Universitatea Tehnica a Moldovei

Facultatea F.I.M.I.T.
Departamentul de inginerie și management industrial.

Lucrare de laborator Nr.4

Disciplina : Termotehnica.

Tema: Analiza bilanţului termic al unui cazan de abur.

A elaborat: Cristea Tudor

A verificat: Gutu A.

Chisinau 2016
1. Scopul lucrarii:
Studierea instalatiei de cazane de abur in care enerjiea primara a combustibelului se transforma in
caldura aborelui.

2. Schema instalatiei si descrierea modului de functionare

Instalaţia de cazane de abur reprezintă un complex de utilaje în care energia primară a combustibilului se
transformă în căldura aburului.

În fig. 1 este prezentată schema tehnologică a unei instalaţii de cazane pe gaz natural.

Figura 1. Schema tehnologică a instalaţiei de cazane arzând gaz natural:

1 – gospodărie de combustibil, 2 – arzător, 3 – focar, 4 – drum de gaze,
5 – preîncălzitor de aer, 6 – ventilator de aer, 7 - ventilator de gaze, 8 – coş de fum,
9 – instalaţie de tratare a apei, 10 – degazor, 11 – pompă de alimentare,
12 – economizor, 13 – utilaj de reglare a temperaturii aburului, 14 – tambur,
15 – vaporizator, 16 - supraîncălzitor de abur.

Cazanul este constituit din două trasee:

I – traseul combustibil + aer - gaze şi
II – traseul apă - abur.
I traseu: Combustibilul este recepţionat de gospodăria de combustibil 1, în care este contorizat, trece
prelucrarea preliminară, în unele cazuri poate fi depozitat. Mai departe combustibilul este dirijat la
arzătoarele 2 în care se introduce şi aerul refulat de ventilatorul 6 prin preîncălzitorul 5. Procesul de ardere
se petrece în focarul 3 unde gazele se răcesc parţial, transmiţând căldura prin radiaţie suprafeţelor respective
de schimb de căldură. Răcirea de mai departe a gazelor se produce în canalele de gaze 4, în care ele cedează
căldura prin convecţie. Prin canale gazele sunt transportate cu exhaustorul 7 şi mai departe sunt evacuate în
atmosferă prin coşul de fum 8.
II traseu: Condensatul ciclului, iar în cazul CET şi condensatul consumatorilor tehnologici de abur, se
introduce în degazorul 10. Tot aici se introduce şi apa de adaos obţinută prin tratarea mecanică şi chimică în
instalaţia 9 a apei brute din sursele naturale. După degazare, apa este refulată de către pompa de alimentare
11, prin economizorul 12, în tamburul 14. În vaporizatorul 15 apa se transformă în abur. După separarea din
apă, aburul se îndreaptă la supraîncălzitorul de abur 16. Pentru reglarea temperaturii aburului supraîncălzit
cazanul este dotat cu dispozitivele respective 13.

Bilanţul termic al cazanului se întocmeşte fie în raport cu o unitate de timp (s sau h), fie în raport cu o
unitate de combustibil (kg sau m3). Suprafaţa de referinţă o constituie hotarele agregatului de cazan. Scopul
– determinarea consumului de combustibil la cazan

Figura 4. Foaia pentru introducerea datelor de calcul.

Efectuarea lucrării
Lucrarea se va executa folosind programul de calcul „TeploKKD”. Programul este elaborat pentru
studiul funcţionării cazanului arzând doi combustibili: gazul natural şi praful de cărbune. Noi vom analiza
varianta simplificată – funcţionarea pe gaz. Schema cazanului respectiv este prezentată în fig.2.
 Tabelul 1. Variantele de date pentru analiza bilanţului termic al cazanului
Varianta 1 2 3 4
O2 8,4 8,4 8,4 8,4
RO2 6,9 6,9 7 7
Bloc 1. Compoziţia gazelor, % CO 0,12 0,14 0,13 0,15
punct 3 - la coş CH4 0,05 0,06 0,05 0,07
H2 0,08 0,09 0,1 0,11
Bloc 3 CH4 98,72 98,9 98,67 94
Compoziţia combustibilului, %
C2H6 0,12 0,12 0,16 1,2
C3H8 0,01 0,01 0,08 0,7
C4H10 0,01 0,01 0,01 0,6
N2 1 0,9 1 3,3
CO2 0,14 0,06 0,08 0,2
Căldura de ardere, kcal/kg Qi 8479 8500 8495 7976
Bloc 4 Date necesare
Productivitate termică, Gcal/h 28 43 57 85
Temperatura gazelor evacuate, 0C 110 110 110 110
T-ra aerului rece, 0C 20 20 20 20
Bloc 5 Calcul q5
Productivitate nominală, t/h Dnom. 50 75 100 150
Productivitate de regim, t/h Dreg. 50 75 100 150

