Sunteți pe pagina 1din 6

schimbarea climei

RISCUL INUNDAŢIILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA


Valeriu Cazac, director
dr. Ilie Boian, prim-vicedirector
Serviciul Hidrometeorologic de Stat

Aspecte generale. Inundaţiile re- nate de apele mari de primăvară şi podişul Volîno-Podolian şi nemijlocit de
prezintă hazardul cel mai larg răspîn- de viiturile pluviale. pe teritoriul Moldovei (pot avea loc chiar
dit pe Terra, cu numeroase pierderi de Din start ambele categorii de viituri şi iarna în perioada moinelor). Scurge-
vieţi omeneşti şi cu pagube materiale trebuie de separat în două tipuri – care rea nivală provoacă ridicarea nivelului
de mari proporţii. se declanşează în râurile mari şi respec- de apă din râu mai ales dacă în această
Conform datelor Centrului pentru Epi- tiv, sunt specifice pentru râurile Nistru şi perioadă cad precipitaţii lichide. Pentru
demiologia Dezastrelor al Universităţii Prut, şi cele care se manifestă în bazi- râurile mari (Nistru şi Prut) fenomenul
Catolice din Louvain, (Belgia) cel mai nele râurilor mici – care sunt specifice poate dura până în luna iunie, pentru
răspîndit gen de hazarduri pe planeta pentru tot interfluviul Nistru-Prut. râurile interne – în medie până în mar-
noastră sînt inundaţiile. Ele constituie În ultimii 70 de ani, pe cursul rîuri- tie – începutul lunii aprilie (tabelul 1).
pînă la 37% din numărul total de hazar- lor mari din Moldova (Nistru şi Prut), au Viiturile pluviale sunt condiţionate
duri naturale. fost semnalate circa 10 inundaţii de pro- de precipitaţiile abundente în perioada
Analiza inundaţiilor din secolul trecut porţii, cele mai distrugătoare fiind înre- caldă a anului.
constată că pe Glob se observă o ten- gistrate în anii 1941, 1955, 1969, 1974, În Moldova factorul principal care con-
dinţă de creştere a prejudiciilor provo- 1980 şi ultima – cea din vara anului tribuie la formarea viiturilor pluviale şi ul-
cate de inundaţii, una din principalele 2008. Pe cînd inundaţiile de mare am- terior inundaţiilor atît în rîurile mici, cît şi
cauze fiind utilizarea iraţională a văilor ploare pe rîurile mici din republică sunt în cele mari, sunt ploile torenţiale abun-
râurilor şi sporirea activităţii economice destul de frecvente (1948, 1956, 1963, dente, care au loc, de obicei, în perioada
pe teritoriile cu risc. 1973, 1984, 1989, 1991, 1994, 1998, mai-august (tabelul 2). Precipitaţiile to-
Încălzirea globală a climei şi creşte- 1999, 2005). renţiale, deosebit de abundente şi puter-
rea inevitabilă a valorificării văilor râu- Apele mari de primăvară sînt condi- nice, cad în luna iulie (aproximativ 40%,
rilor va contribui la creşterea în conti- ţionate de topirea zăpezilor din Carpaţi, în iunie 36,5% şi în august 15,7%).
nuare a frecvenţei şi puterii distructi- Tabelul 1
ve a inundaţiilor. De aceea, o sarcină Debitele maxime instantanee ale apelor mari de primăvară pentru toată
primordială este elaborarea măsurilor perioada de măsurători instrumentale
reale de prevenire a inundaţiilor şi de
protecţie contra lor.
Rîul – punctul de observaţie Debitul, m3/s Anul
Inundaţiile puternice se extind pe cea
mai mare parte a luncii, inclusiv pe te- Prut – Şireuţi 1270 1996
Prut – Ungheni 628 1996
rasele de luncă şi produc pagube ma- Vilia - Bălăsineşti 41,4 1969
teriale semnificative şi chiar pierderi de Draghişte - Trinca 35,7 1969
Ciuhur - Bîrlădeni 9,25 1979
vieţi omeneşti, atunci cînd sunt afectate Căldăruşa - Cajba 10,6 1969
aşezările omeneşti, căile de comunica- Delia - Pîrliţa 14,0 1999
Lunga – Ciadîr-Lunga 13,0 1985
ţie şi terenurile agricole. Salcia - Musaitu 4,8 1980
Cauzele naturale care provoacă Cogîlnic - Hînceşti 13,7 1980
inundaţiile sunt legate de pătrunde- Nistru - Hruşca 2570 1969
Nistru - Dubăsari 4180 1969
rea în albii a unor cantităţi exceden- Nistru - Bender (Tighina) 2980 1969
tare de apă provenită din ploi, topirea Nistru - Olăneşti 770 1964
Nistru (br. Turunciuc) - Nezavertailovca 1110 1980
bruscă a zăpezii şi a gheţarilor mon- Camenca - Camenca 71 1971
tani, din alimentarea excedentară din Beloce - Beloce 60,4 1963
pînzele subterane de apă şi din ba- Molochiş – Molochişul Mare 28,1 1980
Rîbniţa - Andreevca 12,6 1963
rarea văilor, prin alunecări de teren Iagorlîc - Doibani 65,9 1980
şi prin zăpoare de gheaţă, urmate Răut - Bălţi 35,8 1980
Răut - Jeloboc 41,9 1969
uneori de ruperea barajelor. Cubolta - Cubolta 57,4 1969
Republica Moldova se află într-o re- Căinari - Sevirova 82,7 1969
Ciulucul Mic - Teleneşti 24,9 1999
giune fizico-geografică frecvent supusă Ichel - Goian 4,54 1988
inundaţiilor. Inundaţiile de origine natu- Bîc - Chişinău 40,7 1973
rală sunt de două categorii: condiţio- Botna – Căuşeni 61,8 1956

