Sunteți pe pagina 1din 4

FUNCTIILE MUZEULUI.

TEMA 6

INTRODUCERE

Lucrari stiintifice recente, unele sintetizand experienta reamenajarii Muzeului Canadian al


Civilizatiei de la Ottawa, atribuie muzeului urmatoarele functii: de symbol, rolul de a fi
vizionar, rolul de spactacol, de trezorier, memorial, comunicativ, mentor, petrecere,
gazduire, resursa. Indeplinirea fiecarei atributii in parte, presupune un efort de
cunoastere, in care cercetarea are o importanta deosebita. (George F. Mac Donald si
Stephen Alsford, A Museum for the global village)

Recent, functiile muzeului au fost reconsiderate si sistematizate, trei fiind importante;


cercetarea-constituirea si dezvoltarea patrimoniului, conservarea-restaurarea , si functia
educationala

Cercetarea spacifica institutiilor muzeale

 Cercetarea este asociata cu formele dezvoltarii patrimoniului muzeal, urmarind


obiective legate de tipul de patrimoniul real sau virtual, de conservarea si
restaurarea acestuia, de cunoasterea publicului vizitator
 Cercetarea priveste in primul rand colectiile, apoi izvoarele de dezvoltare ale
acestora, starea patrimoniului si publicul; preia in scopuri proprii, asimiland in mod
adecvat, metode, tehnici si instrumentele diferitelor stiinte si domenii
 Cercetarea poate fi proiectata si urmarita pe termen scurt si pe termen lung, in
relatie cu misiunea si obiectivele institutiei
 Cercetarea muzeala prezinta aspect care o individualizeaza fata de alte tipuri de
cercetare si se regaseste intr-un demers complex, care cuprinde cercetarea de
mediu, biologica, arheologica, pe monument, etnografica, cercetarea concreta a
teritoriului reflectat tematic si ca profil, etc. (cercetarea intra muros si extra
muros)
 Cercetarea are uncaracter interdisciplinar (de istorie, etnografie, de istoria artei,
cercetarea din domeniul fizicii)
 Are un character aplicativ, cu referire la bunurile muzeale, si fundamental,
cuprinzand reconstituirea si interpretarea faptelor, sistematic si diferentiat, in
relatie cu disciplinele conexe muzeologiei (arheologie, etnologie, istoria artei,
istoria culturii, a tehnicii , a stiintelor natural)
 Datele obtinute si documentatia aferenta se stocheaza in inventare, arhiva video-
audio, in publicatii si programe educationale
 Este considerate un numitor comun al celorlalte functii muzeale, practica diverse
metode si mijloace de cercetare, printre care in muzeele din Romania se regaseste
si metoda chestionarului (Romulus Vuia, la Muzeul Etnografic din Cluj, Muzeul
Banatului)
 Tipuri de cercetare: specifica categoriei de patrimoniu, structurala (fizica, chimica,
biologica), psiho-sociologica privind publicul, comportamentala si experimentala
 Metode de cercetare: studiul comparat si analogic, analitic pe material, functii si
tehnici, studiul interpertativ, fizico-chimic, experimentele expozitionale, teste,
sondaje privind publicul
 Dreptul de autor este recunoscut partial in tara noastra
 Programul de cercetare muzeala (asigurat si din punct de vedere financiar), in a
carui strategie este esentiala studierea colectiilor, trebuie sa decurga din programul
national de cercetare a patrimoniului cultural, din programul de perspectiva, din
politicile domeniale – inca un deziderat
 Rezultatele cercetarii sunt cuprinse in studii, articole, cataloage, monografii,
sinteze, tematici, repertorii, restaurari, programe de conservare, programe
educative
 In anii 1993-1994, in muzee au fost infiintate peste 150 de posture de cercetatori,
care maresc potentialul de cercetare al institutiei
 Fiecare generatie percepe diferit muzeul, important este ca specialistii si
societatea sa-i confere calitatile unei institutii culturale active

