Sunteți pe pagina 1din 59

CUPRINS

INTRODUCERE
1 Reglementarea juridică a activităţii vamale in R. Moldova.

1.1 Aspecte juridice ale evoluţiei serviciului vamal


1.2 Structura serviciului vamal al R. Moldova.
1.3 Reglementarea juridică a serviciului vamal în România şi Federaţia Rusă
2 Politica vamală-parte componentă a politicii fiscal-comerciale.
2.1 Conceptul de politică vamală in R. Moldova
2.2 Conceptul de sistem vamal.
2.3 Rolul şi importanţa sistemului vamal în economiile contemporane.

3 . Noţiunea şi obiectivele organizării activităii vamale.


3.1 Subiectele şi fazele de conducere a sistemului vamal
3.2 Impunerea-instrument principal în aplicarea politicii vamale.
3.3 Acordarea preferinţelor vamale la import. Concesii tarifare. Contingente tarifare.

CONCLUZIE
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

1
Actualitatea temei. Odată cu proclamarea independenţei, Republica Moldova a demarat procesul
de trecere la economia de piaţă, organizare economică indispensabil legată de fenomenul
globalizării. Dezvoltarea economică a ţării se bazează tot mai mult pe cooperarea internaţională.
Unul dintre mecanismele menite să asigure securitatea economică a statului este sistemul vamal.
De rând cu alte mecanisme statale, Republica Moldova a avut nevoie de crearea şi implementarea,
într-un termen scurt, a sistemului său vamal. În acest scop instituţiile vamale de pe teritoriul
Republicii Moldova (ale sistemului vamal dizolvat al ex-URSS) au fost subordonate Guvernului
Republicii Moldova. Conform deciziilor adoptate, a fost creat Departamentul de Stat pentru
Controlul Vamal, stabilindu-se principalele direcţii de activitate: asigurarea exercitării controlului la
trecerea mărfurilor şi a mijloacelor, crearea centrelor de control şi a punctelor de trecere la frontieră,
formarea sistemului vamal de statistică şi soluţionarea problemei tarifelor vamale. Tot atunci s-a
decis constituirea punctelor de trecere şi control vamal şi instituirea Inspectoratului Vamal. Au fost
adoptate un şir de legi, hotărâri ale Parlamentului, hotărâri ale Guvernului care au drept obiectiv
reglementarea activităţii vamale. De asemenea, Republica Moldova a încheiat un şir de acorduri bi-
sau multilaterale şi a aderat la unele mecanisme internaţionale în scopul colaborării în sectorul
vamal.
Începând cu anul 1991, în Republica Moldova s-au depus eforturi considerabile pentru crearea
bazei normative şi organizatorice a activităţii vamale. Cu toate acestea, constatăm că în această
perioadă nu s-a făcut încă totul pentru a implementa integral principiile activităţii vamale. Situaţia la
zi din acest sector nu permite să afirmăm că organele vamale exercită pe deplin atribuţiile, că scopul
de asigurare a securităţii economice a statului, de apărare a drepturilor şi intereselor legitime ale
persoanei în cadrul activităţii vamale este atins. Pe parcursul acestei perioade în cadrul activităţii
vamale au apărut mai multe probleme care de repetate ori au fost în atenţia opiniei publice. În
contextul examinării activităţii vamale, apare desigur şi problema transparenţei, corupţiei în acest
sector. Reieşind din cele expuse mai sus rezultă activitatea temei de investigate.
Gradul de studiere a temei. Prin investigaţiile efectuate am constatat că nu există studii
aprofundate asupra regrementării juridice a sistemului vamal din Republica Moldova. Deşi în
problema definirii dreptului vamal nu se atestă maridivergenţe conceptuale, totuşi deocamdată în
literatura de specialitate din diferite ţări, inclusivdin România şi Rusia, nu este este expusă o
definiţie care ar avea un caracrer general şi ar fiacceptată de către toţi specialiştii, cel puţin la nivel
de ţară. Cât priveşte Republica Moldova,constatăm, că nu este nici un manual care ar fi
consacrat dreptului vamal şi în care ar fi abordatăşi problema definiriiDintre autorii doctrinari în
domenbiul dreptului vamal îi putem menţiona pe savanţii români Ioan şi Silvia Condor, Gheorghe
2
Caraiani, Cornel Cazacu, Silvia Cristea etc.Dintre autorii ruşi îi putem menţiona pe Zoborov V.,
Gabricidze B., Vardaiscki A., Popova I., Santalova A., etc.
Scopul şi sarcinile prezentei lucrări reiese din actualitatea temei investigate. Astfel principalul
scop propus este de a examina complex reglementarea juridică a activităţii vamale în Republica
Moldova, de a reflecta, în măsura posibilităţilor, asupra problemelor reglementării juridice care
există în acest domeniu, precum şi de a înainta recomandările respective pentru ameliorarea situatiei,
sporirea eficienţei acestei activităţi, asigurarea securităţii statului, mai cu seamă a celei economice,
apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei în cadrul activităţii vamale.
Pentru atingerea scopului propus au fost formulate următoarele sarcini:
- Determinarea aspectelor juridice ale evoluției serviciului vamal;
- Studierea sub aspect juridic a structura serviciului vamal al R. Moldova;
- Studierea reglementării juridice a serviciului vamal în Romania si Federația Rusă;
-Studierea aprofundată conceptelor de politică şi structură vamală a Republicii Moldova;
-Determinarea rolului şi importanţei sistemului vamal în economiile contemporane;
-Formularea recomandărilor privind impunerea şi acordarea preferinţelor vamale.
Metodologia cercetării. Baza teoretică a cercetării au constituit-o lucrările din domeniuld
reptului vamal, dreptului internaţional, ştiinţelorjuridice în domeniul activităţii vamale. Baza
metodologiei cercetării o constituie principiile şi abordările de bază a studiului ştiinţific, acumulate
în ştiinţele juridice cu utilizarea pe scară largă a metodelor de cercetare din disciplinele conexe. De-a
lungul cercetării au fost utilizate metoda comparativă, metoda cercetării documentelor, de
asemenea, metodele sociologice, ca invent analiza, content analiza şi metodele general ştiinţifice ca
inducţia şi deducţia, abordarea sistemică şi istorică.
Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute rezidă în faptul că este una dintre primele cercetări a
problemelor teoretice şi practice privind reglementarea regimului juridic al activităţii vamale..
Totodată, sînt evidenţiate şi supuse unui studiu fundamental aspectele evolutive privind constituirea,
consolidarea şi racordarea cadrului legislativ, problemele ce ţin de reglementareataxelor vamale etc.
Importanţa teoretică a lucrării constă în contribuirea la elaborarea unei teme importante a
ştiinţei dreptuluivamal, insuficient studiate pînă acum în Republica Moldova. Prezenta lucrare
constituie o încercare de cercetare aprofundată şi de oferire a unor soluţii privind aspectele ce ţin de
dezvoltarea şi funcţionarea în Republica Moldova a a activităţii vamale şi în consecinţă, a unei
economii sănătoase.
Valoarea aplicativă a lucrării rezidă în faptul că rezultatele investigaţiilor vor fi binevenite în
activitatea mea profesională de viitor.
3
Sumarul compartimentelor tezei este determinat de scopul cercetării şi cuprinde introducere,
trei capitole, concluzii şi recomandări, lista bibliografiei şi anexele ca suport explicativ-ilustrativ al
celor supuse cercetării ştiinţifice.

1 Reglementarea juridică a activităţii vamale in R. Moldova.

1.1 Aspecte juridice ale evoluţiei serviciului vamal


La etapa actuală în condiţiile liberalizării operaţiunii de import/export şi a stabilirii relaţiilor
economice de piaţă, statul RM a fost cointeresat în existenţa dr vamal ca ramură independentă în
scopul reglementării relaţiilor economice, financiare, fiscale, valutare din domeniul activităţii
vamale. Serviciul Vamal al Republicii Moldova este o instituţie din sistemul organelor de drept şi de
securitate a statului avînd misiunea de a asigura securitatea economică a ţării prin colectarea
eficientă a taxelor şi impozitelor, combaterea fraudelor vamale, facilitarea comerţului internaţional şi
protejarea societăţii, aplicînd uniform şi imparţial legislaţia vamală.Activitatea vamală se desfăşoară
în conformitate cu normele legale, Planul de dezvoltare strategică a Serviciului Vamal pentru anii

4
2012-2014, şi alte documente de politici naţionale şi internaţionale (recomandările Organizaţiei
Mondiale a Vămilor, standardele vamale europene „Customs Blueprints”, recomandările Misiunii
Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina-EUBAM) etc. [48]
În istoria RM activitatea vamală se începe după proclamarea independenţei. În cadrul URSS
statului îi aparţinea monopolul asupra comerţului exterior, nimeni nu putea să-i dicteze aceste
operaţiuni, nimeni nu putea să introducă/scoată mărfuri, mijloace băneşti de pe acest teritoriu. La 4
septembrie, 1991 este declarat că orice persoană fizică sau juridică, indiferent de forma de
proprietate, este în drept să efectueze operaţiuni de import/export. [49]
De facto baza sistemului vamal moldovenesc a fost pusă odată cu intrarea în vigoare a
Decretului Preşedintelui nr.189 din 03.09.91 „Cu privire la subordonarea instituţiilor vamale situate
pe teritoriul Republicii Moldova". Actul normativ dispunea trecerea tuturor structurilor vamale din
teritoriu sub gestiunea Guvernului Republicii Moldova, compuse la acel moment din vama
Ungheni, vama Leuşeni şi vama internă Chişinău.
Sistemul vamal s-a format în regim de urgenţă, în scurt timp fiind amenajate posturi de
control vamal, angajat efectivul de inspectori vamali, care aveau o închipuire vagă despre specificul
acestei activităţi, dar pe parcursul anilor au însuşit alfabetul specialităţii şi au devenit punctul de
sprijin al verticalităţii organelor de control vamal. În anul 1992 birourile vamale Ungheni şi Leuşeni
au fost reorganizate şi create patru birouri vamale noi la frontiera cu România: Sculeni, Costeşti,
Cahul şi Giurgiuleşti. Tot în acest an au fost puse bazele activităţii a 22 puncte de control vamal la
frontiera Republicii Moldova cu Ucraina, activitate legalizată prin semnarea la 20.03.93 a Acordului
între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei „Cu privire la punctele de
trecere a frontierei vamale".[48]

Primul Cod vamal - actul legislativ de bază care reglementează principiile organizatorice şi
de activitate ale sistemului vamal a fost adoptat la 09.03.93. Noua redacţie a Codului vamal a fost
adoptată la 20 iulie 2000. Din luna octombrie anul 1994 Republica Moldova a devenit membru cu
drepturi depline a Organizaţiei Mondiale a Vămilor.

La 4 septembrie 1991 pe teritoriul Republicii Moldova existau 3 birouri vamale: Ungheni,


Leuşeni şi Chişinău. Pe parcursul anului 1992 – 1993 s-au creat 4 birouri vamale la frontieră cu
România (Sculeni, Costeşti, Cahul, Giurgiuleşti) şi 22 de puncte de trecere la frontieră cu Ucraina.
În prezent, sistemul vamal include 17 unităţi vamale: 6 – la frontieră cu România, 6 – la frontieră cu

5
Ucraina, un birou vamal la Aeroport şi patru birouri vamale interne. În componenţa acestor
subdiviziuni activează 28 de posturi vamale de frontieră şi 36 de reprezentanţe vamale interne. [49]

Pe parcursul ultimilor ani de activitate organele vamale au înregistrat o dezvoltare continuă şi


stabilă, perfecţionându-şi formele de activitate, însuşind tehnologii moderne, aplicate pe plan
internaţional. În punctele de trecere a frontierei de stat au fost edificate noi sedii ale birourilor
vamale cu o infrastructură contemporană, au fost create condiţii optime, care permit organizarea
muncii angajaţilor vamali la un nivel calitativ superior. S-a îmbunătăţit baza materială a sistemului
vamal, subdiviziunile teritoriale au fost dotate cu tehnică şi utilaj special.

Rezultatul major al acestei perioade constă în faptul că în Republica Moldova activitatea


vamală a obţinut statut social de permanenţă, s-a reuşit formarea unui colectiv de specialişti în
materie vamală, apt să îndeplinească la nivelul cerinţelor toată gama de sarcini ce le revin organelor
vamale.

Procesul creşterii nivelului economic al ţării este influenţat şi de activitatea organelor vamale,
de aceea activitatea vamală trebuie să se caracterizeze prin integritate, transparenţă şi
profesionalism. [29, p.11] În prezent cadrul legal al activităţii vamale este constituit dintr-un şir de
acte normative dintre care cele mai principale sunt:

- Codul Vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000;


- Codul Fiscal al Republicii Moldova din 24.04.1997;
- Legea cu privire la tariful vamal, nr.1380-XIII din 20.11.1997;
- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea regulamentelor cu privire la
aplicarea regimurilor vamale, nr.207 din 26.02.2003;
- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Nomenclatorului mărfurilor
al Republicii Moldova, nr.54 din 26.01.2004;
- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la reglementarea activităţii serviciilor în
punctele de trecere şi control la frontieră, nr. 1052 din 08.11.1999;
- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la interacţiunea serviciilor, reglementarea
perceperii plăţilor şi automatizarea sistemului de evidenţă la efectuarea controlului în punctele de
trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova, nr. 808 din 09.08.2000;

6
- Normele privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiei vamale în detaliu,
aprobate prin Ordinul Directorului General al Departamentului Controlului Vamal nr.11 din
12.01.1999.
Legislaţia vamală a Republicii Moldova, în general, preia prevederile din legislaţia Uniunii
Europene, însă există necesitatea excluderii contradicţiilor, simplificării, unificării şi perfecţionării
acesteia. În prezent operaţiunile vamale sînt foarte complicate şi efectuarea acestora durează foarte
mult. De aceea se impune necesitatea armonizării legislaţiei vamale cu standardele şi regulile
Uniunii Europene.
Mărfurile şi mijloacele de transport care trec frontiera vamală, sau ale căror regim vamal se
modifică, sînt supuse operaţiunilor vamale, şi anume:
- vămuirea;
- perfectarea declaraţiilor vamale;
- controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport;
- controlul corporal;
- controlul evidenţei contabile;
- perceperea drepturilor de import şi de export;
- alte acţiuni efectuate în domeniul vamal de către organul vamal
Vămuirea este procedeul de plasare a mărfurilor şi mijloacelor de transport întru-un anumit
regim vamal şi încheierea acestui regim, în conformitate cu prevederile legislaţiei. Vămuirea se
efectuează de organele vamale interne şi cele de frontieră, în locurile stabilite din zonele de
activitate ale organului vamal în care se găseşte expeditorul sau destinatarul mărfurilor. Pînă la
efectuarea vămuirii, agentul economic trebuie să efectueze operaţiuni prealabile pentru a accelera
traficul de mărfuri. Aceste operaţiuni prevăd: înregistrarea agentului economic ca subiect al
activităţii economice externe, obţinerea certificatelor şi licenţelor necesare desfăşurării activităţii
acestuia, înştiinţarea organului vamal despre trecerea frontierei, plasarea mărfurilor în depozitele
provizorii, prelevarea probelor şi mostrelor mărfurilor. [29, p. 31]
În scopul vămuirii, organul vamal este în drept să preleve probe şi mostre de mărfuri, supunîndu-
le cercetării (expertizei). În dependenţă de poziţia tarifară a mărfii se încasează şi drepturile de
import şi de export corespunzătoare unei anumite poziţiei tarifare. Conform Nomenclatorului
mărfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.54 din
26.01.2004, fiecare marfă are o anumită poziţie tarifară. Nomenclatorul mărfurilor se aplică pe
teritoriul Republicii Moldova cu scopul reglementării tarifare şi netarifare a activităţii economice

7
externe, îmbunătăţirii evidenţei statistice şi a schimbului de informaţie statistică referitoare la
circulaţia mărfurilor pe plan intern şi extern.
În baza Hotărîrilor Guvernului Republicii Moldova nr.272 din 06 martie 2002, nr.804din 19
iunie 2002 şi nr.477 din 21 aprilie 2003, începînd cu 18 martie 2003 pentru tranzitulmărfurilor cu
transportul auto între punctele vamale de frontieră Giurgiuleşti, Sculeni, Otaci,Palanca a fost
introdus sistemul automatizat de evidenţă şi control al traficului cu aplicarea gratuită a sigiliilor
electronice şi a cartelelor „SMART”. Sigiliile electronice se aplică adăugător la cele care se
utilizează la compartimentul mărfar al vehicolului în conformitate cu practicastabilită la aplicarea
sigiliilor vamale. La tranzit cartela „SMART” se aplică pe exemplarul 4 aldeclaraţiei mărfare de
tranzit în rubrica D. Ulterior, după modificarea legislaţiei, sigiliilerespective au început să fie
aplicate conform unei taxe prevăzute de Legea tarifului vamalnr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997.
[39, p. 25]
În baza actelor normative menţionate (Codului Vamal al Republicii Moldova din 20 iulie2000 şi
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.207 din 23 februarie 2003) au fost stabiliteurmătoarele
elemente de noutate în raport cu legislaţia vamală anterioară (Codul Vamal alRepublicii Moldova
din 09 martie 1993):
- regimului vamal „TRANZIT” a fost armonizat cu prevederile respective ale legislaţieiUniunii
Europene;
- s-a stabilit expres eliberarea mărfurilor plasate în regimul vamal „TRANZIT” de
platadrepturilor de import şi export şi de aplicarea măsurilor de politică economică;
- a fost stabilit un termen rezonabil pentru efectuarea tranzitului pe teritoriul RepubliciiMoldova;
- s-a stabilit expres lista documentelor necesare de a fi prezentate organelor vamale pentru
acordarea regimului vamal „TRANZIT”.Odată cu ieşirea Departamentului Vamal în anul 2001 din
subordonarea Ministerului Finanţelor şi cu intrarea în vigoare a Codului Vamal nr.1149-XIV din 20
iulie 2000 şi Legii nr.1150-XIV din 20 iulie 2000 cu privire la serviciul în organele vamale, s-a
efectuat un pas esenţial în vederea creării unui serviciu vamal modern şi independent.