NR. 4(40) august, 2008 43


schimbarea climei

Tabelul 2 în 24 ore şi care aduc pagube catastro-


Debitele maxime a viiturilor pluviale pentru toată perioada de observaţii fale. În perioada de observaţii, într-un
singur caz (1946-2008), precipitaţiile
Rîul – punctul de observaţie Debitul, m3/s Data căzute în 24 ore au depăşit 200 mm,
Prut – Şireuţi 1980 1998 în 11 cazuri acestea au fost mai mari
Prut – Ungheni 687 1991 de 150 mm şi în 87 cazuri – mai mari
Vilia - Bălăsineşti 349 1969 de 100 mm.
Draghişte - Trinca 40 1969
Ciuhur - Bîrlădeni 14,5 1985 Precipitaţiile cu asigurarea de 1% în
Căldăruşa - Cajba - - partea centrală a republicii alcătuiesc
Delia - Pîrliţa 47,1 1987
Lunga – Ciadîr-Lunga 33,2 1987 182 mm, iar precipitaţiile cu asigurarea
Salcia - Musaitu 27,7 1985 de 0,1% -280mm.
Cogîlnic - Hînceşti 21,7 1960
Nistru - Hruşca 4500 1969
Precipitaţiile torenţiale cu asemenea
Nistru - Dubăsari - - amplitudine provoacă revărsări catas-
Nistru - Bender (Tighina) - - trofale în bazinele rîurilor mici.
Nistru - Olăneşti - -
Nistru (br. Turunciuc) - Nezavertailovca - - De exemplu, în anul 1948 de două
Camenca - Camenca 51,9 1939 ori în decursul verii (10 iunie şi 7-8
Beloce - Beloce 31,9 1972
Molochiş – Molochişul Mare 28,5 1972 iulie), regiunile centrale ale republicii
Rîbniţa - Andreevca 27,2 1964 au fost inundate catastrofal. La prima
Iagorlîc - Doibani 26,9 1964 revărsare, provocată de precipitaţii (182
Răut - Bălţi 59,4 1984
Răut - Jeloboc 449 1991 mm) pe rîul Bîc, în regiunea municipiu-
Cubolta - Cubolta 59,6 1985 lui Chişinău, nivelul apei s-a ridicat cu
Căinari - Sevirova 166 1991
Ciulucul Mic - Teleneşti 35,0 1980 2,8 m, iar la a doua revărsare provoca-
Ichel - Goian 20,9 1989 tă de precipitaţii (230 mm), nivelul apei
Bîc - Chişinău 222 1948
Botna – Căuşeni 104 1953 s-a ridicat cu 3,5 m. În timpul ambelor
revărsări a fost inundată şi avariată ca-
Ridicarea periculoasă a nivelului apei jelor şi în timpul viiturilor – prin viteze lea ferată, au fost distruse multe clădiri
în rîurile mari Nistru şi Prut (pe teritoriul mari ale cursului de apă. În timpul de- din lunca rîului, a fost inundată şi aco-
Republicii Moldova) are loc din cauza clanşării fenomenului inundaţiei are loc perită cu noroi gara feroviară.
pătrunderii în albiile lor a unor cantităţi creşterea rapidă a nivelului, inundarea Pe teritoriul republicii sunt amplasa-
excedentare de apă provenită din ploi, sau subinundarea terenurilor aferente. te 57 de lacuri naturale şi circa 3400
topirea bruscă a zăpezii în bazinele Proporţiile consecinţelor inundaţiilor de rezervoare artificiale de apă, inclu-
cursurilor superioare (teritoriile Ucrainei depind de durata păstrării nivelelor pe- siv 90 cu un volum de peste 1 milion
şi României). Se ştie că 90 la sută din riculoase de apă, viteza torentului, su- m3 fiecare. Predomină lacurile mici cu
