Sunteți pe pagina 1din 35

GEORGE DRUMUR

5 O L5TIŢII
P O F M E

CI... 5 G..JAVL r... 1 �INOLEU""


[ E'
RUDOLF-' WYBICZKA

ICONAR
LIVIU RU5U şi �. RCEA 5TREINUL
C E R N ĂUŢI
9 3 6
,

GEORGE DRUMUR

5 0L5TIŢII
P O E M E

ICONAR
LIVIU RU5U şi MIRCEA 5TREINUL
CER NĂ UŢI
9 3 5
CUVÂNT ÎNAINTE ,

Te-am răspândit, stea umedă, prin rouă,


in ceasul când ferestrele albastre s 'au d�schis
spre lumi nelămurite. lată slava nouă,
în care am să intru ca 'ntr'un vis.

Prevăd înalturi mari de timp, curate,


şi adâncimi de întuneric, nefireşti ;
pe mâni, lumini de veghe, strecurate
prin dunga nesfftrşitelor fereşti
cum urcă limpede, în inimi liniştea. ..

Priveşti? ...

7
OGLINQIRE 'N SCUTURI

Amurg împăunat cu aurite steme


prin burguri medievale lunecă tăcut;
·

legendele pornesc pe câmpuri să blesteme


herzogii cu armurile brumate 'n scut.

Se'noadă în adâncuri mari de basme


pridvoare cu 'nserări şi călăreţi pribegi ;
iubirile cum înălbesc fantasme
şi prăbuşirile cum se intorc la regL.

Bunicul Grimm aduce 'n fiecare seară


prietenilor săi năframe cu poveşti -
şi hornul, tinda, cu balauri să presară,
ce-aşteaptă numa' ceasul şi spada să-i loveşti.

Înebunesc furtunile pe Rhin, spre munţi.

Limanul unui schit pios ascunde-va


copiilor, toţi cavalerii blânzi, cărunţi,
cari au plecat cu-o cruciadă 'n goană, crunţi,
încât şi-acuma, poate, se luptă undeva ...

8
PRIDVOR CU VOEVOZI

Pe drumuri dantelate cu legende slave,


voevozii prin furtunile 'nserărilor pornesc
spre mănăstiri, spre veşnice veghieri bolnave,
şi'n glorie primesc pereţii trupul lor domnesc.

In funde de tăceri, cosite de cărbune


domniţele sfioase'n dragoste înoadă;
şi-aşteaptă trandafirii zorilor să sune,
prin plauri,. albi, hulubi in poala lor să cadă.

Apusurile, când se vor Jnchide'n stuhuri


- cuminţi ca îngerii prin albăstrimi şi stele -
miracolele 'ntâi plecărilor din duhuri,
sub cerul lor din somn vor turbura castele.

Iar prundurile'n alb vor pregăti popasul


geroaselor ajungeri.Neaua de veninuri
va 'mpiedica intrarea'n mănăstiri pa.n' ceasul
se va inchide stins în mândrele seninuri.

Şi mieii Domnului, albaştri în icoane,

9
vor insemna urcuşul primului luceafăr
prin liniştile impietrite in coroane,
cu logodirea'n săbii-a fratelui meu teafăr.

Doar undeva pe drumuri, astrul ln răspânte


va'nzăpezi ulucele pustii şi sfinte
cu maluri de lumină, făra să mai cânte
voevozilor balade, palizi, fără fiinte.

La vatra nedormitului păstor, un mugur


cu fâlfăit sălciu şi uguit de soare
va străpezi, cu clopote tn mers, nou strugur
şi va sluji plecarea vieţii prin ninsoare.

Argintii dimineţilor, prin cimbruri rare,


pe unde cerul respirat în curcubee,
se moaie'n ierburi abur de decor pe zare
şi rodul de pelin se mută in ştiubee.

Iar voevodul, prins cu spada'n mână,


străpunge asfinţitul unde urma-I mână.

tO
, TRECERE SIMPLĂ

Sborului din vis, înalt,


vânăt, ca un strop de stea,
când amurgul va să-i stea
spumă, peste ierbi, din salt.

Nimeni n'o să-i vadă urma -


roua i-o va bea, de leac,
iedul mic, cât un gândac, -
scris ospăt va paşte turma.

