Mulţimea este o totalitate de obiecte bine determinate şi distincte, numite

elementele mulţimii. Notăm mulţimile cu literele mari ale alfabetului latin: A, B, C,

D, ... Elementele unei mulţimi se scriu între acolade.

Numărul de elemente ale unei mulţimi A se numeşte cardinalul mulţimii A şi se

notează card A.

Mulţimea care nu are nici un element se numeşte mulţime vidă. Notăm: A ∅= .

Avem card A = 0.

Mulţimea numerelor naturale se notează cu N: N = { 0,1,2,3..}. Mulţimea

numerelor naturale nenule (fara 0) se notează cu : N *= {1,2,3….}

O mulţime poate fi reprezentată:

1. prin enumerarea elementelor

acesteia;

2. prin descriere verbală;

4. enunţînd proprietatea caracteristică a elementelor ei.

Exemple:

1. A = {81,64,49,36,25,16,9,4,1}

2. B este mulţimea fetelor din clasa a V-a.

4. C={x|x ∈N, x<5 }

Mulţimea C conţine elementele x cu proprietatea sînt numerele natural mai mici decît 5.
A – mulţimea literelor cuvîntului „rac”; B – mulţimea literelor cuvîntului „car”.

A={r,a,c} B={c,a,r}

Observam ca A=B

Mulţimile A şi B se numesc mulţimi egale dacă ele conţin aceleaşi elemente

C– mulţimea elevilor clasei a V-a „B” din gimnaziul „Mihai Eminescu”.

D – mulţimea tuturor elevilor din gimnaziul „Mihai Eminescu”.

Mulţimea C reprezintă o parte din mulţimea D. În matematică „o parte” se substituie cu cuvîntul

submulţime şi se scrie:C ⊂ D

Mulţimea A se numeşte submulţime a mulţimii B dacă orice element al mulţimii A este element şi al
mulţimi B.

Reuniunea mulţimilor A şi B este o nouă mulţime A U B ce conţine elementele care aparţin cel puţin
uneia dintre mulţimile A sau B.

Intersecţia mulţimilor A şi B este o nouă mulţime ce conţine elementele comune ale mulţimilor A şi B.

Tema pentru acasa –

Partea 1 din test

Repetare Tabla inmultirii cu 2 si 3

De recitit notiunile