debitele acestor două rîuri se formează prafaţa inundată, sezonul, densitatea suprafaţa de circa 0,2 km2. Lacurile de
în afara teritoriului republicii. populaţiei şi intensitatea activităţii eco- acumulare servesc pentru prevenirea
Parametrii caracteristici ploilor to- nomice, prezenţa construcţiilor hidro- şi combaterea revărsărilor şi inundaţi-
renţiale care cad pe teritoriul Moldovei tehnice de protecţie şi măsurile concre- ilor în timpul viiturilor de primăvară şi
(intensitate, durată, cantitate) variază te de pregătire către inundaţie, nivelul vară. O bună parte sînt folosite pentru
teritorial în funcţie de altitudine, forma de pregătire şi organizare a acţiunilor agrement, piscicultură, irigaţie. La cele
de relief, precum şi de alte condiţii loca- întreprinse în timpul inundaţiei etc. mai mari rezervoare de acumulare se
le şi de timp. Consecinţe serioase ale inundaţiilor atribuie: Costeşti-Stînca (735 mln. m3),
Ploile torenţiale (aversele de ploaie) excepţionale şi catastrofale sunt de- pe rîul Prut şi Dubăsari (277,4 mln. m3),
puternice şi foarte puternice căzute pe formaţiile puternice ale albiilor rîurilor, pe rîul Nistru.
teritoriul Republicii Moldova se carac- când stratul de sol fertil este spălat Barajele multora din ele sunt constru-
terizează prin cantitate mare de apă complet sau invers este acoperit cu un ite fără respectarea normelor tehnice,
căzută într-un timp foarte scurt, fiind strat gros de nămol, fapt ce conduce la nu au canale de scurgere, de aceea
determinate predominant de încălzi- scăderea recoltelor. ruperea unuia în amonte generează ru-
rea neuniformă a suprafeţei terestre şi S-a constatat că 5% din ploile torenţi- perea celorlalte din aval, urmările fiind
pătrunderea intensivă a aerului umed ale aduc precipitaţii de 50 mm în focarul catastrofale (raionul Şoldăneşti, anul
tropical peste teritoriul republicii. Ca lor. Această categorie de ploi torenţiale 1991 şi raionul Hînceşti, anul 1994).
rezultat are loc ridicarea bruscă a ni- are o acţiune energetică destul de înal- La 4-5 iulie 1991 au căzut precipi-
velului apei în rîurile mici şi cursurile tă, care poate provoca formarea “rîuri- taţii abundente în partea centrală din
temporare, precum şi inundaţii rapide lor”, spălarea solului, inundarea văilor. zona Codrilor. În epicentrul ploii (la
cu consecinţe grave. Daune mari aduc economiei naţionale sud-vest de Floreşti) volumul precipi-
ploile torenţiale, precipitaţiile cărora taţiilor a atins 175 mm. Cele mai mari
Aspecte de risc. Principalul factor depăşesc 70 mm. Un fenomen hidro- distrugeri s-au înregistrat în bazinul hi-
distructiv al inundaţiilor îl prezintă to- meteorologic deosebit de periculos îl drografic al rîului Ciorna.
rentul de apă, care se caracterizează constituie ploile torenţiale abundente, În raionul Şoldăneşti au căzut doar
prin nivel înalt, iar la spargerea bara- precipitaţiile cărora depăşesc 100 mm 60 mm de precipitaţii, dar o viitură pu-