Clopot mare, cât un cer,


sunete de drum îmi coase
din clopotnitele joase
prin adâncul meu de eri.

Peste z&re de hotar -


să mă ducă semnul, rar.
Culoarea nopţilor a inflorit solemn
stihiile spuzite'n jur de măniistire; _,;.,
voevodul, isvodit din crusta lui de lemn
şi popo.sit de mult, aşteaptă-aceeaşi Ştire.

Ajunul serilor i-a troenit privirea


albastră, ca un sunet, prins pe sub uluce,
ce se resfiră'n larg, odată cu ivirea
decorului cu zori şi-a nopţii ce se duce .

Se cumpenesc spre zodii ciuturi, ca spre moarte,


şi'ndeamnă stelele să se coboare'n ape;
în preajmă-le vin boii Domnului si poarte
supusul trup, spre'nalturi drumul stins să-i sape.

Înmuguresc, prin cioburi de azur, chili.muri


legendele, ce picură'nopUri, pe largi păduri, ·

pe sate, pe ogoare'n somn, pe albe ţărmuri .


Vezi moarte, peste tot, deşi nu poti s 'o'nduri.

Iar gândul prins cu daltă'n voevod trecu

12
odată cu 'nserările culese la fereşti,
-

ad ulmecând iubirea-i, ce se desfăcu,


ecou de curcubee 'n cântece s'o creşti.

Aşijderea şi lemnul amurgi de mult,


căci veacurile vechi spre cele noui se duc;
prin so1nii siderale, regii 'nvinşi i-ascult,
baladele cu voevozi, sub umbră de haiduc . . •

La prag de mănlstire se topeşte-o stea -

domniţa singură nu poate rămAnea.

13
CANTILENĂ

Culege podgoria de lumini şi aur


culoarea zorilor pentru stihii şi nunţi ;
aromele din struguri ard verzui în plaur
beţia de azur, la care nu renunţi.

Trec paseri spre ştiute cuceriri, -


văsduhul, răcoros ca muşchiul prin păduri,
le creşte pe-aripi de sfială şi 'n priviri �
albinelor polenul cum le creşte pela guri.

Şi vitele ridică ziua 'ncet din păpuriş,


căci seara dă în spic pe lan şi ape:
descântecul bolnav scăpă, de ieri, furiş,
norocul haiducesc - alt drum să-şi sape.
PAVANĂ

In slava asfinţitului presimt alt drum,


când voiu sui, ca 'n somn, prin arşiţi şi minuni,
spre 'ntâia mare întâlnire să mă 'ndrum...
Azurul liniştea-mi va viscoli cununi.

în umbră-mi stea olteană - plantă - se va prinde


să crească, pădureţ, -in înoptări curate ; -
culoarea anilor să mi-o culeagă 'n grinde,
prin care sufletu-mi de piatră să se-arate.

Iar când va trece, caldă, seara înspre munte


precum şi cerurile înspre somn, după sărut, -
supusă stea va încerca să mă înfrunte
în drumul, ce atât de greu mi s 'a părut.

Ş i-undeva, la vre-un hotar,


mugur alb am să răsar.

15
GERUL IN ICOANĂ

Colindul zorilor, la geamuri verzi


a inflorit, în boarea gerului,
. aroma năzdrăvană 'n care pierzi
şi umbra ta şi urma cerului.

Isus� un abur de lumină, plin,


în ieslea de omăt, cu stele 'n păr,.­
veghează trecerea sub. cer strAin
ştiutul drum, cu magi, spre adevăr.

Ciobani cu bâte prinse in pământ,


cari poartă frica ielelor în sân,
pe umeri a'u brăzd.are i:nari de fân. ---

'
cu gând să-I duca D omnului ca legământ.

Şi s'a umplut cu ape şi cu stânci


tot geamul, incuind in· zori de zi
·. re 'ntoarcerea minunii de ·attmci
şi-a cerului ce 'n sti dă se- urzi.

P!storii au pornit la drum,


iar umbra lor călătoreşte poate şi acum.

16
UMBRE PE LUT

De m'ar primi azi plantele in rădăcini,


m'aş inveli în vremea lor curată,
ca ploile, prin pajişti fără spini,
să mă răsară'n noptea mea surată.

Şi vulpile gălbui să doarmă'n umbra mea;


pândarii să-mi arunce'n muguri stele,
să le'nfloresc veninul prăfuit în cea
mai verde noapte prinsă in castele.

