Sunteți pe pagina 1din 20

CURSUL III – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN

DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

”orice stiinta trebuie sa aduca omenirii foloase


economice, sociale si culturale” (Mario Bunge,
1984)

“o aplicare a cunostintelor de geomorfologie la


solutionarea problemelor privind folosirea
terenurilor, exploatarea resurselor, planificarea si
amenajarea mediului” (Jones, 1980, cf. Chorley et
al.,1985)
CURSUL III – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

Factorul relief geometria suprafetei topografice

dinamic si conjunctural
=== > Rolul reliefului în arhitectura si dinamica mediului

Domenii principale de preocupare:


1) Omul ca agent geomorfologic: modificarea terenurilor; subsidenta
datorita extragerii apei si petrolului; drenajul minelor; potentarea eroziunii
terenurilor; desertificare; cresterea ratei meteorizatiei; accentuarea dinamicii
proceselor de miscare în masa; efecte asupra dinamicii albiilor; eroziunea si
depunerea litorala;
2) Geomorfologia în sprijinul evaluarii resurselor, al ingineriei amenajarilor si
planificarii: inventarul resurselor de sol, hidrologice, controlul stabilitatii si
eroziunii,clasificarea si tipizarea terenurilor în raport cu anumite folosinte civile
sau militare
CURSUL III – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

G. White ( 1942 – 1956)

 evaluarea riscului unui eveniment natural,


 identificarea posibilităţilor de a coopera cu
hazardul,
 determinarea percepţiei oamenilor asupra
evenimentelor extreme.

harzard – risc – dezastru/catastrofa – vulnerabilitate


– senzitivitate – susceptibilitate
CURSUL III – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

Hazardul natural este “un eveniment ameninţător sau probabilitatea de apariţie


într-o regiune şi intr-o perioadă dată, a unui fenomen natural cu potenţial
distructiv” IDNDR
- posibilitatea aparitiei unui fenomen potential devastator intr-o anumita perioada
si pe un anumit areal (White, 1974)
-probabilitatea de schimbare rapida a unei stari sau conditii stabile intr-un sistem
(Scheidegger, 1994)
- hazardul geomorfologic = o amenintare sau o succesiune de amenintari pentru
comunitatea umana, rezultata din trasaturile de instabilitate ale suprafetei terestre
(Gares et al., 1994)
Riscul natural este probabilitatea de a fi afectat, ca si comunitate umana de un
hazard; nivelul asteptat al pierderilor in cazul producerii evenimentului natural
asteptat (IDNDR)
CURSUL III – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

Dezastrul natural, sinonim cu catastrofă este definit în dicţionarul IDNDR (1992) ca “o


gravă întrerupere a funcţionării unei societăţi, care cauzează pierderi umane, materiale şi de
mediu, pe care societatea afectată nu le poate depăşi cu resursele proprii”
-situatia in care evenimentul de risc s-a produs si efectele sale depasesc capacitatea de
adaptare imediata a comunitatii umane (Fritz, 1961)
Vulnerabilitatea reprezinta masura in care un sistem (natural sau antropic), expus unui
anumit tip de hazard, poate fi afectat
Senzitivitatea este gradul in care transformari ale parametrilor externi induc schimbari in
atributele interne ale unui sistem
-este expresia rezistentei pe care sistemul o opune la schimbare
Susceptibilitatea se refera la o predispozitie pentru anumite mecanisme specifice de
reorganizare interna, in functie de conditiile initiale ale sistemului
CURSUL III – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

Ocurenta diferitelor tipuri de dezastre in regiuni ale Globului


CURSUL III – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

“...geomorfologii analizează cauzele şi consecinţele hazardelor naturale,


perioadele de timp dintre evenimentele cu potenţial distructiv, precum şi situarea
lor în trecut, prezent şi viitor...” (Andrew Goudie, Declaraţia de la Zaragoza,
2006)
CURSUL III – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

SUSCEPTIBILITATE – HAZARD - RISC

EPOCH (Temporal Occurence and Forecasting of Slope Movements


in the European Union),
TESLEC (The Temporal Stability and Activity of Landslides in Europe
with Respect to Climatic Change),
DOMODIS (Documentation on Mountain Disasters),
DISALP (Disaster Information System of Alpine Regions),
ALARM (Assessment of Landslide Risk and Mitigation in Mountain
Area).
CURSUL III – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

conceptul de susceptibilitate - aspecte metodologice.

 Susceptibilitatea la alunecări de teren reprezintă


probabilitatea ca o alunecare de teren să se producă într-o zonă
caracterizată prin anumite condiţii de mediu (Brabb, 1984).

 Hazardul este probabilitatea ca o alunecare de teren de o


anumită magnitudine va avea loc într-o anumită perioadă de
timp şi într-o anumită zonă.

=> Pe lângă predicţia locului în care alunecarea va avea loc,


hazardul la alunecari de teren prognozează „când” sau „cât de
frecvent” se va produce şi „cât de mare” va fi (Guzzetti şi colab.,
2005).
CURSUL III – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

Varnes, 1984 “...probabilitatea de apariţie a unei alunecări de teren cu

potenţial distrugător, într-un anumit areal şi într-un anumit moment...”,

SUSCEPTIBILITATE – HAZARD – RISC

“... ce poate genera un număr presupus de victime, persoane


rănite, pagube aduse proprietăţii şi funcţionării activităţilor
economice...”
SUSCEPTIBILITATE
Definirea şi evaluarea
probabilităţii de apariţie în
spaţiu
(UNDE?)

