Sunteți pe pagina 1din 52
nach shale PSINOLOGI @ Lucian Blaga, protagonist al psihologiei creatiei in Romania 1 N.C. Matei @ Optimizarea comportamentului prin programare lingvistica 9 Irina Holdevici @ Influenta starii de pregatire asupra cursului cognitiei 12 Pantelimon Golu @ Conduita aminarii 14 Stroe Marcus @ Ce ne releva micile noastre manii? 22 Traducere si adaptare: Oana Mirila @ Interrelatia psiholog—subiect (II) 29 Mihaela Minulescu PUNCTE DE VEDERE @ Spontaneitatea gindurilor, o himera? 4 loan Ciofu @ “Faceti cunostinta!”. Avantajele si dezavantajele primei impresii 20 Aurora Liiceanu Anul V, Nr. 2 (24) Martie/Aprilie 1995 @ Credintele in fenomenele paranormale gi “locul controlului” 26 Doina-Stefana Saucan @ Diagnosticul psihiatric, predictie ce se autoimplineste 32 Jon Datinoiu @ Constructia sociala a memoriei 39 Traducere si adaptare: Radu Garmacea @ Cunoasterea universului de viata al copilului 42 Eugenia Tuchendria @ Dezvoltarea spiritului inventiv prin grupul creativ Mariana Caluschi @ Continuturile invatarii - conditie pentru pregatirea profesionala 46 Lucia Viddulescu @ Aveti incredere in fortele proprii? 6 @ Comportamentul alimentar personalitatea &1@ et @ Punefi-va la contributie “micile ee celule cenusii” _ @ Ce gen de umor aveti? *| | (Daca il aveti...) @ Trebuintele umane: de | existenta, de relationare, de dezvoltare Istoria psihologiei Problema creatiei “se situeazd pe pozitia virfului de piramidd in construirea psihologiei stiintifice — spunea prof. Paul Popescu — si reprezintd piatra unghiulard @ oricdrul sistem psihologic pentru cd domeniul creatiei este, pentru psihologie, médsura de incercare a posibilitatilor explicative ale acestui: proces $i, in acelasi timp, factor de evolutie a activitatii umane” (Evolutia conceptului de creativitate, 1971). in anul-1950, J.P. Guilford, in cuvintarea tinutd in eo psihologilor in calitate de presedinte al Asociatiei Americane de Psihologie, constata cd din totalul de 128 000 de titluri de lucréri si cercetdri psihologice tipdrite, intr-o perioadé de timp de 23 de ani, numai 186 se refereau la creativitate, deci numai 0,15%, Recent, psihologul J. Hlavsa semnaleazd 2 419 titluri de lucrdri despre creativitate, din care 90,5% au apdrut dupa 1950 (The Psychology of Creativity, 1970). Cauzele ¢resterii explozive a preocupdrilor pentru problemele creativitdtii sint mentionate de psihologul 1A. Samarin, care in 1968 ardta cd “descoperirea naturii psihologiei creativitatii a dobindit.o semnificatie deosebitd in secolul al XX-lea, gratie dezvol- tarii vertiginoase a stiintei si tehnicii, necesitdtii de a forma cadre stiintifice, tehnice gi din alte domenii, capabile sd rezolve creator problemele tot mai complexe care li se pun”. Este demn de semnalat_faptul cd profesorul Florin $tefanescu-Goongd, creatorul $colii psihologice de la Cluj, fined din anul 1929, vorbea (cu mult inaintea celor mentionati mai sus) despre necesitatea formarii unui numdr cit mai mare de oameni superiori — de creatie — ceruti de epoca respectivd: “nu e de mirare.cd fiecare popor, constient de menirea sa, face cele mai mari eforturi sd producd un numdr cit mai mare de oameni eminenti, cu aptitudini superioare si variate, de specialisti indeminatici si creatori in toate ramurile activitatii umane” (1929). 2 Lucian Blaga . protagonist al psihologiel creatiel in Romania el care ridicd cer- Cer creatiei la ‘grad de stiinga gi pune bazele psihologiei teoretice a creatiei in tara noastra, inaintea prof, Fl. $tefanescu-Goanga, este Lucian Blaga, Inca din anul 1924 (Problemele estetice), el concepe| creatia ca un produs all unor valori constiente si inconstiente, ca un sistem! de “nazuinte plismuitoare” sau “atitudini construc- tive”, numite si “nazuinte! formative”, care “daca ar fi studiate mai sistematic si mai consecvent” s-ar dove- di superioare intelectului prin desprinderea de “ime- diat” (realitatea obiectiva) si saltul in ontologic, “in Uirimul celalalt al misteru- lui si revelarii” — termeni metaforici care substituie spatiul necunoscut al creatiei, greu de explicat cu mijloacele de investi- gatie existente la inceputul secolului al XX-lea si, de ce nu, sub influenta psi- hologiei academice care prezenta creatia “ca un proces tulburator, miste- rios, greu de pitruns si inteles”. Blaga reia pro- blemele teoretice ale eresitiei in 1925 (Feno- menul originar) si in 1926 (Fetele unui veac); el defineste stilul ca unitate fundamentala a actului creatiei (Orizont si stil, 1935), “principala sa con- tributie la teoria specificu- lui national al culturii romanesti, (...) spatiul mioritic ca matrice stilis- ticd a spiritualitagii Lucian Blaga (1895 - 1961) romanesti” (Al. Tanase - 1985). Lucian Blaga lar- geste spatiul cunoasteri filozofice si psihologice fn 1944 (Trilogia culturii), in care se dezvaluie ca fiind cel mai profund si original ginditor roman, el insusi un produs al spatiului mioritic carpato-danubian, oprit din traiectoria sa ascendenta de actiunile criminale fntreprinse supra acestui mare savant patriot dupa 23 august 1944, care i-au intunecat viata si i-au curmat mersul firesc al destinului sau de filozof si psiholog. Piatra unghiularé a pro- cesului creator, in conceptia lui Blaga, este “unitatea stilistica” si fac- torii ascunsi care o conditioneaza, ei repre- zentind probleme com- plexe si abstracte ale filo- zofiei si ale psihologiei (am spune noi), deoarece “ynitatea stilistica” fgi pune amprenta pe procesul creator “fie al unei opere de arta, fie al tuturor operelor unei personalitai, fie al unei epoci fn totali- tatea manifestarilor ei cre- atoare sau al unei intregi culturi” (Blaga, 1944). Stilul, ca factor si atribut comprehensiy al creafiei, este produsul unui manunchi de stigme si motive pe jumatate tlinuite (acoperite de mister), pe jumatate relevate, al coefi- ! cientului prin care un pro- dus al spiritului uman igi dobindeste demnitatea suprema la care poate aspi- ra, al mediului permanent in care respirim chiar si atunci cind nu ne dim seama, al unui jug suprem pe care nu-l‘simtim, al unui fenomen dominant al Omul se manifest cre- ator numai fn cadrul unitapii acestor atribute, care determina unitatea stilisticd a procesului cre- ator. Prin asertiunea de mai sus, Blaga scoate pentru moment procesul creator din umbra misterului, recunoscind legea unitatii dintre parti si intreg ca lege fundamentala a teoriei sistemelor generale, pre- cum si caracterul obiectiv al creafiei prin structura sa sistemicd, idei intarite prin afirmatia cd “scoaterea in evidenff a unititii stilistice presupune, in afari de dis- tantare (de imediat — n.n.), si un efort Ge’raportare a detaliului la intreg, a etaliilor laolalta si nu mai putin indltarea pind la o viziune sintetici” (Blaga, 1944), De ‘aici, emite gi ipoteza ca sensibilitatea stilistici nu este numai un produs al simturilor, ci gi — gratie virtutilor analitico- sintetice, ca lege psiho- fiziologic& a scoarfei cere- brale — al constiingei, ceea ce in limbaj piagetian Istoria psihologiei inseamna echilibrare la nivelul sistemului global ‘sau al abstractizirii delibe- rate, care prin legdturi transversale face si devind simultan ceea ce inainte a fost succesiv” (saltul cali- tativ in trecerea de la un nivel inferior la altul supe- tior). Blaga face diferenierea intre sensibilitatea stilistic’ necesara receptarii (con- statarii) unui stil, care tine de functiile constiingei, si cea care st& la baza con- structiei (plamadirii) unui stil, care’ este produsul unor factori “in cea mai mare parte inconstienti”. Lucian Blaga constatd ci producerea unui stil este un factor primar asema- nator “creatiilor genezei”; Teceptarea stilului este “un fapt epigonic de'reprivire duminicala”; producerea unui stil este “un fapt abisal de proportii crepus- culare”; receptarea unui stil este un fapt secundar, specific unui subiect care yrea si cunoasca. In_concluzie, putem spune ci stilul si unitatea stilisticd au o laturad constientt - ideea de creatie -, care la inceput este vaga si lipsit de pre- cizie, dar formele pe care le ia creatia propriu-zisd {in de inconstient, de unde “stilul igi aduna sucurile necontrolat $i nevizut (,..) din marele si intunecatul basm al vietii telurice”. Ideea de stil cultural in sens larg (in care intra si creafia stiingificd) a aptrut gi s-a cristalizat intr-o perioada de acut criticism constient — de saturatie in- telectuali, spune Blaga —, cand “puterea creatoare (cu energia abisala - n.n.) plus ingineria calculata s-au unit nu o datd in pretios aliaj, prilejuind rare gi cu totul superioare momente in istoria uma- nitagii”. Am dat special acest citat, pentru a scoate in evidenga faptul ci Blaga nu contesta, in plan istoric, cregterea permanentd a rolului operativitatii min- tale in procesul creator. Cum ins metodele exis- tente la inceputul secolului al XX-lea nu pot explica fenomenele psihologice in general gi cele ale creatiei fn special, Blaga, res- pingind psihanaliza freudi- ana, inoveazi o meto- dologie noua - noologia abisala -, dar nu‘ negli- jeaz’ nici metodele obiec- tive (cum ar fi observatia analogica gi chiar intro- spectia analogic’) pentru a corecta legaturile opera- fionale dintre constient gi subeonstient. a (Continuare tn numéirul viitor) Prof. univ. dr. N.C, MATEI - Cu citeva luni in urmd, o informatie a stirnit interesul lumii stiingifice si nu numai al ei, De aceea a si fost intens mediatizatd: micuta Lucia ~ reprezentind un record al Italiei - s-a ndscut prematur la 28 de sdptdmini, in greutate de numai 430 g si ayind o lungime de 31 cm. Un colectiv de medici a luptat pentru supravietuirea copilului, ceea ce a si izbutit: dupd aproape 4 luni, Lucia cintdrea de acum. 1 850 gsi avea 41. cm. Clo le sau “numéarul de aur”. El parea © curiozitate a naturii, multi intrebindu-se dacd nu ascunde o legitate surprin- zBtoare a acesteia, Lucrarea “Neindrul de aur - matrice a evolutiei”, de Ton Ciofu, aparuté in Editura Coresi $i prezentata in Psi- hologia 5/1994, si-a propus chiar acest. obicctiv, ea aducind, ca dovadi, sute de exemple, necunoscute inci, ce pledeazi pentru ideca - tulburatoare - c& aceasta “constant irajionala” (din teoria numerclor) ar putea avea proprictii{i ordonatoare pentru toate aspectele realitaii, dirijindu-i, aces- tcia, evolutia, In exemplul de mai sus, calcularea unci progresii descrescitoare, cu o anumi- 1A rajie a numarului de aur pornité de la valoarea de viteza de a gala- xiilor, anumite valori din tabelul periodic al elemen- telor, constantele biologice ale omului, ritmurile bio- logice ale acestuia, activita- tea biologic’ a creierului etc. De aceea, de vreme ce baza fiziologic’ a organis- melor este impregnata de raportul mumirului de aur, ideea c& acesta va fi intilnit si in fenomenologia psihicd (deci subiectiva) nu a fost decit 0 consecinyi rational, Cartea de care s-a amin- tit dezvoll& pe larg aceast idea, asupra creia dorim si ne oprim putin. Demon- stratia se bazeaz pe nenu- mirate date (valori nume- rice, statistice, ale cuantifi- cirilor operate in cercetari experimentale psihologice) care se dovedesc a fi rela- fionate in acelagi timp si de Spontaneitatea gindurilor, oi felum informatia N | dintr-un motiv apar- te, nu mai putin so- cant, chiar ciudat: relatia dintre greutate si lungime in valorile de mai sus se dove- deste a nu fi deloc intimpli- toare, ci conforma cu un raport cunoscut din anti- chitate si redat de ecuajia (F5+ 1)/2, a c&rei expresie geometric’ este valoarea de 1,618... (cu un numir nesfirsit de zecimale). | Raportul “minune” este demumit “secjiunea de aur” 430, ne conduce la prima lungime avutd de Lucia la nastere, Caci se objine con- cordanja de 30,4 (reprezen- tind media geometrica din- tre ultimele ranguri vecine); cea de-a doua progresie, plecat dela 1 850 g, ne conduce la ‘concordanja de 40,77 (pentru acei 41 cm). Aga cum ne aratd cazul luat ca exemplificare, tot felul de relajii fizice din na- turd par a fi guvernate de acest raport: distanjele fay’ de Soare ale planetelor, 0 himera? - calculul matematic, “ideal”, al progresiilor pe baza numérului de aur. Tati un sir de citeva asemenea exemple, dar deosebit de clare: @ Capacitatea de intrare a informajici in memoria de scurtd durata (biti/s) este de 7 (la copii de 7 ani) si de 14,4 (la cei de 15 ani). Pornind de la 7, calculul numarului de aur indie’ 14,4. @ Intr-un experiment care ea rel: dintre Psihologie generala memoria Voluntara si cea spontani numirul rejinerilor voluntare este de 204, iar al celor spontane de 10. Calcu- Tul is numarul de aur indic& 10,1. @ Ce) mai redus timp de reacjie verbal - intr-un alt experiment - este de 0,569 s, iar cel mai mare de 1,898 s. Num&rul de aur indic& 1,895. Dar daca valorile nume- tice ale rezultatelor expe mentale se dovedese a fi foarte apropiate’ de cele “ideale”, nu inseamna ci, de fapt, acele cercetiiri experi- mentale au fost faicute foarte corect, iar prelucrarea lor statisticd foarte exact4? $i nu inseamn’ aceasta ci numirul de aur poate fi pri- vit, in anumite circumstanje, ca o “masura de control”? Intrebarea ni se pare indrepuiyita. . @ O cercetare a abordat problema talentului scenic prin modalititile in care elaboreazi expre- sia mimica. Daca grupul actorilor a totalizat 87 de elemente afective, grupul neactorilor a yealizat doar 42 de asemenea’ rispunsu Numirul de aur ne indica 42,2. Este ca si cum intre profesionisti si neprofe- sionisti nu se interpune o distantare intimplitoar @ Multi dintre cititori au auzit, desigur, de testul Rorschach (vezi Psihologia 1/1994). Pornind de la anu- mite pete de culoare, subiec{ii isi proiecteaza verbal, imaginile care ii apar spontan in minte. Totalizarea acestor rispun- suri la cele 10 plange se face, pe intreg lotul de subiecti, dup& anumite cri- terii, de cdtre “judecdtori”. Desigur, si optiunile acesto- ra sint subiective, desi-pre- zen(a criteriilor incegggirs Je obiectiveze. Cu toate acestea, dact pornim (con- form datelor unui expe- riment) de la scorul rispun- surilor de tip “original” la fiecare plans i calculim progresii ale numirului de aur, observam ci scorul raspunsurilor de tip “afec- tiv” de la acceasi plans se afli la o distanja redata de numéarul de aur. Acest rezultat - alaturi de altele - ne poate pune oarecum pe ginduri, ici ce reiese? Sectoare foark cuprinzatoare ale activitstii psihice cuprind o serie de fenomene care se desfiigoari la latitudinea - ni se pare novwi - a unei depline liber- tai de manifestare a sferei subiectivului, in relatic, in mod sigur, cu domeniul atit de putin cunoscut inca al subconstientului. Totusi, prezenja numirului de aur si in aceasta lume, aparent a deplinci libertiti de expri- mare a eului, rie-ar sugera ca este posibil amestecul unei relafii de tip determi- nist, $8 nu existe, oare, ima- gini, ginduri, asociate pur si simplu intimplitor, cu totul liber? $4 mu existe si o “puritate” a spontanului, fri influenje aparente, dar nici subterane? Astfel,de intrebiiri_ pot fi diversificate si de constatarea cf numarul de aur se observa a fi prezent gi in altfel de rezul- tate, cum ar fi, de exemplu, in cotarea cantitativa a mo- tivelor de divort (sau, dim- potriva, de evitare a divor- fului). Aprecierile celor interogaji privind aceste motiye erau si ele subiec- motivele divorjurilor, ca logicd si ierarhizare, ca practic’ social& in ultim’ instan{a, nu sint straine de respectiva constant. Cartea in discutie pune in evidenté si prezenta numiarului de aur in acti- vitdti umane de tip creativ (cum ar fi creajia technica), in repartizarea optiunilor culturale ale indivizilor, ca si in atitea alte sfere in care actioneaz o multitudine de factori social Ideca c4 prezenta numi- rului de aur in latura fizic’ a structurilor, in infrastructuri, ca o imixtiune primar, este dublata de constatarea c& aceasta prezen|a este la fel de insistenté gi in fenomenele de suprastruc- turd - fie acestea de natura psihologic’ sau social’ - ca © imixtiune secundara, a intrat, de acum, pe cursul unor asidue cdutiri. Proble- matica acestora se extinde de Ja aspectul tehnic la acela al unei filozofii a naturii, deopotriva a stiinelor, sin- gurele care pot oferi modele superioare de integrare pen- tru consecinjele care rezulta, globalist, din functio- nalitatea organica a numa- tului de aur in naturi. = Cercettitor stiinific dr. Joan CIOFU, Institutul de Psihologie al Academiei Romane Increderea in sine este o atitudine extrem de importantd in structurarea $i functionarea arrsimtiaasd a personalitatii, ea conditionind interactiunea eficientd cu ceilalti, cu sarcinile gi situatiile cu care se ‘confruntd fiecare. Reglarea nivelului motivational optim, invingerea stresului cu efect disfunctional, realizarea stabilitatii emotionale sint tot atitegfenomene psihologice complexe - sinu numai acestea - in care incredereo in sine joacd un.ral central. Ca orice variabild psihologica si aceasta se distribuie-pe un continuum, intensitatea sa avind efecte si corelatii diferite. Astfel, o incredere prea mare in sine poate duce la asumarea unor riscuri exagerate, Ia relatii interpersonale defectuoase sau conflictuale etc, dupd cum fncrederea foarte mica fn fortele proprii poate duce Ia timiditate, , blocaje functionale, pasivism $.a. Dacé optimisn\ul functional strict + al acestei atitudini poate varia de la situatie la situatie, in schimb se poate stabili un “interval al valorilor de eficienta”. La rindul sau, increderea in sine este efectul unor perseverente eforturi de educatie si autoeducatie, de invatare séciald, attiuni cu rezultate puternice mai ales la virstele tinere. Dumneavoastré aveti incredere in fortele proprii? Aplicati-va testul, reflectati si... actionati! Pentru fiecare intrebaré/enunt olegeti - fard a va gindi préa mult - varianta de raspuns’care vi se potriveste in cea nici mare mdsurd. Gveti . incredere in fortele proprii? 