Păunii diminetilor, în grâne


să şteargă brumele'noptărilor adânci,
să pot porni prin plaur şi cu zâne
spre apele, in care să mă sting pe brânci.

Şi vuetul vietii să sfinţească


închiderea in scuturi şi pădure,
ca din nămolul veşted, slut, să crească
iar az ur, - şi alte înfruntări să'ndure.

17
BUCURIE

Bucură-te, pădure,
că'n minunea tnzăpezirii tulpinelor
legende au crescut din toamna călinelor.

Bucură-te, plugarule,
de creşterea tăcută a furtunilor,
a ploilor, peste stelele minunilor.

Bucură-te, mamă,
de bunăvestirea'n care-ai intrat
când semnele din somnuri te-au lătrat.

Bucură-te, mănăstire,
că'n ţărmul de umbră al liniştii tale
fratele meu s'a retras singur din cale.

18
COPILĂRIE

Am trecut timid, ne'ndemânatic,


prin pădurile de răsărit ale copilăriei;
visurile mi le-am ascuns sub inserarea din ferigi,
căci le credeam brazi in miniatură,
pe cari Dumnezeu le-a oprit să mai crease!
pentru bucuria copiilor in rugăciune.

Mă culcam lângă un amurg din tăciune


şi nimeni nu se-arăta să-mi povestească
dece se 'nalţă apele pe mare şi fură
luntrile pescarilor. Dece, când strigi,
se-ascund tn rădăcini jivinile, urland sălbatic?

19
ECHINOX

Pe tulpina trupului tău dac


requiemul toamnei, biblic rug,
aplecă luceferi, ce desfac
umilinta din pământ şi plug.

Răsăritul meu bucovinean


tn deşerturi de zăpezi căzu -
să te-astâmpere cu odolean,
căci in visuri nu te mai văzu.

Stau ln dimineaţă runele


. mânilor, albind tn amintiri,
limpezi, cum e pârgui prunelor
lângă ţărmul nordic din priviri.
VĂMILE LUMN
I A TE

Şi cresc in noaptea-mi mari sălbătăciuni de-azur


şi zale-albastre le�aburesc, prin porţi, la vămi de duh,
solie trupului, inscris tn basmele din stuh,
o poartă sufletu-mi. Iar linişte să'ndur?

Blestemele furtunilor se vor zidi


.
in tundrele de nordică cicoare;
semnalele din burguri nu vor prididi
inflăcărarea stingerii, când moare

in cruciadă regele sub spadli -


şi cântecele-1 pescuiesc sub zadă ...

23
SEARĂ VĂRATICĂ

A prins să odrăslească seara prin grădini


şi t�IIJAie'n pridvorJ�-i �erii: miroden�i;
iar nucii monahali, cir fructul crud, străini,
înseamnă tmpl�nirea slujbei pentru denii.

Tăcerea, ca o mia dă,· stăruie in ciuturi;


au inflorit, departe, bobii de lu:nină.
Cireşii-au nins petale .- roiu bogat de fluturi --:­
răspântiilor, isvodind visare plină.

Şi creştetul ni-l miruie salcâmii buni:,


inve�mântati curat, cu grei�. ramuri. ..
Tu'n seara asta stele nu'ndrăzni s'aduni,
căci ele singure-ti vor inflori in. geamuri.

Şi veste să nu duci, copiilor, că-i seară,


ei vor simti-o'n rugile lor pentru somn;
ci bună fie, cale-albastră şi polară,
ce le va povesti de-un voevod sau domn ...

24
HAIDUCIE

Poemul de haiducie al cuvintelor


s'a oprit pe tulpinele îmblânzite are flintelor.

Poetii s'au făcut paznicii vitrinelor;


discută titlul cărţilor, valoarea rimelor.

Admiră stelele din cerul ecranului,


pe Micky-Mousse din Silly-Simfonie;
se'nfundă'n nimburi de viaţă
şi totuşi poemele li-s aşa de pustii . ..

Muzele lor pictate în culoare


ies seara, după glorie, pe trotuare.

Poeţii le fac cu�te, până la oră târzie,


şi apoi totul se termină'n poezie.

25
ZĂRI PIEZIŞE

Aici drumurile inceteazA,


semnele de nicăieri nu nill tnai luminează.