1.2 Structura serviciului vamal al R. Moldova.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova este organul administraţiei publice, subordonat


Ministerului Finanţelor, care asigură securitatea economică a statului, implementează politica
vamală şi conduce nemijlocit activitatea vamală în Republica Moldova. Serviciul Vamal este condus
de un Director General.

8
Structura şi efectivul-limită în ansamblu pentru sistemul Serviciul Vamal se aprobă de
Guvern. Structura organizatorică şi schema de încadrare pentru aparatul central al Serviciului Vamal
se aprobă de către Ministerul Finanţelor, iar pentru organele vamale teritoriale de către Serviciul
Vamal. [51]
Întreagă activitate şi resursele Serviciului Vamal sunt direcţionate spre exercitarea atribuţiilor
stipulate în legislaţie naţională, tratate internaţionale în domeniu, ţinînd cont de obiectivele prioritare
trasate de Guvern, în special:
• protejarea intereselor financiare ale statului;
• combaterea comerţului ilegal şi încurajarea activităţilor economice legitime;
• menţinerea unui echilibru adecvat între controale vamale şi facilitarea comerţului;
• atingerea nivelului maxim de conformare voluntară la plata impozitelor şi taxelor;
• garantarea securităţii şi siguranţei cetăţenilor în cooperare strînsă cu alte autorităţi, comunitatea
de afaceri şi societatea civilă.[52]

În baza atribuţiilor conferite prin HG nr. 4 din 02.01.2007 cu privire la aprobarea structurii,
efectivului-limită şi Regulamentului Serviciului Vamal, în sistemul decizional al Serviciului se
deosebesc structura managerială şi structura executantă. Structura managerială este formată din
Directorul general şi Vicedirectorul general, structura executantă fiind formată din persoane cu
funcţii de răspundere care deţin grade speciale şi personal auxiliar şi include 4 direcţii generale, 6
direcţii şi 3 subdiviziuni pe lîngă aparatul central, fiecare fiind compusă din secţii şi servicii .

Direcţiile Serviciului Vamal (aparatul central) sînt:


1. Aparatul directorului (cu statut de direcţie);
2. Direcţia generală proceduri vamale;
3. Direcţia generală reglementări tarifar-vamale;
4. Direcţia generală fluxuri informaţionale şi statistică vamală;
5. Direcţia generală fraude vamale.
6. Direcţia drept vamal şi asistenţă juridică
7. Direcţia resurse umane şi perfecţionare;
8. Direcţia audit intern;
9. Direcţia securitate internă;
10. Direcţia finanţe şi logistică;

9
Aparatul Central al Serviciul Vamal este constituit din conducerea Serviciului Vamal în
persoana Directorului General şi structura executivă constituită din 2 departamente şi 6 direcţii, care
se subordonează direct conducerii. Fiecare direcţie este compusă din secţii şi sectoare [18]

Directorul general:

 asigură executarea actelor legislative, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova,


ordonanţelor, hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului;
 asigură realizarea sarcinilor şi funcţiilor ce derivă din prezentul Regulament şi poartă
răspundere personală pentru îndeplinirea funcţiilor ce revin Serviciului Vamal;

 include în structura aprobată a aparatului central şi ale organelor vamale teritoriale, în


limitele fondului de retribuire a muncii şi ale schemei de încadrare, schimbările impuse de
necesitatea implementării unor noi forme organizatorice, metode şi tehnici moderne de conducere;

 aprobă statele de personal ale aparatului central al Serviciului Vamal şi ale organelor vamale
teritoriale, regulamentele, structura birourilor şi posturilor vamale, efectuează remanieri şi reduceri
de personal;

 angajează, aplică sancţiuni disciplinare, stimulează şi soluţionează problemele ce ţin de


mişcarea de personal în cadrul Serviciului Vamal şi unităţilor din subordine;

 soluţionează problemele activităţii operative, organizatorice, economico-financiare şi


asigurării materiale şi sociale;

 semnează actele normative, în limitele competenţei Serviciului Vamal;

 conferă, în modul stabilit, grade speciale colaboratorilor vamali;

 emite, pentru executarea atribuţiilor sale, ordine şi dispoziţii;

 exercită alte funcţii stabilite de legislaţie. [50]

Corespondenţa Serviciului Vamal este semnată de către directorul general, care este în drept să
delege prin ordin această atribuţie persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul Serviciului.

10
b) forma semnăturilor

Semnăturile pe actele oficiale ale Serviciului Vamal sînt aplicate de către directorul general sau
persoanele abilitate în următoarele forme:

semnătură personală;

semnătură digitală.

În cadrul Serviciului Vamal pot fi create comisii şi grupuri de lucru, care sînt convocate pentru
abordarea şi soluţionarea unor chestiuni specifice. La lucrările comisiilor şi grupurilor de lucru pot fi
antrenaţi specialişti din diverse domenii.

În teritoriu activează birouri şi posturi vamale care exercită funcţiile de percepere a taxelor
vamale şi impozitelor, control vamal, contracararea fraudelor vamale. Sistemul vamal al Republicii
Moldova include 8 birouri vamale[50]

Pe lîngă aparatul central al SV sînt şi subdiviziuni cu statut


de direcţii autonome, şi anume:
- Centrul de instruire a colaboratorilor vamali;
- Centrul chinologic;
- Laboratorul vamal.

În anul 2007, de Serviciul Vamal au fost elaborate 4 documente de politici, 3 legi, 4 HG şi alte
acte normative. Din ultimele realizări evidenţiem elaborarea Concepţiei Sistemului de monitorizare
în timp real a autoturismelor şi persoanelor la posturile vamale, aprobată prin HG nr. 1049 din
21.09.2007 şi Concepţia Sistemului Informaţional Integrat Vamal, aprobată prin HG nr. 561 din
18.05.2007, Planul de acţiuni privind implementarea ghişeului unic, aprobat de Prim-Ministru la 17
martie 2008.

Ponderea legilor elaborate de Serviciu în anul precedent, în baza documentelor de politici


adoptate, este de 100%, ceea ce reflectă tendinţa de abordare complexă a legislaţiei. Procesul de
elaborare a documentelor strategice se realizează prin consultare cu factorii interesaţi (instituţiile
subordonate, organizaţiile internaţionale, organizaţiile non-guvernamentale, sectorul privat). La fel
se efectuează consultări şi cu experţii străini (EUBAM, reprezentanţii proiectelor). [50]

11
Unul din instrumentele menite să încurajeze o mai mare implicare a sectorului privat în
facilitarea comerţului internaţional şi să asigure maximă transparenţă în activitatea vamală este
Comitetul Consultativ pe lîngă SV. Fiind constituit din reprezentanţii SV pe de o parte şi ai
asociaţiilor de agenţi economici pe de alta, Comitetul Consultativ oferă oportunitatea de a dezvolta
un dialog constructiv şi schimb de informaţii, precum şi de a identifica acele domenii şi probleme
care pot fi soluţionate doar prin eforturi comune.

Comunicarea externă a SV cu factorii interesaţi şi mass media, însă, este la nivel insuficient. La
moment este în proces de elaborare strategia de comunicare care va contribui la optimizarea
procesului de comunicare externă.

În domeniul tehnologiilor informaţionale, s-a constatat că asigurarea cu logistica TI este la


nivelul cerinţelor actuale, majoritatea calculatoarelor utilizate de personalul autorităţii corespunzînd
necesităţilor. Comunicarea internă se realizează într-o mare măsură prin utilizarea tehnologiilor
informaţionale, serviciul dispunînd de o reţea internă prin care se efectuează schimbul de informaţii
şi documente.

Punctele tari şi punctele slabe ale Serviciului Vamal


PUNCTE TARI (Strengths) PUNCTE SLABE (Weaknesses)
- Reforma instituţională din 2007 a - Personal insuficient motivat din cauza
sistemului vamal s-a soldat cu instituirea a 8 sistemului salarial din administraţia publică;
birouri vamale consolidate; - Gradul scăzut de cunoaştere a limbii
- Dotarea individuală a angajaţilor SV engleze la nivel fluent (17% au declarat
cu mijloace tehnice moderne; posedarea limbii la nivel „bine” sau
- Implementarea unui sistem electronic „excelent”)
de rotaţie a personalului în vederea prevenirii - Lipsa informaţiei referitor la serviciile
corupţiei în sistemul vamal şi înlăturării prestate de pe pagina web a autorităţii;
situaţiilor de risc; - Insuficienţa nivelului de colaborare cu
- Implementarea unui sistem de mass-media;
monitorizare a respectării Codului de conduită - Lipsa unei strategii de comunicare;
etică a colaboratorului vamal; - Nivelul redus de colaborare cu
- Existenţa Centrului de instruire societatea civilă şi, în consecinţă, implicarea
propriu pentru colaboratorii vamali (din scăzută a societăţii civile în procesul de
decembrie 2007); elaborare a politicilor şi actelor normative;

12
- Procesul de instruire diversificat cu - Lipsa capacităţilor instituţionale şi a
participarea experţilor din organizaţiile experienţei în planificarea bugetară pe
internaţionale; programe;
- Existenţa Comitetului Consultativ - Imaginea Serviciului Vamal ca
constituit din reprezentanţii SV şi ai instituţie cu nivel înalt de corupţie.
asociaţiilor de agenţi economici contribuie la
promovarea transparenţei în activitatea
vamală;
- Condiţii şi spaţiu suficient pentru
desfăşurarea activităţilor de muncă;
- Fluxul de personal este redus în cadrul
SV (5% în 2017).
- Implementarea procedurii angajării
funcţionarilor prin concurs deschis contribuie
la transparenţa şi obiectivitatea procesului de
recrutare a personalului;
- Existenţa fişelor de post pentru toţi
funcţionarii autorităţii;
- Nivel bun de comunicare internă.

Colaboratorilor vamali li se conferă grade speciale în conformitate cu Legea serviciuluiîn


organele vamale.Colaboratorii vamali poartă uniformă, atribuită gratuit. Modelul uniformei este
aprobatde Guvern. Regulile de port-uniformă sînt aprobate de directorul general al Serviciului
Vamal. Prevederile alin.(5)-(7) se extind şi asupra conducătorilor şi specialiştilor dinlaboratoarele
vamale, instituţiile de cercetări ştiinţifice, instituţiile de învăţămînt din cadrulServiciului
Vamal.Exercitarea atribuţiilor de serviciu ale colaboratorilor vamali(1) În exercitarea atribuţiilor de
serviciu, colaboratorii vamali:a) sînt reprezentanţi ai puterii de stat şi se află sub ocrotirea statului; b)
se conduc de legislaţia Republicii Moldova, de acordurile internaţionale la care aceastaeste parte;c)
sînt subordonaţi numai colaboratorilor superiori, împuterniciţi direct. [8]

13
Este interzisă imixtiunea în activitatea organelor vamale şi a colaboratorilor vamali
sauexercitarea de influenţă asupra lor în luarea de decizii sau efectuarea de operaţiuni vamale. Nici o
persoană nu este în drept să oblige colaboratorul vamal să efectueze acţiuni pecare legislaţia nu le-a
dat în sarcina organelor vamale. În activitatea sa, inclusiv în emiterea de ordine şi decizii,
colaboratorul vamal trebuie săse conducă de legislaţie

Caracterul executoriu al dispoziţiilor şi cerinţelor legale ale colaboratorului vamal.


Dispoziţiile şi cerinţele legale ale colaboratorului vamal sînt executorii pentru toate persoanele fizice
şi juridice. Nesupunerea dispoziţiilor sau cerinţelor legale ale colaboratorului vamal, alte acţiunicare
împiedică îndeplinirea atribuţiilor lui de serviciu sînt sancţionate în conformitate cu prevederile
Codului cu privire la contravenţiile administrative. [50]

1.3 Reglementarea juridică a serviciului vamal în România şi Federaţia Rusă

In organizarea statului, vama este o institutie complexa, care pe langa rolul ei fiscal,
indeplineste si functia de instrument de protectie a economiei naţionale, a societatii si a mediului.
Reglementarile si procedurile, precum si organizarea si functionarea serviciilor vamale au evoluat
sub impactul schimbarilor istorice survenite in Romania si in Europa

Dupa 1990, administratia vamală romana a intrat intr-un proces de reforma legislativa si
institutionala, avand ca obiectiv principal pregatirea conditiilor necesare aderarii la Uniunea
Europeana. Elaborarea, legiferarea si aplicarea efectiva a tarifului vamal de import incepand cu 1
ianuarie 1991 a fost prima masura cu caracter complex ce a determinat optimizarea functiei fiscale a
serviciilor vamale, derularea procesului de incasare a taxelor in vama in mod unitar, sistematic si
nediscriminatoriu. [33, p 11]

In perioada 1992 – 1993, cadrul legal a fost imbunatatit treptat, in vederea armonizarii cu
legislatia comunitara, prin:
- adoptarea tarifului de import bazat pe nomenclatorul sistemului armonizat la nivel de 6
cifre (1992)
- introducerea formularului tipizat al declaratiei vamale in detaliu, similar documentului
administrativ unic utilizat in Comunitatea Economica Europeana (1993)
- adoptarea tarifului vamal de import, avand la baza nomenclatorul combinat al
mărfurilor (1993).

14
In perioada 1996-1998 a fost adoptat cadrul legislativ al activitatii vamale, in cea mai mare parte
armonizat cu cel comunitar, precum si cadrul legislativ referitor la structura organizatorica a
administratiei vamale romane, fiind elaborate o serie de acte normative de baza in acest domeniu,
privind:
- Codul Vamal al Romaniei
- Regulamentul Vamal (1997, modificat si completat in 2001)
- Statutul personalului vamal (1998), instrumentul legal care ofera lucratorilor vamali
stabilitate in munca si statueaza apartenenta lor la structura administrativa
- introducerea sistemului de tranzit comun pe teritoriul vamal al Romaniei
- crearea sistemului informatic integrat vamal
- introducerea procedurilor simplificate de vamuire. [25, p.22]

Actuala structura de organizare si functionare a Directiei Generale a Vamilor a fost adoptata


prin Hotararea nr. 764 din 03/07/2003, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 486 din
07/07/2003.