1. Cum definiti insuecesul? a) © incapacitate de sesizare a ocaziilor favorabile; | b) 0 forté adversa, implacabila; c) un hazard nefericit: insuccesul trebuie acceptat cu resemnare.” 2. Vorbifi in public gi va pierdeti sirul ideilor. Ce faceti? a) imi pierd cumpatul; 'b) imi cer scuze, m& bilbii, imi caut notitele; c) cu pugin umor, depasesc momen- tul. Sinteti invitat la o reuniune unde nu cunoasteti pe nimeni gi unde participantii se cunosc destul de putin intre ei. Cum procedati? a) adopt 0 atitudine de observare si agteptare; b) ma atagez unui mic grup; ¢c) relansez 0 conversatie initiata de altcineva; d) parasesc reuniunea, 4. Sinteti la restaurant gi vi se aduce un fel de mincare pe care nu _ |-afi comandat. Cum reacfionati? a) nu spun nimic; b) cu amabilitate atrag atentia ospatarului, dar accept ce mi s-a adus; c) calm, il rog pe osp&tar sa-mi aduci ceea ce am comandat. 5. in cursul unei expuneri, atunci cind rispundeti la o lectie, la un seminar, vi deranjeaz4 auditoriul care vi urmiareste in ticere? a) da, ma simt stingherit; b) nu prea agreez situatia; c) nu m& deranjeazi, ba dimpotriva: pot evalua astfel impactul spuselor mele. 6. Un coleg vorbeste despre dv. destul de putin elogios. Cum reactionati? a) fi cer imediat explicatii; b) incerc s& inteleg ce mi se reproseazi; ¢) accept situatia, in fond nu pot si plac tuturor; x d) ma simt foarte jignit. 7. La orice discufie mai aprinsi va simtifi stinjenit? a) da, suport greu situatiile conflic- tuale; b) nu, mi Jas indiferent; c) dimpotriva, ma stimuleazi, 8. Putefi si intrerupefi un inter- locutor prea vorbire{? a) nu, mi se pare foarte neplacut * acest gest; b) o fac uneori, dar este neplacut; c) 0 fac destul de frecvent gi cu mult& uguringa. 9. Sinteti de obicei optimist cu privire la viitorul dv.? a) da, viata ofera suficiente solugii pentru a fi optimist; b) nu, sint mai degrabi o fire neli- nistitd, pesimist. 10. Sinteti la rind la un ghiseu si se inainteaza foarte incet. Ce facefi? a) citesc un cotidian preferat; b) intru in conversatie cu un vecin; c) le spun celorlalti cit de incapabili sint functionarii de la ghigeu; d) cer s& vind seful. TL. in colectivul dv. majoritatea nu este de acord cu 0 propunere pe care o faceti. Cum procedati? a) renunt la propunere; b) incere s& conving unul, doi colegi sa-mi sustinad propunerea; ¢) persist in opinia mea; ) imi adaptez propunerea. 12. Sinteti in vizit& la un prieten si intilniti o persoand importanta. ii vorbiti acesteia despre dy. si activi- tatea dv.? a) da, nu ratez aceast& ocazie; b) nu, nu cred ca este cazul; c) da, dac& persoana imi este sim- patica. 13. Cum afi proceda daca ar apirea un conflict intre dou’ per- soane asupra cirora aveti autori- tate? a) i-ag chema pe amindoi la mine gi ag stabili cine este vinovatul; b) ag discuta cu fiecare in parte; C) ag astepta ca situatia st se rezolve de la sine. 14, in cadrul unei serate mai plicticoase incercati si o animafi, s& creati o atmosfer& mai plicut’? a) da, adesea procedez astfel; b) uneori am facut acest lucru; c) nu, nu fac asta. Dacé ati obtinut: - @ Sub 36 de puncte. Increderea dv. in fortele proprii este extrenr de scazuta. Va lasati foarte usor impre- sionat de ceilalti, considerati c4 ei sint mai competenti, mai inteligenti. Faceti un efort si depasiti-va complexele; defectele dy. nu sint mari, dar dovedi- fi-va calitatile! Pentru inceput, pro- puneti-va obiective mai facile; o data cu primele succese, ridicati stacheta. Nu va comparati tot timpul numai cu cei mai buni, Dupa 2-3 luni faceti un bilang al realizirilor si veti vedea c& valorati cit colegul dv. Poate chiar mai mult, dar, repetim, trebuie si o dovediti! © intre 36 si 50 de puncte. Aveti suficienta incredere in sine pentru a fi eficient, dar fara a va “strivi” colabora- torii, colegii cu personalitatea dv. dominant&. Sinteti un individ flexibil, [aceesibil opiniilor gi nu respingeti ideea de reconsiderare a unor proble- me: acest lucru vi se pare normal si benefic. Sinteti persoana ideal& pentru munca in echipi. Daca veti acorda atentia cores- punzitoare pregutirii profesionale, veti fi un om eficient gi de succes. Dup& caz, asumarea responsabilitatilor con- ducerii si perfectionarea tn acest dome- niu vor face din dv. un manager incon- testabil. © Peste 50 de puncte. Nu treceti neobservat in nici o situatie! Stiti st vi afirmati personalitatea si s4 va valori- ficati opiniile in orice conditii. Va des- | curcati cu ugurinta in situatii sociale, | pare c& nimic nu vi inhiba. |_ Atentie ins! Prea multa incredere in sine se poate transforma ugor in orgoliu, ceeace ar putea diuna capaci- tapii dv. de adaptare si relatiilor cu ceilalfi: acestia va vor evita gi incet- incet veti ramine singur. in plan functional, dac& persistati st nu luati in considerare opiniile $i infor- matiile celor din jur, va veti confrunta cu mari dificultati. Meditati la fraza urmiatoare: “nimeni nu are intotdeauna si in totalitate dreptate!”. +e Indiferent de rezultatul obtinut, analizati intrebarile la care ati fost cotat cu maximum sau minimum de puncte. Elaborati-va strategii pentrue “ajustarea” increderii in fortele proprii, astfel incit s&-i dati o valoare functionala, Succes! a Traducere si adaptare: Jeni SINTION, Filaret SINTION Psihologie medicala ale « Sistemul N.LP. a in jurul anului 1977 s-a dezvoltat in Statele Unite ericii 0 tehnicd de autoperfectionare psihicd numitd powers lingvistica” sau N.LP. namentul bazat pe programarea, neurolingvisticd are menirea de q-i invata pe sublecti ~ pacienti sau oameni sdndtosi — sd-si modifice in mod deliberat trdirile afective si sé-si optimizeze rtamentul. z st elaborat de cdtre Richard Bandler si John Grinder (1977). Ulterior, metoda s-a extins foarte mult, la dezvoltarea ei aducindu-si_ 4 contributia si alti autori, printre caresii mentioném pe Leslie Cameron Bandler, ludith Dehozie, Robert Diets, David Gordon $i Geoff Graham. jet ichard Bandler (1977) ne propune un mic experiment: 1, Ginditi-va la o expe- rienga pldcuta din trecut. Inchideti ochi incercati s4 va reamintiti acea expe- tient. Avind imaginea res- pectiva pe ecranul mintal, incercati si modificati voluntar stralucirea ima- ginii si s4 observati cum se modifica in consecinga si stirile afective? La inceput facefi-o tot mai straluci- toare. Apoi faceti-o tot mai ‘intunecat’ pind cind devi- ne abia perceptibil’ si apoi faceti-o din nou straluci- toare. Ce modificari se produc asupra trdirilor afective corespunzatoare? Desigu exist exceptii, dar major tatea oamenilor, vor trai sentimente mai puternice atunci cind imaginea va fi mai stralucitoare. De re- guli, amplificarea fortei si Optimizarea comportamentului prin programare lingvistica stralucirii (luminozitagii) reprezentarii va amplifica gi intensitatea sentimen- telor care o insofesc gsi invers. Citi dintre noi s-au gindit vreodata la posibili- tatea de a modifica inten- fionat luminozitatea repre- zentirilor pentru a objine trairi afective definite? Majoritatea oamenilor lasi psihicul si produca repre- zentiri la intimplare, simgindu-se rau sau bine in functie de respectiva ima- gine 2. Gindigi-v4 acum la o amintire neplicuta, ceva care va face s4 va simgigi fntr-o stare psihicd proast4, Faceti apoi ca imaginea mintala s4 devina tot mai estompata si veti constata cd ea nu va mai tulbura in aceeasi masur4. Puteti ast- fel s& faceyi economie de tranchilizante, Autorul a invatat aceas- ta tehnicd de la persoane care o practic’ in mod empiric. Astfel, 0 pacienti i-a spus cd ea este in per- manenta bine dispusa. Intrebata cum procedeazi pentru a realiza acest lu- cru, ea a rispuns: “cind imi vin ginduri neplacute fn. minte, sting ]uminozitatea &imaginii mintale»”. Stra- lucirea, luminozitatea reprezint4 numai una din submodalitatile sistemului vizual care actioneazi asupra psihicului. Trebuie subliniat ca dac’ marim prea mult stralucirea unei reprezen- tari, pind cind detaliile se estompeaza si imaginea devine aproape alba, invers, respectiv reducerea triirilor afective corespun- zAtoare, Exist’ unii oameni (putini.la numar) pentru care relatia e invers’, res- pectiv cresterea lumino- zitdtii imaginii produce o sciidere.a intensitatii senti- mentelor. Din acest motiv, fiecare individ trebuie si- gi cunoasca propriul sistem de a reactiona la stimulii exteriori. : Uneori exceptiile sint legate de context; daci imaginea plicuti este lega- ta de un apus de soare, cresterea stralucirii 0 face ‘si-si piarda farmecul gi sta- rea afectiva scade din intensitate. Pe de alt parte, daca ne reamintim un mo- ment cind ne-a fost frict de intuneric pentru ci nu puteam vedea ce se int?m- pla si marim voluntar stri- lucirea . imaginii, vom costata ca anxietatea scade. Indiferent ins& care e relatia dintre triirea afec- tiva si imagine, ea trebuie explorati si apoi utilizata constient si in avantajul subiectului. 3. Sd ne jucim cu o alti submodalitate a sistemului vizual: Alegeti o alt4 amintire plicut& si m&riti voluntar dimensiunea imaginii. Facefi-o mai mare, tot mai mare, apoi din ce in ce mai aceasta va produce efectul | Psihologie medicala mica gi observati cum se modifica trairile afective drept raspuns. Reactia obisnuiti este ci o imagine mai mare intensific4 senti- mentele, in timp ceo ima- gine micsorata le reduce. Si aici exist exceptii, mai ales in situafiile extreme. Cind o imagine este exa- gerat de mare, ea poate parea nerealist& sau ridir cola. Raspunsul afectiv poate suferi o modificare de ordin calitativ, de plai- cere la ris, de exemplu. Reducerea dimensiunilor unei imagini dezagreabile ya tinde s{ diminueze trai- rile afective. Marirea ei peste o anumitd limita o poate face ridicola, ceea ce ne determina sa ne simtim, de asemenea, mai bine. Incercati ambele tehnici. De indata ce veti descoperi cum funcfioneaza sistemul dy. psihic, veti invata si-l controlati. Astfel, dacd cineva vA spune ci vede viitorul intunecat, sfatuiti-l s& intensifice stralucirea imaginii. Pentru a invata mai bine autocontrolul psihic invatati si va “jucati” pu- {in cu propria ite, ca gi cu un televizor. Alegeti o imagine placuta si cdutati s4 modificati voluntar: = Culoarea: modificati intensitatea culorilor — de la culori stralucitoare pina Ja © imagine alb-negru. — Distanfa: cautati sa vedeti cu ochii mintii ima- ginea departata sau, dim- potriv’, foarte apropiat. — Adincimea: incercati s4 modificati 0 reprezen- tare de la una plata foto- grafici, bidimensionala, la una tridimensional. ~ Durata: treceti de la © reprezentare mintali rapid la o imagine persis- tent& care rimine un timp pe ecranul mintal. — Claritatea: ciutati si modificati imaginea de la una foarte clara si distinct& la una vaga, nediferentiat. Dupa ce ati practicat aceste exercitii, vefi sti care din tehnici vi se potriveste si observati care este timpul cel mai adecvat 8-0 practicati. Bandler este de parere c4 foarte multi oameni practica acest gen de teh- nici fn mod spontan, dar, din picate, in sens negativ: igi reamintesc experientele agreabile ca pe niste repre- zentiri departate, cejoase, estompate, intunecate, in timp ce experientele nega- tive sint retraite sub forma unor imagini colorate, stra- lucitoare, — persistente. Acesta este mecanismul cel mai eficient de a pro- duce o stare depresiva. Astfel, de pilda, cind doi soti se despart, adesea ei isi sporesc nefericirea ignorind toate momentele pozitive triite impreund si teamintindu-si cu lux de am&nunte tot ce a fost rau. Intrebat cum reugsegte sa fie atit de deprimat, un pacient a raspuns ca igi imagineaz ca i s-a stricat masina. Terapeutul, mirat, | fi spune cd acesta nu este un motiy chiar atit de serios de fntristare. La aceasta pacientul rispunde c& el isi imagineaza toate imprejuririle in care masi- na s-a defectat, ignorind majoritatea situatiilor in care aceasta a mers perfect. Autorul face consta- tarea cA majoritatea per- soanelor inclinate spre depresie au avut tot atitea experiente fericite ca oricare alte persoane, deo- sebirea constind in aceea ca ei nu le-au perceput ca atare, acordind o atentie exageratd experientelor negative. In loc si aiba ochelari cu lentile roz, ei au ochelari cu lentile cenusii. Cind un pacient afirma ca este deprimat, Bandler incearca sa afle cum face el acest lucru, pas cu pas. O dat deslusit acest meca- nism, el cauti si-1 invete pe subiect cum sa proce- deze pentru a obtine starea inversa. Unii oameni au ca un fel de voce intérioara care, pe un ton trist si deprimat, le prezinta o listé lungd a esecurilor si nenorocirilor lor. In astfel de cazuri pu- tem proceda, de pilda, astfel: 4, Cerem inti subiectu- Jui sa facad in asa fel incit | respectiva voce interioara si fie mai tare pentru a inlatura efectul autohip- nozd; apoi modificim tonul, de la unul trist la unul vesel, chiar daci vo- eile Lem) cea interioara continua si prezinte listé de nenoro- ciri. In cele din urm4, se poate modifica si conti- nutul mesajului. sit is Multi oameni devin deprimati datorita unor imagini vizuale care redau aspecte negative din trecut sau datorit’ unor repre- zentiri posibile ale unor nenorociri viitoare. 5, Este ugor si modi- ficiim chiar si starile afec tive datorate unor expe- riente tecute. Ginditi-va la un eveniment neplacut din trecut si ciutati si-l vizua- lizati pind cind va simfi cu adevarat nefericiti. Reproduceti apoi mintal, in timp ce continuati s& va Teprezentati imaginea negativa; 0 muzici vesela si ritmata. Pentru majori- tatea oamenilor tragedia se va preschimba in comedie. 6. Alegeti o alta ami: tire neplicut. Derulagi fil- mul celor fntimplate pen- tru a constata dacd va mai deranjeaz& sau nu. Apoi incercagi s4 derulati mintal filmul invers, in mod corect. V4 mai simtiti tot atit de deprimat si dupa derularea inversa a filmu- lui interior? “Jucati-va astfel cu mai multe amintiri negative si veti face economie la tran- chilizante”, ne sfatuieste Bandler. 