a solicitat judecarea in lipsa
 Pe motiv ca s-au pus in miscare actiunea penala in legatura cu fapta care
decurge prejudiciul ce formeaza obiectul pretentiilor in procesul civil,
inceteaza daca in cauza penala nu s-a pronuntat o hotarare de prima instanta
in termen de 1 an de la suspendarea, dar instanta poate sa dispuna
suspendarea legala facultativa

55. Intervenind suspendarea cauzei prin acordul partilor si daca au trecut mai mut de 6
luni fara ca vreuna dintre parti sa efectueaza un act de procedura in scopul judecatii:
 Instanta va repune cauza pe rol din ofiiu in vederea constatarii perimarii
citand partile
 Repunerea pe rol se poate face numai cu plata taxei judiciare de timbru in
cuantum de 50% din plata datorata pentru introducerea cererii aceasta
urmand a fi platita de cel care solicita repunerea pe rol, chiar daca acesta este
paratul

56. Presedintele completului are urmatoarele drepturi:TOATE


 Sa limiteze intervenita fiecarei parti dar in acest caz trebuie sa puna in vedere
anterior timpul pe care acesta il are la dispozitie
 Sa identifie pe cel care a savarsit o infractiune in cursul sedintei de judecata sa
faca proces-verbal si sa il trimita procurorului
 Sa semneze hotararea in locul celuilalt judecator din complet, in cazul in care
acesta din urma este impiedicat sa o semneze
 Sa desemneze pe unul dintre judecatorii care compun completul colegial sa
redacteze hotarare
57. Hotararea privind plata obligatiei de intretinere datorata de parinte copilului:
 Este susceptibila de a fi atacata cu apel

58. Cheltuielile de judecata:


 Constand in onorariul expertului desemnat de instanta nu pot fi reduse

59. In ceea ce priveste exceptiile procesuale:


 De ordine publica pot fi ridicate inaintea instantei de recurs numai daca
pentru solutionarea lor nu este necesara administrarea altor probe inafara de
inscrisuri noi

60. In ceea ce priveste autoritatea de lucru judecat:


 Aceasta se aplica si atunci cnad intre doua procese exista identitate de parti si
obiet si cauza chiar daca in al doile proces reclamantul din primul proces are
calitatea de parat
 Aceasta nu inceteaza odata cu pierdere caracterului executoriu al hotararii
prin implinirea termenului de prescriptie al dreptului de obtine executarea
silita
 Se poate retine efectul pozitiv al acesteia atunci cand in primul proces s-a
respins actiunea prin care s-a solicitat restituirea unei creante pentru
inexistenta titlului iar in al 2 lea proces s a solicitat intre aceleasi parti dobanzi
decurgand din aceeasi creanta

61. In cazul in care instanta constata perimata cererea de apel:


 Hotararea astfel pronuntata este supusa recursului chiar daca sentinta ce a
constituit obiectul apelului putea fi atacata numai cu apel
 Aceasta solutie nu afecteaza solutia primei instante
 Hotararea atacata devine executorie

62. In legatura cu hotarare de expedient:


 Revizuirea prin care se solicita anularea unei hotarari contrare acesteia
prezentand tripa indentitate de parti obiect cauza este inadmisibila
 Atunci cand intervine in apel sau recurs, poate incalca principiul non
reformatio in peius
 Aceasta e executorie

63. In ceea ce priveste procedura falsului:


 Se poate folosi si impotria celor retinute de expertul desemnat de instanta sa
efectueze un raport de expertiza in legatura cu consemnarea de catre acesta
a cercetarilor efectuate in prezenta partilor precumsi cu privire la sustinerile
partilor
64. In procesele in care intampinarea nu este obligatorie citatia comunicata paratului va
cuprinde umratoarele mentiuni specifice prevazute sub sanctiunea nulitatii exprese:
NICIUNA
 Data emiterii citatiei
 Obligatia paratului de a si pregati apararea pentru primul termen de judecata
propunad probelele
 Mentiunea ca prininmanarea citatiei sub semnatura de primire personal sau
prin repreztnattn legal pentru termen de judecat el ceitati este
 Calitatea celui citata

65. In cazul sechestrului asigurator cautiunea:


 Atunci cand e lasata la aprecierea instantei nu poate depasi 20% din valoarea
reclamata
 Este obligatorie in cazul in care creanta nu este inca exigibila dar este periocl
ca debitorul sa-si risipeasca averea, cauntumul acesteia urmand a fi stabilit de
instanta

66. Reclamantul poate sa isi modifice cererea de chemare in judecata:


 Numai pana la primul teremen de judecata la care acesta este legal citata in
afara cazurilor prevazute de lege

67. In ceea ce priveste procedura de comunicare a citatiei:


 Partea poate alege ca toate actele de procedura sa fie communicate la casuta
postala
 Daca partea interesata e prezenta la termenul pentru care s-a facut citatia
neregularitatea va putea fi invocata numai de aceasta.