Datele pentru calcul se selectează din tabelul 1 şi se introduc în celulele din dreapta în dreptul mărimii
respective, după care se apasă tasta „Enter”. Blocul 2, care se referă la combustibilul solid, se omite. De
asemenea se omit datele din celelalte blocuri pentru care nu există valori în tab.1
După introducerea tuturor datelor se apasă pe celula „Порахувати ККД” în blocul 6 şi se copie datele
apărute.
Analiza influenţei sarcinii cazanului asupra eficienţei
În tab. 2 se calculă sarcina cazanului D reg, în t/h. Datele obţinute se introduc pe rând în blocul 5 în celula
respectivă, valorile celorlalte date rămânând neschimbate. Se selectează din blocul 5 valoarea q 5reg, iar din
blocul 6 valorile br. şi B şi se introduc în tab. 2. După datele din tabel, folosind programul Excel, se
construiesc graficele dependenţei q5reg, br. şi B de Dreg, în %.

Tabelul 2. Dependenţa eficienţei cazanului

de gradul de încărcare
Dreg, % 50 70 90 110

t/h 37,7 52,5 67,5 82,5

q5reg, % 1,554 1,11 0,863 0,706

br., % 94,642 95,086 95,33 95,49

B, m3/h 5,345 5,32 5,306 5,297

Analiza influenţei temperaturii gazelor evacuate asupra eficienţei cazanului
Datele din tab.3 se introduc pe rând în celula 3 din blocul 1, valorile celorlalte date rămânând neschimbate.
Din blocul 6 se selectează valorile q2, br. şi B şi se introduc în tab. 3. După datele din tabel se construiesc
graficele dependenţei q2, br. şi B de tg.ev.

Tabelul 3. Dependenţa eficienţei cazanului de temperatura

gazelor evacuate
tg.ev. 80 100 120 140 160
q2, % 2,565 3,389 4,217 5,048 5,882
br., % 96,658 95,834 95,006 94,175 93,341
B, m3/h 5,233 5,278 5,324 5,371 5,419

Analiza influenţei coeficientului de exces de aer în gazele evacuate,  g.ev.,

asupra eficienţei cazanului
Valorile conţinutului de oxigen şi dioxid de carbon din tab.4 se introduc în celula respectivă din blocul 1,
valorile celorlalte date rămânând neschimbate. Din celula de deasupra ventilatorului de gaze (ДС) se
selectează valoarea coeficientului de exces de aer şi se introduce în tab. 4. Din blocul 6 se selectează valorile
q2, br. şi B şi se introduc în tab.4. După datele din tabel se construiesc graficele dependenţei q 2, br. şi B de
g.ev.

Tabelul 4. Dependenţa eficienţei cazanului de coeficientul

de exces de aer în gazele evacuate
O2g.ev., % 2,1 6,3 10,5 14,7
CO2g.ev., % 8,6 7,4 6,5 5,7
g.ev 1,096 1,378 1,907 3,271
q2, % 4,114 4,998 6,666 10,979
br., % 95,11 94,225 92,557 88,253
B, m3/h 5,318 5,368 5,465 5,732

După analiza graficelor obţinute se fac concluziile respective.

3. Concluzie:
In acasta lucrare am studiat instalatia de cazane de abur in care enerjiea primara a combustibilului se
transforma in caldura aborelui:

1. Cu cit cazanul este mai incarcat cu ati el este mai eficient.

2.Cu cresterea temperaturii gazelor evacuate efecienta cazanului scade.

3. Trebue de ales coeficientul de exces de aer optimal; Cu ci teste coeficientul de exces de aer mai mare cu
atit eficienta cazanului scade.