7. O alté metoda’ de autoprogramare psihici o reprezinti modificarea per- spectivei din care privim o anumita situatie. Incercati s& va reamintiti o disputa cu cineva, cind ati fost sigur c4 aveati dreptate si derulati filmul discutiei respective. Acum incercati sd revedeti filmul mintal al aceluiasi eveniment, dar de aceastd dati ca si cum y-ati privi pe dv., pledind pentru o anumita cauzi de pe pozitia celuilalt. Pentru unii dintre dv. situatia se schimbi foarte mult. Mai sintefi tot atit de sigur ca ati avut dreptate? Puteti s4 priviti o anu- miti discutie si din punctul de vedere al unui observa- tor neutru, privindu-va atit pe dv. ingiva, cit si pe cela- lalt partener de discutie de la 0 distant’ egal’. Practic puteti privi o problema din orice punct din spatiu; o puteti privi de sus, “din tavan”, sau de undeva de jos. Puteti adop- ta punctul de vedere al unui copil mic sau al unui virstnic, Acest lucru este ceva mai simbolic, dar oricum va ajutd s& capatagi suplete in gindire gi ceva mai mult experiena in argumentare. De pilda, daca cineva igi priveste micul riecaz de la scara Sistemului Solar, acesta parca scade in intensitate, i Lector dr. Trina HOLDEVICI, Universitatea Bucuresti ologie cognitiva influenta starii de pregatire asupra oursului cognitiei unctionarea cognitiei este inseparabila de orientarea psihologica a persoanei, de starea ei mintala, subiectiva de pregatire pentru actiune. Psihologii au denumit aceast& stare atitudine, vazuta ca organizare inter- na a experientelor trecute ale persoanei in contact cu clasele de obiecte din lu- mea externa, Herbert Spencer voi bea de o atitudine a minti necesar’ adoptarii unei linii corecte in procesul ascultrii, al controversei, pentru a descoperi cit de adevirate sau de neadeva- rate sint credintele obis- nuite ale oamenilor. In deceniul al noudlea al secolului trecut, N. Lange elaboreaza teoria motorie a perceptiei, aratind ca aceasta este 0 consecinya a preparirii motorii pentru percepere. In.aceeasi peri- oadi, H. Miinsterberg formuleaza teoria actionala a perceptiei, iar C. Féré arati c& tensiunea din mugchi este conditia dete minanté a constientizarii selective. Prima recunoastere — in domeniul laboratorului de psihologie experimentala — a fenomenului starii de pregatire s-a produs in legadtura cu studiul timpu- lui de reactie. Astfel, N. Lange a descoperit c& subiectul care s-a pregatit constient si apese 0 cheie de telegraf, imediat dupa ce a primit semnalul reac- ioneazi mai prompt decit cel a carui atentie a fost directionata, in special, de stimul si a carui constiinya néa fost orientaté primar catre reactia asteptata. Starea de pregitire joac4 un rol decisiv in aproape toate experimen- tele psihologice, delimi- tind situatiile fn care subiectul este luat prin sur- prindere, pe nepregitite, de situatiile in care, fie si inconstient, el dispune de 0 stare de pregitire, de o atitudine!. Cercetind expe- imental iluziile perceptive (iluzia volumului, a presiu- nii, a masei, a iluminarii), psihologul gruzin D.N. Uznadze a formulat con- ceptul de “montaj”, sino- nim cu cel de set, orientare si, implicit, cu cel de ati- tudine, punindu-si proble- ma daca nu cumva putem pregiiti dinainte (“monta”) 1 in psihologia contempo- rani, termenul de stare de pregitire (atitudine) trimite atft la factorul mintal, cit gi la cel motor, desemnind o stare neu- ropsihic& de pregatire pentru 0 activitate mintala sau fizicd. organismul/subiectul pen- tru © activitate concretd si apoi 4 observam ce influ- ena exercité aceastd pre- ‘gatire (“montare”) asupra cursului reactiilor de ras- puns, Subiectului, legat la ochi, i se prezinta de citeva ori la rind anumite obiecte, apoi ele sint inlocuite cu altele si in toate aceste cazuri se studiaza percep- fille vizuale, auditive sau haptice, in cursul carora apare iluzia2. Perceperea obiectelor ca inegale in experienta critica se petre- ce pe baza “montajului” fixat anterior gi, de aceea, subiectul va percepe, in cursul citorva fncercari, unul din obiecte ca fiind mai mare decit celalalt, La subiecti a apirut iluzia de inegalitate, explicabila prin aceea c& perceperea unor lucruri obiectiv egale s-a facut in conditiile unei pregatiri subiective potrivit 2 Concret, subiectului i se Prezint&, pentru comparatie, doua bile — una in mina Greapti, alta in mina sting’, una ‘mare (cu diametrul de 100 mm) ‘si alta mai mic& (cu diametrul de 50 mm) — de cincisprezece ori la Find pentru a se realiza fixarea “ontajului". Faptul c& acesta se abjine sau nu va fi demonstrat in experien{a critic (de control), care incepe prin compararea a dout bile egale ca mirime (cu diametrul de 60 mm). careia subiectul se astepta ca obiectele s4 fie iardgi inegale, deci in conditiile “montajului” ca trebuintt de a efectua comparatia intr-un fel anume. Fiecare impresie urmatoare este intimpinat4 de subiect prin “montaje” fixate anterior: el este gata si perceapa obiectele ca inegale si de aici aparitia iluziei percep- tive. ‘ Asadar, intre stimuli si reacfiile de raspuns nu exist4 o relatie directa. Informatia primita nu este directionat4 automat catre efectori. Intervine organis: mul pregatit cu anticipatie pentru o anumitd actiune. El isi mobilizeaz4 propriile forte, isi organizeazi dina- inte capacititile cognitive, emogionale, volitionale gi le asaz4 intr-un anumit dis- pozitiv de lucru. O aseme- nea stare interna poate fi calificaté drept un factor psihic incongtient, care exercitd 0 influenti hotari- toare asupra contifutului si cursului psihicylui consti- ent. Desigur, fenomenul descris este mai larg decit cel de atitudine, el inter- ferind cu ceea ce desem- nam prin termenii de stereotip, etalon, schema cognitiva, aperceptie?, motivatie, credinga, preju- 3 Termenul. este legat indeosebi de numele lui W. Wundt gi el se referi la medicrea actelor de percepie prezente rin experienjele cog- nitive fixate anterior gi activate selectiv de congtiingt. Psihologie cogni decati, presimtire, dar ne atrage, in limbaj experi- mental, atentia asupra a ceea ce este comun in toate aceste fenomet se regiseste gi in atitudine: starea de pregatire ante- rioard, anticiparea modului de raspuns al subiectului la oricare din nivelurile sale psihocomportamentale. Importanga strii de pregatire a subiectului este recunoscut& ast&zi nu nu- mai in experimentul de teactie, dar gi in cercetarea perceptiei, memoriei, jude- c&tii, rationamentului, voinei. In Germania, unde au fost efectuate lucrari experimentale de timpuriu in acest domeniu, existi o abundenti de termeni teh- nici4 pentru a determina varietatea seturilor mintale si motorii care influen- jeazi asupra seriei ideilor sau conduitei subiectului in timpul experienjei. Poa- te lipsa termenului general de atitudine — observa Gordon Allport ~ i-a con- dus pe experimentalistii germani s4 descopere atit 4 fata citiva din ci: absight (scop consticnt); bezugsvorstel- Tung (ideea de relagie intre un subiect si obiectul cAruia ii Fispunde subiectul); rich- tungvorstellung (idea de directie); determinierende ten- denz, (0 anumiti dispozitie care produce in girul de idei aparitia spontani a unei idei determi- ante); bewusstslinslage (postu- ra sau pozigia constiinjei); in sfirgit, termenul de einstellung, termen mai general, echivalent cu cel de set, montaj gi poate cel mai mult cu cel de atitudine. de multe tipuri de feno- mene inrudite cu atitu- dinea. Inainte ca individul s4 faci o observatie satis- facdtoare, sd avanseze 0 judecat corespunzatoare, si efectueze o reactie de raspuns fie si primitiva, intervine un anumit gen de pregitire — 0 operatie spe- ciala a spiritului — care determina sau, mai bine zis, predetermina, pentru fiecare individ, ce va ve- dea si ce va auzi acesta, ce _ va gindi si ce va face el. Ea influenteazi decisiv asupra sensului conduitei, indeosebi cind stimulul nu este de mare intensitate, este relativ ambiguu si nu este indeajuns de limitat la un rispuns reflex automat. Manifestari ale activitagii creierului sau ale intelectu- lui inconstient, cum le-au vazut unii autori, starile de pregitire (montajele, setu- rile, atitudinile) persist, au tendinta de a persevera, generind adesea, cum vom vedea, efecte de distorsi- une in planul cognitiei umane, indeosebi ai celei taportate la stimulii sociali. = Prof. univ. dr. Pantelimon GOLU, Universitatea Bucuresti Existd concepte psihologice uitate sau pardsite, dar care revin in atentia specialistilor pe madsurd ce se incearcd noi explicayi ale comportamentului uman-in diverse situayi de viagd. Un asemenea concept este si cel-de aminare, preluat de ‘Mihai Ralea din teoria fui Pierre Janet asupra actelor suspensive in perceptie $i reiterat de psihologul roman in contextul principalelor procese superioare proprii psihismulul umanAceastd problematicd, amplu discutatd, se impune in psihologia roméneascé prin studiul specified a psihologiel umane”, scris de Mihai Ralea in 1943 si reluat in volumul “Scrieri din trecut”, |i, publicat in 1957. Nu dintr-o doringd de evocare istoricg revenim la acest studiu $i nici doar din veneratia ardtaté fostului profesor, ci, mai ales, din | nevoia de a sublinia actualitatea permanentd a conceptului in “explicarea omului”, in pofida tendingei nejustificate de a-1 da uitdrii, O citde sumard.trecere in revisté a comportamentului adaptativ al semenului ne face sé regretdm pierderea adesea din vedere a fenomenului amindrii, care pdstreazd prin sine nu doar 0 conditie explicativd, ci si o sursd perend de investigatie stiingificd. De altfel, ca multe dintre intuitile psihologice ale lui Mihai Ralea, si conduita amindii si-ar putea gdsi o confirmare in cercetarea contemporand, dar pind atunci ni se pare utild Incercaréa de repunere in valoare a viziunii prestigiosului psiholog romén. Conduita aminari ‘cc runcati unui ani- ‘An - flamind o bucata de carne. Se va nipusti asupra ei gi va inghi{i-o intr-o clip’. Chiar dac& fi va fi foame, un om va examina-o daci e proas- pati sau nu, iar dacti e supus si prescriptiei unei diete, el va ezita sau va refuza pur si simplu s-o manince.” Astfel igi incepe Mihai Ralea eseul su stiintific, trecind imediat de la exem- plificare la explicare: “Ap’- rarea biologic’, pasiva prin fuga, activa prin atac, ¢ inte- gral& si directa... Din con- tra, in reactiunile psihice omenesti, nici un act nu e pe deplin simplu sau complet direct. Aproape totdeauna... un obstacol se agazi intre provocarea externa gi ris- punsul séu... Rolul acestuia e de obi frenator. El opreste impetuozitatea ac- tiunii, 0 cintireste, © cenzu- Psihologie generala reazi gi apoi o opreste defi- nitiv ori fi ing&duie si se exercite”. Pe tot parcursul studiu- lui, Mihai Ralea incearcé s& demonstreze c& orice act psihic uman este un act sus- pendat, cu o realizare intir- iat, iar “aminarea fenome- nelor sufletesti e 0 conditie primordial& a oric&rei acti- vit&ti psihice umane”. Auto- rul trece in revisti, analizind o serie de fapte sufletesti, de la cele mai simple, comune cu psihismul animal (refle- xul, instinctul, emofia), pind la cele complexe (sentimen- te superioare, gindire, voi {4), dovedind existenta unei curbe evolutive “de la izbuc- nire la aminare” si precizind ca in acest fenomen de intir- ziere st& specificul diferen- fial al omului faja de impulsivitatea psihologiei animale. Continuind conceptia lui Pierre Janet, psihologul ro- man releva faptul c& amina- rea presupune o conduiti de asteptare, care poate fi de- terminat&,fie de o serie de cauze externe, independente de voinja noastra, datorita unor obstacole ce le zicem “obiective”, fie de o serie de cauze interne, subiective, de tipul riscului sau incertitudi nii, al opjiunii pentru gasi- rea unui, moment mai favo- rabil sAvirsirii actiunii sau al nevoii de perfecfionare a faptei ce urmeaz’ a fi rea- lizata, Ceea ce ni se pare a con- stitui contributie remarca- bila in injelegerea conduitei umane pe traseuf Janet- Ralea este functionalitatea adaptativa a fenomenului psihic analizat. In aminare se implici dou faze aflate in interactiune: “prepara- rea”, ca un cumul de diverse lari ce intervin intre excitatie si actiune si “incar- carea” cu plus de energie a " actului sufletesc. “Agtep- " tarea consti in a face prepa- Tarea necesara, conservind Para a dezlinqui In ‘sfirgit, ni se pare interesanti trimiterea perti- nent inspre domeniul per- sonologici prin fixarea ami- nari ca un criteriu diferenti- ator pentru 0 tipologie spe- cific umana. La baza acestei conduite se afla o serie de capacitSti ce baleiazi intre ribdare gi neribdare, intre spontaneitate gi tergiversare, intre voinj& si abulie, intre perseverenta si inctpafinare, clasificind oamenii — dupa dezvoltarea asteptirii - in slabi (adic inapoiatii ce nu gtiu s& agtepte deloc), alfii ce asteapta putin gi alti care pot si astepte mult. In acest serfs, Ralea apreciazi, nu f%- ri o anume pirtinire, cf “expectantii sint fiinje supe- rioare care stiu si-si coman- de destinul”, Am revenit la_citeva concepte-cheie cu care ope- reazi Mihai Ralea in sus- finerea teoriei sale cu pri- vire la conduita aminarii pentru a incita cititorul la o lectura atrgitoare pe care 0 recomandim si pe care in nici un caz n-o putem supli- ni prin referirile la citeva citate din amplul studiu invocat, dar si pentru a pro- ‘ora cititorul la reflectii asu- Psihologie generala pra fenomenului in discutie. Amiinarea, prin functia ei adaptativa, ne permite adop- tarea unei strategii relatio- nale, de ascultare in comu~ nicarea explicit, de empa- tie in comunicarea impli- cit, de tolerana in relatiile interpersonale. Aceste feno- mene specific umane cu ca- re ne confrunt&m continuu, chiar dac& aparent ni se infiiseazi ca scurteircui- tate, ca dependente de intui- fie, se realizeaz’ cu si prin conduita aminarii, devenind in unele cazuri chiar ami- nari de ordinul doi, in care indiferent de durata astepta- tii au loc confruntiri de mo- dele diferite si achizitii de tensiuni energizatoare in ve- derea adaptirii la conditia de om. Totddat, prin functia ei reglatoare gi autoteglatoare, conduita aminarii ne umani- zeazA, ne fereste de porniri inconstiente necugetate, dar, in acelagi timp, ne canali- zeazA unele pomiri de natu- rd inconstienta spre solutii creative prin limitarea jude- cifilor antiproductive. Este, in cazul conduitei amin&rii, mai mult decit un simplu fenomen psihic demn de studiat, este o stra- tegie bazatd pe insusiri apti- tudinale gi atitudinale, este 0 cale de optimizare a inter- actiunii intre eu gi celalalt, este 0 conduita perfectibila. Din aceast& perspectiva, viziunea lui Mihai Ralea se inscrie in ordinea de idei a teoriei umaniste, existenfiale asupra personalitiitii cu va- dite implicatii realist-prag- matice gi prin asta cu tri- miteri implicite in moderni- tate. Fireste ins& c& cititorul contemporan al eseului ela- borat de Ralea acum o jumitate de secol se intrea- ba, cu nedumerire, de ce aceast{ problematic’ psiho- logic& n-a generat prozelii. Exist’, dupa opinia noastri, mai multe posibile rispun- suti care, la rindul lor, per- mit formularea unor intre- birinoi: , @ Este posibil ca cercetitorul contemporan si se fereasci in a nu cidea cu aceast4 tema in desuetitu- line. Dar oare rei @ Este posibil ca cercetitorul contemporan si vada in conduita aminérii un fenomen cu o prezenfi con- tinua in comportamentul uman $i de aceea s& triiasct impresia c& despre aceasta cunoastem totul. Dar oare exist vreun fenomen psihic despre care putem afirma cu certitudine c& stim totul? @ Este posibil ca cercetitorul contemporan si ocoleasc’ aceasté conduita pentru care fnaintasii nu au gisit 0 metodologie adec- vat, poate chiar sofisticat’ de investigare stiinjificd. Dar oare elaborarea unci atare metodologii nu face parte din demersul valoric al oric&rei cercet&ri auten- tice? (Continware tn pag. 28) Dr. Stroe MARCUS, Institutul de Psihologie al Academiei Romane Apartineti tipului utilitar-instinctiv, senzual-traditionalist? Pentru a afla, py cerebral-estet sau poate tipului gel rdspunsurile care corespund, in cea mal Mare mdsurd, preferintelor dv. Comportamental alimentar si personalitatea 1, O camera goala, in intregime vopsité in alb, impodobiti doar cu un crin alb, este: a) rece b) foarte framoas4 ¢) un cadru convenabil pentru a va pune mobila in valoare 2. Cuvintele “ziua in care, la tara, am taiat porcul” vi amintese: a) de o sarbatoare vesela, de o ambianya cilduroasa, de gustul ciimii de pore si de pliceri azi disparute b) mai curind de o situatie neplacut, de un sacrificiu, fiindcd moartea unui animal nu este niciodata un eveniment distractiv, c) bineingeles, preferagi si nu asistagi Ja executie, dar o sunc4 gustoas4 este intotdeauna binevenit’ 3. Folosirea manusilor de cauciuc Ja bucitarie este: a) un lucru util b) ridicola, unde mai este atunci placerea gatitului? ¢) uneori utila, de exemplu pentru ceapa, morcovi, peste... 4. culese: a) este posibil, dar acest lucru nu va Plantele sufera cind sint preocupa pre mult b) inca una din noile speculatii neverosimile c) evident, este o realitate; stiti foarte bine acest lucru atunci cind vorbiti plantelor dy. 5. Preferati: a) dragostea pe o canapea, intr-o lumina difuza, in dantele, in bldnuri parfumate si matase b) culcat in fin sau in iarba inaltd, in plina amiaza, in stralucirea soarelui ¢) va convine orice decor, varietatea va amuza i 6. Alimentele obfinute prin deshidratare: a) sint utile, c&ci pot suplini ali- mentele proaspete; avefi refete pentru a le utiliza la maximum b) le folositi si pe acestea, dar numai cind sinteti nevoit sa o faceti ¢) ce oroare, le respingeti total 7. lata doua serii de tablouri: seria I si seria II. * Alegeti, dup o privire rapida, .seria care ya place cel mai mult. a) amindoua in aceeagi masura b) serial c) seria I Seria I 8. Din cele dowd grupe de perso- | discret. Ati dori s& stergeti din minte nalitati masculine, alegeti repede | cit mai repede decorul funerar; de altfel, grupa preferata: a) Ernest Hemingway, Gérard Depardieu, Luciano Pavarotti b) Aldous L. Huxley, Paul Newman, Jose Carreras ¢) tofi 9. 0 inmormintare: a) ar trebui si respecte datinile, s& se desfasoare dup normele religioase, sa fie 0 ocazie de reunire a intregii familii sinteti pentru incinerare c) nu va ginditi la aga ceva, la ce bun? “Dupa mine, potopul!” 