68. In cazul sechestrului asigurator, cautiunea:


 Este obligatorie in cazul in care creanta nu este inca exigibila dar este pericol
ca debitorul sa si risipeasca averea, cuantumul acesteia fiind stabilit de
instanta

69. In ceea ce priveste cererea de stramutare:


 Cererea se judeca de urgenta in camera de consiliu cu citarea partilor
 Pentru banuiala legitima aceasta se poate cere de catre partea interesaata in
orice faza a procesului
 Hotararea se da fara motivare si e definitiva

70. In cazul in care prin incheiere:


 S-a dispus respingerea exceptiei necompetentiei instanta nu va putea revenia
asupra acestei soltuii in aceeasi faza procesuala
71. Exceptia se uneste cu cercetarea procesului in cazul in care:
 Pentru solutionarea exceptiei este ncesar sa se administreze aceleasi dovezi
ca si pentru finalizarea etapei cercetarii procesului

72. Cererea de asigurare a dovezilor:


 Formulata pe cale principala este in toate cazurile de competenta instantei
judecatoriei
 Se judeca de principu cu citarea partilor in camera de consiliu intampinarea
nefiind insa obligatorie
 Formulata pe cale principala sau incidentala in cazul in care e admisa se
pronunta o incheiere care nu este supusa niciunei cai de atac

73. Autoritatea de lucru judecat a unei hotarari judecatoresti:


 Daca se invoca pe cale de exceptie se analizeaza inainte exceptiei prescriptiei
extinctive
 Se aplica si atunci cand partile nu figureaza in cele doua procese in aceeasi
calitate reclamant parat
 Se manifesta in privinta problemei transate in cazul in care solutia a fost
pronuntata prin admiterea unei exceptii peremptorii

74. Daca in cursul cercetarii proceslui se invoca concomitent exceptiile lipsei calitatii
procesuale active, nulitatea cererii de chemare in judecata, necompetentei materiale
si conexitatii, acestea se vor solutiona in urmatoare ordine:
 Necompetenta, nulitate, conexitate, lipsa calitate procesuala civila

75. In cazul inscrisurilor sub semnatura privata:


 Regula multiplului exemplar nu se aplica in raporturile dintre profesionisti
sinici atunci cand conventia s-a incheiat prin corespondenta
 Regula bun si aprobat nu se aplica in cazul chitantelor liberatorii
 Acestea dobandesc data certa din ziua in care cuprinsul lor este reprodus in
inscrisuri autentice chiar daca reproducerea este facuta pe scurt

76. Executarea provizorie judecatoreasca:


 Se poate solicita in scris sau verbal in instanta pana la ichiderea dezbaterilor
 Se poate acorda numai in cazurile privitoare la bunuri
 Daca este formulata direct in apel, reprezinta o cerere noua si e inadmisibila

77. Procedura de completare a hotararii:


 Se aplica cand instanta a omis sa se pronunte asupra cererilor martorilor
 Presupune citarea obligatorie a partilor
 Se finalizeaza prin pronuntarea unei hotarari separate
 Se solutioneaza de urgenta.
Grile Apel

1. In materia cailor de atac, partile prin conventie:


 Pot suprima apelul atunci cand hotararea este susceptibila de apel si
recurs, daca conventia imbraca forma autentica si este data in fata
instantei a carei hotarare se ataca.