44 NR. 4(40) august, 2008


schimbarea climei

ternică de tranziţie s-a format în partea blicii Moldova şi pe parcursul anului În perioada 22-28 iulie 2008, în Ucrai-
superioară a bazinului r. Cerna. În calea 2005. Este necesar de menţionat ploile na de Vest, unde sînt situate cursurile
ei se aflau două lacuri mici de acumu- torenţiale puternice din 23, 25, 26 şi 31 superioare ale rîurilor Nistru şi Prut, au
lare, barajul lor a fost distrus de unda mai. Cantităţile maxime de precipitaţii căzut în fond 63-260 mm de precipitaţii,
de viitură, sporind debitul apelor ce se au atins 35-40 mm în timp de o oră. ceea ce constituie 1-3 norme lunare.
scurgeau pe rîu. De o intensitate şi mai mare au fost Pe teritoriul Republicii Moldova în
Îngustarea bruscă a văii rîului, din ploile torenţiale din 7, 18 şi 19 august decada a treia a lunii iulie a. 2008 pre-
apropierea or. Şoldăneşti, a condus la 2005. cipitaţii au căzut pretutindeni. Cea mai
stoparea puternică a apelor de viitură în Pe 7 august 2005 în raioanele de mare cantitate de precipitaţii – 225 mm
secţiunea acestei localităţi. Ca rezultat, nord, centrale şi de sud-est au căzut ploi pe parcursul decadei a căzut la Ocni-
timp de 10-15 minute a fost inundată torenţiale cu o cantitate de precipitaţii, ţa, depăşind norma decadică de 10 ori,
toată partea inferioară a or. Şoldăneşti. care a variat în limitele a 10-83 mm. La ceea ce se semnalează pentru prima
Torentul puternic de apă a spălat terasa Chişinău în timp de 4,5 ore, au căzut 57 dată în toată perioada de măsurători
căii ferate aflată pe malul stîng al rîu- mm de precipitaţii, ceea ce în medie se instrumentale.
lui. În rezultat şi-au pierdut viaţa 21 de semnalează o dată în 20 de ani. În raioanele de nord, în unele centrale
persoane; au fost deteriorate 8 mii de În noaptea de 18 spre 19 august în şi de sud ale republicii suma precipita-
case de locuit, dintre care 516 au fost raioanele de nord-vest şi centrale ale ţiilor pe decadă a constituit 85-185 mm
distruse complet; inundate 400 mii ha republicii au căzut ploi torenţiale foarte sau 440-800% din norma decadică. În
de terenuri agricole. puternice. Cantitatea de precipitaţii că- restul teritoriului cantitatea precipitaţi-
Anul 1994 a fost pentru Republica zută a constituit în fond 60-110 mm (1-2 ilor căzute a constituit 15-70 mm sau
Moldova unul dintre cei mai nefavo- norme lunare). În raionul Rîşcani pe par- 100-420% din norma decadică.
rabili din ultimul deceniu al sec. XX. cursul nopţii au căzut 140-160 mm, sau Ca rezultat viitura din iulie – august
Ploile torenţiale abundente din 26-27 2,5-3,0 norme lunare, ceea ce în medie 2008 pentru rîurile Nistru şi Prut a avut
august 1994 au avut o intensitate me- se semnalează o dată în 8-10 ani. caracter de viitură istorică. Acest carac-
die de peste 40 mm/oră, însoţite de vînt Cea mai mare cantitate de precipi- ter este justificat de mărimea principali-
puternic şi grindină, au pricinuit daune taţii a fost înregistrată la postul hidro- lor parametri ai viiturii, respectiv debitele
materiale enorme şi jertfe omeneşti. logic Corpaci din raionul Edineţ – 180 de vîrf si volumele scurse (tabelul 3).
Ca rezultat au fost afectate 16 raioa- mm (3,5 norme lunare), ceea ce în luna Viiturile excepţionale pe rîurile Nistru
ne ale republicii, mai ales, raioanele august pe teritoriul Moldovei se sem- şi Prut din ultimele patru decenii faţă de
din centrul Moldovei şi, îndeosebi, Hîn- nalează pentru prima dată pentru toată media multianuală sunt reprezentate
ceşti. Au decedat 29 de oameni, pierde- perioada de observaţii. sub formă de grafice în figurile 1 şi 2.
rile din fondul locativ au constituit 3137 În rezultatul ploilor torenţiale foarte Debitele şi modul propagării viiturii
de case, inclusiv 882 au fost distruse puternice au fost inundate multe case, menţionate s-au manifestat în confor-
complet, au fost distruse 709 obiecte sectoare de autostrăzi, au fost spălate mitate cu cele descrise în continuare.
de menire culturală, 1317 obiecte de suprafeţe imense de terenuri agricole. Pe rîul Nistru, în apropiere de or. Za-
producţie, 551 km drumuri auto, 577 În rezultatul acestor inundaţii au avut leşciki (Ucraina), viitura maximală a atins
km linii electrice, 662 km linii de tele- de suferit şi unele cartiere din mun. cote de 3,3 - 7,3 m faţă de nivelul apei
comunicaţii, 733 poduri, 779 baraje. Chişinău. anterior viiturii, iar debitul maximal a con-
Prejudiciul economic cauzat a constituit În iulie-august 2008 Ucraina, stituit 5410 m3/s, iar la postul hidrologic
443 milioane lei sau circa 100 milioane România şi Republica Moldova Hruşca (Republica Moldova) – 3362 m3/s.
dolari SUA. au fost lovite de una din cele mai Pe rîul Prut, în apropiere de or. Cer-
Ploi torenţiale puternice şi foarte grave inundaţii din ultimele două năuţi (Ucraina), viitura maximală a atins
puternice au căzut pe teritoriul Repu- secole. cota de 7,9 m faţă de nivelul apei anteri-

Tabelul 3
Debitele de apă în rîurile Nistru şi Prut (inclusiv, viitura pluvială din vara anului 2008)