10. Ce parere aveti despre proverbul: “Porcul nu se spala in ap& curati”? a) este foarte adevarat b) asa ar trebui : c) exist o masura in toate; trebuie si cunosti si s& pastrezi m&sura chiar gi b) ar trebui s& fie mai scurt& gi mai | intre murdirie si mania igienei | atita timp ca altidata: TI. Azi nu mai acordam digestiei a) pacat, este 0 mare placere, mai ales duminica, cind iti poi face linistit siesta, prilej de buna dispozitie si de | idei noi b) nu acordati atentie digestiei; intot- deauna va ridicagi de la masa far sd va fi stturat complet, gata de actiune c) nu va prea ginditi la aga ceva, digestia oricum are loc 12. Descoperirile stiintifice ne incint& din ce in ce mai mult: a) nu aveti incredere in stiin’, omul se giseste mai aproape de Dumnezeu b) sinteti fervente admiratoare ale progresului stiingific c) in general, stiinja contribuie la progresul umanit&tii, dar, uneori, si savantii se ingeala. Calculati-va scorul! insumai punctele obtinute cu aju~ torul tabelului de mai jos. @ Ati totalizat mai putin de 31 de puncte? Apartineti profilului utilitar- instinctiv.@ Daca ati obtinut intre 31 si | 45 de puncte, apartineti tipului cerebral- estet.@ Peste 45 de puncte, va recunoas- teti in profilul senzual-traditionalist. Utilitar-instinctiv Actionati fra si reflectayi prea mult, ghidata de fler. Nu sinteti prea afectata atunci cind ati comis o gafa: in defini- tiv, nimeni nu este perfect. Gusturile dv. sint eclectice si in continu’ evolugie. Va simtifi bine in propria piele. Sintefi opti- mist’, vesel4, tolerant’, Stifi s imbinagi in mod armonios trecutul cu prezentul. Nu aveti nostalgia trecutului, dar nici nu-l respingeti, In general, aveti incredere in progresele stiintei, dar nu orbeste. De la primul contact, stiti dacd puteti avea incredere sau nu in persoana respectiva gi arareori v4 inselati. V4 bazagi mult pe intuigie. Vi se cere ade- sea parerea, vi se fac confidente. Fart efort gasiti gesturile, cuvintele care ajuta si imbarb&teaza si pentru acest lucru sinteti indragita. Avegi mulgi pri- | eteni, dar singuratatea nu va sperie. Nu | sinteti adepta unui “tip de om”. Cei care va plac sau cei carora le placeti sint | multi si diferiti, Simtigi uneori dorinta | spontana si imperioasi de a evada, de a face cumparaturi sau de a realiza con- tacte noi; in majoritatea cazurilor treceti la actiune gi vi bucurati de reugita. © Atitudinea fata de mincare: nu ati pierdut niciodata simqul placerii. De fapt, raporturile dv, cu mincarea sint naturale. Nu sinteti in stare s& faceti descoperiri prin investigagii minutioase. | Nu va plac teoriile. Va incredegi in flerul | dy. pentru a imbina in mod armonios 0 mare varietate de feluri de mincare gi bauturi. Incercati cu placere produse culinare bizare sau vechi traditionale. Aveti gust si inspiratie in combinarea produselor naturale cu semi- preparate. Incercati s4 agrementati pro- dusele conservate, si le dati savoare si s le imbogafiti continutul in vitamine. Tefete | Cerebral-estet V4 incinta decorurile simple, rafinate, cu linii precise, in culori subtile, puse in valoare de efectele unei iluminari studi- ate, buc&tariile-salon unde se poate expune un tablou sau 0 colectie driguta. In aceast ambiang’ vi place si sporo- vaiti mai curind decit si gititi. Sinteti sensibili la farmecul unui ambalaj drai- gut, apreciagi fantezia imbinat& cu bunul gust. Vi intereseazi produsele noi si _Citigi cu atentie indicatiile de pe cutii, Va considerati o “self made woman” atit din punct de vedere moral, cit gi fizic. Cercetirile de psihologie si parapsiholo- gie va pasioneaza. In special studiile despre New Age. Practicati yoga (sau numai va tenteaz’). Barbatii prea siguri de ei va displac, vi ingheata; ciutati in aceeasi m&sura fuziunea sufletelor si a corpurilor. Aveti adesea doringa de a incerca o rejeti de intinerire. Aveti oroa- re de microbi, deci colectionati produse dezinfectante si deodorante. Sinteti increzatoare in descoperirile stiintei. Armonia, calmul, seninitatea, progresul, cercetarea - toate acestea vii incinti. Atitudinea fad de mincare: preferagi alimentele usoare si meniurile rafinate. Optiunile dv. sint: pestele, brinza, ouale, cerealele. Va intereseaza creatiile noi ale industriei alimentare, produsele culinare exotice. Consumati multi cafea, ceai, bauturi energetice tip Cola. Va place si putin vin ales cu grija. Sintefi instinctiv “atrasd de tot ce este sterilizat, refuzati produsele fermentate. Temperament alert, aveti oroare de respectarea orelor de masa. Senzual-traditionalist $titi c& natura este plind de mistere. Acest lucru nu va infricogeaza, din contra, misterele trebuie cAutate si explicate. Ideea de a face totul cu mina dy. va stimuleazi. Respingeti produsele chimice, care vi dezgusta. Raioanelor extinse le preferati tejghelele pietelor. Vise cu petreceri medievale, cu mistreti intorsi in focul semineelor si vinul curgind gilgiitor din butoaie, vi pop- uleaz& adesea momentele de reverie. Admiteti c&viaga s-a schimbat. Totusi, era bine pe vremea cind bunica pregitea trei mese pe zi in marea bucdtarie placut mirositoare. La toate acestea va ginditi uneori cind mestecati sandvigul de la micul dejun. V-ar placea si figi invitatd la o vindtoare gi la o mas& din vinat. Indragiti barbajii_ virili, pozitivi, debordind de energie. Va plac frumusetile antice si culorile lor calde. Preferati hainele din materiale naturale: m&tase, bumbac, lina pura. Actiunea, energia, autoritatea, dinamismul, adevarul, autenticul - sint cuvintele care sun& cel mai bine urechilor dv. Atitudinea faja de mincare: pretin- deti ca hrana sa va dea vigoare gi ener- gie. Apreciati carnea sub toate formele, dar mai ales in singe, fripta sau la gratar, Nu dispretuiti nici mezelurile, nici mesele copioase “& l’ancienne”, cu conditia ca acestea si fie compuse din produse naturale, vinuri bune, brinzeturi gustoase, Nu respingeti produsele fer- mentate. Nu va place s& mincati pe apu- cate gi va striduifi s& respectati orele de masa, Observatii: Cele trei portrete prezen- tate dupa revista Douce Médicine, iulie, 1994, nu sint destinate sa va fixeze definitiv in atitudinile descrise. Componentele personalitajii nu alcdtu- iesc un sistem inchis gi rigid. In cadrul comportamentului alimentar, ca de alt- fel in toate comportamentele, degi se poate vorbi de o anumit& constanta gi specificitate, nu trebuie respins’ ideea evolutiei. Cu alte cuvinte, personalitatea noastri poate fi continuu imbogitit’. ll ‘Traducere si adaptare: Adriana CRACIUN, student, Universitatea “Al. I. Cuza” - lagi Psihologie sociala » In viata de toate zilele ne gdsim adesea in situatia de a face cunostintd cu cineva, Orice prietenie, iubire sau simpld relatie incepe printr-un “Faceti cunostintal”. Ceea ce este esential pentru actul de a face cunostintd cu cineva este faptul cd cei care fac cunostintd nu s-au vazut niciodaté anterior acelui moment. Uneori insd, a face cunostintd cu cineva este doar vizualizarea reciprocd, intrucit persoana poate fi cunoscutd sau despre ea se stie ceva, dar nu a mai fost vdzutd niciodatd. In dcest caz, a face cunostintd nu inseamnd altceva decit a atasa informatiilor ayute despre o persoand o imagine vizuald care uneori concord4, alteori contrazice sau este foarte diferitd de cea reald. ctul cunoasterii|duce la Avantajele si dezavantajele prime! impresii nonrelatie. "Faceli cumostin(a!” zint4 cunoasterea inter- unei persoane es- ‘ie’ foarte impor- tant din punct de vedere psihologic. Importanta lui este detérminata de ceea ce numim prima impresie. Exist’ multe proverbe care exprima nu numai cit de mult conteaz4 prima impre- sie, dar si ce consecinte are ea asupra viitorului unei relafii interperso- nale. Spunem viitor chiar dac& prima impre- sie nu duce la nimic sau ls Expresia “cum a pasit pragul” sugereaza, evi- dent, ideea de prag, de demarcatie intre un spatiu al necunoasterii — ceea ce psihologii nu- mesc “gradul zero al cunoasterii” — gi cel al cunoasterii propriu-zise. De fapt, dincolo de fap- tul ca orice relatie intre doua persoane are anu- mite tras&turi parti- culare, un anumit conti- nut, se poate spune ca registrul pe care fl repre- personala este larg. “Prima impresie” este o realitate psiho- logica deloc simpl4. Ea a fost si este mult stu- diata de psihologii care se ocupa de domeniul relatiilor interpersonale, mai ales pentru rolul ei in determinarea viitoa- relor interactiuni. $tim foarte bine cit de mult poti pierde in urma unei proaste impresii sau cit de greu este s4 schimbi impresia pe care ai pro- Psihologie social ne ca prima interactiune dus-o la inceput. “Prima impresie” poate fi intimplatoare sau, dimpotrivi, poate fi controlaté si supusi unor strategii in vederea unor intenfii clare. In orice caz, nici un individ normal nu urmareste cu buna stiinga si facd o proast& impresie, s4 se comporte astfel ca prima impresie s& fie una nefavorabila. Daca acest lucru se intimpla, nu este, fn general, pentru c& este dorit. Un psiho- log spunea-e&-un barbat i-a declarat c& dupa primul minut de la cunoasterea unei-femei el igi di seama daca va petrece sau nu noaptea cu ea; se considera, in general, ci primele pa- tru minute de interac- fiune sint definitorii pentru consecinfele in plan interpersonal gi totusi in manualele de psihologie se afirm’ ci primele cinci secunde de interactiune determina cursul viitor al relatiei. De altfel, inregistrarea contactului vizual fntre doua persoane in inter- actiune — conversatie, de pild’ — a aratat c& depa- sirea unui timp de fixare vizuala a partenerului fl face pe acesta s{ suspec- teze intentii sexuale, tul- burari mintale sau apar- tenen{a la alta cultura (este strain) din partea celuilalt. Desigur ca aceste afirmatii referi- toare la durata de timp nu trebuie luate drept reguli pentru c& nu tim- pul este cel ce defineste relatia in viitor, ci daca cei care sint implicati sint capabili, sau nu, de a judeca, aprecia relativ corect pe celalalt si de a-i da, in acelagi timp, o prima impresie favo- rabil&. Altfel ce rost ar avea sa se vorbeasca atit despre dragostea la prima vedere? De aceea, putem spu- cu persoand straind are doua laturi: pe de o parte, a-ti face despre celalalt nu o impresie bund sau proast&, ci una telativ corect& si, pe de alt parte, a obtine o impresie favorabil& despre sine. lat’ deci c& prima impresie este un proces psihologic fn care aten- fia este indreptat’ simul- tan asupra propriei per- soane gi asupra celuilalt. In acest fel, ea se dovedeste a fi o realitate complex4, influentataé semnificativ de trei factori importanti: ag- teptarile; atractivitatea fizicd; similaritatea. 1 (Va urma) Is tributul de “ma- A™ se asociazi unei persoane cu © atitudine sau un com- portament care deran- jeaz&, fiind considerat bizar. in acest domeniu, bineinteles, nu exist’ norme. Fiecare are crite- tiile sale personale. Acestea depind, in bund masur4, de cultura gi caracteristicile societ&tii c&reia fi apartinem. lata de ce un englez cu greu va intelege obstinenta cu care francezii continua s-si dea mina ori de cite ori se intilnesc. Unii cercetatori nu ezita sa incadreze obiceiurile culturale pe care le nu- mim “bune maniere” tot in categoria maniilor. Aceste manii colective se apropie adesea de superstitii (batem in lemn, evitim s& punem noastre manii? Psihologia personalit Ce ne releva micile pases oa ay Oglindd a personalitatii, micile noastre manii ne par aproape intotdeauna perfect normale. Din contrd, cele ale altora au darul sd ne deranjeze. Sursd de énervare pentru anturaj, mijloc de infruntare mai usoard a dificultdtilor existentei cotidiene pentru cel in cauzd, maniile (in |. latind mania = furie, nebunie) piinea cu fata in jos pe masi etc.). Judith Rapaport, psihiatru la Institutul American de San&tate Mintala, arat& ca “toate aceste superstifii dau impresia exercit&rii unui anumit control atunci cind deznodimintul ac- tiunii este incert si cind tensiunea emotionald *creste”. Este vorba des- pre o modalitate de a “atrage sansa de partea ta”. Pe de alt& parte, toa- te aceste ritualuri sociale constituie un mod de integrare in colec- tivitate. Ele servesc, de asemenea, drept cale de manifestare a origi- nalitiii fiectruia dintre noi, un mod de afirmare a sinelui. Daci maniile altora ne irit&, cele pro- prii par s& ne linisteasca. Desmond Morris, spe- sint o sursd inepuizabild de conflicte in societate. cialist englez in stu- dierea comportamen- tului uman gi animal, in lucrarea sa “Gesturi” (1979), arat& c& toate aceste comportamente automate, masinale au un punct comun: produc placere, siguranté (mina apdsat4 pe gura red& senzatia de siguranga pe care o incearc& copilul la sinul mamei; mina sprijinita pe barbie simuleaz& o anumit& ‘ingrijorare etc.). Cerce- tétorul englez atrage ins& atentia asupra fap- tului ca, uneori, in situatii puternic stresan- te, aceste ticuri se pot intoarce impotriva noas- tra: smulgerea parului din cap, mugscarea buze- lor pina la singe etc. In cadrul maniilor autodis- tructive se incadreaza si masochismul. Psihologia personalitatii Manie, obsesie, tulburare comportamentala Psihologii isting dou mari categorii de manii compulsive: ne- voia de a verifica gsi obsesia curdteniei. In ceea ce priveste primul tip de tulburare men- fionat, el se exprima printr-o neliniste profun- da si cronicd sau 0 voin- (h exagerati.de a stipini evenimente pe care, in realitate, nu le contro- 14m intotdeauna. Obsedatii de cura- fenie au adesea probleme in ceea ce priveste sexu- alitatea. Nevoia de curi- fenie trideazi de multe ori o dorinfa de puritate, de a se elibera de pacatul Multi dintre maniaci cumuleazi cele doua as- pecte: curata si verifict in acelagi timp. Dupa psihanalistul francez Norbert Sillamy, autor al “Dictionarului uzual de psihologie”, obsesia este o afectiune mintala caracterizata prin aparitia de ginduri, sentimente sau conduite care tind s& se impund subiectului impotriva vointei lui. Intre manie gi obsesie nu este o diferent de na- turd, ci doar de grad. “Dac gesturile inutile dureazi mai mult de o ord pe zi, avem de-a face cu o tulburare obsesio- nald compulsiva”, i ca Jean Cottraux, psi atru la Centrul Univer- sitar din Lyon. Obsedatii sint, in general, oameni care imping pina la absurd caracteristici precum scepticismul si perseve- renja. Cottraux spunea ca “existd adesea la ci un fond strivechi de per- sonalitate facut din meti- culozitate, scrupule, indoiali si incipiyinare”. In cea mai mare parte a cazurilor, acesti oameni gtiu c& au un compor- tament irational, dar nu il pot impiedica, Rezul- tatul: le este rusine gi'se ascund in loc s& ceara sfatul unui psiholog. Numarul mare al celor “atingi” ‘de tulburari obsesionale compulsive (conform unor anchete recente, in fSrile dezvoltate pro- centul fn rindul popu- latiei este de circa 3%, ceea ce inseamna mili- oane de oameni) a condus inevitabil la incercarea depistarii cauzelor care provoacd aceast& tulburare. Medi- cii nu cunose inca ori- ginea exacta si meca- nismele acestei tulbu- réri. Totugi, conform unor cercetari realizate de specialistii americani, tulburarile obsesionale foarte grave ar putea avea origine biologica. Gratie unor procedee speciale care permit studierea function4rii creierului, s-a demon- strat cA o anumiti zond a lui, anume nucleul cau- dal gi uncle parti din lobii frontali, actioneaza intr-o manier§ anormal, in cazul obsesiilor com- pulsive. Alti specialisti -ne informeaza revista Ca m'interesse din luna mai 1992 - vorbesc de o pre- dispozitie genetic’, dar aceasti -ipotez’ pare umbrité de indoiala, gtiut fiind c4, de multe ori, copiii pot prelua ' comportamentele parin- filor prin imitatie. Totusi, viitorul referi- tor la lupta impotriva acestui gen de tulbur&ri comportamentale nu pare chiar atit de sum- bru, cercettorii avind in vedere fn special tera- piile bazate pe invajare gi formare de reactii conditionate. a Traducere gi adaptare: Oana MIRILA, student, Universitatea Bucuresti ey Pauneti-vé la contributie utnicile celale cenusii™ Mk! Continudm ’ prezentarea unor probleme de perspicacitate, grupate sub titlul “Puneti-vd la contributie «micile celule cenusii»”, expresia fayoritd a celebrului detectiv 1 Hercule Poirot, bine @ Stiind ca pe cupa lui Ion se aflé un numar cunoscut cititorilor din par, c& cupa lui Petre este plasata la una din romanele Agathei extremitati, cd cupa lui Mihai se gaseste alaturi gi in Christie, dreapta celei a lui Petre, care este cupa lui Vasile? 2 In ce ordine tre- buie agezate patratele din stinga fn grila din dreapta pentru a reface imaginea? 3 @ Daca primul arcas a marcat 44 de puncte, al doilea 24 de puncte gi al treilea 38 de puncte, cite puncte se marcheaz& atunci cind se trag trei sdgeti in centru? 4 Gasiti-i pe cei trei motociclisti care au cfgtigat cursa, stiind ca suma numerelor fnscrise pe tricourile lor este egal cu 33. Les 5. Care dintre fluturasii de badmin- ton - A, B, C sau D - continua seria din rindul de sus? 6. Cite siluete identice puteti recu- noaste in desenul aliturat? 