- Potrivit acestei reglementari, Directia Generala a Vamilor se organizeaza si


functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in
subordinea Ministerului Finantelor Publice. Aceasta institutie aplica strategia si programul
Guvernului in domeniul politicii vamale, exercitand atributiile stabilite prin reglementarile vamale si
asigura aplicarea legislatiei in domeniul vamal, in mod uniform, specializat, transparent si
nediscriminatoriu tuturor persoanelor fizice, agentilor economici si institutiilor publice. Numarul
maxim de posturi stabilite pentru administratia vamală romana este de 4600. [25, p.34]

In realizarea obiectivului sau de activitate Administratia Naţionala a Vamilor are, in principal,


următoarele atributii:
- aplica in domeniul vamal masurile specifice rezultate din programele guvernamentale
si din legislatia in domeniul vama
- organizeaza, indruma si controleaza activitatea directiilor regionale vamale si a
birourilor vamale din subordine
- urmareste si supravegheaza respectarea legislatiei vamale pe intregul teritoriu al ţării si
exercita controlul specific potrivit reglementarilor in vigoare
- ia masuri de prevenire si combatere, in conformitate cu reglementarile legale in
vigoare, a oricaror infractiuni si contraventii in domeniul vamal
15
- participa impreuna cu alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale la
elaborarea proiectelor de acte normative in domeniul vamal
- aplica prevederile Tarifului vamal de import al Romaniei si ale altor acte normative
referitoare la acesta
- aplica masurile cu caracter vamal rezultate din acordurile de liber schimb sau comert
liber incheiate intre Romania, pe de o parte, si Uniunea Europeana sau tarile aflate in curs de
integrare in Uniunea Europeana, pe de alta parte
- asigura aplicarea prevederilor cu caracter vamal din conventiile si tratatele
internaţionale la care Romania este parte
- urmareste aplicarea corecta a regulilor de interpretare a Nomenclaturii sistemului
armonizat, a regulilor generale de stabilire a originii bunurilor si de evaluare in vama a mărfurilor,
precum si a prevederilor actelor normative referitoare la taxele vamale, taxa pe valoarea adaugata, la
accize si la alte drepturi vamale
- elaboreaza norme metodologice pentru organele proprii de control si le supune spre
aprobare Ministerului Finantelor Publice - Agentia Naţionala de Administrare Fiscala
- elaboreaza si adopta norme tehnice pentru introducerea procedurilor simplificate de
vamuire
- elaboreaza propuneri privind sistematizarea si armonizarea legislatiei vamale
- actioneaza pentru indeplinirea intocmai a programelor privind integrarea vamală
europeana
- coordoneaza si indruma activitatea directiilor regionale vamale si a birourilor vamale
pe linia prevenirii si combaterii traficului ilicit de droguri, arme, explozivi, obiecte din patrimoniul
cultural naţional; urmareste, in cooperare cu celelalte organe abilitate ale statului, cazurile de spalare
a banilor prin operatiuni vamale
- verifica modul de declarare de catre titularul operatiunii vamale sau de catre
comisionarul vamal a drepturilor cuvenite bugetului de stat; incaseaza si vireaza aceste drepturi la
bugetul de stat; stabileste eventualele diferente prin controale ulterioare si asigura incasarea
acestora; aplica formele si instrumentele de plata si de garantare a platii taxelor si drepturilor vamale
in conformitate cu legislatia in vigoare; asigura colectarea creantelor bugetare
- controleaza mijloacele de transport incarcate cu mărfuri de import, export sau aflate in
tranzit, precum si bagajele insotite sau neinsotite ale calatorilor care trec frontiera de stat a Romaniei
si verifica legalitatea si regimul vamal al acestora, potrivit reglementarilor vamale in vigoare; retine,

16
in vederea confiscarii, mărfurile care fac obiectul unor abateri de la legislatia vamală si pentru care
legea prevede o astfel de sanctiune
- verifica, potrivit reglementarilor vamale in vigoare, pe timp de zi si de noapte, cladiri,
depozite, terenuri, sedii si alte obiective si poate preleva, in conditiile legii, probe pe care le
analizeaza in laboratoarele acreditate sau, dupa caz, proprii in vederea identificarii si expertizarii
mărfurilor supuse vamuirii
- efectueaza investigatii, supravegheri si verificari, potrivit reglementarilor legale in
vigoare, in cazurile in care sunt semnalate situatii de incalcare a legislatiei vamale de catre persoane
fizice si juridice; verifica registre, corespondenta si alte forme de evidenta si are dreptul de a cere
oricarei persoane fizice sau juridice sa prezinte, fara plata, documentatia si informatiile privind
operatiunile vamale; sesizeaza organele de urmarire penala competente atunci cand exista indiciile
savarsirii unor infractiuni
- exercita, in cadrul controlului vamal ulterior verificarea oricaror documente, registre si
evidente referitoare la mărfurile vamuite. Controlul se poate face la orice persoana care se afla in
posesia acestor acte sau detine informatii in legatura cu acestea. Controlul ulterior se efectueaza pe o
perioada de 5 ani de la acordarea liberului de vama
- asigura sistemul informatic integrat vamal, datele si prelucrarile acestora pentru
statistica vamală si de comert exterior; gestioneaza informatiile cu privire la colectarea datoriei
vamale
- reprezinta, in fata instantelor direct sau prin organele teritoriale ale Ministerului
Finantelor Publice interesele statului in cazurile de incalcare a normelor vamale
- intocmeste studii, analize si elaboreaza proiecte de acte normative privind organizarea
activitatii Administratiei Naţionale a Vamilor, pe care le supune atentiei ministrului finantelor
publice, cu avizul presedintelui Agentiei Naţionale de Administrare Fiscala pentru a fi valorificate si
promovate
- face propuneri de avizare a proiectelor de acte normative elaborate de alte ministere si
institutii centrale care cuprind masuri referitoare la domeniul vamal
- aplica legislatia in ceea ce priveste raporturile de serviciu si raporturile de munca ale
personalului din cadrul ANV
- organizeaza, prin Scoala de Finante Publice si Vama, programe de formare, pregatire si
perfectionare profesionala a personalului vamal

17
- elaboreaza si fundamenteaza, cu avizul presedintelui Agentiei Naţionale de
Administrare Fiscala proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al activitatii vamale si il supune
spre aprobare ministrului finantelor publice; asigura executarea acestuia
- organizeaza si asigura alocarea, miscarea, evidenta si controlul mijloacelor si
echipamentelor din dotarea ANV
- colaboreaza, pe baza de protocol, cu structurile Ministerului Administratiei si Internelor
abilitate, precum si cu alte organe ale statului sau asociatii patronale, cu atributii in aplicarea legii ori
interesate in realizarea politicii vamale
- coopereaza, pe baza de reciprocitate, cu autoritatile vamale ale altor state, precum si cu
organismele internaţionale de specialitate, in vederea prevenirii, cerceţării si combaterii fraudelor
vamale. [34, p.87]

Atributiile, sarcinile si raspunderile personalului din structura autoritatii vamale se stabilesc


prin regulamentul de organizare si functionare aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice,
iar atributiile, sarcinile si raspunderile individuale ale personalului din structura autoritatii vamale se
stabilesc prin fisa postului.
Activitatea autoritatii vamale se exercita prin:
- Administratia Naţionala a Vamilor
- Directiile regionale vamale
- Birourile vamale
- Puncte vamale[34 p.122]

Structura organizatorica a ultimelor trei componente se aproba de catre directorul general al


Administratiei Naţionale a Vamilor prin decizie, cu respectarea reglementarilor in vigoare. In
prezent exista zece Directii Regionale Vamale si 107 birouri vamale in Romania.

La nivel central, in cadrul ANV functioneaza:


- Directia declaratie inspectie si frauda vamală
- Directia reglementari si proceduri vamale
- Directia resurse umane
- Directia economica
- Directia statistica si informare.

18
Prin Hotararea Guvernamentala nr. 23/1993 a fost infiintata Directia de Supraveghere si
Control Vamal, cu atributii in teritoriu, pe langa Directiile Regionale Vamale, cu privire la
introducerea sau scoaterea de bunuri din tara de catre persoanele fizice sau juridice. Astfel, ea:
- exercita prin mijloace si procedee specifice supravegherea vamală pe teritoriul
Romaniei
- urmareste si controleaza respectarea de catre persoanele fizice si juridice a legislatiei
vamale
- constata si sanctioneaza, in conditiile legii, incalcarile legislatiei vamale in vigoare
- controleaza vehiculele si bunurile introduse sau care urmeaza sa fie scoase din tara,
inclusiv pe cele aflate in tranzit apartinand persoanelor fizice sau persoanelor juridice
- verifica, in conditiile permise de lege, terenuri, cladiri, depozite si prevaleaza mostre
pentru identificarea bunurilor
- verifica registre si documente, putand cere oricarui organ abilitat sa prezinte actele si
documentatia pe care le detine cu privire la bunurile introduse sau scoase din tara, inclusiv pe cele
cu privire la bunurile aflate in tranzit pe teritoriul Romaniei.
Infiintate prin HG 630/1992, Directiile Vamale Regionale sunt unitati interjudetene
subordonate ANV. In Romania sunt zece astfel de directii: Arad, Bucuresti, Brasov, Cluj, Constanta,
Craiova, Galati, Iasi, Oradea si Timisoara.
Conform Codului Vamal al Romaniei, directiile vamale regionale se afla in subordinea directa
a ANV, aceasta luand si hotararea infiinţării lor.
Birourile si punctele vamale reprezinta unitati operative care nu au personalitate juridica si sunt
subordonate ANV. Ele sunt infiintate astfel:
- birourile vamale de frontiera prin hotarare guvernamentala
- birourile vamale de interior prin decizia ANV
Principalele atributii si raspunderi ale acestora sunt stabilite de legiuitor, ele fiind:
- controlul mijloacelor de transport care trec frontiera de stat a Romaniei
- vamuirea mărfurilor de export si import in termenele legale si aplicarea Tarifului Vamal
de Import al Romaniei
- vamuirea mărfurilor tranzitate, precum si a celor primite sau trimise temporar peste
frontiera
- efectuarea controlului vamal si aplicarea taxelor vamale pentru bunurile apartinand
persoanelor fizice
- sanctionarea abaterilor de la regimul vamal. [25, p.122]
19
Cele mai importante fluxuri de trafic transfrontalier au fost inregistrate in ultimii ani in cazul
punctelor de trecere a frontierei din vestul Romaniei (cele cu Ungaria), punctul de trecere a
frontierei Giurgiu si cele cu Republica Moldova. In perspectiva aderarii la Uniunea Europeana,
concomitent cu disparitia controlului vamal la graniţele cu Ungaria, respectiv Bulgaria, va fi
intensificat cel efectuat la punctele de trecere a frontierei cu celelalte tari vecine.

In prezent, in Romania, cele mai importante acte normative care asigura cadrul legal al
activitatii vamale sunt: Codul Vamal al Romaniei si Regulamentul de aplicare a Codului vamal al
Romaniei. Codul vamal al Romaniei a intrat in vigoare la 1 octombrie 1997 si a fost aprobat prin
Legea 141/1997, publicata in Monitorul Oficial nr. 180 din 1 august 1997. La intrarea lui in vigoare
a fost abrogat Codul Vamal al Republicii Socialiste Romania, aprobat prin Legea nr. 30 din 22
decembrie 1978, cu modificarile ulterioare. Fiind principalul act legislativ din domeniul vamal, se
aplica in mod uniform si nediscriminatoriu pe intreg teritoriul Romaniei, in cazul tuturor bunurilor
introduse sau scoase din tara de catre persoanele fizice sau juridice.

Principalele aspecte reglementate se refera la:


- sistemul institutional al autoritatii vamale
- relatii si informatii privind reglementarile vamale
- principii de baza pentru aplicarea reglementarilor vamale
- etape ale operatiunii de vamuire
- regimurile vamale definitive
- regimurile vamale suspensive
- alte destinatii vamale
- datoria vamală
- plangerile si contestatiile vamale
- sanctiuni
Regulamentul de aplicare a Codului vamal al Romaniei
Aprobat initial prin HG 626/1997 si publicat in Monitorul Oficial nr. 271 din 9 octombrie 1997,
Regulamentul de aplicare a Codului vamal a adus completari reglementarilor cuprinse in Codul
vamal roman in ceea ce priveste:
- relatiile si informatiile privind reglementarile vamale
- operatiunile prealabile vamuirii
- exportul si importul mărfurilor

20
- regimurile vamale suspensive
- regimul vamal aplicabil calatorilor si altor persoane fizice
- supravegherea vamală
- supravegherea si controlul vamal exercitate in afara birourilor vamale
- bunurile pentru care nu sunt indeplinite conditiile de vamuire
- contraventiile vamale.
Regulamentul vamal, adoptat in 1997, a fost modificat, un nou Regulament de aplicare a
Codului vamal al Romaniei fiind adoptat in 2001 prin HG 1114/2001, publicata in Monitorul Oficial
din 19 noiembrie 2001. Noul act legislativ aduce modificari cu privire la activitatea comisionarilor
in vama si la controlul destinatiei finale.
În Rusia, după adoptarea noului Cod Vamal al Federaţiei Ruse, cadrul normativ suferă
modificări esenţiale, care au drept scop principal pregătirea condiţiilor propice pentru intrarea în
vigoare a Codului menţionat. La intrarea în vigoare a Codului Vamal din 28 mai 2003, organele
vamale ale Rusiei vor trece de la metoda actuală de control vamal (constând din 5 etape) la o metodă
simplificată de o singură treaptă. Noul Cod prevede reglementarea directă a relaţiilor de drept în
domeniul vamal, simplificarea procedurilor vamale şi micşorarea termenului stabilit pentru
perfectarea vamală. Procedura de perfectare a setului de documente pentru efectuarea operaţiunilor
din comerţul exterior durează conform noilor prevederi maximum 24 de ore, iar controlul declaraţiei
vamale până la 3 zile. Codul conţine următoarele prevederi:
1. Importul utilajului va fi scutit de plata taxelor vamale şi TVA pentru o perioadă de 3
ani. La expirarea perioadei menţionate, agenţii economici vor achita taxele şi impozitele
corespunzătoare în funcţie de valoarea mărfii la momentul respectiv.
2. Introducerea unor noi termene de achitare a taxelor, prevăzute la import. În prezent,
taxele se percep odată cu depunerea declaraţiei vamale. În noua redacţie a Codului este prevăzută
posibilitatea achitării taxelor la primirea liberului de vamă, iar în cazul existenţei unor garanţii din
partea agenţilor economici, după primirea liberului de vamă.
3. Este stabilită procedura de perfectare a documentelor, conform căreia autorităţile
vamale au la dispoziţie 24 de ore pentru perfectare. În cazul depăşirii acestui termen este
inadmisibilă reţinerea ulterioară a transportatorului peste termenul limită stabilit. Se presupune, că în
anul 2008, ca urmare a modificărilor operate în cadrul legislativ şi normativ, vor fi supuse
controlului doar 10% din volumul mărfurilor din circuitul comercial extern al Rusiei, iar timpul
alocat perfectării loturilor comercializate va fi redus cu 50 %.

21
4. Este stabilită clar răspunderea autorităţilor vamale pentru inacţiune şi pentru
decizii sau acţiuni ilegale.

Codul Vamal al Federaţiei Ruse din 28.05.2003 corespunde standardelor legislaţiei vamale
europene şi prevederilor Convenţiei de la Kyoto. La elaborarea acestui document s-a ţinut cont de
recomandările Organizaţiei Mondiale a Comerţului, fapt ce denotă interesul Rusiei faţă de această
organizaţie. În prezent Federaţia Rusă depune eforturi considerabile pentru a adera la OMC şi la
Convenţia de la Kyoto.

Regimul vamal de export în redacţia Codurilor Vamale ale Rusiei şi Republicii Moldova

Codul Vamal al Federaţiei Codul Vamal al Federaţiei Codul Vamal al


Ruse din 1993 Ruse din 200321 Republicii Moldova
Art. 97. Conţinutul Art. 165 . Art. 104. Definiţie
regimului vamal
Exportul este regimul vamal în Exportul este un regim
Exportul este un regim care mărfurile aflate în circulaţie vamal în care mărfurile sînt
vamal în care mărfurile sînt liberă pe teritoriul vamal al scoase de pe teritoriul vamal
scoase de pe teritoriul vamal a Federaţiei Ruse sunt scoase de pe fără obligaţia returnării lor
Federaţiei Ruse fără obligaţia acest teritoriu fără obligaţia pe acest teritoriu.
returnării lor pe acest teritoriu. returnării lor.
Art. 105. Condiţiile
Art. 98. Cerinţele la Art. 166. Condiţiile plasării plasării mărfurilor sub
exportul mărfurilor mărfurilor sub regimul vamal regimul de export

Exportul mărfurilor se 1. Exportul mărfurilor se Exportul se efectuează cu


efectuează cu condiţia achitării efectuează cu condiţia achitării condiţia onorării drepturilor
taxelor vamale de export şi a taxelor vamale de export în de export, respectării
altor plăţi vamale, respectarea ordinea stabilită de actualul Cod, măsurilor de politică
măsurilor de politică cu respectarea restricţiilor stabilite economică şi cu îndeplinirea
economică şi cu îndeplinirea în corespundere cu legislaţia altor condiţii prevăzute de
altor condiţii prevăzute de Federaţiei Ruse cu privire la prezentul cod şi de alte acte
prezentul cod şi de alte acte reglementarea activităţii normative.
legislative a Federaţiei Ruse economice externe şi cu
referitoare la domeniul vamal. îndeplinirea altor exigenţe şi Art. 106. Punerea în
condiţii stabilite de actualul Cod, circulaţie a mărfurilor din
La export, mărfurile sunt de alte legi federale şi de alte acte regimul de export
scutite de taxe sau valoarea juridice a Federaţiei Ruse.
impozitelor achitate se Mărfurile plasate în
rambursează în corespundere 2. La exportul mărfurilor este regimul de export sînt puse
cu legislaţia fiscală a efectuată scutirea de plata, în circulaţie numai dacă sînt
Federaţiei Ruse. rambursarea şi compensarea scoase de pe teritoriul vamal
impozitelor interne în în starea lor din ziua primirii
Art. 99. Punerea în corespundere cu legislaţia declaraţiei vamale, cu

22
circulaţie a mărfurilor în Federaţiei Ruse cu privire la taxe şi excepţia uzurii lor normale
regimul de export impozite. şi a pierderilor naturale
aferente transportării şi
La punerea în circulaţie a păstrării în condiţii bune.
mărfurilor plasate în regimul
de export, mărfurile sînt scoase
de pe teritoriul vamal a
Federaţiei Ruse în starea lor
din ziua primirii declaraţiei
vamale, cu excepţia uzurii lor
normale şi a pierderilor
naturale aferente transportării
şi păstrării.