2. Urmatoarele hotarari nu sunt supuse recursului:


 In cererile privitoare la partajul judiciar, indiferent de valoarea masei
partajabile
 In procesele privitoare la repararea prejudiciior cauzate prin erori judiciare
 In cererile de evacuare
 In cererile posesorii

3. Sunt motive de nelegalitate care atrag casarea unei hotarari:


 Numai daca hotararea a fost data de un alt judecator decatce care a luat
parte la dezbaterea in fond a pricinii, principiul continuitatii fiind obli
 Cand hotararea a fost data cu incalcarea competnetie altei intanste
 Cand instanta a dat mai mult decat s a cerut ori ceea nu s a cerut
 Cand instna a apreciat eronat probele din apel

4. Contestatia privind tergiversarea procesului:


 Se poate introduce la instanta investita cu solutionarea procesului
 Poate determina in sarcina contestatorului plata unei amenzi judiciare
daca contestatia a fost facuta cu rea-credinta

5. Nu constituie potrivit jurisprudentei greseala materiala in sensul art 503 si deci


contestatia in anulare nu este admisibila daca instanta de recurs:
 Apreciaza eronat probele
 Stabileste eronat situatia de fapt
 Da o interpretare eronata anumitor dispozitii legale

6. Revizuirea pe baza de inscrisuri noi se poate cere daca:


 Inscrisul a existat la data judecatii si a pronuntarii hotararii atacate
 Inscrisul nu a putut fi produs datorita unei imprejurari mai presus de
vointa partii
 Inscrisul nu a putu fi produs deoarece era retinut de partea potrivnica

7. Daca o hotarare judecatoreasca cuprinde in dispozitiv o mentiune inexacta cu


privire la calea de atac, iar partea exercita calea de atac mentionata in aceasta:
 Instanta va respinge calea de atac exercitata de parte ca inadmisibila
hotararea astfel pronuntata urmand a fi comunicata din oficiu tuturor
partilor care au luat parte la judecata in care s-a pronuntat hotararea
atacata

8. In ceea ce priveste unicitatea caii de atac:


 O cale de atac poate fi exercitata impotriva unei hotarari numai o singura
data
 Daca prin hotaarre sunt solutionate si cereri accesorii hotararea in
ansmblul ei este supusa caii de atac prevazute de lege pentru cererea
principala
 Aceasta este reglementata expres in codul de procedura civila

9. Dupa pronuntarea unei hotarari:


 Partea poate achiesa la hotararea pronuntata prin renuntarea la calea de
atac pe care o putea folosi
 Partea poate achiesa la hotararea pronuntata prin renuntarea la calea de
atac pe care partea a exercitat-o deja
 Poate achiesa conditionat la hotararea pronuntata dar in acest caz
efectele achiesariii se produc doar daca aceasta este acceptata expres de
partea adversa

10. In privinta termenului de apel: NICIUNA


 Acesta curge intotdeauna de la comunicare
 Pentru procuror acesta curege in toate cazurile de la pronuntare
 Este un termen legal relativ
 Acesta suspenda in toate cazurile executarea hot de prima instanta

11. Nulitatea expresa a cererii de apel este prevazuta pentru lipsa urmatoarelor
conditii:
 Indicarea hotararii atacate
 Semnatura

12. Apelul incident poate fi exercitat:


 De catre apelantul principal dupa implinirea termenulii
 De catre intimat in cazul in care la prima instanta au intervenit terte
persoane dupa implinirea termn de apel
 De catre intimat obligatoriu in termenul de apel printr-o cerere proprie
care sa tinda la schimbarea hot primei inst
 De catre porcuror daca a participat la judecarea in prima instanta
13. Nu sunt supuse recursului:
 Hotararile privitoare la navigatia civila si activitatea in porturi
 Hotararile privind conflictele de munca si asigurari sociale
 Hotararile pronuntate in materie de expropriere
 Hotararile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare

14. In ceea ce priveste solutionarea recursului:


 Acesta va fi solutionat de instanta ierarhic superioara celei care a
pronuntat hotararea atacata, in cazurile anume prevazute de lege
 De regula, acesta va fi solutionat de ICCJ

15. Suspendarea executarii hotararii recurate:


 Atunci cand este prevazuta de drept se judeca in camera de consiliu cu
citarea partilor

16. Lipsa urmatoarelor mentiuni din cererea de recurs este sanctionata cu nulitatea
expresa:
 Numele/prenumele si sediul profesional al avocatului care formuleaza
cererea de recurs

17. In cazul in care cererea de recurs nu este motivata:


 Recursul este nul, daca motivele invocate nu se incadreaza in motivele de
casare prevazute de lege