Normala Caracteristici
Viitura din iulie- Caracteristici multianuale,
Rîul, scurgerii medii multianuale, Qmax
august a. 2008 Qmax m3/s
postul lunare, Q m3/s m3/s
Qmax, data, Qmax,
iulie august data iulie data august data
m3/s anul m3/s
Nistru - Zaleşciki 253 206 8040 04.09 1941 5410 27.07 3910 27.07.80 2190 22.08.75
Nistru – Moghiliov-
286 262 4800 12.06 1969 - 28.07 3530 28.07.80 1890 23.08.75
Podolian
Nistru – Hruşca 380 296 4500 13.06 1969 3362 29.07 3420 29.07.80 2370 01.08.80
Nistru - Bender 369 299 3000 15.06 1969 3174 03.08 2470 31.07.80 2490 01.08.80
Nistru - Olăneşti 146 123 870 02.08 1980 958 04.08 741 31.07.80 870 02.08.80
Prut - Cernăuţi 94.6 70.5 (5210) 09.06 1969 (3890) 26.07 3880 23.07.74 2820 11.08.55
Prut – Şireuţi 86.1 89.3 1980 22.05 1998 (4560) 28.07 856 17.07.2003 1820 21.08.2005
Prut – Ungheni 113 103 687 13.08 1991 698 05.08 598 21.07.98 687 13.08.91
Notă: - ( ) – debite aproximative de apă

NR. 4(40) august, 2008 45


schimbarea climei

jului a fost evitat, deoarece pe 31 iulie,


5000 ora 16.00, debitul în lacul de acumula-
4500 re din Novodnestrovsk a început să se
4000
3500
micşoreze, constituind 1350 m3/sec pe
anul 2008
Debitul, m3/s

3000 2 august, ora 16.00. Concomitent, la 1


anul 1980
2500 august a început să scadă nivelul apei
anul 1969
2000 şi pe segmentul oraşelor Soroca – Rîb-
1500 Norma, m3/s
niţa.
1000
500 Nivelul apei la barajul bazinului de
0 acumulare de la Dubăsari, pe 2 august,
ora 20, constituia 29,03 m, iar evacua-
1

9
11

13

15

17

19

21
rea apei s-a redus de la 2850 pînă la
Durata viiturii, zile
2330 m3/ sec, adică s-a dovedit a fi mai
jos decît cel prognozat cu 270 m3/sec.
Figura 1. Viituri excepţionale pe r. Nistru (postul hidrologic Hruşca)
Însă, în urma spălării digurilor de pro-
tecţie, inundaţiile în teritoriu au continu-
3500 at mai multe zile în şir.
Desfăşurarea inundaţiilor pe rîul
3000
Prut s-a produs după un scenariu ase-
2500 mănător cu cel de pe rîul Nistru, însă
Debitul, m3/s

anul 2008
2000 anul 1974 parametrii fluxului şi evacuării apelor
1500 anul 1969 viiturii diferă. Valul de viitură s-a format
norma, m3/s în partea muntoasă a bazinului r. Prut
1000
cu debitul maximal de 3890 m3/sec (or.
500 Cernăuţi, 27 iulie, ora 20.00). La ace-
0 eaşi oră serviciul de dispecerat al ba-
zinului de acumulare Costeşti-Stînca a
21
1