7. Urmind logica din exemplele date, gdsiti numarul care trebuie plasat in cercul de ling’ ultimul eee % 4+ | *** 8. Alegeti trei grupe de fanioane care s{ contin acelasi num&r din fiecare dintre cele trei modele. ‘Traducere si adaptare: (Solujiile in pagina 49) Lia DECEI eta Suir iced In ultimul timp s-a observat o considerabild crestere a interesului si a implicdrii publicului in fenomenele oculte si paranormale. Desi credintele oculte si paranormale s-au rdspindit foarte mult, purine au fost si sint studiile dedicate continutului lor, ca si caracteristicilor celor care aderd la astfel de cred Unele dintre cercetdrile focalizate pe aceasta problemd au sugerat ca indivizii care insusesc credinge paranormale fac acest lucru din cauza unei intelegeri neadecvate a relatiilor cauzale existente in mediul lor. De aici si faptul cd ele s-au oreRay cu precddere de relatia dintre aderarea la credintele paranormale, superstitii si trdsdturile de personalitate relativ neglte ca $i indicatorii poriomate: De exemplu, intr-un studiu publicat in 1940, E.E. Emme vedea credintele paranormale ca o problema de educatie si recomanda un riguros era patent Bn eS si Wee ie ner lodification origin ie} * among 96 college students). In mod similar, alti‘autori au asociat credintele paranormale cu statutul socio-economic $i inteligenta scdzute, cu emotivitatea si st bilitatea, ca si cu autoritarismul. ercet&torii W.H. - Jones, D.W. Russell ‘si T.W. Nickel ari- tau ci studiile mai vechi S-au concentrat numai asu- pra superstitiilor, in timp ce cele de dati mai recent& (respectiv anii '70) indicau faptul cA aceste credinte erau replasate in rindul celor complex cognitive, al celor in fenomene de tip psi, cum ar fi psihokinezi- ile, premonitiile, astro- proiectia etc. Credintele paranormale - conform acelorasi autori - pot fi asociate cu variabile - socio-economic fnalt, nivel Credintele in FENOMENELE PARANORMALE si "LOCUL CONTROLULUI" considerate anterior incompatibile cu ele: statut educational si inteligenta tidicate (Beliefs in the paranormal scale: An objective instrument to measure beliefs in magical phenomena and causes, 1 Sint reduse ca numar studiile Care au investigat telatia dintre locul con- trolului si credintele para- normale. Julian Rotter a ardtat ci exista diferente individuale in perceptia unui eveniment particular ca find o intarire compor- tamentald. Oamenii care au variabila de personali- tate numita locul intern al controlului consider’ c& intiririle pe care le pri- mesc sint o functie a pro- priilor comportamente si atribute. Dimpotriva, oamenii orientati extern, care au un loc extern al controlului, cred c& inta- rirea comportamentala pe care o primesc se afla in miinile altora, in soarti sau noroc. Ei sint convinsi cd sint lipsiti de putere in faa acestor forte externe. Tipul loc al controlului extern, care cred c& propriile com- portamente sau abilitati nu conteazi in fntaririle pe care le primesc, nu vad rostul unui efort sustinut pentru a-si imbunatati , Se indoiesc de nele orientate intern consi- der c& au un control ferm asupra propriei vieti, com- portindu-se fn consecinya. Ele au 0 parere foarte bund despre propriile abilitati, sint mult mai stimulate de mediu, ale cdrui indicii le folosesc pentru a-si ghida comportamentul. RJ. Scheidt a adminis- trat un chestionar de atitu- dini care evalua credintele in fenomenele paranor- male, oculte, pseudostiin- fifice, aplicat fie unor subiecti cu un Q.I. ridicat, fie altora cu un Q.I. scazut pe Internal-External Rotter Scale. Cei orientati spre exterior au prezentat atitu- dini semnificativ. pozitive fata de fenomenele para- normale, spre deosebire de cei orientati intern (Belief fn supernatural phenomena and locus of control, 1973). Analizele sociologice ale deceniului al saptelea au pus in evidenta faptul cA interesul pentru feno- menele paranormale gi Oculte poate servi unor functii neosacre gi oculte, Parapsihologie poate reflecta o respingere a valorilor traditionale gi a modului rational, stiintific de investigare sau poate fi cu promisiunile ocultismului in legitura cu puterile magice capabile si biruie problemele perso- nale. Studiul lui James J. McGarry si Benjamin H. Newberry, despre care va fi vorba in cele ce urmea- za, a avut in vedere explo- rarea a trei ipoteze: a) relatia dintre impli- carea in practicile paranor- male gi locul controlului; b) cresterea implicarii in acest tip de fenomene este asociati cu o crestere corespunzatoare a locului intern al controlului; c) implicarea gi locul controlului interactioneaza fin aga fel incit, intr-o implicare puternica, cre- dinjele paranormale se asociaz cu un loc intern al controlului, iar in cazul unei implic&ri reduse cre- dinjele paranormale sint raportate la un loc extern al controlului. Au fost aplicate trei chestionare: chestionarul de credinje paranormale, care cuprindea cinci intre- bari in legatura cu aspectul spiritual-religios al feno- menelor _ paranormale, cinci intrebari referitoare la valoarea stiingificd sau validitatea fenomenelor paranormale, cinci fntre- bari privind existenta feno- menelor paranormale gi a puterilor psihice gi, in sfirsit, sase intreb&ri fn legitura cu fenomenele paranormale propriu-zise sau cu dezvoltarea capa- citagilor de tip paranormal; un chestionar privind locul controlului, adaptat dupa Lickert si cuprinzind 20 de itemi, ca si un chestionar de atitudini socio-politice, cuprinzind 12 fntrebari de tip atitudinal, construite fn asa fel incit s& puna’ in lumina atitudinile socio- politice ale subiectilor, ati- tudini care acopereau 0 scald de la liberalism la conseryatorism. Subiectii au fost impartiti fn patru grupe: un grup de cititori asidui de literatura psihologic&, citi- tori ce au dat si interprettri in scris unui fenomen paranormal (presupusgi a fi cei mai implicagi); un alt grup de abonati la revista You and ESP, abonati care au completat un ches- tionar, dar nu au putut dao interpretare scrisi unui fenomen de tip psi; lor li s-a trimis chestionarul fara si li se cear4 completarea lui, find ins rugati st pli- teasca taxele postale pen- tru returnarea lui (acestia au fost considerafi pe locul al doilea in ceea ce pri- yeste implicarea); un grup de subiecti care au urmat cursurile ESP (meditatie, parapsihologie, aplicagii ale acesteia in medicin’) gi au fost de acord si com- pleteze chestionarul referi- tor la interesul lor pentru fenomenele paranormale, nedind ins& nici o inter- pretare scrisi unui feno- men paranormal (ei au fost plasati pe locul al treilea in ceea ce priveste impli- carea); un al patrulea grup, cuprinzind studenti ce urmau cursurile de psi- hologie la Universitatea din Kent (SUA): ei au completat voluntar ches- tionarul, dar nu au dat nici © interpretare scris (acest grup avea, in viziunea autorilor cercetarii, nivelul cel mai scizut de implicare in fenomenele paranor- male). Rezultatele studiului au confirmat cele trei ipoteze puse in discutie. Credinta in fenomenele paranor- male a crescut semnifica- tiv, pe masur’ ce a crescut implicarea. La o implicare mare (grupul 1) sau mode- rata (grupul 2), credinya in fenomenele paranormale a fost raportata la un loc intern al controlului. Din contra, la o implicare mica (grupul 3) sau foarte mica (grupul de studengi), a apdrut o tendinyi de aso- ciere a credinjelor paranor- male cu un Joc extern al controlului. De asemenea, studiul a demonstrat ci adepfii credintelor para- normale care sint implicati tind s4 vada Jumea ca find dificila, dar controlabila, in vreme ce subiectii mai pufin implicati o vad difi- cilfi si necontrolabila. Aparitia unui factor de orientare stiintificd suge- reazii ci interesul pentru Parapsihologie fenomenele paranormale nu reflecté neaparat o respingere a rationalului, a modului stiinjific de inves- tigare. Un numar mare de subiecti a fost in favoarea unei analize stiingifice a fenomenelor paranormale. Evident, acestia au inter- pretat fenomenele paranor- male ca fiind putin sau chiar deloc injelese din punct de vedere stiintific, urmind insa a fi clarificate ulterior prin cercetare stiingifica. Pe ansamblu, studiul prezentat a pus in evidengi fapwl ca persoanele care manifest4 credinte puter- nice in fenomenele para- normale nu sint in mod necesar orientate spre exterior. Depinzind de implicarea comportamen- tala, credintele paranor- male nu inseamna ci for- {ele externe, puternice con- troleazi lumea; aceste cre- dinje sint mai degraba pen- tru unele persoane un mijloc de a-si vedea pro- blemele mai putin dificile si mai solvabile. a Doina-Stefana SAUCAN, Institutul de Psihologie al Academiei Romane (Urmare din pag. 15) © Este posibil ca cercetitorul contemporan si vada o dificultate insur- montabila in izolarea aces- tei variabile de personalitate din complexitatea (hitigul) de conduite specific umane. care investigarea tific’, acurati, nu-gi propune izolarea unor vi abile pentru a le reda, apoi, “completate” contextului din care provin? @ in sfirsit, este posibil ca Cercetatorul contemporan 84 vada in studiul conduitei aminrii un proces aminat, apreciind c& inc ne aflim in fazele de “preparare” si “ncircare” in vederea unui demers stiintific ce asteapti 84 se efectueze la “momen- tul oportun”. Poate ca acest ultim rspuns ni se pare cel mai optimist si chiar acoperitor pentru intrebarile ante- rioare. De aceea, articolul de fat se vrea gio invitatie adresat& tinerilor cercetatori de a reflecta mai mult asupra operei [ui Mihai Ralea gi, in special, asupra eseului su privitor la con- duita aminarii. Este vorba, intr-un anume sens, tot de o asteptare, gi anume de acea asteptare pe care Pierre Janet 0 intelege ca “o con- duit& al cdrei obiect consta in a face absenja prezenti si prezenta absenja”. " Psihologie generala interrelatia psiholog - subiect (Il) Ua TELS In numdrul 111995 al revistei am intrat in detaliile relatiei multiplu determinate dintre psiholog si subiect, analist si analizat, incercind sd schitam specificul mecanismului proiectiei a nivelul fiecdreia dintre cele 6 dimensiuni posibile, avind in vedere cele doud instante obiective ale psihismului, egoul constient si inconstientul. omplexele functio- ( neazi in fapt in structuri bipolare: unul este proiectat pe pro- priul ego, celailalt pe o alta persoani, creind o traire emofionala specific’ pro- iectiei si, implicit, o relatie iluzorie, neautenticd. Ast- fel de complexe bipolare explic’ atitudinea de dependenta, paternalism ce functioneaza intr-o mul- time de relafii interumane. Relatia psiholog-su- biect (analist-pacient) poa- te favoriza activarea si functionarea unor astfel de proiectii care vor vicia nu numai autenticitatea rela- fiei, dar vor sta si la baza productiilor proiective consecutive activarii aces- tor continuturi complexu- ale in inconstientul subiec- tului si/sau psihologului: Partea negativa, pe care subiectul, aflat fntr-o pos- turd rigid’, de inferioritate, © proiecteaza pe psiholog, ar fi, de exemplu, com- plexul paternalist ca pere- che a triirii la nivelul eului - celuilalt pol, complexul dependentei. Putem face o diferen- tiere intre proiectie si iden- tificare proiectiva, respec- tiv contraproiectie gi iden- tificare contraproiectiva. Conceptul defineste situa- tia in care o persoand utili- zeaza 0 alt persoana pen- tru a trai si purta/contine un aspect propriu, dar inconstient. Partea proiec- tat din el insugi este re- simfita ca pierduta si ca apartinind celeilalte per- soane. Asociat& acestor fan- tezii incongtient proiectate, are loc interactiunea inter- personalii fn care cealalti persoana este presata si gindeasca, si simt, si se comporte intr-o maniera congruent imagoului pro- iectat: deci receptorul este presat de emitator sa se angajeze intr-o identificare cu un aspect specific, dar neconstientizat (nerecu- noscut ca apartinindu-i). Spre deosebire de concep- tul de proiectie, identifi- carea proiectiva comporté aceasta obligatorie inter- actiune interpersonal. Modalitatea principala de a se elibera din dinami- ca de autointirire a identi- ficdrilor proiective recipro- Ce este obiectivarea. in acest fel putem injelege afirmatia lui Jung cd nu avem nevoie de transfer, ca transferul este un dez- avantaj in relatia terapeu- ticd. Nu transferul ajut® pacientul s4-si reveleze materialul inconstient, dimpotriva poate interfera in procesul de structurare creativa a simbolului. In perspectivat jungiana, analiza inconstientului se centreaza pe interpretarea viselor; in psihanalizi pe interpretarea transferului. Azi, teoria haosului este folosita pentru a stu- dia aceste procese care par atit de complexe incit la 0 prima vedere nu para fi guvernate de vreun prin- cipiu clar definibil, care s4 ls poati fi pus intr-o ecuatie, dar un astfel de principiu - gi numim aici principiul jungian al individuarii - prezint& in realitate o ordine descriptibila prin calculul vectorial si geo- metria asociata lui (Abra- ham, Shaw, 1990; Lan- greth, 1991; Talbot, 1991; Krippner, 1994). in astfel de procese, rata de schimbare a fiecireia din- tre variabilele sau ele- mentele implicate depinde de alte variabile, iar re- gulile ratei schimbirii tre- buie sa fie nonliniare pen- tru ca si poata apirea modelele temporale hao- tice. Cind procesele funda- mentale ale sistemului sint conectate interactiv, ele sint numite sisteme dina- mice. Aceste sisteme subdisciplina este teoria haosului. Pind de curind s- a presupus c4 sistemele haotice tind, asemenea sis- temelor liniare clasice, spre un echilibru stabil, spre un punct fix. Rossi, 1989, vede in amplificarea fluctuafiilor mici un proces care corespunde fntregii deveniri naturale, “de la creatia cuantica a univer- sului din nimicul aparent la... liberul arbitru”. Acest model de abordare si inter- pretare este fundamental diferit de demersu! i Laplace, recognoscil modelul ceasului, ale c&rui misciri, 0 dat% pus in|, migcare, pot fi anticipate de orice inteligenta supe- tioara. Relevanja teoriei hao- sului pentru psihologie a fost observata de William Bevan, 1991, fost prese- dinte al Asociatiei Psiho- logilor Americani: “Cind sugerez cd trebuie si cAu- tam noi modele nu sint pregitit s4 spun precis cum ar trebui s4 fie aceste mo- dele. Ag vrea si vi atrag atentia in mod special asu- pra teoriei sistemelor com- plexe sau, cum se mai mu- meste, asupra dinamicilor nonliniare. Din punctul lor de vedere, stabilitatea modelelor care caracte- rizeaz4 procesele (psiho- logice si sociale) este con- siderat& a fi o consecinj’ a nonliniaritatii lor, ceea ce implict mai departe c& analizele liniare utilizate pind acum sint inadec- vate”. Relatia analiticd presupune, cum am vazut, c& cele doua persoane sint capabile si faci alegeri, s& caute infelesuri, si se angajeze in reflectarea asupra lor insele; realitatea psihologica acoperita de relatia analitica se consti- tuie explicit ca diferiti de determinismul lui Laplace, care presupune ci 0 inteli- genj{ superioara, care cunoaste pozitia si migca- rea tuturor atomilor in orice moment, ar putea anticipa cursul viitoarelor evenimente fizice si umane. in terapia analitic’, predictia si controlul nu constituie scopurile majore ale relatiei interumane, in schimb interesul, asema- nator teoriei sistemelor dinamice, se centreazi pe natura legica a sistemului, tespectiv individuarea. Fenomenele psihice des- crise anterior sint atit de complexe gi atit de creati- ve incit comportamentul lor nu poate fi definit in cadrul iluziei laplaciene a | predictibilitatii determi- niste. In schimb, se relevi subiacent principiul orga- | nizator, ale carui armonie gi frumuseje definesc natu- | ra umand, Dificultatile care apar- in relatiei terapeut-pacient si care suferd uneori o complicare deosebitd inter- vin datorita activarii gi proiectarii reciproce a unor continuturi de care ambii sint foarte putin constienti. Ceea ce de multe ori a condus in terapia clasica psihanalitic’ la esec este tocmai incercarea de a sistematiza intr-un mod determinist liniar datele situatiei problematice, in masura in care nu avem asupra variabilelor care actioneaza. Se introduce astfel 0 ordine falst, se proiecteaza 0 rationalitate ingust’ asupra unui cimp fenomenologic care face parte din sistemele deschi- se. Efortul de mai bine de un secol de a folosi modele - editura anima rationale de tip liniar in studiul unor experiente umane complexe gi “cre- ative” a condus la rezultate nesatisfacatoare, partiale prin unilateralitatea abor- darii, prin grile organizate prea uni- voc determinist pentru a cuprinde armonia gi fluc- tuafia viului. Psihologia analitica este cea care are nevoie de aceast{ nou’ metodologie de studiu in misura in care este 0 cercetare fenomeno- logic’, ce are o herme- neutica speciala menita clarificarii ingelesurilor, continuturilor, cregterii/maturizarii constiintei si psihismului individual. a Lector dr. Mihaela MINULESCU, Universitatea Bucuresti BON silane —— DE etic APARUTE LA ” Pretul cértilor