La data de 06.07.2010 a intrat în vigoare noua Uniune Vamală între Belarus, Kazahstan şi
Federaţia Rusă.La nivelul Uniunii vamale, cadrul juridic al afacerilor vamale va fi prevăzut de
Codul Vamal al Uniunii care va fi completat de câteva acorduri internaţionale trilaterale între cele
trei state membre precum şi de deciziile Comisiei Uniunii vamale.După data de 06.07.2010, data
intrării în vigoare a Codului Vamal al Uniunii, teritoriile vamale ale celor trei state membre trebuie
să fie în mod normal, considerate ca un teritoriu vamal unic al Uniunii Vamale.

23
2 Politica vamală-parte componentă a politicii fiscal-comerciale.

2.1 Conceptul de politică vamală in R. Moldova

Politica vamală este o componentă a politicii comerciale a unui stat, cuprind totalitatea
dispozţtiilor legale (realizată cu ajutorul reglementărilor adoptate de stat) cu privire la intrarea şi
ieşirea in/ din ţară a mărfurilor şi care implică controlul cu ocazia trecerii frontierei de stat a
mărfurilor şi mijloacelor de transport, indeplinirea formalităţăilor vamale şi plata taxelor vamale
(sau impunerea vamală). [30, p.78]

Instrumentul principal de realizare al acesteia este tariful vamal (care include şi legile vamale,
regulamentele vamale, etc.), care cuprinde taxele vamale (care se percep asupra mărfurilor importate
sau exportate). Taxele vamale sunt impozite indirecte percepute de către stat asupra mărfurilor care
trec graniţele vamale ale ţării respective, cu incidenta directă asupra preţului produselor care fac
obiectul comertului exterior. Impunerea vamală indeplineste 3 functiuni de baza:

- de natură fiscală (taxele vamale fiind o sursa de venit la bugetul statului);


- de natura protectionista (protejeaza economia naţionala de concurenta straina in sensul ca taxa
vamală perceputa la import ridica preţul mărfurilor importate reducandu-le forţa concurenţială in
raport cu produsele autohtone);

- de negociere (in sensul că statele pot negocia într-un cadru bilateral sau multilateral concesii
vamale, reciproce sau nereciproce, care pot stimula schimburile comerciale).
Taxele vamale/ impunerea vamală pot fi clasificate dupa următoarele criterii:
- obiectul impunerii vamale sau felul operatiei de comert exterior, taxele vamale clasificandu-se in:

24
- taxe vamale de import - care au un nivel mai ridicat decat taxele de export sau de tranzit
pentru protejarea producţiei naţionale, motiv pentru care sunt principalul element de negociere bi
sau multilaterala, care se percep asupra mărfurilor importate atunci cand acestea trec graniţele ţării
importatoare - in principiu ele sunt plătite de firma importatoare şi suportate de consumatorul final
deoarece sunt incluse in preţul de desfacere pe piaţa internă dar, uneori, ele sunt suportate si de către
firma exportatoare care, pentru a contracara efectul nefavorabil al taxei vamale asupra
competitivităţii mărfurilor sale poate recurge la o reducere a preţului de ofertare,
- taxe vamale de export - se aplică unui număr mult mai redus de produse destinate in special
limitării exportului de produse de bază - produse neprelucrate, materii prime industriale sau agricole,
in vederea prelucrării lor pe plan intern - pentru stimularea exporturilor de produse manufacturate,
incurajarea dezvoltării anumitor ramuri industriale, s.a. - secundar, taxele vamale de export au si
scopul de a riodica preţul la produsele respective pe piaţa externa dar acest element este destul de
sensibil la existenta pa piaţa a unor ofertanti de produse similare, si
- taxe vamale de tranzit - pentru mărfurile straine, care tranziteaza/ traverseaza teritoriul
statului/ teritoriul vamal respectiv, au un nivel in general redus, scopul lor fiind pur fiscal, deoarece
statele au tot interesul sa incurajeze tranziturile prin teritoriul lor vamal (pentru atrageera de venituri
suplimentare ca urmare a utilizarii cailor si mijloacelor de transport, a porturilor, depozitelor,
antrepozitelor, s.a.) [33, p.152]

Tariful vamal este un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale
si taxele vamale percepute asupra fiecarui produs sau grupa de produse in parte. Ca regula generala
in acest catalog sunt cuprinse si produsele scutite de impunere vamală la importul sau exportul lor
pe teritoriul vamal al ţării respective.
Tarifele vamale pot fi simple, sau cu o singură coloană de taxe vamale pentru toate produsele
supuse impunerii vamale, indiferent de provenienţa lor (taxe conventionale), si compuse, cu doua
sau mai multe coloane si in care se trec diferentiat, pe mărfuri si pe tari de provenienta, taxele
vamale autonome, convenţionale si preferenţiale. [33, p.156]

Potrivit art. 3 din Codul vamal al RM Politica vamală este parte integranta a politicii externe
si interne a statului. Politica vamală urmareste asigurarea eficientei operatiunilor vamale,
reglemenţării schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, contributia la
rezolvarea problemelor politice si comerciale privind protectia pietei interne si stimularea dezvoltării
economiei naţionale, alte obiective stabilite de legislatie.

25
Politica vamală este realizată cu ajutorul reglementărilor adoptate de stat care vizează intrarea
sau ieşirea în/din ţară a mărfurilor şi care implică controlul cu ocazia trecerii frontierei de stat a
mărfurilor şi mijloacelor de transport, îndeplinirea formalităţilor vamale şi plata taxelor vamale (sau
impunerea vamală). [2]

Pentru ca o ţară să aibă o politică vamală, în primul rând, trebuie să existe frontieră vamală şi
instituţie care să se ocupe de aceasta. Astfel, prin Decretul Preşedintelui, nr.189 din 3 septembrie
1991, “Cu privire la subordonarea instituţiilor vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova”,
începând cu 4 septembrie 1991, sunt trecute în subordinea Guvernului toate instituţiile vamale de pe
teritoriul Republicii Moldova, iar bunurile au trecut din subordinea URSS în subordinea
Departamentului de Stat pentru Controlul Vamal. În ce priveşte cadrul legislativ, s-a stabilit că până
la adoptarea legislaţiei proprii a Republicii Moldova, Departamentului de Stat pentru Controlul
Vamal se va conduce de legislaţia vamală a URSS. Codul vamal al Republicii Moldova a fost
adoptat la 9 martie 1993, iar primul tarif vamal la 4 noiembrie 1993. Din 5 noiembrie 1993 vechia
legislaţie a URSS se considera caducă pe teritoriul Republicii Moldova.
De la început şi până în prezent sistemul vamal al republicii se află într-un proces continuu de
perfecţionare, evidenţiindu-se următoarele direcţii principale: optimizarea tehnologiilor de control
vamal; dezvoltarea infrastructurii Vămii; formarea statisticii vamale şi informatizarea sistemului
vamal; perfecţionarea cadrului juridic; combaterea contrabandei şi încălcărilor regulilor vamale,
colaborarea cu structurile internaţionale de profil.
Republica Moldova a devenit membră cu drepturi depline a Organizaţiei Mondiale Vamale
din octombrie 1994. Reieşind din faptul că sarcinile primordiale ale organelor vamale în domeniul
relaţiilor internaţionale sunt armonizarea dreptului vamal în scopul contribuirii la buna desfăşurare a
comerţului internaţional, unificarea şi facilitarea procedurilor vamale,
Serviciul în domeniul stabilirii legăturilor şi relaţiilor directe cu organele vamale ale altor
state.Codul Vamal stabileşte principiile de organizare şi desfăşurare a activităţii organelor vamale
din Republica Moldova, precum asigurarea respectării de către aceste organe a drepturilor şi
obligaţiunilor în domeniul activităţii vamale. Conform acestui Cod Vamal, teritoriul vamal coincide
cu teritoriul Republicii Moldova, iar frontiera vamală este teritoriul vamal al republicii.
Trecerea mărfurilor şi obiectelor peste frontiera vamală este autorizată, dacă sunt îndeplinite
cerinţele necesare şi anume: s-a făcut controlul vamal (veterinar, fitosanitar şi de altă natură) şi s-au
plătit toate taxele. Pot fi trecute peste frontiera vamală, în condiţiile acestui cod şi ale altor acte
legislative, orice bun a cărui introducere în / din teritoriul vamal nu sunt interzise şi nici limitate şi al
26
cărui tranzit prin acest teritoriu nu este prohibit În ce priveşte completarea actelor vamale, ele sunt
întocmite în conformitate cu prevederile Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul
Republicii Moldova.
În scopul reglementării comerţului exterior prin aplicarea taxelor vamale şi al perfecţionării
mecanismului de reglementare a preţurilor, Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 185 din
4.11.1993 “Cu privire la Tariful vamal de import în Republica Moldova”aprobă, pentru prima dată,
un tarif vamal de import, ce este aplicat începând cu data de5.11.1993. Este important faptul că prin
acest Decret au fost considerate caduce pe teritoriul Republicii Moldovaactele normative ale fostei
URSS ce ţin de tariful vamal. Astfel, data de 5 noiembrie 1993 este începutul promovării unei
politici comerciale proprii.
Prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova, nr. 689-XII din 8.11.1993 “Cuprivire la
Tariful vamal de import în Republica Moldova”, a fost elaborat Regulamentul care prevede modul
de aplicare a Tarifului vamal la mărfurile şi obiectele de import. Astfel, mărfurile şi bunurile
introduse pe teritoriul vamal al republicii sunt supuse taxelor vamale conform Tarifului vamal de
import. În cazul importului mărfurilor prin tranzacţii barter, taxa vamală de import se majorează cu
30% faţă de cele de bază. Aceste măsuri au fost luate cu scopul de a micşora ponderea tranzacţiilor
barter, care în 1992 a fost de 71% din totalul volumului valoric al comerţului exterior. Acest avânt a
fost influenţat de inflaţia rublei, de lipsa valutelor liber convertibile (USD, DM etc.), iar tranzacţiile
erau obligate să se desfăşoare contra rublei ruseşti conform “Acordului cu privire la reglementarea
relaţiilor statelor Comunităţii în domeniul colaborării comercial – economică în anul 1992”, din
14.02.1992. Ca răspuns la aceasta, agenţii economici au căutat să-şi mărească tranzacţiile barter, cu
scopul de a se proteja de riscul inflaţiei existente în 1992 de 2200%. În urma, măririi taxelor vamale
cu 30%, a convertibilităţii leului moldovenesc pentru operaţiunile contului curent şi parţial a
convertibilităţii pentru contul de capital, s-au înregistrat scăderi continue a ponderii tranzacţiilor
barter.
Primul tarif vamal, ca şi cele următoare, reprezintă un tarif vamal simplu, cu o singură
coloană, iar taxele vamale sunt convenţionale. Ţările faţă de care Republica Moldova nu aplică
Clauza naţiunii celei mai favorizate, taxele vamale sunt duble comparativ cu cele din tariful vamal,
iar ţările cu care are încheiat Acord de comerţ liber şi ţările calificate de Organizaţia Naţiunilor
Unite drept ţări slab dezvoltate, taxele vamale sunt zero.
Taxele vamale din tariful vamal de import până în 1995 erau numai ad-valorem, iar începând cu
tariful vamal pe anul 1996 au fost incluse şi taxe specifice, la produsele alcooliceşi ţigări. La

27
automobile taxa vamală se stabileşte în funcţie de capacitatea cilindrică şi de vechimea
autoturismului. Începând cu anul 1999 şi până în prezent, este interzis importul
mijloacelor de transport exploatate mai mult de 10 ani. Nivelul cotelor procentuale în primul tarif
vamal s-a situat între 0% - 50%, iar la băuturile alcoolice şi ţigări erau de 70%. Acest Tarif vamal a
fost valabil până la 10 iunie 1994 când, prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 198 din
10.06.1994 “Cu privire la măsurile de susţinere a producătorilor”, a fost introdus Tariful vamal
temporal. Decretul a fost adoptat cu scopul stopării declinului producţiei, protejării
producătorilor autohtoni faţă de concurenţii străini şi asigurării condiţiilor necesare pentru
propulsarea reformelor economice. În această direcţie s-au luat următoarele măsuri:
a) suspendarea perceperii accizelor la unele produse, în perioada 1 iunie 1994 – 1 ianuarie1995;
b) majorarea generală a taxelor vamale, în special, la produsele ce joacă un rol important în
economia republicii (300% - la vinuri şi vermuturi spumoase; 100% - zahăr şi produse zaharoase,
struguri, legume, bere, alcool, covoare, congelatoare; în rest, în mărime de 0% - 50%). Tariful vamal
temporal a fost valabil până la 1.01.1995. Tariful vamal nou a fost introdus în calitate de anexă la
Legea bugetului de stat pe anul 1995, iar taxele vamale au fost micşorate în general, în afară de
produsele menţionate anterior. În Tariful vamal, ce a fost valabil pentru anul 1996 (Anexa nr.11 la
Legea bugetului de stat pe anul 1996), se prevedea aplicarea taxelor vamale specifice alături de cele
ad-valorem. În anii 1995 –2000, Tariful vamal a fost anexat la Legea bugetului. În perioada
analizată, s-a manifestat o tendinţă generală de micşorare a taxelor vamale, inclusiv şi asupra unor
produse de o mare importanţă pentru Moldova. Începând cu anul 1999 şi până în prezent, taxele
vamale ad-valorem s-au situat la nivelul de până la 15%, iar cele specifice s-au aplicat în continuare
la produsele alcoolice şi ţigări.
Taxa pentru procedurile vamale, conform Regulamentului din 8.11.1993, a fost stabilită la
0,15% din valoarea mărfii în vamă, acest nivel a fost valabil până la 13.01.94. În următorii ani,
mărimea taxei a fost de 0,25%, excepţie făcând anul 1997 când a fost de 0,5%. În anul 2000 taxa
pentru efectuarea procedurilor vamale se stabilea potrivit anexei nr.15 din legea bugetului de stat.
Dacă mărfurile şi obiectele, aveau valoare vamală mai mare de 1000 Euro, atunci taxa pentru
proceduri vamale era egală cu 0,25%, iar dacă aveau valoare de până la 50 şi 1000 Euro, atunci se
percepea o taxă în mărime de 3 şi 5 Euro, respectiv. În această anexă mai erau incluse taxele
percepute pentru diferite formalităţi vamale, ca de exemplu:
taxa pentru fiecare declaraţie marfară vamală sau foaie complementară la declaraţie, aplicarea
sigiliului vamal, păstrarea mărfurilor şi altor obiecte la depozite vamale etc.

28
În Hotărârea Guvernului nr.99 din 27.02.1996 era prevăzut Regulamentul cu privire la
modul de stabilire a valorii în vamă a mărfurilor şi bunurilor importate pe teritoriul Republicii
Moldova. Regulamentul cuprinde principiile fundamentale de stabilire a valorii în vamă a
mărfurilor, acceptate în practica internaţională. Valoarea în vamă a mărfii importate pe teritoriul
Republicii Moldova se stabilea de către declarant, reieşind din preţurile mondiale, conform
următoarelor metode:
1. valoarea de tranzacţie privind mărfurile importate;
2. valoarea de tranzacţie privind mărfurile identice;
Mărfurile identice pot fi numite mărfurile asemănătoare în toate privinţele, inclusiv
caracteristicile fizice şi calitatea lor. Se admit doar unele deosebiri de ordin secundar.
3. valoarea de tranzacţie privind mărfurile omogene;
Mărfuri omogene sunt calificate mărfurile care, nefiind asemănătoare în toate privinţele, au
caracteristici apropiate şi sunt alcătuite din aceiaşi componenţi – fapt ce le permite să îndeplinească
funcţiile similare, iar în plan comercial, să se poată substituii reciproc. .
Metoda principală e metoda stabilirii valorii în vamă conform preţului de tranzacţie privind marfa
importată. Următoarele trei metode sunt alternative şi se aplică consecutiv atunci când metoda de
bază (metoda 1) nu poate fi utilizată. Astfel, fiecare metodă alternativă trebuie să fie aplicată în
cazurile în care cea precedentă n-a permis stabilirea valorii în vamă.
La formularea primelor trei metode din Hotărârea Guvernamentală nr.99 s-a ţinut cont de
prevederile Acordului cu privire la aplicarea articolului VII din GATT (Acordul General pentru
Tarife şi Comerţ). Ulterior a fost adoptată Legea nr.1380-XII din 20.11.97 “Cu privire la tariful
vamal”, care a intrat în vigoare la 7 mai 1998 şi care stabileşte modul de formare şi de aplicare a
tarifului vamal la mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul Republicii Moldova, regulile
de aplicare a taxelor vamale, precum şi metodele de determinare a valorii în vamă şi a ţării de
origine a mărfurilor. Evaluarea vamală se face conform Acordului cu privire la aplicarea articolului
VII din GATT, care are 5 metode de evaluarea plus a şasea “alte metode”. Acestea sunt:
1) Metoda de stabilire a valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv
plătit sau de plătit;
2) Metoda de stabilire a valorii tranzacţiei cu marfă identică. Se consideră identice mărfurile
care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată;
3) Metoda de stabilire a valorii tranzacţiei cu marfă similară. Se consideră similare mărfurile
care, deşi nu sunt identice, au caracteristici asemănătoare şi se constituie din componente