9
11

13

15

17

19

început evacuarea apei în bieful aval


Durata viiturii, zile
în mărime de 620 m3/sec, iar de la 30
Figura 2. Viituri excepţionale pe r. Prut (postul hidrologic Şireuţi)
iulie, ora 4.00, s-a mărit pînă la 1400
m3/sec. Majorarea evacuării apei a fost
or viiturii, iar debitul maximal a constitu- pentru trecerea unui volum de apă de provocată de ridicarea bruscă a nivelu-
it 3890 m3/s. La postul hidrologic Şireuţi 2600 m3/sec. Revărsarea apei peste lui ei în bieful amonte pînă la 98,25 m
(Republica Moldova) debitul maximal a diguri a fost inevitabilă în localităţile din din maximul admisibil de 99,5 m. Ast-
constituit 4560 m3/s. imediata apropiere a Nistrului. fel, salvarea barajului a fost posibilă cu
Pe rîul Nistru volumul stocului de apă În urma unui asemenea debit de apă, preţul inundării cîtorva localităţi, în care
ajuns în lacul de acumulare Novodne- ajuns la lacul de acumulare de la Dubă- nivelul maximal admisibil al digurilor de
strovsc în urma viiturii a atins 3000mln. sari, s-a creat o situaţie excepţională. Pe protecţie locală era mai jos decît cota
m3 (3,0km3). Pentru a ne închipui ce pe- 27 iulie serviciile de dispecerat ale baraju- viiturii. Creşterea nivelului apei pe te-
ricol prezintă acest volum de apă, vom lui au început evacuarea apei din bazinul ritoriul gurii de vărsare în regiunea or.
specifica că acesta este egal cu cel al de acumulare în bieful aval cu un debit Ungheni a continuat pînă la 5 august.
lacului de acumulare menţionat şi con- de 2100-2500 m3/sec, majorîndu-l ulte- Ca rezultat au avut loc inundaţii ex-
stituie 1/3 din volumul total de apă al rior pînă la 2850m3/sec. La sfîrşitul zilei cepţionale şi catastrofale, provocînd
limanului rîului Nistru. de 28 iulie, lacul de acumulare a pierdut mari pagube materiale economiei ţării.
Trecerea acestei cantităţi record de circa 200 mln. m3 de apă, însă volumul După proporţii şi prejudiciile aduse in-
apă prin lacul de acumulare de la No- zilnic de apă ce venea din lacul de acu- undaţia din iulie - august 2008 le-a de-
vodnestrovsk s-a efectuat la limita posi- mulare de la Novodnestrovsk a atins cifra păşit considerabil pe cele precedente.
bilităţilor acestui baraj. Ca rezultat, eva- 300 mln. m3. În această situaţie a apărut În cele 22 de raioane din lunca rîurilor
cuarea maximală a apei în bieful aval la necesitatea majorării debitului de evacu- Nistru şi Prut, în urma inundaţiilor, au
27 iulie, ora 16, constituia 3300-3400m3/ are a apei din bazinul de acumulare de fost distruse nu numai casele, drumu-
sec. Peste 2 zile, pe 29 iulie, volumul la Dubăsari pînă la 2800-2850 m3/sec, rile, terenurile agricole, dar au mai fost
maximal evacuat s-a micşorat pînă la însoţit de pericolul inundării segmentului afectate şi fîntînile (circa 3000), siste-
2955 m3/sec, fiind menţinut cu debitul din valea rîului de la or. Dubăsari şi pînă mele de colectare a apelor menajere.
respectiv pînă în 31 iulie, ora 16.00. la gura acestuia. Ca urmare, nivelul apei S-au înecat peste 3000 de animale. Au
Odată cu propagarea valului viiturii pe în bieful amonte al bazinului de acumu- fost inundate 8473 ha de terenuri agri-
segmentul rîului Nistru, situat pe terito- lare din Dubăsari pe 2 august a atins cole, inclusiv 4980 ha de păşuni.
riul Moldovei, s-a creat o situaţie critică, nivelul critic de 29,11 m, nivelul maximal În total pe ţară au fost inundate 1183 de
dat fiind faptul că digurile de protecţie, admisibil al barajului fiind de 30,0 m. case, evacuate 7851 de persoane. Cele
construite în anii 1970, erau prevăzute Se părea că pericolul distrugerii bara- mai multe case inundate au fost înregis-