la editura este cu 25% mai mic decit cel din libraril Plata se va face prin ramburs, la prejul de editurd al c&rjlor, la care se vor aduga cheltuielile postale Psihologie medicala Se spune cd lui Picasso i s-a cd portretul “Gertrude Stein” nu Maen cnr Onoe cu modelul, observanle care celebrul pictor ar fi rdspuns: “Nu-i nimic, ya semdnal”. Raspunsul dovedeste o bund cunoastere a isih roe asteptarile, credintele si convent iei umane, fntrucit realitatea psihologicd este o realitate construitd, in Soale se constituie intr-un “cadru de Taree important (M. Sherif). Mai mutt, sint situatii in care asteptdrile si atitudin cu privire la un obiect, unei“realitdti ile noastre forteazd real obiectivd sd li se conformeze, Dacd, item afirma existenta unui “lucru in sine” (Kant), a 9 constructie, nu are o existentd ce cred actorii ce se relationeazd cd estel ' ordinul 1” ay 0 relatie este doar ins 3 ed este ceea DIAGNOSTICUL PSIHIATRIC predictie ce se autoimplineste elatia terapeuticd Ree 0 relatie so- ‘ial’ deosebit de complex4, intrucit anga- jeaz& oamenii intr-un moment fn care fgi pun intrebari fundamentale in legafura cu ei ingisi, cu persoanele semni- ficative din jur, intrebari cu privire la viatd si moarte; ei vin nu numai cu intrebari, dar si cu raspunsuri, sperante, asteptari, si toate la un loc alcituiesc o realitate psihologic&, terapeutul trebuind s& lucreze cu ea. Aceast& _realitate complex primeste de cele mai multe ori un nume, o etichet&a gene- rala, simplificatoare, cu puteri prescriptive pen- tru tofi actorii sociali pe care fi implica - eticheta diagnostica. Intrarea fn rolul de bolnav psihic este medi- ati de eticheta diagnos- tic4. Dincolo de proble- mele teoretice, asupra cArora nu insistim, o observatie simpla este importanta in materie de psihoterapie: elementele esentiale pentru stabi- lirea diagnosticului apar firesc in cadrul convor- birii initiale, axata, de la inceput, asupra fina- litatilor de ordin tera- peutic si, de aceea, nu este nevoie de o fazi formala dedicat evalu- Sri diagnostice. O astfel de etap& cu scop strict diagnostic “se traduce, mai ales pentru pacientii mai gravi, intr-o proce- dura de invalidare (sublinierea autorului) care poate, ulterior, s& ne faci munca foarte dificila” (Cancrini, 1993). Demersul diag- nostic poate invalida agsteptarile pacientului, etichetele diagnostice anterioare, reprezentarile despre problemele sale, activind astfel rezistente. In plus, procedurile de diagnostic utilizate in psihiatrie si psihoterapie pol crea distante gi nive- luri ierarhice fntre tera~ peut si pacient, primul sAnitos, al doilea cu nevroz; Etichetele diagnostice reduc ~ ir multe cazuri — pacientul la o suma& de simptome, depersonali- zindu-I: el nu-mai este domnul (doamna) X, ci “nevroza” de la patul Y. Noi toti utilizim obiecte- le ce ne inconjoar& con- form etichetelor lor, la fel si personalul medical cu “obiectele” ce le are in grij&; iar pacientul se va comporta conform as- teptirilor induse de eti- cheta nosologica ce-i es- Psihologie medicala | te aplicatt, in acest sens trebuie ineleas4 afirma- fia: “...a pune etichete pentru a clasifica pacien- fii poate pereniza tulbu- ririle” (Godin, 1992). “Cel ce accepta ipoteza aisbergului, gi-si stabi- leste scopul fn conse- cinti, va provoca proba- bil un efect Rosenthal”, spune Watzlawick ( Watzlawick gi colab., 1975). Cu alte cuvinte, terapeutul ce pune o eticheta diagnostica in baza unor simptome va avea tendinta ca in rela- jiile cu pacientul s& induc acestuia toate comportamentele.asoci- ate etichetei diagnostice credinfele diagnostice ale terapeutului se trans- forma in “predictii ce se autotmplinesc” (Rosenthal). Eticheta diagnostic ofera o imagine statica asupra problemelor paci- entului, afecteazi ima- ginea de sine a acestuia gi blocheaz4 valorifi- carea resurselor exis- tente. Un bolnav “depre- siv” nu este totdeauna depresiv, are momente cind comportamentul su este normal, adecvat situatiei, sau cind depre- sia sa este pe deplin justificaté. de eveni- metele traite. Or, etiche- ta diagnostica impiedicd gi pe pacient gi pe tera- peut s& sesizeze acest fapt si prescrie ambilor roluri ce perpetueaz& simptomul. Echipa tera- peutic’ de la Milano (Palazzoli, Cecchin, Boscolo gi Prata), sesi- zind acest aspect, pro- pune fnlocuirea afir- mafiei “este depresiv” cu expresia “se compor- ti ca un depresiv”. Inlo- cuirea lui “este” cu ver- be precum “arata”, “pa- te”, “devine” gi “se comport& ca si cum” promoveaza credinta (speranta) cd aceste comportamente — sint temporare: gi supuse schimbarii (Walter si Peller, 1992). In acest context, cred c trebuie apreciata gi schimbarea in ghidul de diagnostic psihiatric — D.S.M. III — a terme- nului de nevroz& cu cel de tulburare. Acest ultim termen micsoreaz asi- metria relatici dintre pa- cient si psihoterapeut promovata de eticheta diagnostica de nevroza, facind din persoana cu “tulburiri” (probleme) 0 persoani ca oricare alta. Cine nu are sau nu a avut probleme? a Lector. dr. Jon DAFINOI, Universitatea “ALI. Cuza”-lasi - Ce gen de amor aveti? __ (Daca aveti.) Cu 0 doza.buna aT viata ar pdrea atit de veselal In timp ce unii rid de orice, altii nu isi exercitd simtul umorului decit in detrimentul aproapelui. Dumneavoastrd folositi umorul ca 0 armd sau pentru a va exprima bucuria de a trai? Nu alegeti decit un singur raspuns. din’ tre cele patru variante disponibile, afe- _Tente fiecarei intrebari: acel raspuns care v4 place cel mai mult (sau care va dis- place cel mai putin, dupa caz). 1. in timpul unei serate descoperiti, cu oroare, ci gazda poarté imbrica- minte la fel cu a dumneavoastra. QO a) va faceti c& nu vedeti nimic. Q b) va strecurati, asteptind ocazia de a pleca pe furis; Oc) va-adresati gazdei cu veselie, feli- citind-o pentru bunul siu gust; Q d) va spuneti: “Este exact ca a mea, numai ca mie imi std mai bine!”. 2. Dintre afirmatiile de mai jos, care corespunde cel mai bine modului dumneavoastra de a fi? Q a) umorul poate fi o arma incredibil de periculoasa; Q b) umorul nu are tabuuri; Q c) uneori, umorul ajuta la disimularea sentimentelor; Q d) umorul ae sensibilitacen nu fac niciodata casi but 3. Daca ati fi copil, trebuie si recunoastefi ci afi fi mai curind: Q a) rezervat; b) vesel, de viagt; Q c) zburdalnic; d) dezgheyat. 4. Daci afi avea o cisuti de vari la tara, cum ati descrie aceast situatie? a) “linistea mea sufleteasc&”; ( b) “ultima mea locuinta”; Q c) “mi-am atins scoy O d) “gata, imi ajunge!”. 5. Ce fel de glum’ “tare” pete tolera? Q a) sa ungi receptorul telefonului cu crema de ghete; 1b) s& pui in echilibru o caldare cu ap deasupra unei usi intredeschise; c) sd conduci masina printr-o biltoact pentru a stropi trecatorii; 2 d) s& lipesti figii din plastic, imitind tabla zgiriata, pe o masind nou-nouti. 6. Cel mai bun prieten al dum- neavoastra vi se lamenteazi, in urma unui esec in dragoste. Ce fi spunefi? © a) fi sugerati mai mult discernimint in alegerea partenerei; Q b) ascultati, incercind s4 va amintiti de cite ori v-afi gasit in aceeagi situatie; O c) ii amintiti ci trebuie si incerci pen- tru areusi; . Gd) spuneti cuvinte de consolare, evocind aucone antes sexului opus in dragoste. 7. Vecinul dumneavoastri vi de- ranjeaza in fiecare noapte din cauza sforditurilor. Ce faceti? O a) fi strecurati pe sub usa un pliant cu tratamentul ce trebuie urmat impotriva sforditului; O b) amplificati zgomotul gi lipiti incin- tele acustice de peretele care vi desparte; Q c) dac& mai continua, faceti o recla- matie la politie; Q a) il invitagi la un pahar, unde fi faceyi cunostinti cu un prieten de-al dumnea- voastri, medic ORL. 8. Daca trebuie si participati a un bal mascat avind ca tema secolul al XVIII-lea, cel fel de costumatie ati alege pentru a vi deghiza? Q a) ca un tigan nomad; Q b) ca un marchiz; Q c) ca un cosmonaut; © d)caun pring oriental. 9. Unul dintre prietenii dumneavoa- stra suferi de o gelozie bolnavicioasi, motiy pentru care va decideti si-1 “vac- cinati” impotriva ei, Cum ati proceda? Qa)fi telefonati si Anchideti imediat dupa ce fi au: Q b) fi trimiteti sotiei ‘sale, sub anonimat, fori; O c) fi oferiti “Drama geloziei”; Q d) agatati de sifonierul sofiei sale, la vedere, un bluzon birbiitesc uzat. 10. Care ar fi cea mai mare catas- trofa petrecuta in ajunul plecarii intr-o vacant mai indelungata? Q a) defectarea televizorului; O b) furtul masini proprietate personal; Qc) decesul unei rude indepartate, la a carei inmormintare trebuie sa participati; Q d) blocarea circulatiei pentru buna desfasurare a unei intreceri sportive. = TI. Care dintre aceste calititi va lipseste cel mai mult? Q a) generozitatea; Q b) spiritul de analiza; Q o) atentia distributiva; © ) autocritica. 12. in timp ce va aflati la restau- rant, chelnerul Va servegte un vin cu un usgor iz de butoi, degi fusese gustat in prealabil de unul dintre comeseni. Ce faceti? (4 a) promitefi s& oferiti,un tratat de enologie prietenului care a degustat vinul; Q b) va exprimati regretul, cu voce ridi- cat, ci un vin delicios este servit int-un pahar ce a pastrat respectivul iz de butoi; 2 c) puteti renunta, fara regrete, s4 gus- tati vinul, deoarece va interzice medicul; ( d) cu putin’ api minerala nu se va mai simi izul. T3. Pe strada, un trecitor se impie- dic si se tntinde cit este de lung. Cum reactionati? © a) nu reusigi si va abyineti si izbucniti in ris; Q b) ginditi: “Daci eram eu, m-as fi simtit ridicol!”; Qc) zimbind de aceast4 intimplare, va urmati drumul lini§tit; Q d) ginditi: “Ce prost!”. 14. Anumite glume nu va fac deloc si ridefi, si anume despre: O a)religie; (Q b) sex; Oc) moarte; d) straini. 15. Cu ocazia aniversirii dumnea- voastra, prietenii v4 oferA un citelus: O a) fericire! Ati visat totdeauna s4 aveti un mic companion; ie Q b) angoasa! “Va trebui si ies in fiecare seard s& plimb intrusul!”; Q c) oroare! “Nu pot sa refuz, deci adio mocheta mea din lind pura!”; Q.d) incredulitate! “Oare chiar gin la mine prietenii mei?”. 16. Personalititile au deseori umor, Winston Churchill considera ci secretul unei longevitiifi exceptionale este: Q a) whiskyul gi figirile zilnice; b) intrecerile oratorice; Q c) absenta sportului; Od) bucuria de a picta. 17. La serviciu, un coleg orga- nizeaza o masii de adio. Ce fel de cadou credeti ca este cel mai potrivit in ase- menea situatie? Ga) un ceas desteptitor, deoarece intirzie mereu la serviciu; Q b) un abonament la un club de gimnas- tic, deoarece are citeva kilograme in plus; Qc) o adeziune la un club de intilniri, pentru ci ji lipseste stabilitatea afectiva; Q d) un anung gratuit pentru cautarea unui loc de munca. 18. Sinteti bucuros ci puteti urmiri’ca toat& familia, in sfirgit, fil- mul de duminicd seara, dar vi sosesc prietenii, in mod inopinat. Ce faceti? @ a) fugiti in baie pentru a imbrica un halat si ramineti pentru a face un dus; Q b) le dati de infeles ca sinteti foarte simulind 0 bucurie pe itis Od) prieteniii dy. sint bineveniti oricind. 19. Mergind la o petrecere la pri- etenii dv., va impiedicati de covor si ci- defi cu zgomot. Ce facefi in acest’ situatie? Q a) simulati c& va doare pentru a inceta risetele celorlali; Q b) va ridicati surizdtor, ca un judoka experimentat; (2 c) spuneti c& ati avut abilitatea de a evita risturnarea mobilei din apropiere; Q d) va ridicati cu obra} tunind si fulgerind, in sinea dumneavoas- tra, impotriva covorului. 20. Ce nume afi alege pentru iah- tul dumneavoastra? Q a) “Banii aduc fericirea”. (4 d) “Oragul luminilor”. 21. Care mesaj telefonic ar fi cea mai bund introducere pentru robotul dumneavoastra? 1 a) “Desigur, sinteti la X. Pacat, eu nu sint acolo!” b) “Alo, da, bund ziua... bine, nu sint acasi!” ‘4 c) “Daca doriti intr-adevir si vorbiti cu mine, v4 va trebui mai multd perse- verentii!” ‘4 d) “Alo! Acest tip de robot telefonic nu inregistreazi decit semnalele pozitive. Multumiri anticipate!” 22. va stingherit daca: Cum?... Ei simfifi intr-adevar a) la nigte cunostinge, virsati pe noul dumneavoastra costum alb un pahar cu suc de tomate; ‘4 b) cu ocazia unei cisatorii, in calitate de martor al unuia dintre miri, ajungeti cu intirziere si intrati in biseric’ insotit de un groaznic scirffit de ug’; ‘4 c) copilul unor prieteni, aflat in bratele dumneavoastra, vi ud’ imbricimintea; 2 d) in timp ce luagi masa cu niste pri- eteni, simgiti cA vecinul dumneavoastra va face semn insistent din picior, dar cind va SR ee ae tidicati, observati ci pantalonul fusese facut flenduri de cfinele gazdei. 23. Calititile cirui animal dotat dorifi si le aveti dumneavoastra? Q a) cimpanzeul; Q b) delfinul; Q c) vulpea; Q d) vulturul, 24, Aflat singur pe o insula pustie, pentru a va petrece timpul, ce afi dori mai curind sii avefi? Q a) un telefon pentru a asculta mesajele de pe robotul dumneavoastra, Q b) citeva mii de secvenje din “Camera ascunsi”; Q c) integrala pieselor lui Molidre; | Q d) un papagal pe care s fl invaqayi | injuraituri. 25. Ce vise pare cel mai insu- portabil la sexul opus? O a) platitudinea glumelor! Q b) infumurarea nejustificati; Gi c) perseverenta in greseala; Q d) umorul prostesc. Realizati totalul pentru fiecare simbol ales, conform tabelului, dupa care selec- tati valoarea maxima dintre cele patru rezultate partial calculate. In functie de simbolul aferent maximumului obtinut, citifi raspunsul corespunzator majoritatii acestui simbol; daci obfineti acelasi maxim pentru mai multe simboluri, inseamna ca genurile de umor aferente simbolurilor egal-majoritare va caracte- rizeaza in aceeasi masurd, Ce gen de umor aveti? MAr>UMAAZ Simbol majoritar; Aveti un umor subtil. Glumiti cu placere, dar fntr-un anumit context parti- cular, de preferinta intr-un mic grup in care aveti ca martori doar persoane apropiate. Pentru dumneavoastr4, jocul de cuvinte este 0 aventura delicioasd si ten- tant, dar pe care pudoarea vi impiedic’ S-O traiti fir reticengi. Nu duceti lips de umor, ci mai curind de incredere in sine. Pugin mai multd incredere in dumnea- 37 voastra v-ar da ocazia, fara indoiala, de a Chiar daca nu o ardtati totdeauna, savu- | tati fara retinere glumele altora. Vivacitatea spiritului dumneavoastra si a simfului decelarii nuanjelor v4 permit si va bucurati mai mult detit alyii. Totusi, niciodata nu veti putea sd rideti din orice. Pentru dumneavoastra, micile si marile mizerii ale lumii sint subiecte care ramin tabu. Cea mai nevinovaté gluma cu privire la aceasta vi s-ar prea totdeauna de prost gust. ‘Simbol majoritar: & Aveti un umor spontan. Va place sa rideti si s faceti pe alti s& rida, dar numai atunci cind doriti dumneavoastra. Aveti simful umorului, in cea mai mare parte a timpului, in stare latenti, oricare ar fi circumstantele vietii. In citeva cuvinte, atenuati dramatismul sau sub- liniati frumos 0 situafie in care va aflati, caci sensibilitatea de care dati dovada nu va permite si faceti rau altora. Nu vor iesi niciodata din gura dumneavoastra cuvinte ucigase, gratuite, pentru simpla plicere de a amuza anturajul. Cu toate acestea, aveti zile “cu” st zile “fara”! Cind pri- etenii dumneavoastra se angajeazd in duelul cuvintelor lansate unul dupa altul, acestia au tot interesul de a se asigura ci avefi o zi buna. Daca nu, cu atit mai rau pentru @i, deoarece se expun la una din acele teribile bruftuluieli pe care o pregatiti in secret. Din fericire, aceste momente sint totusi foarte rare. Simbol majoritar: ¥ Aveti un umor caustic. Aveti lumesc este de ris, Nici © ocazie, nici un tabu nu va impiedicd. Doar banalitatea si vulgari- tatea va descurajeaza definitiv. Jocurile de spirit v4 atrag. Atentie, totusi, simtul critic va face citeodata de temut pentru unii. S4 nu aveti incredere in cei gelosi: umorul v4 ajut foarte bine s& iegiti din orice situatie cu abilitate si pricepere, ceea ce fi face pe unii invidiosi. Simbol majoritar: # Aveti un umor tandru. Umorul este pentru dumneavoastra o calitate aprecia- bila, dar cu o singur4 conditie: ca acesta sa fie exercitat la distantd, pe 0 scend sau pe un ecran, de exemplu. Neavind impre- sia c4 sinteti vizat, apreciati jocurile de cuvinte si bufoneriile la justa lor valoare. In schimb, in viata de zi cu zi, apreciati foarte putin spiritele, ‘glumele care “zgirie”, zeflemeaua. Cind nu sinteti direct in cauzd, va puneti in locul “vic- timei” si clwar suferiti pentru ea. Fara indoiala, prietenii dumneavoastra stiu ci trebuie si va trateze cu prudent’, pentru a | nu va rani inutil. Destindeti-va putin. \-ar fi de ajuns putina serenitate pentru a profita de umorul celorlalfi, oricare ar fi circumstantele, si pentru a injelege c& arma Cea mai bund de a te apira este si va fi totdeauna risul. a Traducere si adaptare: Corneliu TOCAN, Iulia DUMITRIU RUMUL CEL MAI SCURT GATRE INFORMATIE umor din abundenti, incit uneori i! D cei din jurul fas eae! se 74 W RAD 0 : ELTA ; inreab& dact nu intrecesi misura. MV Bucuresti, Ploiesti si Valea Prahovel Exersati umorul putin in maniera Z, fi : unui caricaturist. Spiritul dum- | AW, A OSS FM neavoastré Caustic si ochiul A scrutitor vA ajut& si descoperiti, mai repede decit aljii, slabiciunile unui comportament sau aspectul grotesc al unei situafii. Nimic nu pati “CONSTANT! O'GAMA COMPLETA DE SERVICII PROM TEL. (01) 631 73 89 *** FAX (01) 311.3432 ii i A CL OE Psihologie sociala SRR At Numarul special (iulie-august 1994) al reyistei La Recherche este consacrat abordgrilor moderne ale memoriei. Intre acestea, perspectiva “constructionismului social” ni s-a pdrut cea mai actuald, latd motivul pentru care ne-am propus sd prezentdm cftitorilor revistei noastre studiul semnat de Michael Billig si Derek Edwards, reputati psihologi englezi, autori ai unor lucrari de referintd in domeniu. Constructia sociala - amemoriei entru unii psihologi, memoria nu se reduce numai la codificare si stocare, ci este, in primul rind, o activitate sociala, care depinde de vorbire si se construieste in relatie cu alti indivizi. Parinyii isi invati copiii ceea ce poate fi memorat; astfel, fi socializeaza si, in acelasi timp, le transmit un trecut. In acelasi fel, comemo- rarea unui eveniment familial sau National da ocazia participantilor de a-si manifesta apartenenta la un grup si de a rememora colectiv, “{mi voi aduce intot- deauna aminte”, spune o tindri, vorbind despre ciistitoria pringului Charles cu printesa Diana si descri- ind in cele mai mici amanunte ce a facut atunci. Parintii i se altura cu propriile lor povestiri si toti glumese gi vid evo- cind amintirile din acea zi. Ce fac oamenii cind relateazi evenimente din trecut, ca aceasta tinara si parintii ei? Raspunsurile psihologilor nu sint una- nime. Pentru psihologii cognitivisti, memorarea presupune un anumit nu- mar de operatii mintale (U. Neisser, 1982). Astfel, experientele personale ale cisatoriei regale sint, mai inti, codificate gi stocate in memorie, apoi conser- vate pentru a nu se sterge, inainte de a putea fi regasi- te prin recurgerea la meca- nisme cognitive speciale. Pentru un numar din ce in ce mai mare de psiho- logi, aceasta descriere curenta a cognifiei nu este totusi satisfacdtoare, nu pentru ca ar fi falsd, ci pentru ca nu reuseste s4 surprind’ ceea ce fac efec- tiv oamenii cind rememo- reaz& trecutul. Cind tinara declara: “Imi voi aduce intotdeauna aminte”, ea nu face decit si regdseasc’ 0 reprezentare stocata in memorie. Ea nu numai ca rememoreaza evenimen- tele, ci se pronunyi, de asemenea, asupra viito- tului; iar-ea vorbeste des- pre trecut si viitor astazi, in momentul prezent, interactionind cu parintii ei. Impreund, ei recon- struiesc evenimentele ace- lei zile memorabile. Activitatea de recon- structie a evenimentelor este cea care intereseazi pe psihologii adepi ai “constructionismului social” — printre care se numira si autorii acestui atticol — si care, de mai bine de zece ani, se opun influentei paradigmelor pe care le socotesc ca fiind prea cognitive. Pentru ei, gindirea este o activitate social: procesele sociale influenjeazi modul in care gindim ceea ce gindim, ca gi contextele in care gindim. Tinira interac- fioneazi cu parintii sai cind, impreuna, isi amin- tesc de 0 zi care, pentru ei, ca si pentru alti, este “memorabila”, fiind vorba despre © zi in cursul cireia natiunea englezd a come- morat (adici a rememorat colectiv) trecutul gsi pre- zentul regalitagii. Abordarea construc- fionisti se opune asadar curentului principal al psihologiei memoriei, ale cirei baze au fost puse de psihologul german Her- mann Ebbinghaus, la sfirsitul secolului al XIX-lea. Experientele sale permiteau determinarea cantitaigii de informatii noi Ceremonia citsa ce puteau fi tratate, afectate sau nu de memo- rrile anterioare, de uitare etc. Daca interesul lui Ebbinghaus se concentra in primul rind asupra itelor memoriei, alti psihologi au incercat, ulte- rior, si inteleagd meca- nismul transformari mulilor externi in amintiri Acum mai bine de saizeci de ani, psihologul englez Frederick Bartlett a evi- dentiat faptul ca, inainte de a fi stocate, informatiile ce ne parvin sint tratate sau modificate si ci amintirile noastre nu sint simple copii ale perceptiilor. Pe baza cercetirii experimen- tale, F. Bartlett a stabilit ca oamenii nu isi amintesc cuvintele exacte ale unei povestiri, ci retin informa- tiile sub forma unei sche- pric pringului Charles cu prinjesa Diana me (“schéma d'histoire”) care le este proprie si la care adauga adesea ele- mente care lipseau in ver- siunea original. Astazi, psihologia cognitiva are drept obiect, in primul rind, tratarea informatiei atit de cdtre oameni, cit si de citre ordinatoare. Cer- cetatorii elaboreazi mode- le cognitive sofisticate, pentru a descrie meca- nismul stocarii informatiei in memorie, sub forma de “schema”, de exemplu, modul in care se poate avea acces la aceste sche- me, precum si modul in care ele filtreazi noile informatii care pot intra in sistemul memoriei. Aceste modele ale memoriei au dou’ caracteristici comu- ne. In primul rind, ele de- scriu memoria dintr-un punct de vedere pur indivi- dual, avind drept obiect fe- lul in care individul izolat recepteazt, codifica si fememoreaza informatia. In al doilea rind, codi- ficarea si memorarea sint considerate procese mintale interne. Psihologii expe- rimentali controleaza sti- mulii la care sint expusi subiectii, de exemplu silabe fara semnificatie, ca in ex- perientele lui Ebbinghaus, gi observa r4spunsurile acestora pentru a afla dacd memorarea este sau nu reusita. Pe baza acestor date, ei elaboreaz4 ipoteze Pprivitoare la procesele mintale care leaga stimulii de raspuns. Aceste modele de tratare a informatiei se fondeazii pe presupunerea ce pare ci tine de simtul comun, dar pe care adeptii constructionismului social 0 contest4 — ci memoria este un proces ce isi are sediul in capul individului. Criticile estimeazi ci psihologia cognitiva loca- lizeaza gresit operatiile memoriei, sau cel putin operatiile unei importante proportii a activitayii memoriei umane. Fa ofera, probabil, o bund explicatie a memoriei spontane a perceptiilor, de exemplu, a modului in care recu- noastem o fizionomie sau niste obiecte. Dar gi ani male precum sobolani pisicile sau gitinile au al litagi asemanatoare: ele | pot, de exemplu, sd recu- ologie so noasca unele situatii care le sint prezentate. Totul ne indreptajeste si credem ci mecanismele care intervin in acest tip de capacitatr sint programate genetic. In esenti, memoria umané functioneaza foarte diferit si ne distinge de toate celelalte specii. Pen- tru animale, amintirea este legaté de o experien{& directa: numai ceea ce a fost anterior codificat de catre simquri poate fi rememorat. Fiintele uma- ne, in schimb, pot s4-si aminteascd de un trecut a carui experienti direct nu © au, ci care le este trans- mis de catre generatiile precedente. O varietate infinita de practici sociale fi ofera omului ocazia de a-si aduce aminte, Ritualuri formale, ca -paradele militare sau sarbitorile nationale, permit mem- brilor unei societiti sa rememoreze colectiv, sa “co-memoreze” trecutul lor. Exist, de asemenea, si amintiri mai personale: 0 aniversare a cisdtoriei, de exemplu, sau activitatea cotidiana a memoriei (a-ti aminti sa trimiti o scrisoa- re sau s pui sare in min- care etc.). Memoria umana $i viata sociala sint unite prin legdturi indisolubile, cum spunea psihologul rus Lev Vigotki (1978). Un punct de vedere aseminator fusese deja avansat de filozoful de ori- gine austriaci Ludwig Wittgenstein in anii 1960, care susfinea ca nu existé un singur mod de a-fi aminti, c& nu existé o activitate unica numita “memorie”. Putem fi mai multi pentru a evoca amin- tirile “nuntii regale” sau pe cele ale vacantelor fami- liale. Dar altceva facem cind ne amintim, de exem- plu, drepturile noastre legale sau cind incercim s& nu uitim a-i multumi gazdei noastre pentru 0 seara agreabila’. Din punc- tul acesta de vedere, al constructionistilor soci: memoria, ca si gindirea nu sint procese interioare. In loc si facd- speculatii asupra a ceea ce se petrece in capul unei persoane, acestia observa din exte- rior ceea ce se intimpla, in ce activitai se angajeazd oamenii cind apeleaza la memorie sau cind gindesc. Constructionistii sociali noteazi ce face sau spune, de exemplu, tintra la care ne-am referit, cind sustine in fata paringilor cf nu va uita niciodata nunta regala. Reiese deci ci memoria umand este mai complex4 decit ar lisa s& se banu- iasca tratarea listelor de silabe fara sens folosite de Ebbinghaus. sic activitatea ei este legat de contextul in care are loc. ll (Continuare in numeirul vittor) Traducere si adaptare: Radu GARMACEA, student Universitatea Bucuresti ah d2 Psihodiagnostic eee Exercitarea influentelor educative asupra copilului presupune nu numai cunoasterea particularitatilor sale individuale, ci.si a mediului in care a crescut si a celui in care trdieste in prezent. Dintre elementele de mediu, un rol important in educarea copilului i! are familia. de dimensiuni obignuite -(coala de scris) si fi spune: “Tu stii povesti? Acum yom compune una. Imagi- neaz4 un vrajitor care vine gi transforma toate persoa- nele dintr-o familie. Tu deseneazi ceea ce se petrece!”. Se poate incura- ja subiectul faird a-i sugera. Cunoasterea universului de viata al copilului elatiile intrafami- Re. prin repetabili- tatea lor zilnica, exercita 0 puternica influ- enja asupra dezvoltarii si comportamentului mem- brilor familiei. Investiga- Tea directa si la un moment dat a acestora este dificild. Un instrument util in acest scop il constituie metodele expresive. Intre acestea un loc aparte il ocupa Testul familiei, folosit de mai bine de patruzeci de ani de ciitre specialisti. Studii cu acest test au fost efectuate de multi cercetatori, print- ‘re care Louise Duess, Madeleine Thomas, Lou- ise Despert, Minkovska, Porot, Hulse, Reznikoff, Cain, Gomilla, M. Flury, Nelly, Stahel, Louis Cor- man, Borelli-Vincent, Luitgard Brem Gaser gi altii. Variantele Testului fa- miliei pot fi grupate astfel: 1, Deseneaza familia ta; 2. Deseneaza o familie oarecare; 3. Deseneazi o familie transformata. Varianta “Familia fer- mecata”, ce urmeazi a fi prezentata fn continuare, se incadreaza fn cea de-a treia grupa. Are ca autori pe Marta Kos si Gerd Biermann gi a fost publi- cat in 1973 de Editura Ernst Reinhardt din Miin- chen, ‘sub titlul “Die Verzauberte Familie”, iar fn 1977 de Editura Cen- truilui de Psihologie Apli- cata din Paris, sub titlul “La famille enchantée”. Examinatorul poarta 0 discutie cu subiectul, prin care fi cistigd increderea si fi stimuleazd imaginagia. Apoi ii ofera o foaie alba fn timpul probei se observa subiectul si se noteaz toa- te manifestarile acestuia. Toate ezitarile, stersitu- tile, reluarile, mimica, ati- tudinea corporala, ges- turile au 0 mare impor- tanta, Dupa ce a terminat desenul, i se solicita sa precizeze cine sint persoa- nele desenate si ce virsta au. Astfel, aflam daci a desenat propria familie sau alt{ familie. Se mai notea- z& ordinea in care au fost, desenate personajele gsi simbolul prin care au fost reprezentate. Apoi i se propune sa alcituiascd o povestire cu imaginile din desen, Subiectul mai este intrebat in ce animal ar dori si se transforme si de, ce, precum si in ce animal nu ar dori si fie transfor- mat si de ce nu ar dori, Criteriile formale de interpretare a desenului sint urmitoarele: organiza- Tea spatiului, raporturile de mirime, ordinea in care sint desenate personajele, valorizarea sau miniaturi- zarea graficd; toate acestea permit relevarea aspectelor proiective. Schema de diagnostic utilizata in clinica pune in evident dependenta tipica a reactiilor-psihosomatice si afectiunilor somatice ale copilariei de stadiile evo- lutiei pulsiunilor si Eului (Supraeului) copilului si adolescentului: @ Stadiul oral ~ fixagie orala/agresivi- tate oralA; ~ simbiozi mama - copil/angoasa de separare; - tulburari intension- ale/carent& afectiva pre- coce/carenta afectiva prin risfat/depresie/autism; ~ wlburari de somn/in- gimfare/ritmie/onanism; ~ anorexie/vom4/, ulcer, obezitate; - eczeme. @ Stadiul anal - inhibifie/tulburari de limbaj/mutism; - ticuri/agitatie psihomo- torie/miscari convulsive; - enurezie/encopre- zie/constipatie/colit’; ~ astm, ®@ Stadiul falic * - conflictul Oedip (angoasa de castrare, do- ring sexual); rerie/agresivitate/ge- lozie; - angoasa nevrotica/fo- bie de animale; - convulsii afective/vo- ma/cosmaruri/somnambu- lism: @ Stadiul de latenta ~ dificultaqi de scolari- | zare/dislexie/fobie scola- rW/chiul; - angoasi nevro- tic/distonie vegetativa; - incapacitatea de a sta- bili relatii cu alii (min- ciuna, furt, vagabondaj). @ Pubertate - crizi de identita- te/difuziunea identitatii/to- xicomanie/tentativa de sinucidere; ~ anorexie nevrotic’; ~ perversiuni; - distonie vegetativa (nevroza cardiac’, sindrom. respirator nevrotic); ~ abandon (criminalita~ te). @ Tulburari de natu- ri organica primar ~ imaturitate cerebrala (intirziere in dezvoltare, debilitate); , - leziuni cerebrale (pre- natale, perinatale, postna- tale); . - tumori cerebrale/epi- lepsie; z - tulburari endocrine (intre altele, nanism, gigantism, hermafrodi- tism); - malformatii; ~ afectiuni cronice. @ Nevroze sociale - familii de alcoolici; - familii de schizo- freni/copii maltratati/pa- rinti divortati/familii de refugiati; - gemeni; - traumatisme dobindite (accidente, delicte sexu- ale). Aplicata copiilor din colectivitati scolare nor- male, noua varianté a Testului familiei isi relevi calititile diagnostice si in planul activititii instructiy- educative. Testul “Familia fermecata” este foarte util pentru cunoasterea mediu- lui in care traieste si creste copilul, deci a universului sau complex de viata, cu scopul de a-] putea intelege gi ajuta in vederea maxi- mizirii sanselor sale. il Cercetitor stiingifie Eugenia TUCHENDRIA, Institutul de Sanditate Publica si Cercetiiri Medicale lasi js Conditiile not generate de | perioada de tranzitie de la econo- mia centralizata spre 0 economie de piatd lanseazd spre domentul managementului resurselor umane solicitarea de promovare a indi- | vizilor caracterizagi prin spirit | inventiv, intreprinzétor, sensibiltate | Ja niow, flexibilitate, ropiditate in | uarea deciziilor, capacitate de | asumare a risculul $f responsa- | bilitate pentru solutii inedite etc. | Procesul devenirii umane, al dezvol- | tarit personalitdgit cere, fh contextul | adaptari sale Ja, conditile existente, structurarea i restructurarea unor | p8aern-uri de personalitate, dezvol- | torea unor trésdtun! not, modificarea sau renuntarea la acele atitudini j care se pot constitul Jn factor frena- | tori ai afirmdri umane, Cine sd ofe- | re soliti, pe ce cdi $I cu ce metode | 50 Se stimuleze si faciliteze acest | proces de restructurare si actualiza- | re a individualitdgil in noile condigi? nticipind solicitarile existentei, la acest sfirgit de secol si mi- leniu, faji de indivizi gi societate, cunoscui oameni de stiingi au sugerat c& una . din cdi trebuie s& fie dezvol- tarea spiritului inver Pe baza unor cercetari consta- tative si experimental-ame- liorative, realizate in ultimii ani putem afirma c& activi- tatea intr-un grup creativ genereazi condijii favora- bile manifestirii procesului de accelerare a actualizarii de sine, individualizarii gi restructur&rii unor pattemn- uri la nivelul personalitaii (M, Caluschi, 1993). Ca urmare, aducem in atentic grupul creativ dintr-o per- spectivii mai pujin abordati: a efectului pe care acti- ls Psihologia creativitatii Dezvoltarea ‘SPIRITULUI INVENTIV prin GRUPUL CREATIV vitatea intr-un astfel de grup © are asupra participantilor. yelegem prin grup cre- ativ un grup mic (10 - 12 indivizi) ai carui membri, actionind dup’ normele creafici, au ca obiectiv dez- voltarea potenjialului crea- tiv/inventiv gi insugirea teh- nologici gi artei creatiei si inventicii. Grupul creativ poate fi organizat si adaptat Ja orice virsta gi ni pregitire profes Efectul activ’ pul creativ vizibil in com- portamentul participantilor se explica in primul rind prin climatul indus de nor- mele grupului: aminarea evaluarii, stimularea mani- festirii imaginajici, a expri- mari metaforice, eliminarea atacului la persoand, toate contribuind la instalarca unui climat de incredere, optimism, deschidere spre afirmarea individualitaqii. Paradoxal, desi climatul are semnul egalitatii intre parti cipanti, activitatea in grup slimuleaz4 manifestarea dividualitayii_ membrilor. Metodele gi tchnicile de creativitate solicit rapidita- te, ingeniozitate, sensibilita- te la probleme, flexibilitate. Dupi aprecierea majori- participantilor la astfel de grupuri, efectul activitatii in grupul creativ asupra per- sonalitiii participantilor se realizeaz’ in mai multe de inceput, cafacterizata prin anxietate curioasi. cxprimata. p ginduri si idei de felul: “nu am s& pot face aga ceva, dar imi place”; “nu am calitati, totusi ceilalji cum se descurca?”; “totul contra- vine celor cunoscute” etc. @ Faza de injelegere a faptului ca si ceilalti sint la fel, de reducere a anxicti gi crestere a increderii in capacitatile personale, de descoperire a propriului potential creativ, exprimats prin ginduri si idei de felul: “asta stiam gi cu”; “aga pu- team gi eu”; “nici nu stiam c& pot si cu” etc. @ Fara aparitiei dorinjei de manifestare a propriei creativiuiti, evidentiat prin exprimari de felul: “hai si incere si cu”; “si ideile mele sint bune? ce-ar fi s& le expun?”