29
asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi marfa evaluată şi să fie
interschimbabile din punct de vedere comercial;
4) Metoda de stabilire a costului unitar al mărfii. La determinarea valorii în vamă a mărfii prin
metoda dată, drept bază se ia preţul la o unitate a acestei mărfi la momentul importării, la care ea se
vinde în cele mai mari partide persoanei ce nu este în relaţii de interdependenţă cu vânzătorul şi se
va vinde pe teritoriul Republicii Moldova fără modificarea stării ei iniţiale.
5) Metoda de stabilire a valorii calculate a mărfii. La determinarea valorii în vamă a mărfii
prin metoda dată, drept bază se ia valoarea unei unităţi de marfă dată, calculată prin adunarea: (1)
valorii ori a preţului materialelor folosite la fabricarea mărfii şi cheltuielilor generale suportate de
producătorul ei;
(2) cheltuielilor generale suportate în legătură cu vânzarea pe teritoriul Republicii Moldova a
mărfurilor importate de aceiaşi clasă şi tip, inclusiv a cheltuielilor pentru asigurare, transport,
încărcare, descărcare şi transbordarea a mărfii, efectuate până la trecerea frontierei vamale, şi a altor
cheltuieli;
(3) beneficiul obţinut, de regulă, de către exportator în urma livrării mărfurilor de aceeaşi clasă şi
tip în Republica Moldova.
6) Prin metoda de rezervă. În cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată de
către declarant prin aplicarea consecutivă a metodelor specificate mai sus autoritatea vamală
consideră cu temei că aceste metode nu pot fi utilizate, valoarea în vamă a mărfii se determină prin
metoda de rezervă, în conformitate cu prevederile acordurilor internaţionale la care Republica
Moldova este parte.
Principală metodă, din cele specificate mai sus, este metoda determinării valorii în vamă a
mărfii în baza valorii tranzacţiei ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit cu marfa respectivă.
În cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode. Fiecare din metodele
succesive se aplică doar în cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin
metoda precedentă. Metodele prevăzute la punctele 4) şi 5) pot fi aplicate în orice ordine, la dorinţa
declarantului.
În cazul în care persoana cu funcţii de răspundere a autorităţii vamale adoptă decizia
referitoare la imposibilitatea de a accepta valoarea în vamă a mărfii anunţate de declarant,
autoritatea vamală, la cererea declarantului, îl înştiinţează în scris despre motivele neacceptării
valorii date, oferindu-i posibilitatea de recurs. După adoptarea deciziei definitive, privind
imposibilitatea de a accepta valoarea în vamă a mărfii anunţate de declarant, autoritatea vamală, la

30
cererea în scris a declarantului, este obligată, în termen de o lună, să expună în scris motivele
neacceptării valorii în vamă a mărfii anunţate de el drept bază la calcularea taxei vamale.
Metoda de determinare a valorii în vamă a mărfurilor exportate se determină în baza valorii
lor contractuale, luând în considerare condiţiile D.A.F. (“Delivered atfrontier – livrarea până la
frontieră). Această metodă a fost introdusă prin legea nr.1387-XIV din 24.11.2000 în Legea cu
privirea la tariful vamal. În ce priveşte cota taxelor vamale la mărfurile ce se exportă din ţara lor
taza este zero.
În Legea cu privire pa tariful vamal, din 20.11.97, sunt date tipurile de taxe vamale aplicate
în Republica Moldova. Acestea sunt:
I categorie – sunt taxele incluse în tariful vamal de import, şi anume: taxe ad-valorem şi
specifice.
II categorie – sunt taxele excepţionale, care includ:
- taxe speciale (suprataxă) – utilizate în scopul protejării producătorilor autohtoni de concurenţii
străini;
- taxe antidumping;
- taxe compensatorii.
Nivelul cotelor taxelor vamale sunt stabilite de către Parlament, în conformitate cu legislaţia
ţării şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. De asemenea, în această
Lege a fost inclus un capitol referitor la “Determinarea ţării de origine a mărfii”. Conform art. 19,
ţara de origine a mărfurilor este consideră ţara (un grup de ţări, o uniune vamală de ţări, o parte a
ţării) în care ea a fost fabricată integral sau a fost supusă unei prelucrări suficiente. O marfă se
consideră prelucrată suficient dacă, în primul rând întruneşte următoarele condiţii: este modificată,
oricare din primele patru cifre a poziţiei mărfii, conform Nomenclatorului Sistemului Armonizat de
Descriere şi Codificare a Mărfurilor.
Se consideră că nu corespund criteriilor prelucrării suficiente a mărfii: operaţiile de asigurare
a integrităţii ei în timpul păstrării sau transportului; operaţiile de pregătire a mărfii pentru vânzare şi
transport; operaţii simple de asamblare. La introducerea mărfii pe teritoriul vamal, certificatul de
origine a mărfii se prezintă în mod obligatoriu dacă:
a) ţara de origine a mărfii beneficiază din partea Republicii Moldova de un regim preferenţial la
tariful vamal;
b) importul mărfurilor din ţara respectivă se reglementează prin restricţii cantitative sau alte
măsuri de reglementare a activităţii comerciale externe;

31
c) acest lucru este prevăzut de legislaţia în domeniul protecţiei mediul înconjurător, ocrotirii
sănătăţii, protecţiei drepturilor consumatorilor, asigurării ordinii publice, securităţii statului şi în alte
domenii de importanţă vitală, precum şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este
parte;
d) documentele prezentate pentru perfectarea vamală nu conţin date cu privire la originea mărfii
sau autoritatea vamală are temei să presupună că datele declarate cu privire la originea mărfii sunt
neautentice.
La scoatere mărfii de pe teritoriul vamal, certificatul de origine al mărfii se prezintă în
cazurile în care acesta este necesar conform contractelor respective, conform regulilor ţării
importatore sau acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, se eliberează de
organele abilitate. (art. 23)
În capitolul VI al Legii au fost introduse “facilitări tarifare”. Conform art.27, prin facilităţi
tarifare se subînţeleg facilităţile acordate de către ţară, în condiţii de reciprocitate sau unilateral,
pentru mărfurile trecute peste frontiera vamală a acestei ţări sub formă de stabilire a unor cote
tarifare pentru importul sau exportul preferenţial de mărfuri, de reducere de taxe vamale, de scutire
de taxă, de restituire a taxei plătite anterior.
Sunt scutite da taxa vamală:
- mijloacele de transport folosite la transporturi internaţionale de pasageri şi de bagaje, de
mărfuri, precum şi obiectele de aprovizionare tehnico-materială, echipamentul, combustibilul,
alimentele, necesare pentru exploatarea acestor mijloace de transport în cursul deplasării sau
procurate în străinătate în legătură cu lichidarea defecţiunilor, în suma stabilită de actele legislative
corespunzătoare.
Această completare a apărut o dată cu publicarea la 23.12.2000 a noului Cod Vamal din
20.07.2000. Prin completarea Legii nr.1380-XII din 24.11.2000 sunt anexate Tariful vamal de
import al Republicii Moldova şi Taxele pentru efectuarea procedurilor vamale. Noutatea Tariful
vamal de import constă în aceea că în coloanele III – VII sunt enumerate nivelul maxim al tarifelor
vamale pe anii 2001 – 2005, iar în coloana a VII-a sunt date taxele vamale consolidate. Ultima
coloană, a IX-a, conţine taxele vamale stabilite pentru anul 2001, acest nivel a fost valabil până la
21.03.2002, pentru 2002 şi 2003, modificările care au intrat în vigoare au fost nesemnificative.
Taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se percep conform anexei 2, din Legea cu
privire la tariful vamal. Această anexă seamănă într-o oarecare măsură cu taxele din anexa nr.15 a
Legii bugetului pe anul 2000. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale se stabilea potrivit anexe

32
nr.2 din Legea cu privire la tariful vamal. Pentru mărfurile şi obiectele cu valoare vamală mai mare
de 1000
Euro, taxa pentru proceduri vamale este egală cu 0,25%, iar pentru valoare între 50 şi 1000 Euro,
se percepea o taxă în mărime de 5 Euro. Mărfurile cu valoare de până la 50 Euro sunt scutite de
plata taxei pentru procedurile vamale. În această anexă mai sunt incluse taxele percepute pentru
diferite formalităţi vamale, ca de exemplu: taxa pentru fiecare declaraţie marfară vamală sau foaie
complementară la declaraţie, aplicarea sigiliului vamal, păstrarea mărfurilor şi altor obiecte la
depozite vamale etc.
Taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se calculează în lei moldoveneşti, la cursul
oficial al leului faţă de valuta euro stabilit la ziua înregistrării declaraţiei vamale marfare.La returul
mărfurilor după efectuarea operaţiunilor de prelucrare (regimurile vamale “perfecţionare activă”,
“transformare sub supraveghere vamală”, “perfecţionarea pasivă”) se va percepe taxă doar pe costul
serviciilor prestate de către întreprinderea ce a efectuat prelucrarea.
Achitarea se efectuează prin virament sau depunere a numerarului în caseriile instituţiilor
vamale. Extrasele din conturile trezoreriale de venituri confirmă achitarea taxelor calculate.
Ştampila “Liber de vamă” se va aplica de către secţia marfară doar după confirmarea achitării taxei
de către secţia economică.

2.2 Conceptul de sistem vamal.

In calitatea de componentă a sisttemului economic general al statului, sistemul vamal cuprinde:


-cadrul juridic al activităţii vamale format din legi, decrete si alte reglementări cu caracter
normativ ;
-cadrul instituţional format din instituţiile şi organele cu atribuţii în domeniul vamal ;
-ansamblul orientărilor politicii vamale a statului. [33, p.125]
Acest tip de sistem diferă de la un stat la altul in funcţie de structura organizatorică, politică şi
comercială pe care o practică. El este inclus în cadrul general al sistemului economic al statelor
participante la schimbul internaţonal de mărfuri.
Ca obiective principale, la nivel de economie naţională, pe care acest sistem le are în vedere,
sunt:
- apărarea intereselor economice ale statului
- intocmirea de statistici în activitatea de comerţ exterior
- aplicarea unei părţi a politicii fiscale a statului
- incurajarea activităţilor de export prin diverse forme şi mijloace.
33
Prin prisma acestor obiective putem defini sistemul vamal ca fiind acea structură complexă
care cuprinde pâghiile utilizate de stat pentru influenţarea activităţii vamale, metodele administrative
şi de conducere, cadrul instituţional alcătuit din autorităţi cu atribuţii în domeniul vamal, cadrul
juridic, format din legi, decrete, hotărâri şi alte reglementări cu aplicabilitate în activitatea vamală.
[36 p.12]

Spaţiul geografic în care acţionează sistemul vamal poartă denumirea de teritoriu vamal, care,
de regulă, coincide cu teritoriul naţonal al statului în care se aplică un anumit regim vamal, o
anumită legislaţie vamală.
Există însă şi posibilitatea ca două sau mai multe sisteme vamale să interfereze, să se unească
asistâînd la extinderea teritoriului vamal. Acest lucru poate lua forma unei uniuni vamale,
procedându-se la desfiinţarea barierelor tarifare din relaţiile comerciale, precum şi la stabilirea unei
politici comerciale comune în relaţiile cu terţe ţări.

Tot mai des intâlnim astâzi, pe toate meridianele globului, şi practica de restrângere a
teritoriului vamal, de excludere sau exceptare vamală – purtând generic denumirea de ZONE
LIBERE, asupra cărora, prin parghiile folosite sistemul vamal al statului respectiv supraveghează
activităţile de comerţ fiind insă exceptate de la regimul vamal. [36, p.18]

In promovarea intereselor naţionale, statele lumii işi apără, intr-un fel sau altul, economia
internă prin intermediul unor instrumente de politică comercială, sub forma taxelor vamale, a
restricţiilor valorice şi a altor măsuri care constituie adesea, din punct de vedere al partenerilor
comerciali, obstacole în calea părunderii mărfurilor straine pe piaţa respectivului stat. Aceste măsuri
şi instrumente sunt promovate şi prin sistemul vamal propriu fiecărui stat în funcţie de politica
promovată de acesta la un anumit moment. [36, p.5]

În continuare ne vom referi la sistemul vamal al Republicii Moldova şi factorii care îl


determină. Noul Cod Vamal, nr. 1149-XIV, din 20 iulie 2000, a intrat în vigoare la 23 decembrie
2000. Scopul prezentului cod este de a stabili principiile juridice, economice şi organizatorice ale
activităţii vamale şi de asemenea este orientat spre apărarea suveranităţii şi securităţii economice a
Republicii Moldova.

Astfel, activitatea vamală se constituie din promovarea politicii vamale, asigurarea respectării
reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera

34
vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export, vămuirea,
controlul şi supravegherea vamală, din alte activităţi de promovare a politicii vamale. Politica
vamală este definită ca o parte integrantă a politicii externe şi interne a statului şi care urmăreşte
asigurarea eficienţei operaţiunilor vamale, reglementării schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova, contribuind la rezolvarea problemelor politice şi comerciale privind protecţia
pieţei interne şi stimularea dezvoltării economiei naţionale, precum şi alte obiective stabilite de
legislaţie. [2]

În Codul vamal se menţionează posibilitatea Republicii Moldova de a crea uniuni vamale şi


zone de comerţ liber cu alte state în scopul extinderii integrării economice regionale. În ce priveşte
stabilirea restricţiilor la introducerea şi la scoaterea din ţară a mărfurilor şi mijloacelor de transport,
acestea pot fi introduse, pentru îndeplinirea obligaţiilor internaţionale faţă de alte state, pentru
promovarea politicii economice, apărarea suveranităţii statului, pieţei interne şi în alte scopuri, în
conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, cu acordurile internaţionale la care aceasta este parte.
În ceea ce priveşte trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală se
efectuează în concordanţă cu regimul vamal în care sunt plasate. Conform noului cod vamal sunt
stabilite următoarele regimuri vamale: a) importul; b) reimportul; c) tranzitul; d) depozitul vamal; e)
magazinul duty free (magazin de mărfuri neimpozabile); f) perfecţionarea activă; g) transformarea
subsupraveghere vamală; h) admiterea temporară; i) zona liberă (zona antreprenoriatului liber); j)
depozitul vamal liber; k) perfecţionarea pasivă; l) exportul; m) reexportul; n) distrugerea; o)
renunţarea în folosul statului. [2]

Prin regimul vamal se înţelege totalitatea reglementărilor vamale care determină statutul
mărfurilor şi al mijloacelor de transport în funcţie de scopul operaţiunii comerciale şi de destinaţia
mărfurilor; orice regim vamal începe cu prezentarea către organele vamale a mărfurilor şi
mijloacelor de transport şi se încheie prin acordarea liberului de vamă.

Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de
mărfuri puse în circulaţie numai după ce sunt plătite drepturile de import şi după ce sunt vămuite. [2,
art. 29]

Exportul este un regim vamal în care mărfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal a ţării
exportatoare fără obligaţia returnării lor pe acest teritoriu. [2, art. 104]

35
Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sunt transportate sub supraveghere vamală de la
un organ vamal la un alt organ vamal, fără perceperea drepturilor de import şi de export şi fără
aplicarea măsurilor de politică economică dacă legislaţia nu prevede altfel. Timpul tranzitului prin
teritoriul vamal este de 72 de ore din momentul trecerii frontierei vamale. [2, art. 34] . Excepţie face
gazul lichefiat , termenul căruia este de 7 zile.

Depozitul vamal este regimul vamal care constă în depozitarea mărfurilor sub supraveghere
vamală, fără perceperea drepturilor de import şi/sau de export cu excepţia taxei pentru procedurile
vamale, şi fără aplicarea măsurilor de politică economică în perioada de depozitare. Mărfurile se pot
afla sub regimul de depozit vamal în decurs a 3 ani. Termenul limitat de aflare a mărfurilor sub
regimul de depozit vamal nu poate fi mai mic de un an. [2, art. 40, 42]

Mărfurile plasate sub regimul de depozit vamal pot fi supuse următoarelor operaţiuni:
a) de asigurare a integrităţii lor; b) de pregătire, cu acordul organului vamal, spre vânzare şi
transportare (ambalare, marcare, încărcare, descărcare etc.)
Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate sub regimul de depozit vamal nu pot modifica
parametrii lor tehnici, de calitate şi de cantitate.
D epozitele vamale pot fi de tip deschis şi de tip închis. Deocamdată nu sunt deschise depozite
vamale în Republica Moldova.
Perfecţionarea activă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt supuse unor operaţiuni de
transformare sau prelucrare pe teritoriul vamal, fără aplicarea măsurilor de

politică economică şi cu restituirea drepturilor de import încasate, cu excepţia taxei pentru


procedurile vamale, dacă produsele rezultate sunt scoase de pe teritoriul vamal în conformitate cu
regimul vamal de export. [2, art. 58]

În regimul de perfecţionare activă se pot face următoarele operaţiuni:


a) fabricarea mărfurilor, inclusiv montajul, asamblarea şi adoptarea lor la alte mărfuri;
b) prelucrarea şi transformarea mărfurilor;
c) remontarea în forma iniţială;
d) utilizarea unor mărfuri care permit sau facilitează obţinerea de produse chiar dacă aceste
mărfuri dispar, total sau parţial, în procesul de perfecţionare.
Perfecţionarea activă se efectuează pe bază de licenţă, eliberată de DCV. Termenul de
perfecţionare activă este stabilit de DCV în conformitate cu legislaţia în vigoare. Această formă de

36
regim vamal a fost introdusă, prima dată, în legea bugetului pentru anul 1998, sub denumirea
“prelucrarea mărfurilor pe baza materiei importate”. Această formă de prelucrare a mărfurilor s-a
dezvoltat o dată cu încheierea şi intrarea în vigoare a Acordului cu privire la textile semnat cu
Uniunea Europeană şi a Acordului de Parteneriat şi Cooperare.

Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile autohtone sunt prelucrate sau
transformate în afara teritoriului Republicii Moldova fără aplicarea mărfurilor de politică
economică, iar produsele rezultate sunt importate cu exonerarea, totală sau parţială, de drepturi de
import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică, dacă legislaţia nu prevede altfel. [2, art.95]

Pe teritoriul Republicii Moldova se pot afla zone libere şi depozite vamale libere. Zonele
libere şi depozitele vamale libere sunt parte a teritoriului vamal al R. Moldova, în care se aplică
regimul vamal respectiv. Zona liberă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt plasate şi
utilizate pe un teritoriu anumit fără plata drepturilor de import, cu excepţia taxei pentru procedurile
vamale, iar mărfurile autohtone sunt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru
regimul de export. [2, art. 75]

În cazul introducerii de mărfuri străine şi autohtone în zona liberă, nu se percep drepturi de


import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, şi nu se aplică măsuri de politică economică
dacă legislaţia nu prevede altfel.
Dacă mărfurile sunt scoase din zona liberă şi introduse pe cealaltă parte a teritoriului vamal,
se percep drepturi de import şi se aplică măsuri de politică economică. Dacă mărfurile sunt scoase
din zona liberă în afara Republicii Moldova, nu se percep drepturi de import şi de export, cu
excepţia taxei pentru procedurile vamale, şi nu se aplică măsuri de politică economică. (art.81)

Depozitul vamal liber este un regim vamal în care mărfurile străine sunt plasate şi utilizate în
încăperi speciale, cu exonerarea de drepturi de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale,
şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel, conform
procedurii stabilite de prezentul cod şi de alte acte normative, iar mărfurile autohtone sunt introduse
şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru exportul de mărfuri. Mărfurile plasate în
depozitul vamal liber pot fi supuse unor operaţiuni de producţie, de comerţ sau altor operaţiuni, cu
excepţia vânzării au amănuntul, cu respectarea prevederilor codului vamal şi ale altor acte
normative. [2, art. 84, 87]

37
Vămuirea se efectuează de organele vamale interne şi de cele de frontieră şi nu poate fi
efectuată de alte organe. Calcularea drepturilor de import şi de export se efectuează în funcţie de
tarifele şi cotele stabilite de legislaţie, existente la momentul depunerii declaraţiei.

La introducerea mărfurilor şi mijloacelor de transport pe teritoriul vamal, controlul vamal


începe în momentul trecerii frontierei vamale. La scoaterea mărfurilor şi mijloacelor de transport de
pe teritoriul vamal, controlul vamal începe în momentul primirii declaraţiei vamale. Controlul vamal
se încheie în momentul punerii în circulaţie a mărfurilor şi mijloacelor de transport, dacă prezentul
cod şi alte acte normative nu prevăd altfel. La scoaterea mărfurilor şi mijloacelor de transport de pe
teritoriul vamal, controlul vamal se încheie în momentul trecerii frontierei vamale. [2, art.197]

În cazul importului mărfurilor accizate, taxele vamale se plătesc la vama de frontieră. Actele
vamale sunt perfectate în limba de stat, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Spre deosebire de
vechiul cod vamal, în noul cod vamal apar noţiuni precum obiecte de proprietate intelectuală;
drepturi de proprietate intelectuală; titular; mărfuri, produse contrafăcute şi operă pirat. Organele
vamale adună, în baza declaraţiilor vamale, şi prelucrează date despre trecerea mărfurilor peste
frontiera vamală, prezintă informaţii autorităţilor publice centrale, conform legislaţiei.
Dacă acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte norme
decât cele prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative în domeniul vamal ale Republicii
Moldova, prioritate au acordurile internaţionale.

2.3 Rolul şi importanţa sistemului vamal în economiile contemporane.

În economia mondială contemporană, relaţiile economice internaţionale deţin un rol foarte


important în creşterea economică a statelor, în dezvoltarea social-politică a interdependenţelor în
care sunt atrase toate statele lumii, indiferent de mărime, gradul lor de dezvoltare economică sau
orânduirea lor socială. Ca o caracteristică importantă a dezvoltării economice contemporane,
integrarea economică constituie un proces de adâncire a interdependenţelor econo mice dintre
statele independente şi suverane, pe baza unor acorduri interguvernamentale, procesul având un
caracter voluntar, liber consimţit, neimpus din afară. [24, p. 26]
De-a lungul existenţei economiei mondiale s-a demonstrat faptul că progresul economic al
unei ţări depinde de mobilizarea resurselor proprii, umane, materiale şi financiare. Tările nu se pot
izola de circuitul economic mondial. Participarea la diviziunea internaţională a a muncii şi, implicit,

38
la circuitul economic mondial este de natură să potenteze eforturile proprii ale fiecărui popor şi să
accelereze progresul economic al tuturor statelor.
Cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică internaţională constituie, fără indoială, unul dintre
factorii cei mai tari ai dezvoltării economice. La extinderea relaţiilor economice internaţionale
contribuie numeroşi factori cum ar fi: producţia de bunuri şi servicii, transporturile internaţionale,
informatizarea, formele noi de realizare a tranzacţiilor, îmbunătăţirea cadrului juridic menit să
faciliteze această cooperare, măsurile moderne de asigurare împotriva riscurilor, dezvoltarea şi
generalizarea asigurărilor de bunuri şi de persoane şi modernizarea şi informatizarea operaţiunilor
bancare etc. [25, p. 16]
Toţi aceşti factori sunt cuprinşi în diverse sisteme care compun economiile contemporane ale
statelor, intre care există relaţii de interdependenţă, desfăşurate atât în cadrul bilateral cât şi
multilateral, conform unor reguli stabilite pe seama acordului de voinţă între state. Participarea
economiilor naţionale contemporane la diviziunea internaţională a muncii presupune însă şi o
protejare a acestora de către stat, deci o instituţie de drept public, prin folosirea diverselor mijloace
şi tehnici.
Sistemului vamal al Republicii Moldova i s-a atribuit de la bun început o funcţie importantă
– colectarea impozitelor întru suplinirea bugetului de stat, ceea ce necesita efectuarea controlului
fizic şi documentar integral al mărfurilor şi persoanelor participante în relaţiile economice externe.
Liberalizarea comerţului, atît intern cît şi exterior, în Republica Moldova trebuie să aibă în
vedere nu numai din perspectiva de aderare la UE, ci şi alţi importanţi factori de pe piata mondială.
Deschiderea faţă de partenerii potenţiali furnizori (dar şi beneficiari) la export nu este posibilă dacă
nu se vor reduce taxele vamale de bază şi ne vom mărgini doar la aranjamente bilaterale.
Conform informaţiei Biroului Naţional de Statistică, pe parcursul anului 2011 ritmul anual de
creştere a exporturilor a depăşit constant ritmul de creştere a importurilor, doar în ultimele patru luni
ale anului s-a consemnat o situaţie inversă, cu o uşoară redresare în ultima lună a anului. Astfel, în
luna decembrie 2011 ritmul anual de creştere a exporturilor a constituit 21.8 la sută, fiind cu 0.2
puncte procentuale mai mare decât cel al importurilor, contribuind la crearea unor premise de
temperare a ritmului anual de creştere a PIB în trimestrul IV, 2011. De menţionat că, în ianuarie-
decembrie 2011, comparativ cu perioada similară a anului precedent, exporturile de mărfuri au
crescut cu 44.1 la sută. Factorul principal care a contribuit la această majorare a fost creşterea
considerabilă a exporturilor orientate către Federaţia Rusă, România şi Italia, ponderile

39
acestor ţări fiind cele mai considerabile în totalul exporturilor. Totuşi, pe grupe de ţări, ponderea
cea mai semnificativă au deţinut-o ţările Uniunii Europene (49.0 la sută), exporturile în această
direcţie majorându-se cu 49.2 la sută, în timp ce volumul mărfurilor exportate către ţările CSI (cu
ponderea de 41.4 la sută) s-a majorat cu 47.3 la sută comparativ cu ianuarie-decembrie 2010.
În structură pe grupe de mărfuri, componentele care au contribuit esenţial la creşterea
exportului de mărfuri în anul 2011 faţă de anul precedent au fost: „articole manufacturate diverse”,
„materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili”, „maşini şi echipamente pentru transport”,
„mărfuri manufacturate clasificate mai ales după materia primă” şi „produse alimentare şi animale
vii”, care au contribuit cu 9.7, 9.1, 8.8, 6.3 şi 3.9 puncte procentuale, respectiv. În acelaşi timp, au
fost înregistrate contribuţii negative din partea grupelor „zahăr, preparate pe bază de zahăr, miere”,
„animale vii” şi „gaz şi produse industriale obţinute din gaz”, care au contribuit la diminuarea
exportului cu 1.0, 0.2 şi 0.1 puncte procentuale, respectiv.
Totodată, de la începutul anului importurile de mărfuri au crescut cu 34.7 la sută faţă de
ianuarie-decembrie 2010, datorită creşterii considerabile a importurilor din Federaţia Rusă, Ucraina
şi România, aceste ţări deţinând cele mai mari ponderi în totalul importurilor. Pe grupe de mărfuri,
componentele care au contribuit esenţial la creşterea importurilor de mărfuri în ianuarie-decembrie
2011, faţă de perioada similară a anului precedent, au fost: „combustibili minerali, lubrifianţi şi
materiale derivate”, „maşini şi echipamente pentru transport”, „mărfuri manufacturate, clasificate
mai ales după materia primă”, precum şi „produse chimice şi produse derivate nespecificate în altă
parte”, care au contribuit cu 9.7, 9.1, 6.2 şi 4.0 puncte procentuale,
respectiv.
De menţionat că, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în anul 2011 a constituit 42.8 la
sută, spre deosebire de anul 2010, perioadă în care s-a înregistrat valoarea de 40.0 la sutRpă.
Totodatî precizăm că ponderea încasărilor vamale la formarea bugetului de stat al RM este de cel
puţin 60 la sutp.epublica Moldova a aderat şi la Memorandumul de Facilitare şi Liberalizare a
Comerţului în Europa de Sud-est, activităţile în cadrul căruia sunt finanţate de Banca Mondiala.
Republica Moldova primeşte la momentul actual asistenţă din partea Uniunii Europene şi a SUA în
elaborarea regulilor proprii de origine, armonizate cu cele europene. Este cunoscut şi faptul că
Moldova pentru moment are Clauza Naţiunii Celei Mai Favorizate, dar pe o baza temporară care
trebuie reînnoită în fiecare an [35, P. 77].
Republica Moldova are semnate Acorduri de Liber Schimb cu România, Ucraina şi cu
ţările-membre ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, şi anume cu Albania, Bosnia şi
Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Serbia şi Muntenegru. Încă în 1993 UE a acordat
40
Moldovei posibilitatea de a exporta producţia sa conform tarifelor vamale privilegiate prin aşa
numitul Sistem Generalizat de Preferinţe (GSP), facilitînd astfel accesul privilegiat al exportatorilor
moldoveni pe piata statelor UE.

41
3 . Noţiunea şi obiectivele organizării activităii vamale.

3.1 Subiectele şi fazele de conducere a sistemului vamal


Sistemul vamal poate fi definit ca fiind acea structură complexă care cuprinde pârghiile utilizate de
stat pentru influenţarea activităţii vamale, metodele administrative şi de conducere, cadrul
instituţional alcătuit din instituţii şi organe cu atribuţii în domeniul vamal, cadrul juridic
(format din legi, decrete, hotărâri) şi alte reglementări cu caracter normativ în domeniul
activităţii vamale.

Obiectivele principale, la nivel de economie naţională, pe care le are sistemul vamal sunt:
– apărarea intereselor economice ale statului;
– întocmirea de statistici în activitatea de comerţ exterior;
– înfăptuirea politicii fiscale a statului;
– încurajarea activităţilor de export prin diferite forme şi mijloace. [36, p. 54]
Autoritatea centrală de specialitate care exercită conducerea efectivă a activităţii vamale în
Republica Moldova este Serviciul Vamal cu unităţile subordonate acestuia.
În conformitate cu legislaţia vamală în vigoare, Serviciul Vamal emite, în limitele competenţei, acte
normative în domeniul vamal, executorii pentru alte autorităţi publice şi pentru persoane.
Finanţarea activităţii vamale se efectuează de la bugetul de stat.
Potrivit art.9 Cod Vamal, activitatea vamală este desfăşurată de organele vamale. Organele
vamale sînt organe de drept care constituie un sistem unic, format din Serviciul Vamal, birouri
vamale şi posturi vamale.
Statutul, funcţiile şi competenţa Serviciului Vamal sînt determinate de Codul Vamal şi de
Guvern. Unităţile subordonate (birourile vamale şi posturile vamale) sînt create, reorganizate şi
lichidate de către Serviciul Vamal. Nici o autoritate publică, cu excepţia Parlamentului şi a
Guvernului, nu este în drept să emită decizii cu privire la competenţa organelor vamale, să le
modifice atribuţiile, să le impună alte funcţii sau să intervină în activitatea lor.

42
Laboratoarele vamale sînt create de Serviciul Vamal pentru expertiza şi examinarea în
scopuri vamale a mărfurilor. În sistemul Serviciului Vamal sînt create instituţii de învăţămînt pentru
pregătirea cadrelor vamale şi perfecţionarea profesionalistă a efectivului vamal. [2]

Serviciul Vamal înfiinţează centre de calcul, întreprinderi de poligrafie, de construcţii şi


exploatare, a căror activitate contribuie la îndeplinirea funcţiilor organelor vamale. Bunurile
organelor vamale, ale laboratoarelor vamale, ale instituţiilor de învăţămînt, ale întreprinderilor
subordonate Serviciului Vamal sînt proprietate de stat şi nu pot fi privatizate. Serviciul Vamal are
dreptul să administreze aceste bunuri.
Organul vamal are următoarele atribuţii de bază, stipulate în art.11 Cod Vamal:
a) participă la elaborarea politicii vamale a statului şi implementează această politică;
b) asigură respectarea legislaţiei vamale şi fiscale; apără drepturile şi interesele legitime ale
persoanei în cadrul activităţii vamale
c) contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului;
d) apără interesele economice ale statului;
e) aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor economice şi comerciale;
f) încasează drepturile de import şi drepturile de export;
g) participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor peste
frontiera vamală şi aplică aceste măsuri;
h) luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale care se
referă la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, curmă trecerea ilegală peste frontiera vamală a
substanţelor narcotice, armamentului, obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică şi
arheologică, obiectelor proprietate intelectuală, speciilor de animale şi plante (derivate şi părţi ale
lor) pe cale de dispariţie, altor mărfuri;
i) contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi a terorismului
internaţional;
j) exercită şi perfecţionează controlul vamal, efectuează vămuirea, creează condiţii pentru
accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală;
k) contribuie şi participă la elaborarea statisticii vamale a comerţului exterior şi a statisticii
vamale speciale;
contribuie la realizarea măsurilor de apărare a securităţii statului, de asigurare a ordinii publice
şi morale, de apărare a vieţii şi sănătăţii oamenilor, de ocrotire a florei şi faunei, a întregului mediu
înconjurător, de protecţie a pieţei interne;
43
m) exercită controlul vamal asupra valorilor valutare, în limitele competenţei;
n) asigură îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului în domeniul vamal; participă la
elaborarea acordurilor internaţionale în domeniul vamal, la colaborarea cu organele vamale, cu alte
autorităţi publice din străinătate, cu organizaţiile internaţionale în domeniul vamal;
o) efectuează cercetări ştiinţifice, oferă consultaţii în domeniu;
p) dezvoltă baza tehnico-materială şi socială a organelor vamale, creează condiţii pentru
activitatea colaboratorilor vamali;
r) gestionează sistemul de certificare a originii, în cazurile stabilite de Guvern, inclusiv
certifică originea mărfurilor şi eliberează contra plată certificate de origine la exportul mărfurilor;
s) exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie.
Serviciul Vamal emite, în limitele competenţei, acte normative în domeniul vamal, executorii
pentru organele vamale, pentru alte autorităţi publice şi pentru persoane. Actele normative emise de
Serviciul Vamal intră în vigoare în conformitate cu legislaţia. Organul vamal arborează drapelul,
navele lui maritime şi fluviale se află sub pavilionul, iar autovehiculele şi aeronavele au însemnele
aprobate de Guvern. [2]
Conform art. 18 din Codul vamal, plîngerile împotriva deciziilor, acţiunilor, inacţiunilor
organului vamal şi ale colaboratorilor vamali sînt examinate şi soluţionate de către Serviciul Vamal
sau de instanţa de judecată, în conformitate cu legislaţia.
Ce are în vedere legiuitorul prin sintagma „în conformitate cu legislaţia” în conţinutul acestui articol
nu este indicat. Însă, coroborând prevederile Capitolului XI, secţiunea 47 din Codul vamal cu
prevederile Legii contenciosului administrativ este evident că acest gen de litigii se examinează de către
instanţele de contencios administrativ.
În conformitate cu art. 297 alin. (1) Cod vamal, plîngerile împotriva deciziilor, acţiunilor sau
inacţiunii organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali referitoare la efectuarea controlului vamal,
vămuirii, actelor de procedură în cazul de contravenţie vamală sau la cercetarea lui (cu excepţia
cazurilor de atac al deciziilor organelor vamale privind aplicarea simplificată de sancţiuni) şi în alte
chestiuni care nu se referă la politica economică a Republicii Moldova pot fi depuse în instanţa de
judecată în a cărei rază de activitate se află organul vamal sau locul de muncă al colaboratorului
vamal ale căror decizii, acţiuni sau a căror inacţiune sînt atacate. [2]

Astfel, rezultă că în conformitate cu norma citată şi cu prevederile Legii contenciosului administrativ


toate litigiile cu privire la contestarea deciziilor, acţiunilor sau inacţiunii organelor vamale şi ale
colaboratorilor vamali se soluţionează pe calea contenciosului administrativ.
44
3.2 Impunerea-instrument principal în aplicarea politicii vamale.