46 NR. 4(40) august, 2008


schimbarea climei

trate în raioanele: Briceni (293); Căuşeni


(283); Anenii Noi (213); Criuleni (145).
Datele hidrometeorologice analizate
au condus la următoarele concluzii:
- Cauza principală care a produs viitu-
rile din iulie-august 2008 este una natu-
rală, ele fiind determinate de cantităţile
deosebit de mari de precipitaţii care au
căzut în decada a treia a lunii iulie, în-
deosebi în bazinul cursurilor superioare
ale rîurilor Nistru şi Prut (Ucraina).
- Forma hidrografelor viiturilor pro-
duse şi volumul acestora reflectă spe-
cificul ploilor care le-au determinat, cu
menţiunea că cantităţile mari de apă au
căzut succesiv mai multe zile în şir.
Pe parcursul manifestării viiturii
pluviale din iulie-august 2008 Ser-
viciul Hidrometeorologic de Stat a
asigurat non-stop organele de stat,
instituţiile abilitate şi populaţia cu
informaţie operativă şi calitativă pri- consecinţe ecologice grave. S-a modi- de diferite substanţe, adesea toxice, dă-
vind monitoringul hidrologic, inclu- ficat viteza şi regimul termic al apei în unătoare organismelor acvatice (fenoli,
siv monitorizarea propagării viiturii aceste rîuri. În anul 1965, până la con- produse petroliere, detergenţi, metale
respective (note hidrologice informa- struirea barajului Novodnestrovsk, tem- grele etc.). În funcţie de tipul substanţelor
tive, prognoze hidrologice, buletine peratura medie anuală a fluviului Nistru şi concentraţia lor în apa râurilor mici, au
hidrologice, avertizări hidrologice). (Camenca) a fost de 9,9˚C, iar în lacul supravieţuit organismele ce s-au adaptat
Suprafaţa totală a terenurilor Moldo- Dubăsari – 10,3˚C, după apariţia ba- la condiţiile noi de viaţă.
vei, supuse periodic inundaţiilor, consti- rajului (în anul 1987) – 8,8˚C. În lunile Reglarea debitului şi renovarea stă-
tuie circa 20% din toată suprafaţa repu- de vară (ultimele decenii) temperatura rii ecologice a râurilor mici este o pro-
blicii, sau mai mult de 600 mii ha. apei nu se ridică mai sus de 18˚C, pe blemă cu efect reversibil, necesită o
Aceste terenuri s-au valorificat inten- când în 1965 era de 23˚C. argumentare ştiinţifică multilaterală
siv pentru producerea culturilor agricole De asemenea, ele constituie un ob- pentru fiecare dintre ele, luându-se în
valoroase, dar s-au folosit si pentru con- stacol în mişcarea şi migrarea spre consideraţie condiţiile naturale, impac-
strucţia caselor de locuit şi întreprinderi- mare a particulelor (substanţelor) în tul antropic din bazin şi influenţa apelor
lor industriale, a magistralelor de trans- suspensie, nisipului, prundişului, ceea subterane.
port, liniilor de curent electric, telefon. ce a condiţionat acumularea pe parcur- Măsuri de prevenire şi protecţie.
Luncile rîurilor mici, folosite pentru sul anilor a cantităţilor mari de nămol Experienţa diminuării consecinţelor
creşterea culturilor agricole, în condi- în lacurile de acumulare. Aceste depu- negative ale viiturilor în bazinele rîuri-
ţiile climatice specifice Moldovei, revin neri subacvatice conţin componente lor mici ale Moldovei denotă că, efectul
zonei agricole de risc. ce s-au sedimentat: materie organică, economic maxim poate fi atins atunci
Circa 10% din digurile şi construcţi- metale grele etc. cînd, de rînd cu metodele pasive (digu-
ile hidrotehnice existente în republică O problemă majoră din acest punct irea, lucrările de ameliorare forestieră
sînt în stare avariată, prezentînd peri- de vedere îl prezintă lacul de acumula- etc.), sunt folosite şi metodele active de
col enorm pentru localităţile din jur. Sub re Dubăsari (fluviul Nistru), în care mai protecţie (reglarea scurgerii printr-un
pericol de inundare se află circa 168 de mult de jumătate din volum îl constitu- sistem de rezervoare de apă cu capaci-
localităţi cu suprafaţa totală de 1300 ie nămolul. Substanţele din sedimente tate mare de reţinere şi evacuare con-
km2 si circa 160 mii locuitori. În total, în pot provoca poluarea secundară a apei secutivă a apelor de viitură, calculată la
zonele potenţial inundabile sînt ampla- în cazul apariţiei condiţiilor favorabile un volum de 1-3% asigurare).
sate 659 localităţi, dintre care 625 rura- (schimbarea pH-ului, temperaturii, for- Schemele de amenajare pentru lu-
le, 31 oraşe şi 3 municipii. ţei ionice etc.). crările de diminuare a inundaţiilor din
În zonele periodic inundate ale aces- Schimbările termice menţionate au
tor localităţi sînt amplasate circa 27 mii condiţionat descreşterea vitezei proce-
case de locuit şi 1651 construcţii de selor fizico-chimice şi biochimice – verigi
producţie. Permutarea acestora în lo- importante în fenomenul natural de au-
curi neinundabile necesită sume enor- toepurare a apei. La râurile mici, la care
me pentru bugetul ţării. pe timpuri a fost reglat debitul, cursul
Construirea barajelor pe râurile mari scurgerii s-a transformat în canale recep-
(Nistru şi Prut) a cauzat şi apariţia unor toare de ape uzate cu un conţinut sporit

