Mlastina de la Iaz

Rezervația naturală a fost înființat în scopul

protejării biodiversitatii și menținerii într-o stare de
conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate
în extremitatea nordică a Apusenilor
Aria naturală reprezintă o zonă cu mlaștini turbo-active,
cu o valoroasă bogăție floristică, atât prin flora mezo-
oligotrofă ce vegetează în arealul ei, cât și prin
sedimentul său atribuit erei palinologicului. Din punct
de vedere geologic, substratul este constituit din
conglomerate, gresii, argile, nisipuri și marne nisipoase.
Flora rezervației este constituită din elemente
specifice turbariilor, în cea mai mare parte din mușchi
de turbă și specii ierboase rare, dintre care unele
protejate prin Directiva Consiliului European din 21 mai
1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a
speciilor de faună și floră sălbatică)
Specii floristice semnalate în arealul rezervației: roua
cerului (Drosera rotundifolia), trestioară (Calamagrostis
canescens) cunoscută și sub denumirea de terstie de
câmp, sclipet (Potentila erecta) sau șuvară (Molinia
caerulea) cunoscută și sub denumirea de iarbă
albastră, un rogoz din specia Carex
vesicaria,papura (Typha latifolia), spetează (Juncus
effusus) cunoscută și sub denumirea de rugină,
buzdugan-de-apă (Sparganium erectum), bumbăcăriță
(Eriophorum augustifolium), crusin (Rhamnus frangula).
Flora lemnoasă este constituită din arbori cu specii de:
salcie aurie, (Salix auris), răchită (Salix alba) sau arin
negru (Alunus glutinosa).
Pe teritoriul rezervației au fost identificate mai multe
specii de coleoptere; printre care și un gândac
(Phytobius velaris), specie unicat în fauna țării noastre.
Mlastina este unica deoarece aici se gaseste o planta
carnivora, Roua Cerului. Aceasta se hraneste cu muste,
tantari si orice insecte mici. Insectele se lipesc de
petalele ei iar in acel moment ea isi inchide floarea
inghitindule si digerandule ramanand doar chitina.
Are frunzele circulare, roșiatice, dispuse în rozetă
bazală, acoperite pe fața superioară și marginal cu peri
glanduliferi măciucați în vârf, a căror secreții lipicioase
strălucesc în lumina soarelui ca picăturile de rouă (de
unde și denumirea populară).
Are o tulpina floriferă scapiforma simplă, erectă. Florile
sunt mici, albe, dispuse într-o cimă scorpioidă; caliciu
este tubulos și campanulat. Corolă este alingit-obovată;
androceul are 5 stamine cu antere extrorse, iar
gineceul are un ovar superior. Înflorește în lunile iunie-
august. Fructul este o capsulă. Semințele sunt
fusiforme, galbene-deschis, lungi până la 2 mm.
Un singur lucru este neplacut aici, chiar daca aria este
protejata nu e ferita in totalitate de factorii rai.
Unul din factori este poluarea care a ajuns la un nivel
ridicat. Mergand prin zona se gasesc la tot pasul peturi
si ambalaje de plastic care strica peisajul fascinant.

Poluarea
Poluarea in zone este creata de catre oameni fara sa
vrea dar in unele cazuri si cu intentie.
Aerul e poluat de motoarele utilajelor care defriseaza
padurile dar si de iubitorii de off road care tulbura
linistea din padure cu motoarele lor galagioase si care
emana nori de gaze.
Odata cu defrisarea padurilor se strica si fauna, omul
intervine in mediul de viata al animalelor pe care le
alunga de la adaposturile lor.
In concluzie factorii biotici sunt puternic afectati de
catre oameni.