Prin impunere, în general, se înţelege un complex de măsuri şi operaţii efectuate în baza


legii, care au drept scop stabilirea unei cote de impozit.
În componenţa sa există două laturi: una de natură politică şi alta de ordin tehnic.
În activitatea de comerţ exterior, impunerea presupune, din punct de vedere al politicii practicate
de un stat la un anumit moment, aplicarea unor principii de politică economică de încurajare a
dezvoltării unei ramuri sau subramuri economice şi/sau extinderea relaţiilor economice cu
străinătatea. [44, p. 126]

Ca instrument de bază cu care operează politica vamală, impunerea îndeplineşte trei funcţii
deosebit de importante:
1. funcţia fiscală – importantă sursă de venituri pentru bugetul statului;
1. funcţia protecţionistă – ocroteşte economia naţională împotriva concurenţei străine;
3. funcţia de negociere – prin care se negociază concesiile vamale – sau multilaterale în
sensul stimulării schimburilor comerciale. [42, p. 28]
Obiectul impunerii îl constituie mărfurile care îmbracă una din formele activităţii de comerţ
exterior (importul, exportul sau tranzitul vamal), subiectul impozitului fiind persoana fizică sau
juridică obligată prin lege la plata acestuia.
Stabilirea obiectului impunerii se realizează pe baza declaraţiei vamale în detaliu, care este actul
juridic prin care sunt furnizate informaţiile necesare realizării obligaţiilor fiscale.
Impunerea vamală în cadrul activităţii de comerţ exterior şi cooperarea economică
internaţională, ţinînd seama şi de interesul fiscal, presupune din punct de vedere al politicii
practicate de un stat la un anumit moment, aplicarea unor principii de politică comercială şi fiscală,
de încurajare a dezvoltării unor anumite ramuri sau subramuri ale economiei naţionale, extinderea
relaţiilor economice internaţionale şi îndeplineşte trei funcţii importante:
- funcţia fiscală, importanta sursă de venituri pentru bugetul de stat;
- funcţia profesionistă, pentru că ocroteşte economia naţională împotriva concurenţei străine;
- funcţia de negociere, pentru că prin negocierea convenţiilor vamale bilaterale sau
multelaterale se stimulează schimbările comerciale.
Subiecţii impunerii sînt persoanele juridice în al căror obiect de activitate sînt prevăzute
operaţiuni de import, export şi persoanele autorizate să realizeze astfel de operaţiuni.

45
Pot deveni subiecţi ai impunerii fiscale şi persoanele fizice neautorizate, atît în cazul introducerii
unor bunuri în ţara noastră, cît şi în cazul scoaterii acestora din ţară, dar dacă numai depăşesc o
anumită cantitate, valoare sau plafonul valoric de scutire, în vigoare la data trecerii frontierii. [33, p.
178]

Potrivit art.120 CV al RM subiecţi ai impunerii sînt:

a) persoanele juridice şi persoanele fizice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor
pe teritoriul Republicii Moldova;

b) persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor

Potrivit art.121 CV obiecte ale impunerii sînt mărfurile supuse accizelor. Baza impozabilă o
constituie:

a) volumul în expresie naturală, dacă cotele accizelor, inclusiv în cazul importului, sînt stabilite în
sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;

b) valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi T.V.A., dacă pentru aceste mărfuri sînt stabilite
cote ad valorem în procente ale accizelor.

c) valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţiei vamale, precum şi


impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de accize şi
T.V.A., dacă pentru mărfurile în cauză sînt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor.
Persoanele juridice şi persoanele fizice care preconizează să se ocupe sau care se ocupă cu
prelucrarea şi/sau fabricarea mărfurilor pasibile impunerii cu accize sînt obligate să primească
certificatul de acciz de modelul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pînă a începe
desfăşurarea activităţii în cauză. [2]

În cererea de solicitare a certificatului de acciz (cerere de modelul stabilit de Inspectoratul


Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor), adresată organului Serviciului Fiscal de
Stat, agentul economic indică:

46
a) denumirea, numele şi prenumele, adresa juridică (adresele juridice) şi codul fiscal (codurile
fiscale);

b) proprietarul clădirii, încăperii, teritoriului, terenului;

c) denumirea, numele şi prenumele, adresa juridică (adresele juridice) şi codul fiscal (codurile
fiscale) ale arendatorului sau ale locatorului, în cazul în care proprietatea este folosită pentru
desfăşurarea activităţii de întreprinzător, în baza contractului de arendă sau de închiriere;

d) formele şi metodele concrete de control, a căror aplicare asigură integritatea mărfurilor supuse
accizelor, inclusiv la expedierea lor dintr-o încăpere de acciz în alta ale unuia şi aceluiaşi agent
economic, dacă aceste încăperi se află pe teritorii diferite.

La cerere se anexează schema (planul) amplasării blocului administrativ, a secţiei de


producţie, a depozitului, a altor încăperi aflate pe teritoriul agentului economic, în limitele stabilite
pentru realizarea activităţii de întreprinzător. În cazul în care cererea conţine informaţii verificabile,
organul Serviciului Fiscal de Stat eliberează persoanei care a înaintat cererea certificatul de acciz şi
anexa la acesta care include schema (planul). Persoana menţionată devine subiect al impunerii.
Organul Serviciului Fiscal de Stat poate refuza eliberarea certificatului de acciz în cazul în care
consideră că activitatea agentului economic sau încăperea de acciz nu pot fi controlate ori formele şi
metodele de control nu asigură integritatea mărfurilor supuse accizelor. În cazul în care mai mulţi
agenţi economici folosesc una şi aceeaşi încăpere de acciz pentru prelucrarea şi/sau fabricarea
mărfurilor supuse accizelor, organul Serviciului Fiscal de Stat este obligat să determine în mod
independent subiectul (subiecţii) impunerii responsabil (responsabili) de achitarea accizelor, în
modul stabilit de acest serviciu. [2]

Subiectul impunerii care preconizează să facă unele schimbări ce trebuie reflectate în


certificatul de acciz sau în anexa la el este obligat să adreseze cererea corespunzătoare organului
Serviciului Fiscal de Stat.

Subiectul impunerii este obligat să ţină registrul de evidenţă a mărfurilor ce se expediază (se
transportă) pentru fiecare încăpere de acciz. Forma registrului şi informaţia ce trebuie reflectată în
acesta sînt stabilite de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

47
Înscrierea în registru se face pînă la expedierea (transportarea) mărfurilor supuse accizelor din
încăperea de acciz. Registrul de evidenţă a mărfurilor expediate (transportate) trebuie să se afle într-
un loc determinat, accesibil verificării de către persoanele cu funcţii de răspundere autorizate ale
Serviciului Fiscal de Stat a înscrierilor, şi să fie prezentat acestor persoane la prima solicitare.
Subiecţii impunerii prevăzuţi sînt obligaţi să prezinte declaraţia privind achitarea accizelor cel tîrziu
în ultima zi a lunii care succedă luna în care a fost efectuată expedierea (transportarea) mărfurilor
supuse accizelor. Forma declaraţiei şi modul de completare a acesteia se stabilesc de către
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

3.3 Acordarea preferinţelor vamale la import. Concesii tarifare. Contingente tarifare.

Originea mărfurilor se determină conform Legii nr. 1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la
tariful vamal în scopul aplicării măsurilor tarifare şi netarifare de reglementare a activităţii
economice externe şi în baza Ordinului Serviciului Vamal nr. 34-O din 31.01.2009 referitor la
organizarea activităţii organelor vamale în materie de certificare şi control al originii mărfurilor. [51]

Există doua tipuri de origine:

 preferenţială
 nepreferenţială

Reguli de origine preferenţiale sunt stabilite în actele normative şi tratate


internaţionale pentru a determina dacă mărfurile vor beneficia de un tratament preferenţial în cadrul
schimburilor comerciale. Originea preferenţială conferă anumite beneficii tarifare (taxe reduse sau
zero) pentru mărfurile comercializate între ţări care au un astfel de acord între ele, sau atunci când o
ţară acordă unilateral astfel de beneficii. Regulile de origine nepreferenţiale includ toate regulile de
origine utilizate în cadrul instrumentelor nepreferenţiale de politică comercială, cum ar fi pentru
aplicarea: tratamentului naţiunii celei mai favorizate; taxelor antidumping şi taxelor compensatorii;
măsurilor de salvgardare; reglementărilor referitoare la marcajul originii şi restricţiilor cantitative
sau contingentelor tarifare discriminatorii, aplicate în conformitate cu prevederile Acordurilor
O.M.C. [51]
Ţara de origine este considerată ţara unde marfa a fost fabricată integral, sau a fost supusă
unei transformări substanţiale. Drept ţară de origine a mărfii pot fi considerate şi un grup de ţări, o
uniune vamală, o regiune sau o parte a ţării, în cazul în care este necesar de a le evidenţia în scopul
determinării originii mărfii. [52]
48
În general, pentru atribuirea originii sunt utilizate două criterii:

 Bunurile produse în întregime într-o ţară


Drept mărfuri fabricate integral în ţara respectivă se consideră:
a) zăcămintele minerale extrase pe teritoriul ei sau în apele ei teritoriale;
b) producţia vegetală cultivată sau colectată pe teritoriul ei;
c) animalele vii ce s-au născut şi au fost crescute în ţară;
d) producţia obţinută de la animalele crescute în ţara dată;
e) producţia vânatului şi pescuitului obţinută în ţară;
f) producţia pescuitului maritim, extrasă sau fabricată în oceanul mondial de navele ţării respective
sau de navele închiriate (afretate) de ea;
g) producţia obţinută prin aplicarea tehnologiilor avansate pe navele cosmice ce aparţin ţării
respective sau sunt închiriate de ea;
h) materia primă secundară şi deşeurile formate în procesul operaţiilor de producţie şi altor operaţii
efectuate în ţară;
i) mărfurile fabricate în ţară exclusiv din producţia specificată la literele a) - h).
 Bunurile supuse unor operaţii de fabricaţie şi prelucrare suficientă în cazul în care la
producerea acestora au participat două sau mai multe ţări.
Reguli de prelucrare suficientă sunt următoarele:
a) modificarea, în Nomenclatorul de mărfuri, la nivelul oricăruia din primele patru semne, a poziţiei
mărfii (codului de clasificare) în urma prelucrării acesteia;
b) executarea unor operaţii de producţie sau tehnologice suficiente pentru a considera drept ţară de
origine ţara unde au fost efectuate aceste operaţii;
c) modificarea valorii mărfii în cazul în care cota procentuală a valorii materialelor utilizate la
fabricarea ei constituie nu mai puţin de 45 la sută (regula cotei ad-valorem).

Se consideră că nu corespund criteriilor prelucrării suficiente a mărfii:


a) operaţiile de asigurare a integrităţii ei în timpul păstrării sau transportului;
b) operaţiile de pregătire a mărfii pentru vânzare şi transport (divizarea loturilor, formarea loturilor
pentru expediere, sortarea, reambalarea);
c) operaţiile simple de asamblare;
d) reunirea mărfurilor (componentelor) fără a atribui producţiei obţinute caracteristici ce ar deosebi-
o esenţial de mărfurile (componentele) iniţiale. [51]

49
Justificarea originii

Originea mărfurilor este atestată prin certificatul de origine eliberat de autoritate competentă a
ţării de export.
Certificatul de origine a mărfii se prezintă împreună cu declaraţia vamală şi cu alte documente care
urmează să fie perfectate de către autoritatea vamală. În caz de pierdere a certificatului, se prezintă
duplicatul autentificat oficial al acestuia.
La introducerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfii de origine nepreferenţială,
certificatul de origine se prezintă în mod obligatoriu dacă:

 importul mărfurilor din ţara respectivă se reglementează prin restricţii cantitative sau alte
măsuri de reglementare a activităţii comerciale externe;
 acest lucru este prevăzut de legislaţia în domeniul protecţiei mediului înconjurător, ocrotirii
sănătăţii, protecţiei drepturilor consumatorilor, asigurării ordinii publice, securităţii statului şi în alte
domenii de importanţă vitală, precum şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este
parte;
 documentele prezentate pentru perfectare vamală nu conţin date cu privire la originea mărfii
sau autoritatea vamală are temei să presupună că datele declarate cu privire la originea mărfurilor
sunt neautentice. [51]

Neprezentarea certificatului de origine nu poate constitui temei pentru refuzul trecerii mărfii
peste frontiera vamală cu excepţia cazurilor în care vama dispune de argumente temeinice că această
marfă este originară din ţara ale cărei mărfuri nu pot fi autorizate pentru trecerea frontierei vamale.
În cazul neprezentării certificatului mărfuri pot fi trecute peste frontiera vamală doar cu condiţia
achitării taxelor de import. Prezentarea ulterioară, în termenii stabiliţi, a certificatului de origine este
drept temei pentru restabilirea regimului preferenţial şi restituirea sumelor taxei vamale achitate.

Conform legislaţiei Serviciul Vamal eliberează certificate de origine preferenţiale la exportul


mărfurilor după cum urmează:

 Certificatul de circulaţie a mărfurilor EUR.1 care confirmă originea mărfurilor exportate în


statele Uniunii Europene în cadrul Preferinţelor Comerciale Autonome (ATP), acordate Republicii
Moldova conform prevederilor Regulamentului (CE) nr.55/2008 al Consiliului din 21 ianuarie 2008
de introducere a unor preferinţe comerciale autonome pentru Republica Moldova şi de modificare a

50
Regulamentului (CE) nr.980/2005 şi a Deciziei 2005/924/CE a Comisiei. Procedura de eliberare a
certificatului este stabilită în Ordinul Serviciului Vamal nr. 50-O din 18.02.2008
 Certificatul de transport EUR.1 care confirmă ţara de origine a mărfurilor la exportul lor în
statele membre la regimul de comerţ liber instituit în baza Acordului Central European de Comerţ
Liber (CEFTA). Procedura de emitere a certificatelor este stabiliă în Ordinul Serviciului Vamal nr.
244-O din 03.07.2007
 Certificatul de origine Forma A - care confirmă ţara de origine a mărfurilor exportate în
statele care nu sînt membre ale Uniunii Europene şi acordă Republicii Moldova Sistemul
Generalizat de Preferinţe (GSP). Procedura de eliberare a certificatului este stabilită în Ordinul
Serviciului Vamal nr. 50-O din 18.02.2008
 Certificatul de origine a mărfurilor Forma CT-1 care confirmă ţara de origine a mărfurilor la
exportul lor în statele membre la Acordul de Creare a Zonei de Comerţ Liber în cadrul Comunităţii
Statelor Independente în conformitate cu procedura stabilită de Regulile de determinare a ţării de
origine a mărfurilor (aprobate prin Decizia Consiliului Şefilor de Guvern din Comunitatea Statelor
Independente (CSI) din 30.11.2000) pentru mărfurile originare din Republica Moldova la exportul
lor în statele membre la Acordul de Creare a Zonei de Comerţ Liber în cadrul Comunităţii Statelor
Independente. Procedura de eliberare a certificatului este stabilită în Ordinul Serviciului Vamal nr.
331-O din 07.09.2007[50]

Mărfurile originare din ţara exportatoare destinate expoziţiilor organizate pe teritoriul


Republicii Moldova şi ulterior lansate în circulaţie liberă, beneficiază de tratamentul preferenţial
stabilit în baza acordurilor cu privire la comerţul liber, cu condiţia prezentării dovezilor organelor
vamale că:

 exportatorul a introdus şi a expus aceste mărfuri în Republica Moldova;


 exportatorul a pus în circulaţie liberă aceste mărfuri sau le-a cedat unei persoane fizice sau
juridice;

 mărfurile au fost introduse pentru participare la expoziţie; şi mărfurile nu sînt folosite în alte
scopuri.