NR. 4(40) august, 2008 47


schimbarea climei

respective se recomandă de evidenţiat


zonele cu asigurarea de 20% a inunda-
ţiei (pentru terenurile agricole), 5% asi-
gurare (pentru construcţiile din spaţiul
rural), 1% asigurare pentru ariile urbane
şi 0,3% pentru căile feroviare. Desigur
că în diferite zone naturale şi raioane
ecologice numărul zonelor şi principiul
tenţă tehnică şi transfer de tehnologii; evidenţierii lor pot varia.
- întocmirea şi completarea continuă
a băncii regionale de date „Moldova Bibliografie
bazinul hidrografic constau în corelarea Hazards”, în scopul perfectării metodicii
şi efectul cumulativ al următoarelor lu- de predicţie a acestor fenomene; 1. Bogdan O., Niculescu E., Riscurile
crări: îndiguiri; lucrări de regularizare a - managementul utilizării teritoriului climatice din România, Institutul de Ge-
albiilor; acumulări nepermanente şi pol- supus riscurilor inundaţiilor trebuie să ografie, Bucureşti, 1999, 280p.
dere; lacuri de acumulare permanente fie o prerogativă a organelor adminis- 2. Boian I. Ploile torenţiale abundente
prevăzute cu tranşe de volume pentru traţiei publice locale. Statul poate doar - fenomen de risc major pentru Repu-
atenuarea viiturilor. să stimuleze activitatea lor prin aproba- blica Moldova// Materialele Conferinţei
Accentul pus într-o primă etapă pe di- rea legilor despre utilizarea terenurilor. Internaţionale Diminuarea impactului
minuarea inundaţiilor prin îndiguiri a - unul din cele mai bune instrumente Hazardelor Naturale şi tehnogene asu-
constituit o greşeală, deoarece elimină de regularizare a folosirii terenurilor în pra mediului şi societăţii, 6-7 octombrie
efectul natural de atenuare a luncilor şi zonele de risc poate fi un program flexi- 2005. Ministerul Ecologiei şi Resurselor
conduce la mărirea debitelor maxime. bil de asigurare contra inundaţiilor, care Naturale. Academia de Ştiinţe a Moldo-
Deoarece sectoarele inferioare ale ar combina atît asigurarea obligatoare, vei. Chişinău, 2005.
cursurilor mari de apă sînt îndiguite, cît şi cea benevolă. Principiul de bază al 3. Boian I., Sandu., Inundaţiile pe teri-
trebuie evitată executarea de noi lucrări acestui program ar fi următorul: în cazul toriul Republicii Moldova şi măsurile de
de îndiguire fără compensarea în lacuri utilizării raţionale, din punctul de vedere reducere a lor, Revista Mediul Ambiant
de acumulare sau în poldere a efectelor al riscului inundaţiilor, a terenurilor, per- nr. 2 (26) aprilie, Chişinău, 2006.
de dezatenuare. soana asigurată va primi o compensare 4. Buletinele meteorologice lunare.
Trebuie de menţionat faptul că nu a mai impunătoare, decît în cazul ignorării Serviciul Hidrometeorologic de Stat,
fost acordată o atenţie suficientă adop- recomandaţiilor şi normelor respective. Chişinău (1975 - 2007).
tării asa-numitelor “linii roşii”, care ar - este necesar de redus la minimum 5. Cadastrul de Stat al Apelor. Date
evidenţia clar terenurile de luncă şi vîl- activităţile gospodăreşti care pot inten- multianuale despre resursele şi regimul
cele, ce sînt supuse periodic inundaţiilor. sifica inundaţiile (defrişarea pădurilor, apelor de suprafaţă. Serviciul Hidrome-
Această linie marchează nivelul viiturii cu de ex.), la fel şi promovarea măsurilor teorologic de Stat, Chişinău, 2006.
asigurarea de 1%. Ea indică că terenuri- îndreptate spre crearea condiţiilor de 6. Cazac V., Lalîchin N. Ghidrologhi-
le situate mai jos de “linia roşie” necesită minimalizare a scurgerii. În afară de ceschie haracteristichi malîh rec Moldo-
efectuarea de mîsuri tehnice complexe aceasta, pe teritoriile cu risc de inunda- vî i ih antropoghenîe izmenenia. Mediul
şi nu pot fi repartizate pentru construc- ţii pot fi efectuate doar acele activităţi Ambiant, Chişinău, 1997, 208 p.
ţia caselor de locuit sau a obiectelor de gospodăreşti, care în cazul inundării 7. Cazac V., Boian I., Prepeliţă A.
producţie. În toate cazurile, cînd mai jos vor suferi pierderi minimale. Principalele tipuri de hazarduri natu-
de “linia roşie” există deja obiecte ce pot - construcţiile inginereşti de protecţie rale şi impactul lor asupra mediului şi
fi avariate sau distruse la trecerea viitu- contra inundaţiilor a terenurilor agricole sănătăţii. // Mediul Ambiant, nr. 5 (23 )
rilor, trebuie să se ia măsuri pentru lichi- şi obiectelor economice trebuie să fie octombrie, Chişinău, 2005.
darea construcţiilor, fapt ce va preveni sigure, iar realizarea lor trebuie să afec- 8. Cociug A., Grama T., Triboi A., Ga-
daunele aduse de inundaţii. teze cît mai puţin mediul înconjurător. vriliţa A. “Calamităţile în Moldova şi com-
Principalele măsuri de atenuare şi - este necesar de efectuat o regiona- baterea lor”. Chişinău, 1997, 267 p.
reducere a riscului inundaţiilor sunt re clară şi cartarea albiilor majore, cu 9. Mihailescu C., Boian I. Fenomene
următoarele: trasarea hotarelor inundaţiilor de dife- naturale de risc în Republica Moldova.
- elaborarea şi adoptarea de către rită asigurare. Ţinînd cont de tipurile // Mediul Ambiant, nr. 5 (23 ) octombrie,
Republica Moldova a Strategiei Naţio- de activitate economică pe teritoriile Chişinău, 2005.
nale şi Planului Naţional de Acţiuni pri- 10. Mihailescu C., Cazac V., Boian I.,
vind Prevenirea şi Atenuarea Impactului Gâlcă G. Evoluţia debitelor Prutului şi
Hazardurilor Naturale Asupra Societăţii Dunării Inferioare pe parcursul ultime-
şi Mediului; lor decenii. // Mediul Ambiant, nr. 6 (36)
- modernizarea şi optimizarea Siste- decembrie, Chişinău, 2007.
mului Naţional de monitorizare, predicţie 11. Лассе Г. Ф. Климат Молдавской
şi prevenire a efectelor dezastrelor natu- ССР, Гидрометеоиздат, Ленинград,
rale din cadrul SHS, prin măsuri de asis- 1978, 375 р.

48 NR. 4(40) august, 2008