Sunteți pe pagina 1din 2

Datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou

Vineri, 16 decembrie 2011, elevii clasei a VII-a A de la Şcoala Nr.6 “V.I.Popa” din
Bârlad, coordonaţi de domnişoara profesoară Briciu Andreia – Elena au susţinut un program
artistic intitulat Datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou. La acest eveniment au participat
atât cadre didactice cât şi părinţi ai elevilor care s-au bucurat de colindele cântate de copii.
Jocul caprei de Anul Nou şi Jocul ursului au fost darurile oferite din suflet şi cu multă
dragoste de către elevi.
An de an bucuria Naşterii Domnului pune stăpânire pe întreaga noastră fiinţă. Mii de
credincioşi din lumea întreagă se pregătesc să trăiască miracolul Crăciunului.
Sărbătoarea Crăciunului a reprezentat totdeauna un prilej de bucurie pentru creştini, şi
mai ales pentru copii, care aşteaptă cu nerăbdare, an de an, zilele în care merg să colinde,
împodobesc bradul şi se duc la biserică. După un post lung, care începe la mijlocul lunii
noiembrie, toţi creştinii se bucură de Naşterea Domnului stând la masa îmbelşugată în
familie, în mijlocul celor dragi.
De sărbătoarea Naşterii Domnului sunt legate o mulţime de obiceiuri frumoase. La noi,
în România, copiii merg în Ajun cu colindul, din casă în casă, şi primesc, într-o trăistuţă pe
care o poarta cu ei special în acest scop, mere, nuci, covrigi, portocale şi bănuţi.
Jocul caprei este un obicei străvechi, exponent peste veacuri al spiritualităţii populare.
El face parte din tradiţiile româneşti de iarnă şi este păstrat şi astăzi în majoritatea aşezărilor
româneşti. Cunoaşte cea mai complexă şi spectaculoasă
formă de desfăşurare în satele din Moldova. Obiceiul este
definit de costumul de “capră” dar şi de celelalte elemente
specifice: obiecte de recuzită, texte literare şi muzicale, dans.
“Capra” se compune din “clonţ” - cap lucrat din lemn, cu
maxilarul inferior mobil pentru a “clămpăni” şi “coarne”
bogat împodobite cu oglinzi, mărgele, ciucuri coloraţi,
panglici multicolore, clopoţei şi zurgălăi.
Trupul costumului este realizat dintr-o ţesătură groasă
de lână, cergă, covor, care are rolul de a-l ascunde pe cel care
o poartă.
Ca desfăşurare obiceiul cunoaşte unele particularităţi
de la o zonă la alta. “Capra” se caracterizează printr-o
vitalitate excesivă, prin care reuşeşte să capteze atenţia
asistenţei. Ea este însoţită în dansul ei de personaje precum
moşneagul şi baba. În final, “Capra” este omorâtă de către vânător, la fel ca şi anul care se
sfârşeşte. Cât timp capra este în agonie şi medicul o consultă, membrii alaiului sunt
îngrijoraţi, dar odată cu însănătoşirea animalului, reapar bucuria şi veselia.
“Capra” este jucată pentru a aduce noroc şi belşug gospodarilor. Acest animal a
întruchipat în societăţile ancestrale personificarea fertilităţii telurice.
Jocul ursului este cel mai spectaculos dintre
toate jocurile cu măşti întâlnite în cetele din
Moldova. Jocul ursului a evoluat de la un simplu
obicei, la un adevărat spectacol de mari proporţii şi
cu largă rezonanţă. În ropotele asurzitoare ale
tobelor, ursul ţinut în lanţuri de către ursar, sare pe
două picioare şi joacă într-un ritm frenetic, fără un
scenariu precis şi fără să fie dirijat. De menţionat
este faptul că masca-costum de urs se compune
dintr-o blană întreagă de urs.
Jocul ursului este poate cel mai vechi dintre
dansurile cu măşti: extrem de simplu şi în acelaşi timp spectaculos. Nimeni nu refuză să
primească în casă pe cei care joacă ursul deoarece ursul este considerat un animal plin de
calităţi magice. Obiceiul are la origine rolul de a purifica şi feriliza solul în noul an. Cultul
ursului este moştenit de la geto-daci, care îl considerau un animal sacru.
La sfârşitul programului elevii au fost răsplătiţi cu covrigi şi portocale, după datina
străbună. Darurile noastre de Crăciun sunt din suflet, oferite cu mare drag.
Sfintele sărbători de iarnă însemnă credinţă, speranţă, puterea de a dărui şi a primi
dragoste.

Profesoară,
BRICIU ANDREIA – ELENA
Şcoala nr. 6 “V.I.Popa” Bârlad
Judeţul Vaslui

S-ar putea să vă placă și