Evidenta muzeala
 Evidenta muzeala cuprinde totalitatea documentelor care permit identificarea,
gestionarea si valorificarea obiectelor muzeale; este fundamental pentru
cercetarea, protejarea, valorificarea petrimoniului muzeal
 In cadrul evidentei sunt incluse: inventarul (general, pe colectii si tipuri de obiecte,
pe sectii), fisele de evidenta (analitica, sintetica, signaletica), dosarele de evidenta
(de cercetare, de restaurare, de achizitii, evaluare, actiuni cultural-educative), fise
de fototeca, videoteca
 Evidenta muzeala se inscribe in documente tipizate, care constituie o baza de date,
organizata in registre, fisiere, sau electronic
 Evidenta muzeala cuprinde si documentele de evidenta a siturilor sau
monumentelor istorice, tehnice sau natural
 Istoria evidentelor muzeale in tara noastra are o vechime de peste un secol, un
exemplu fiind inventarele vechi ale Muzeului Brukenthal de la Sibiu sau Catalogul
celor 212 picturi achizitionate de catre Carol I, realizat de Leo Bachelin si publicat
la Paris in 1898
 Reorganizarile muzeale ulterioare nationalizarilor din 1948, au avut la baza
cataloagele vechilor colectii (inventarul original al Muzeului Toma Stelian se afla la
Muzeul National de Arta); problematica evidentei ramanand in atentia autoritatilor
responsabile si a specialistilor
 Realitatile muzeografice au condus, de-a lungul timpului, la diverse niveluri de
evidente si la organizarea arhivistica a documentelor istorice si administrative in
mai multe fonduri – corespondenta, provenienta, cercetare, conservare, expozitii
 In 1975 a fost aprobat Proiectul privind sistemul de evidenta centralizata de stat
in domeniul patrimoniului cultural national (sistemele centralizate fiind cunoscute
pe plan international), introducand ca document Fisa analitica de evidenta FAE si
s-a deschis drumul tezaurelor de termeni ; din pacate, desfiintarea Drectiei
PatrimoniuluiCultural National in 1977 a avut multe efecte negative, deoarece s-a
distrus un sistem foarte bine organizat. In acelasi an s-a infiintat un centru de
calcul pe langa Consiliul Culturii, care a permis prelucrarea automata a datelor
privind patrimoniul cultural, insa cu o norma de realizare anuala care a functionat
antiproductiv (“fisele verzi ” care s-au distrus dupa 1990)
 Accesul la evidenta muzeala este liber pentru specialistii din muzeu, pentru alti
cercetatori fiind necesara aprobarea conducerii institutiei
 Experienta prelucrarii automate a bunurilor culturale a cunoscut success in Olanda
(Programul Delta), Canada, Franta, Italia. Evidenta computerizata a fost sustinuta
inca din anul 1966, un grup de specialisti americani elaborand lucrarea Museum
for a New Century in 1984
 In 1992, The Museum and Galleries Comission din Anglia a lansat Programul NET
privind schimbul international de expozitii, care concentra 111 oferte expozitionale,
extrem de diverse ca tematica. Pentru a facilita deciziile, NET include titlul, nimarul
si tipul de exponate, datele disponibile, dimensiunile, costul, telefoanele si adresele
organizatorilor
 O evolutie importanta o reprezinta existent cataloagelor interactive electronice, la
Galeria Nationala de la Londra, Musee d’Orsay, Muzeul de arhitectura din Montreal;
reclabarea muzeelor pentru accesarea unor servicii informatice este inca foarte
costisitoare (250000 $ la Muzeul de arta din Philadelphia)
 Pentru sustinerea reala a reformei documentare, CIDOC (Comitetul International
pentru Documentare al ICOM) a lansat si a patronat numeroase reuniuni
internationale

S-ar putea să vă placă și