18. Incuviintarea pentru prima oara in apel:


 A cererii de incuviintare a executiei vremelnice a hotararii pronuntate de
prima instanta este inadmisibila

19. Hotararea prin care instanta a respins ca nefondat apelul declarat impotriva
sentintei prin care s-a respins ca neintemeiata o cerere de chemare in judecata:
 Poate face obiectul unei revizuiri chiar daca nu a fost atacata cu recurs
 Si a omis sa se pronunte asupra cheltuielilor de judecata solicitate de
intimat poate fi atacata cu revizuire

20. Cererea de revizuire:


 Are ca obiect numai hotarari definitive
 Se judeca in mod obligatoriu de alti judecatori decat cei care au
pronuntata hotararea a carei revizuire se solicita aceasta regula fiind de
ordine publica

21. In cazul sanctionarii disciplinare definitive a unui judecator pentru o abatere


disciplinara:
 Cererea de revizuire poate fi formulata si in cazul in care hotararea
pronuntata nu antameaza fondul

22. Regula tantum devolutum quantum apellatum reprezinta o limitare a efectului


devolutiv al apelului:
 Care nu opereaza atunci cand obiectul litigiului este indivizibil

23. In cazul in care instanta de apel constata ca este intemeiat motivul de apel
conform cauia minuta nu a fost semnata de judecatorul primei instante:
 Va anula hotararea atacata si va retine cauza spre rejudecara, daca prima
instanta a judecat in fond

24. Contestatia in anulare:


 Obisnuita se poate formula indiferent daca hotararea atacata a rezolvat
sau nu fondul
 Trebuie motivata sub sanctiunea nulitatii
 Este admisibila daca instanta de recurs a omis sa se pronunte asupra
exceptiei necompetentei generale a instantelor invocata in recurs chiar
daca aceasta nu a facut obiectul analizei in fata instantelor de fond

25. In ceea ce priveste recursul:


 Daca este vadit nefondat se poate respinge in cadrul procedurii de filtrare
prin decizie definitiva(ABROGAT)
 Daca se admite ICCJ dispune in toate cazurile casarea cu trimitere
 Hotararea instantei va cuprinde in considerente numai motivele de casare
inoacte si analiza acestora cu aratarea motivelor pentru care acestea s-au
admis ori s-au respins
 In caz de admitere actele de executare efectuate in baza hotararii casate
sunt desfiintate de drept daca instanta de recurs nu dispune altfel,
instanta putand constata aceasta din oficiu

26. Contestatia in anulare pentru motivul ca nu a fost legal citat contestatorul si nici
nu a fost prezent la termenul cand a avut loc sedinta:
 Poate fi exercitata si impotriva sentitelor nesusceptibile de apel atacate cu
recurs prin care a fost invocat acest motiv si care a fost respins deoarece
avea nevoie de verificari de fapt sau fara vina partii recursul a fost respins
fara a fi cercetat in fond
 Se solutioneaza de instanta a carei hotarare se ataca potrivit dispozitiilor
procedurale apicabile judecatii finalizate cu hotararea atacata
27. In cazul revizuirii pentru hotarari potrivnice:NICIUNA
 Cererea se judeca de instanta mai mare in grad fata de instanta care a dat
a doua hotarare
 Aceasta nu poate fi ceruta in cazul in care hotararile potrivnice au fost
date de aceeasi instanta in doasare diferite
 Se va proceda la anularea sau modificarea hotararii care incalca AUJ
 Este obligatoriu ca hotararie potrvinice sa fi evocat fondul

28. Contestatia in anulare:


 Este admisibila daca instanta de recurs a omis sa se pronunte asupra
exceptiei necompetentie generale a instelor invocata direct in recurs
chiar daca aceasta nu a facut obiectul analizei in fata instantelor de fond

29. In cazul recursului reglementata de Codul de procedura civila:


 In fata instantei de recurs nu pot fi administrate inscrisuri noi decat in
sustinerea sau combaterea motivelor de recurs nu si cu privire la fondul
cauzei

30. In cazul judecatii in fond dupa casare:


 In cazul in care s-a dispus casarea cu trimitere, hotararea pronuntata ca
urmare a rejudecarii fondului dupa casare este susceptibila de exercitiul
recursului.
 Poate fi admisibila o cerere de interventie voluntara principala daca s-a
dispus o casare cu trimitere la instanta de apel

S-ar putea să vă placă și