Caut prin întrebări o veste,


clei nimeni nu vrea să fie ce este.

Zilele mi s e deschid uşoare,


durerea altuia nu mă mai doare.

Caut tn prooroci vre-o înţelepciune,


ca pe o urmă de foc in tăciune,

s'o adulmec peste gând odată,


dincolo să nu-mi mai fie dată,

şi să trec spre inviere şi peste


c!ntecul ce duce tn poveste.
OCEANE

Mari păuni deschide apusul peste


orice plecare dintre ape
şi dincolo de drum, dacă mai este,
trupul tău pe ţărm nu 'n ca pe .

Trebuie să rătăceşti ascuns, cu sara


prin pă durile uitate pe sub mări,
unde rădăcinele se nasc din flori ca şi ceara
şi - unde nu cresc nici b le ste me, njci ocări.

Zilele pl ute sc deasupra brumirii,


ciudate, ca un zbor în somn, departe,
grele bolţi de domuri verzi şi f4murii,
unde viaţa de lumină se desparte.

N'are loc o stea să şadă,


n ' are cine s'o mai vadă .. .

27
HOTARE

Intre noi cresc dumbrăvi înalte de ploi,


din cari copilăria noastră abea se mai zăreşte
în dulămi de balade lungi şi moi;
ca sfinţilor pe sticlă chipul cine frunzăreşte.

Şi cine va ridica zmeul din basm


spre cerul bucuriei prin bruma de nori
când jucăriile ne-au ruginit în priviri
şi clopotul de lut ne sună la surori.

Căutăm lângă drum umbră de copaci,


ca fiarele un cimitir nevăzut ;
să aibă fraţii un semn, de ne-or căta,
că undeva pe-aproape am căzut.

28
TRUDĂ

Cavalerii stau sub domuri în zale


pentru marea cruciadă a mortii
şi-aşteaptă co.meta să treacă 'n furtuni
ca să arunce răsboiului sorţii.

Spada s'o 'ncovoaie 'n pajişti şi in noi


ca pe-un curcubeu în veşnicii de lut,
să nu treacă nimeni Inaintea lor
de rugina sângelui de nu-i umplut.

Sub apusuri viorii de linişti· par


magi incrucişaţi pe ziduri cu penel,
îmbrăcaţi în zale de argint, călări
şi porniti să nu dea înapoi defel.

Au intrat în domuri la întâi popas


şi-urma lor pe ziduri a rămas.

29
SFÂRŞIT NELĂMURIT

Aplecaţi-vl spre umilinţa porumbului,


să-I auziţi în nopţi cum pgcneşte
dintre bălegar şi siagurătate, spre temelii
de intuneric şi cu ce chiot creşte.

Ascultaţi cum între prunduri izvoarele se sting


şi cum de frica oamenilor în rădăcini se-ascund
şi-apoi prin tulnicele plantelor se urcl'n sus
să nu-şi atingă apele în drum spre cerul scund.
Ascultaţi, cum se cunună flăcăii prin cântec
şi nunta cum şi-o pregătesc între nesomn şi perne
ca apoi să intre, amuţiţi, în gheţarii albi
când mireasa singură, în paturi, se aşterne.
Ascultaţi, tntre pumni cum v'a trecut copilăria,
-

cum paşii vă sună a lut şi se opresc în drum


ohavnici, ca oierii, când se strâng sub zadă,
s'aprindă vre-o baladă, să-i mănânce scrum.
1

Şi mireasa de zăbavă
cum vă caută prin slavă ...

30
CUPR IN S UL
Cuvânt în�inte •
7
Oglindire 'n scuturi . . . 8
. Pridvor cu voevozi 9
Trecere simplă 11
Gravură 12
Cantilenă 14
Pavană 15
Gerul în icoană 16
Umb re pe lut 17
Bucurie 18
Co p ilă rie 19
Trecere ... 20
Echinox .. . 22
Vămile luminate .. . 23
Seară văratică .. . 24
Haiducie .. . 25
Zări piezişe ... 26
Oceane . . . 27
Hotare .. . 28
Trudă . .. 29
Sfârşit nelămurit . . 30
.
LA

1 CON AR
AU APĂRUT

MIRCEA STREINUL: Tarot sau călători:1 omulut

PAHL CONSTANTINESCU: Costea