. Acum este mo- mentul cind incep sa sla- beasc& barierele interne (afective, motivationale, volitive) gi incepe procesul de destructurare a stereoti- piilor paralizante formate pe parcufsul vietii. Trecerea de Ja faza a doua la faza antrenarii in ‘activitatea grupului este insofita si de fenomenul reducerii agre- Psihologia creativitatii sivita{ii gi al reconversiei ci in curaj gi inifiativa in afir- marea unor solutii originale, in asumarea riscului de a le susjine. © Continuarea activitayit in grup induce cresterea increderii in fortele proprii si sporirea activismului in manifestarea potentialului creativ pentru rezolvarea problemelor abordate. Re- ducerea timiditagii, a nein- crederii in fortele proprii si cresterea activismului repre- zinta prima “carimida” la formarea unor noi structuri de personalitate stimulative pentru manifestarea crea- tivitigi. @ In continuare, o acti- vitate de grup bine organi- zata, bazati pe sustinerea unui antrenament crea- tiv/inventiv continuu, va contribui la dezvoltarea principalelor insugiri ale gindirii creative: fluenta, flexibilitate, originalitate, capacitate de elaborare, sensibilitate la probleme, cit si la formarea deprinderilor ‘si comportamentelor creati- ve. In acest moment, dacd antrenamentul creativ i grup contiiiu’ numai pe | nia rezolvarii creatoare a problemelor,-a trecerii la elaborarea unor. inven{ii, grupul se transforma in grup creator, iar restructurarea personalitajii poate trece pe planul doi. Formarea spiri- tului inyentiy prin grupul creativ este marcati si de momentul in care se mani- fest& trebuinja de a rezolva probleme, de a’gasi solutii in mod colectiv sau indivi- dual, exprimati prin solici- tri venite din partea mem- brilor grupului, de felul: “sa realizim solujiile elabora- te”; “s% punem solutiile in practica”, Observatiile si datele de cercetare acumulate in urma compararii comportamen- telor unor subiecfi care au urmat numai cursuri de cre- ativitate cu a unor subiecti care au facut antrenament in grup creativ ne-au semnalat faptul ca foarte pujini din cei din prima categorie au creat gi inventat dup& ter- minarea cursului, Cercetind fenomenul in profunzi am constatat c&, prin cursuri clasice, se produce 0 per- turbare a structurilor si un inceput de restructurare gi formare.a unor noi insusiri, proces nefinalizat si conso- lidat, deoarece dupa termi- narea cursurilor obstacolele externe sau cele interne ce nu fusesera reduse striveau inifiativa creativa a fogtilor cursanji, ducind la sciderea interesului pentru manifes- tarea potentialului creativ. Concluzia care s-a impus de la sine a fost schimbarea ra- portului intre timpul acordat introducerii nojiunilor abso- lut necesare si antrena- mentul propriu-ris, fapt ce a impus fnlocuirea cursurilor cu activitati in grup, in structura 30% din timp afectat pentru largirea gi imboga{irea fondului infor- mational interdisciplinar si 70% antrenament individual gi@de grup pentru formarea aptitudinilor si comporta- mentelor creative/inventive. Antrenamentul in grupul creativ prin metodele cla- sice corelate cu metodele elaborate de noi (maratonul creativ, confruntarea meta- foricd, dialogul subperso- nalitatilor etc.) permite for- marea deprinderilor carac- teristice spiritului inventiv- intreprinzator, Rezultatele jnregistrate in grupurile de creativitate, organizate si coordonate in perioada 1990-1994, atest afirma- fille de mai sus, lata citeva exemple: dupa antrenamen- tul creativ realizat cu un grup de educatori, majorita- tea membrilor grupului s-au antrenat in organizarea “$colii Waldorf” la lagi, ei ingisi recunoscind in auto- biografiile grupului impac- tul deosebit pe care lucrul in grupul creativ I-a avut asu- pra lor in directia formarii $i manifestarii spiritului in- ventiv-intreprinzator. Un alt exemplu il constituie grupul creativ “Mirabilis”, format din studenti, care dup’ un an de activitate s-a transfor- mat in “$coala Mirabilis”, membrii grupului antrenin- du-se in sustinerea unor programe de pregiitire pen- tru creativilate, optimizare umana, de pregatire pentru performanja ete. Unii din membrii grupului “Mirabi- lis” au creat alte grupuri de tineri pentru rezolvarea unor probleme ale generatici lor (grupul “Nucleus”). Concluzia este et, inva- {ind s& creeze si sa invente- ze, individul invaja s& se descopere, si se actualizeze gi s& se re-creeze pe sine. Tat de ce propunem grupul creativ ca 0 cale pentru for- marea spiritului inventiv- intreprinztor. : Cercetitor stiingific Mariana CALUSCHI, Institutul de Stiinje Socio-Umane lagi Continuturile invatarii - ’ Conditie pentru pregatirea profesionala ctivitatea de selectare si organizare A: continuturilor fnvajarii se desfisoara, de regula, in doud etape: etapa preinteractiva (premerga-. toare procesului de fnvatare), in care se stabilesc conginuturile pentru un ciclu de pregatire scolara, si etapa interactiva (in cadrul activitatii de invajare), in care se organizeaza continuturile stabilite anteri- or in functie de conditiile concrete ale activitatii de pregatire. Preocuparea fundamental in selecta- rea si Organizarea continuturilor invayarii pentru un ciclu de pregitire profesional este de a stabili acele conjinuturi care pot asigura de-a lungul scolaritatii cultura tehnic& generala si calificarea elevilor. Specific pentru demersurile la acest nivel este faptul c& invatarea este considerat& global, iar subiectul invatarii, este un elev prezumtiv, abstract. Conditia pe care trebuie si o indepli- neasca in mod obligatoriu continuturile alese este.ca acestea sd asigure un grad de certitudine cit mai ridicat in obsinerea rezultatelor urmiirite in procesul pregi- Psihologie pedagogica TES In procesul invatarii orice continut informational oferd un evantai mai larg sau mai restrins de ocazii pentru formarea si dezyoltarea proceselor si functiilor cognitive, a conduitelor on comportamentului, trdsaturilor psifioafective ate elevului. Nici unui continut al invatarii (cind acesta reprezintd o sintezd a experientei umane) nu i se poate contesta valoarea formativa. Numai cd, unele continuturi rdspund nevoilor de formare pentru anumite domenii (profesional, ae exemplu) in mai mare mdsuré decit altele. De aici si importanta decisivd a activitdtii de selectare si organizare @ continuturilor invatarii pentru procesul de pregatire scolara, ae tri (cultura tehnica si calificarea). Nivelul de certitudine al conginutului va fi asigurat, in primul rind, daca in selectarea acestuia se va {ine seama, in aceeasi masura, de cerintele sociale fat4 de pregatirea profesionala (de ordin eco- nomic, politic, cultural-spiritual, moral- civic), de rezultatele cercet&rii si acti- vitatii practice din stint’ si tehnica, de specificul cunoasterii si activitigii tehno- logice, de particularitatile de virsta ale eleyilor. In al doilea rind, nivelul de certitudine va fi asigurat daca in selectarea si organi- zarea confinuturilor se vor aborda simul- tan pregatirea teoretica tici. Abordarea corelativa a celor doud activitati este impusi de insusi faptul ca, pentru acelasi ciclu de pregitire gcolara, activitatea de invatare se desfasoara pe baza aceloragi realitati tehnice. Numai ca. in cadrul pregatirii teoretice, obiectele si sistemele tehnice se constituie in purtatori materiali ai informatiei, ai mesajului cognitiv, pe cind in cadrul pregitirii practice aceleasi obiecte si sis- Psihologie pedagogica teme tehnice reprezinta suportul actiu- nilor efective pe care le desfagoara elevii. In virtutea acestui-fapt, in cadrul prega- tirii teoretice se pune accent pe formarea Ja elevi a unor reprezentiri actionale si a Capacitatii de a transpune aceste repre- zent&ri grafic, pe formarea deprinderilor de exprimare corectd si coerenta, pe dez- voltarea capacititii de a construi judectti si rationamente folosind un conginut tehnologic. In acest caz, invajarea este preponderent discursiva si categoriala. Pentru asigurarea eficientei pregatirii profesionale, preocuparea de a corela gi sincroniza rezultatele ce se urmaresc in cadrul pregitirii teoretice si practice este determinanta. Aceast4 preocupare se va aprofunda si va c4pata caracter analitic in cea de-a doua etapa de organizare si selectare a continuturilor invagarii. Spre deosebire de etapa anterioara, de data aceasta, prin efortul profesorilor de proiectare a activitatilor didactice, se detaliaz procesul invayarii, preocuparea principal fiind de a pondera continuturile stabilite anterior in functie de nivelul real al cunostingelor gi al dezvoltarii intelec- tuale, psihomotorii si motivational-afec- tive a elevilor, in functie de direct de specializare pentru diferite domenii si subdomenii de calificare. In procesul pregitirii profesionale exist diferite profiluri de calificare gi, in interiorul acestora, directii sau subdo- menii de specializare, Spre exemplu, pen- tu profilul mecanic se pregatesc mecani- ci licttusi, mecanici masini gi utilaje, electromecanici, prelucratori prin agchi- ere etc. Considerind aceasta realitate, Tevine proiect&rii didactice preocuparea de a pondera continutul invatarii astfel incit s& se-asigure atit pregitirea tehnicd general a elevilor - premisa a policali- ficirii -, cit i specializarea acestora. Ne vom referi la un singur exemplu. Tofi elevii care se pregdtesc pentru dome- niul mecanic isi insusesc cunostinge despre organe de masini filetate. Numai cd, in activitatea profesional’, mecanicii folosesc organele de masini respective pentru realizarea unor functii cum ar fi: fixare-stringere, stringere-etansare, mis- care, masurare etc., pe cind prelucratorii se ocupé de insisi executia acestora. Rezulta de aici c4 in proiectarea didac- tic4, intr-un caz se va pune accent pe cunostinyele care privesc functiile tehno- logice ale filetelor, se vor detalia relatiile dintre functie si structura ¥ consecinjele ce decurg pentru utilizare. In celilalt caz, cunostintele esentiale vor fi cele care vizeazA elementele geometrice, construc- tive ale filetelor (profil, unghiul profilu- lui, pasul filetului etc.). al Lector Lucia VLADULESCU, Universitatea Politehnic& Bucuresti “Managementul dezvoltirii carie- rei elevului” a constituit tema simpo- zionului organizat de Inspectoratul Scolar Dimbovita pe 9 martie a.c. Simpozionul a fost deschis de prof. AURELIA CATANA, inspector general scolar al jud. Dimbovija. Au participat cu expuneri din partea Institutului de $tiinge ale Educatiei: prof. PAULA BRAGA - “Tendinje ale ori- entirii scolar-profesionale in citeva sis- teme de invajamint contemporan” -, prof, ELENA BADEA - “Caracterizarea dinamic4 a copilului si adolescentului, cu aplicafii la figa gcolar&” - si prof. MIHAI JIGAU - “Identificarea si instru- irea copiilor supradotati”. in prezenja directorului Societ&tii Stiinta & Tehnic&, Ioan Albescu, s-a lansat volumul “Copii supradotati”, autor Mihai Jigau, infatisindu-se, cu aceasti ocazie, si numarul 1 al revistei Psihologia, precum gi planul editorial al societiii in domeniul psihologici. ls Psihologie generala TREBUINTELE UMANE: a inceputul anilor ‘60, testarea Lemirca a primelor teorii motiva- itionale a scos in evidenja unele din neajunsurile acestora; au fost astfel “demitizate” Piramida trebuingelor a lui A. Maslow (vezi Psihologia nr. 2/1993, pag. 8-9), teoriile X’si Y ale lui D. McGregor, ca si teoria motivatie - igiend a lui F. Herzberg. Desi cu numeroase carenje, aceste teorii au totusi o insem- naté valoare stiingifica; multe dintre ele au fost, in consecinja, folosite ca puncte de plecare in teoriile motivationale con- temporane. Un exemplu elocvent il constituie teo- ria ERG a lui Clayton Alderfer, care a “prelucrat”, in 1969, mai vechea “ierar- hie a trebuinfelor” propust A. Maslow in 1954. Alderfer considerd trei grupuri mari de nevoi umane: existenja, relajionare yi dezvoltare (C.P. Alderfer, Existence, Relatedness and Growth: Human Needs tn An Organizational Setting, 1972, Macmillan Publishing Co., Inc., gi S. Robbins, Organizational Behayior, 4th Edition, 1989). Grupul nevoilor de exis- tentai cuprinde primele doud “trepte” din ierarhia lui Maslow: cele fiziologice si cele de siguranjd, securitate. Grupul nevoilor de relationare - de a mentine relagii interpersonale importante - cores- punde nevoii de iubire si de stimad din piramida lui Maslow. In fine, nevoile de dezvoltare - dorinta interioara de dez- voltare personala - include, evident, pe lingd nevoia de stimd, si nevoia de auto- realizare din ierarhia lui Maslow, lerarhia propusd de Maslow este tmbundtayita substantial de catre C. Alderfer, in principal prin urmatoarele doud concluzii: 1. intr-un anumit moment de existenta de relationare de dezvoltare Se poate urméri satisfacerea simultand a doudi sau mai multe nevoi; 2. daca satis- facerea unei trebuinge de nivel superior este impiedicatd, nevoia de a satisface una de nivel inferior creste. Din aceasta perspectiva, testul pe care vi-l propunem va poate ajuta sé identifi- cafi ce importanjé are pentru dv. si in ce masurdé este satisfaicut in momentul actual fiecare dintre cele trei grupuri de tre- buinge. ; Indicati importanfa fiectrei caracteris- tici a activitatii pe care ati vrea si o desfagurati. Notati cifra 1, 2, 3, 4 sau 5 pe linia din dreptul fiec&rei caracteristici, stiut fiind ci: 1 = neimportant; 2 = puti important; importanta moderata; 4 = foarte important; 5 = extrem de impor- tant, 1. Relagii de cooperare cu colegii de munca. oe 2.Acumularea de noi cunogtinte privind activitatea desfagurata. 3. Un salariu satisfacator, 4. A fi acceptat de ceilalti. a 5. Posibilitatea de a gindi si actiona independent. 6. Cresteri frecvente ale salariului. 7. Posibilitatea de a dezyolta prietenii temeinice la locul de munca. ChB, 8, Insuflarea sentimentului de autoa- preciere. . Un sistem de prime, benefi alte recompense | materiale. 10. Onestitate si sinceritate in relagiile colegiale. Vi, Posibilititi de dezvoltare a propriei personality 12. Senzatie de siguranta fata de de si suferintele fizice. Interpretarea rezultatelor @ Nevoi de dezvoltare: intrebarile 2, 5, 8, 11 © Nevoi de relationare: intrebirile 1, 4, 7, 10 @ Nevoi de existenga: inuebirile 3, 6, 9, 12 insumati punctele pentru fiecare set (de exemplu, suma punctelor obtinute la intre- birile 2, 5, 8 si 11 reprezinti totalul dy. privind nevoile de dezvoltare). Si considerim, spre exemplificare, un scor de 20 (pentru dezvoltare), 10 (pentru relationare), 15 (pentru existenta). “Acesta poate fi interpretat astfel: nevoile de relationare sint substantial sa- tisficute sau putin importante; nevoile de dezvoltare, pe de alté parte, sint in mod evident nesatisfacute si foarte impor- tante; nesatisfacerea lor poate fi partial responsabila de sco- rul relatiy ridicat obtinut pen- tru neyoile de existenyi, il Traducere gi adaptare: Diinut TRIFU, student Universitatea Bucuresti ISSN 1220-689X [PUREST COMETS celle cenusil™ alitaete teatro Societate cu capital de stat functionind sub egida Ministerulu Cercet&rii i Tehnologiei, inmatriculata in Registrul Comerjului cu nr, J/40/6775/1991 Consiliul de administratie loan Albescu, Nicolae Naum, Liliana Rodica Turlica PSIMOLO G0 Anz es Martie/Aprilie 1995 Revista oditat’i de Societatoa ,Stin\& & Tehnica* SA. In colaborare cu Asociatia Psihologilor din Romania. Pregedinto: prof. univ, dr, Mihai Golu REDACTOR-SEF: Adina Chelcea DTP: Cristian Roman CONSULTANT! $TINTIFIC! DIFUZARE: Corel Daneliuc, Prof, univ. dr. Septimiu Chelcea Megurereiclesct Lector dr. rina Holdevici (telefon: 617 58 33 sau eee 228 15 20, interior 1151) ADRESAREDACTIE!: Piaja Presei Dr. Stroe Marcus Dr. lon Manzat, Libere nr, 1, Bucuresti cod 79761 5 : eu “ollon: 617 58.33, ene 223.15 20, interior 1151 sau 1208 Lavoe: Aur an tees at Fax: 202 84 94 Dr. Grigore Nicola Prot. univ. dr. Horia Pitariu Lector dr. Mihaela Roco TIPARUL. Tipografia INTERGRAPH. Prof, Filaret Sintion Telefon; 769 35 68 Pretul: 600 lei iter: Incercati sa ajungeti Inerar muz It BEBO) de la cheia sol din ERC MUM Cm: mete c PER ir i)