HAZARD
Definirea şi evaluarea
probabilităţii de apariţie
în spaţiu şi timp (UNDE ŞI
CÂND?)

http://www.smashingmagazine.com

RISC
Definirea şi evaluarea pagubelor
potenţiale (UNDE CÂND, CE/CÂT?)
CURSUL III – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

SUSCEPTIBILITATE (VULNERABILITATE)

1. EROZIUNE PRIN CURENTI CONCENTRATI


Agenti, procese, forme de relief.
Clasificarea formatiunilor de eroziune in adancime.
Masuri de combatere a eroziunii in adancime.

2. PROCESE GRAVITATIONALE AREALE


Alunecari de teren
Prabusiri
Curgeri uscate sau noroioase
CURSUL III – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

1. EROZIUNE PRIN CURENTI CONCENTRATI

 Agentul - apa curgatoare concentrata in suvoaie


 Forta - forta hidrodinamica
 Procese - eroziunea lineara si laterala, transportul si acumularea

 Factori cauzali- ploi torentiale, ploi indelungate, topirea brusca a zapezii.


 Factori conditionali - versantii, prin lungime si inclinare; roca si depozitele superficiale;
interventii de natura antropica
 Factori de franare - vegetatia
CURSUL III – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

Formele eroziunii concentrate

 - rigole (h=0.2-0.5 metri);


 - ogase (h=0.5-2 metri);
 - ravene (h › 2 metri) ;

Tipologia ravenelor după configuraţia în


plan. (Schumm et al., 1984)
CURSUL III – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

dupa adancime:
putin adanci (h=2-5 metri);
adanci (5-10 metri);
foarte adanci (h › 10 metri);
dupa suprafata de receptie (M. Motoc, 1975):
ravena mica: h=3 metri; s=25 ha.;
ravena medie: h=3-5 metri; s=25-75 ha.;
ravena adanca: h=5 metri; s › 75 ha.;
dupa lungime (I. Baloiu, 1980):
ravene scurte (l ‹ 300 metri);
ravene lungi (l = 300-1000 metri);
ravene foarte lungi (l › 1000 metri);
dupa forma sectiunii transversale
ravene in forma de ”U”;
ravene in forma de ”V”.
CURSUL III – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

Ravena este ,, forma de relief cu aspect de sant, care ia


nastere pe suprafete inclinate, formate din roci friabile,
in urma scurgerii torentiale. Convential, se considera
ca ravena prezinta adancimi de la 2-3 m pana la
cateva zeci de metri. Cei mai multi dintre specialisti
definesc ravena ca pe o forma de eroziune torentiala,
mai avansata decat ogasul, caracterizata printr-un
talveg in care apar mici trepte, repezisuri sau marmite.
In interiorul sau eroziunea conforma este inlocuita, in
mare masura, de cea regresiva.”

Ravene, Podisul Moldovei

Elementele morfologice:

- varful ravenei
- canalul de scurgere
- conul aluvial
CURSUL III – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

Torentul reprezinta un prim stadiu de


organizare intr-un sistem unitar a retelei
hidrografice. Intr-un bazin torential exista mai
multe sisteme de ravene ce se concentreaza
catre canalul de scurgere, formand, la partea
superioara, bazinul de receptie al torentului

Diferentierea dintre ravena si torent

• tipul de depozit
• elemente
• caracteristici morfodinamice
CURSUL III – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

Potentialul morfodinamic al unui bazin torential:


- parametrii morfohidrografici ai bazinului torential;
- suprafata;
- forma;
- panta talvegului;
- panta medie a versantilor;
- lungimea medie a versantilor;
- parametrii hidrodinamici ai scurgerii;
- debitul lichid;
- debitul solid;
- viteza de scurgere.
- parametrii morfodinamici ai versantilor si ai canalelor de scurgere din interiorul bazinului.
- coeficientul de participare a diferitelor categorii de roci
- coeficientul de participare a diferitelor categorii de procese

Cp (%) = s/F * 100

unde:
s – suprafata ocupata de fiecare parametru luat in considerare;
F – suprafata bazinului
CURSUL III – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

Masuri de prevenire si combatere a proceselor de eroziune in adancime

1. micsorarea volumului de apa scurs pe versanti catre varful ravenei


sau catre obarsia bazinului torential

2. diminuarea concentrarii scurgerii in lungul versantului

3. diminuarea vitezei de scurgere in canalul ravenei sau in canalul de


scurgere torentiala.
CURSUL III – IMPORTANTA CERCETARILOR GEOMORFOLOGICE IN
DOMENIUL STABILIZARII VERSANTILOR

Masurile si lucrarile ce se impun sunt de natura agrosilvica sau hidrotehnica :


- Brazduirea de-a latul versantului pe curbele de nivel cu rolul de a diminua
scurgerea pe versant
- Amenajarea unor canale artificiale prin care se evacueaza apa scursa pe
versant catre un colector natural;
- Amenajarea de perdele forestiere pe versant cu rolul de a diminua
scurgerea si capacitatea de scurgere in lungul versantului, de a mari infiltratia;
- Pentru diminuarea vitezei de scurgere in lungul ravenelor sau organismelo
torentiale se folosesc de compensare (micsorare) a pantei, prin amenajarea unor
baraje transversale de-a lungul canalelor de scurgere, in spatele carora se colmateaza
prin propriile aluviuni. Tipurile de baraje sunt in functie de volumul de apa, viteza,
cantitatea de aluviuni si dimensiunile acestora