Produsele introduse pe teritoriul Republicii Moldova sub formă de colete mici, de către
persoane fizice către persoane fizice sau care fac parte din bagajul personal al acestora, sînt
considerate produse originare, fără a se cere prezentarea unui certificat de origine a mărfurilor

51
introduse, cu condiţia ca aceste mărfuri să prezinte importuri lipsite de orice caracter comercial şi
aceasta din momentul ce sînt declarate ca îndeplinind condiţiile necesare pentru a beneficia de
preferinţe conform legislaţiei în vigoare şi din momentul ce nu există nici o îndoială în ceea ce
priveşte sinceritatea acestei declaraţii. Importurile cu caracter ocazional şi care constau numai din
mărfuri de uz personal sau familial al destinatarului sau călătorilor sînt considerate importuri lipsite
de orice caracter comercial, dacă, prin natura şi cantitatea lor, este evident că nu sînt destinate
comercializării. [51]

Sistemul Generalizat de Preferinte (SGP) in favoarea tarilor in curs de dezvoltare, instituit la


inceputul anilor ’70, consista, in esenta, din exceptarea de taxe vamale sau reducerea acestor taxe
vamale la importul produselor tarilor in curs de dezvoltare in tarile dezvoltate.

Obiectivul SGP, asa cum a fost statuat in rezolutia 21(ii) adoptat la Conferinta UNCTAD II de la
New Delhi in 1968, vizeaza urmatoarele :

- Cresterea veniturilor din export ale tarilor beneficiare de preferinte in acest sistem;

- Promovarea industrializarii tarilor beneficiare;

- Accelerarea ratelor de crestere economica ale acestora.

SGP se bazeaza pe trei reguli fundamentale: preferintele sunt generale, nereciproce si


nediscriminatorii.

Desi a cunoscut o anumita imbunatatire din momentul introducerii sale, SGP continua sa fie
supus la o serie de limitari si restrictii, ceea ce diminueaza considerabil eficienta sa. Astfel,

- Preferintele generalizate se acorda pe o baza autonoma, fara sa existe un angajament


contractual;

- Importurile preferentiale sunt supuse la restrictii cantitative; nu se acorda acces preferential


pentru importurile anumitor produse devenite competitive (criteriul competitivitatii);

- Se poate refuza accesul preferential pentru tarile in curs de dezvoltare care au atins un nivel
mai ridicat de dezvoltare (aplicarea tratamentului este conceputa ca temporara si degresiva) ;

- Aplicarea SGP poate fi anulata unilateral de catre donatori in orice moment sub pretextul
perturbarii pietelor lor interne (aplicarea de mecanisme de salvgardare) sau avand la baza motivatii
politice (nerespectarea drepturilor omului in tara beneficiara de preferinte)

52
Principalele tari donatoare de preferinte in sistemul SGP sunt urmatoarele: Australia,
Bielorusia, Bulgaria, Canada, Elvetia, Japonia, Noua Zeelanda, Norvegia, Federatia Rusa, SUA,
Turcia si UE. Preferintele generalizate se aplica, in principiu, la ansamblul produselor industriale, cu
unele exceptii: textilele, incaltamintea, produsele din piele. Cu toate acestea, fiecare tara donatoare
in parte are propria lista de produse careia ii acorda regim preferential in cadrul acestui sistem.
Inclusiv nivelul reducerii taxelor vamale variaza de la un donator la altul.

Protocolul de Negocieri Comerciale între Ţări în Curs de Dezvoltare (P 16)

Acest sistem vamal preferenţial este primul sistem convenit în cadrul GATT, în 1971, între ţările
în curs de dezvoltare şi este similar ca funcţionare cu SGPC. Numărul ţărilor membre la acest sistem
este redus (iniţial au fost 16, acum mai sunt 13).Prin acest Protocol, ţările semnatare au convenit
acordarea unor facilităţi vamale la importul anumitor produse, conform negocierilor dintre ele.

Aria de cuprindere este foarte redusă, cca. 300 de produse şi grupe de produse, iar nivelul
concesiilor nu este prea mare, reduceri ale taxelor vamale în medie cu 10-20%.

Regulile de origine sunt definite în cadrul Acordului, bunurile fiind considerate originare într-una
din ţările participante la Protocol daca satisfac următoarele reguli de origine:

1. sunt obţinute în întregime pe teritoriul ţării participante;

2. sunt fabricate parţial pe teritoriul ţării participante exportatoare şi operaţiunea finală de


prelucrare a avut loc în acea ţară.

Dacă operaţiunea finală de prelucrare a avut loc în ţara respectivă, cheltuielile materiale şi de
muncă efectuate pe teritoriul ei pentru fabricarea produsului exportat, nu vor reprezenta mai puţin de
50% din preţul FOB al produsului.

Datorită ariei reduse de produse supuse tratamentului preferenţial, precum şi valorii reduse a
concesiilor, acest sistem vamal preferenţial nu conferă mari avantaje exportatorilor.Evidenţa
documentară a regulilor de origine se face prin certificate de origine preferenţiale care au menţiunea
GATT pentru Protocolul celor 16.

În conformitate cu Decizia 2005/924/CE a Comisiei din 21 decembrie 2005, Republica


Moldova beneficiază de o schemă stimulativă specială pentru dezvoltare durabilă şi bună guvernare

53
(GSP+), prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 980/2005 al Consiliului din 27 iunie 2005 de aplicare a
unui sistem de preferinţe tarifare generalizate (SGP).

Nivelul general al importurilor originare din Republica Moldova nu reprezintă decât 0,03% din
totalul importurilor comunitare. O deschidere mai mare a pieţei comunitare ar permite dezvoltarea
economiei Moldovei prin creşterea performanţei exporturilor fără a genera efecte negative asupra
Comunităţii. Prin urmare, este oportun să se extindă preferinţele comerciale autonome comunitare la
Republica Moldova, eliminând în totalitate plafoanele tarifare rămase, care se aplică produselor
industriale şi îmbunătăţind accesul pe piaţa comunitară pentru produsele agricole.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Serviciul Vamal al Republicii Moldova este un organ de drept, al securitatii statului şi de


administrare fiscală, cu funcţii specifice ce-i revin din legislaţia naţională. Din cauza poziţiei sale
exclusive la frontieră, Serviciul Vamal al Republicii Moldova joacă un rol esenţial in asigurarea
securităţii transfrontaliere şi facilitarea comeţului exterior.
Ca organ de stat insărcinat de a controla şi gestiona circulaţia mărfurilor la nivel internaţional,
Serviciul Vamal contribuie la dezvoltarea socio-economică a statului asigurând perceperea
veniturilor la bugetul de stat şi facilitarea comerţului.
Apropierea frontierei UE de Republica Moldova, semnarea planului de acţiuni RM-UE, însuşirea
calităţii de membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi Organizaţiei Mondiale a Vămilor şi
tendinţa de a implementa cele mai noi standarde europene au impulsionat Serviciul Vamal să
realizeze pe parcursul ultimilor ani importante măsuri în vederea facilitării comerţului, optimizării

54
timpului necesar trecerii frontierei vamale, eficientizării interacţiunii organelor vamale cu alte
organe de control, curmării fenomenului corupţiei şi introducerii ilegale a mărfurilor şi mijloacelor
de transport în Republica Moldova.
Investiţiile capitale, sistemul informaţional modern, efectivul de cadre, cooperarea cu alte instituţi
ale statului, realizarea strategiei economicoţfinanciara a tarii au favorizat Serviciul Vamal să
inregistreze indici performanţi în activitate. Au crescut eforturile în lupta cu contrabanda,
întroducerea ilicită a mărfurilor în teritoriul ţării, investigaţiile administrative şi penale la cazurile de
încălcare a legislaţiei vamale, s-a îmbunatăţit colaborarea cu organismele internaţionale acreditate în
Moldova.
Facilitarea comerţului exterior este o direcţie prioritar în care deja se lucrează fiind inclusă şi în
cadrul Strategiei vamale pentru anii viitori. Serviciul Vamal deja s-a convins de nenumărate ori că
simplificarea procedurilor de vămuire poate genera doar efecte pozitive atât pentru mediul de afaceri
cit si pentru economia nationala si bugetul de stat.
În prezent exercitarea atribuţiilor de serviciu şi efectuarea controlului vamal eficient se
efectuează în condiţii, cînd organele vamale nu deţin spaţii suficiente pentru crearea depozitelor
vamale provizorii şi terminalelor vamale. De aceea este necesară asigurarea organelor vamale cu
baza tehnico-materială pentru crearea depozitelor vamale provizorii şi terminalelor, ceea ce va
contribui la acumularea veniturilor suplimentare în bugetul de stat şi la accelerarea traficului de
mărfuri în comerţul internaţional.
În afară de aceasta, organele vamale nu dispun de un centru de expertiză care ar permite
determinarea rapidă şi eficientă a calităţii mărfii, precum şi a codului tarifar al acesteia.
Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova este un act normativ foarte complex şi voluminos,
iar la unele mărfuri din cauza neclarităţii prevederilor este greu de determinat precis şi corect poziţia
tarifară a mărfii.
O altă problemă o reprezintă termenul de verificare a declaraţiei vamale destul de mare, mai ales
dacă se compară fluxurile de mărfuri ale Moldovei şi, de exemplu, cele din ţările Uniunii Europene.
Deseori se înregistrează staţionări îndelungate a mărfurilor şi mijloacelor de transport. Aceste
staţionări au loc atît la frontiera republicii, cît şi în interiorul ţării (la terminalele vamale). În acest
sens, este necesară stabilirea timpului limită (sau timpului recomandat) la o unitate de transport
pentru efectuarea operaţiunilor vamale la frontiera republicii. Utilizarea acestor limite de timp ar
contribui la accelerarea operaţiunilor de vămuire şi la facilitarea traficului de mărfuri la frontiera
Republicii Moldova.

55
În continuare ne vom permite să formulăm un set de recomandări de natură să
eficientizeze activitatea sistemului vamal al RM:
- modificarea legislaţiei naţionale, în scopul excluderii din zona de control vamal la frontiera
republicii a serviciilor auxiliare de control;
- aprobarea noilor norme privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiei
vamale în detaliu;
- elaborarea regulamentelor cu privire la forma şi modalitatea de utilizare a declaraţiei
temporare sau incomplete;
- elaborarea regulamentelor cu privire la modalitatea de utilizare şi completare a documentelor
vamale de strictă evidenţă;
- reducerea timpului efectuării operaţiunilor vamale la frontiera Republicii Moldova
- armonizarea legislaţiei vamale a Republicii Moldova cu legislaţia vamală a Uniunii Europene
prin:
- completarea şi modificarea Codului Vamal în următoarele domenii: dispoziţii generale (noţiuni
aplicate), regimuri vamale, declararea, depozitele provizorii, brokerul vamal, transportatorul vamal,
contravenţiile vamale;
- elaborarea sistemului de dirijare a riscurilor şi analiza riscurilor la efectuarea controalelor
vamale;
- asigurarea organelor vamale cu tehnologii informaţionale şi mijloace electronice de comunicaţii
pentru perfecţionarea controlului;
- cooperarea cu organizaţiile internaţionale în vederea beneficierii de asistenţă tehnică, în scopul
ameliorării condiţiilor la organele vamale de frontieră;
- cooperarea cu organizaţiile internaţionale în vederea beneficierii de asistenţă metodologică şi
practică, în scopul armonizării legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia Uniunii Europene;
- instruirea colaboratorilor vamali în domeniul efectuării operaţiunilor vamale.

56
BIBLIOGRAFIE

ACTE NORATIVE
1. Constitutia Republicii Moldova, 1994
2. Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIVdin 20.07.2000
3. “Legea cu privire la tariful vamal” din 20 noiembrie 1997
4. Legea cu privire la investiţiile străine, MO, Nr.7 din 1995
5. Legea cu privire la repatrierea mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor obţinute în urma
activităţii economice externe, Nr.1466 din 29.01.1998.
6. Legea Nr.626 din 3.11.1995 cu privire la zona economică liberă. Tvardiţa, publicată în MO
nr.73 din 28.12.1995.
7. Legea reglementarii de stat a activitatii comerciale externe 8.06.2000
57
8. Legea serviciilor in organele vamale 20.07.2000
9. Legea cu privire la zonele economice libere 27.07.2001
10. Legea cu privire la modul de introducere pe teritoriul Republicii Moldova si scoaterea
marfurilor si bunurilor ce apartin persoanelor fizice 20.12.2002
11. Legea privind licentierea unor genuri de activitate in Republica Moldova 30.07.2001
12. Instrucţiunea Comitetului Vamal de Stat din 26 august 1994, Nr.01-12/926, privind unele
întrebări despre aplicarea regimului de reimport
13. Hotărîrea Guvernului RM nr.151 din 22 aprilie 1994 cu privire la aprobarea Regulamentului
– tip de formare şi funcţionare a zonelor – economice – libere pe teritoriul RM.
14. Hotărîrea Guvernului RM cu privire la unele măsuri de reglementare a introducerii şi
scoaterii unor categorii de mărfuri, MO din 17 decembrie 1998.
15. Hotărîrea Guvernului din 11 iunie 1996 “privind operaţiunea de tranzit”
16. Hotărîrea Guvernului RM Nr.851 din 27.12.1995 despre procedura deschiderii şi funcţionării
depozitelor vamale libere.
17. Hotărîrea Guvernului RM nr.777 cu privire la unele măsuri de reglementare a comerţului
exterior din 13 august 1997.
18. Regulamentul Comitetului de stat vamal din 10 ianuarie 1993, Nr.314, pag.10.
19. Ordinul Ministerului Comerţului Nr.60/1994 privind deschiderea de contingente tarifare la
import. MO nr.314/1997
20. Ordinul Ministerului Comerţului Nr.68 din privind regimul de import-export. MO nr.305/14-
1996
21. Codul Fiscal al RM, Titlul Nr.3, art.96-104
MONOGRAFII

22. Anghel T. “Le system fiscal Francais stabilite et adaptabilite”, Paris 1994
23. Andre Sallon “Le regime astensichz”, Bruxelle 1988
24. Bucov E.A., Galanji E.F. “Учебное пособие в помощь слушателям изучающим
таможенное дело” Moscova 1994
25. Baicoianu Cornel “Istoria regimurilor vamale- ca politica comerciala, Bucuresti 1994
26. Caraiani Gh., Cazacu C. “Vamuirea marfurilor de export-import, Bucuresti 1997
27. Caraiani Gh. “Vamuirea marfurilor de export-import”, Bucuresti 1996
28. Cazacu C. “Vamuirea marfurilor de import-export”, Bucuresti 1996
29. Caraiani, Manual pentru declaranţi şi experţi vamali, Lumina Lex, Bucureşti, 2001,
58
30. Cristea Condor Georgescu Toma “Tehnici de comert exterior”, Universitatea Romana
Americana“ 1995 ,
31. Ghid de utilizare a Tarifului Vamal de import al Romaniei, MO nr.3, 1997
32. Kahn Ph. “La vente commerciale international”, Paris 1984
33. Mladen Carmen, Drept vamal, Ed. Economică, Bucureşti, 2000
34. Nasset Jean-Raimond “La reglementations douaniere transit”, Paris 1989
35. Popa I. “Tranzactii internationale”, Bucure;ti, 1992
36. Radu Gh. “Drept Vamal comunitar”, Chişinău 2001,
37. Reichesse N. “Reexporturile in tarile dezvoltate” Vitess, 1992
38. Schifo Terard “Nomenclatura de import” Bruxelle – 1998
39. Ursu V., O. Canţer, I. Magu M , Schiţe de contribuţie la monografia de drept vamal, Chişinău
2006,
40. Вардаиский А.А «Транзит», «Внешняя торговля», №37/48, 1998
41. Габричидзе Б.Н. , Российское таможенное право, Из. Норма, Москва, 2001,
42. Габричидзе Б.Н.. «Таможенное законодательство», Москва 1994
43. Попова И.Н. «Коментарий к таможенному кодексу», Основная часть, 1996
44. Ноздрачев Б.Н. «Таможенное право России», Москва 1998
45. Зоборов В.Е., Габричидзе Б.Н. «Таможенная служба в России», Москва 1993
46. Zobov V.E. “Таможенное право” Moscova 1993

WEB SITE
47. www.customs.gov.md/
48. www.mf.gov.md/ro/istitutii/Servicivamal/
49. www.undp.md/border/Legea_serviciul_in_organele_vamale.html
50. economie.moldova.org/.../serviciul-vamal-al-republicii-moldova
51. www.mfa.gov.md/reguli-vamale/
52. www.vama.md/menu/Memorandum.html

59

S-ar putea să vă placă și