Calculul și proiectarea unei instalații de tratare a aerului pentru o

clădire de birouri

1. Date de intrare

Să se calculeze și să se proiecteze o instalație de tratare a aerului pentru clădirea

de birouri prezentată în ANEXA I, având următoarele date de intrare:

- temperatura și umiditatea relativă dorită în incintă

t c  23 C
 c  50 %
- datele climatice de calcul pentru climatizare – vara (conform normativului I5)
t v  36 C
 v  37 %
Tabelul 1.1. Date climatice de calcul pentru climatizare pentru
localitatea Iași - vara (extras din normativul I5)
Localitate Temperatură [⁰C] Umiditate [%]
Iași 36 37

- datele climatice de calcul pentru climatizare - iarna (conform normativului I5)

ti  18 C
i  80 %
Tabelul 1.2. Date climatice de calcul pentru climatizare pentrulocalitatea
Iași – iarna (extras din standardul SR-1907-1:2014)
Denumirea localității Temperatură [⁰C] Umiditate [%]
Iași -18 80

2. Calculul debitului necesar de aer proaspăt introdus în incintă

Conform normativului I5, putem calcula debitul prin două metode:

a. după numărul de ocupanți

V  Vp N (2.1)
  
unde V m / h este debitul total de aer proaspăt introdus, Vp m / h / persoană este
3 3

debitul de aer proaspăt pentru un ocupant, iar N este numărul total de ocupanți.
Conform normativului I5, pentru birouri, debitul minim de aer proaspăt pentru un

ocupant este Vp  18 m3 / h / persoană 
b. după numărul de schimburi orare de aer
V  Vi n (2.2)
  3
  1
unde Vi m este volumul util al incintei, iar n h este numărul de schimburi orare ale
aerului. Conform normativului I5, pentru birouri, numărul minim de schimburi orare de
aer este n  4 schimburi / h .

1
Din cele două debite de aer calculate cu ambele metode se alege cel mai favorabil pentru
ocupant, adică cel mai mare. Cunoscând numărul de ocupanți și volumul util al incintei
se întocmește tabelul:

Tabela 2.1. Suprafețele camerelor, numărul de ocupanți și debitele de aer (conform ANEXEI I)

Nr. Debit de aer

Nr. schimburi
Nr.crt Denumire cameră Suprafață După nr. de
ocupanți orare de După nr. de
schimburi
aer persoane
orare de aer
2 -1 3 3
- - m - h m /h kg/s m /h kg/s
1 Spațiu pentru birouri 1 72.36 18 324.0 0.11 781.5 0.27
2 Spațiu pentru birouri 2 134.87 20 360.0 0.13 1456.6 0.51
3 Birou 1 8.6 1 18.0 0.01 92.9 0.03
4 Birou 2 8.6 1 18.0 0.01 92.9 0.03
5 Birou 3 43.76 4 72.0 0.03 472.6 0.16
4
6 Birou 4 24.46 6 108.0 0.04 264.2 0.09
7 Sală de discuții 1 12.09 5 90.0 0.03 130.6 0.05
8 Sală de discuții 2 9.86 4 72.0 0.03 106.5 0.04
9 Sală de discuții 3 28.57 10 180.0 0.06 308.6 0.11
10 Sală de mese 27.6 16 288.0 0.10 298.1 0.10
TOTAL - 370.77 85 - 1530.0 0.53 4004.3 1.39

Valoarea maximă a debitului de aer s-a obținut în cazul b, adică după numărul de
schimburi orare de aer. Debitul total de aer proaspăt total se rotunjește:
V  4000 m 3 / h
Pentru calculul debitului masic m , s-a folosit o densitate medie a aerului de
 aer  1,25 kg / m3

3. Calculul puterii necesare pentru aducerea paramerilor aerului proaspăt în valorile

prestabilite

Pentru aducerea parametrilor aerului proaspăt în cei prestabiliți, el trebuie trecut

succesiv prin: o baterie de răcire (T-), o baterie de încălzire (T+), o baterie de
umidificare (ϕ+) și dacă este necesar, încă o baterie de încălzire (T+).

Fig. 3.1. Schema de principiu a centralei de tratare a aerului.

2
Se realizează calculul puterii necesare pentru vară și iarnă. Se va utiliza diagrama
aerului umed (I-x) din programul CoolPack.

a. în regim de iarnă

Fig. 3.2. Procesele de încălzire și umidificare ale aerului proaspăt reprezentat în diagrama I-x;
1-2: Procesul de încălzire;
2-3: Procesul de umidificare.

Cu ajutorul diagramei I-x se extrag parametrii în fiecare punct al procesului.

Tabela 3.1. Parametrii aerului proaspăt.

Punct Temperatură Umiditate Umiditate Entalpie
proces (t) relativă (ϕ) absolută (x) specifică (i)
- ⁰C % kgvap. apă/kgaer uscat kJ/kg
1 -18,04 79,53 0,00061 -16,64
2 23,35 3,45 0,00061 25,04
3 23,00 50,09 0,00877 45,43

- puterea necesară pentru încălzirea aerului

Q î  m (i2  i1 )  1,39  25,04  16,64  57,93 kW (3.1)
- puterea necesară pentru umidificarea aerului
Q um  m i3  i2   1,39  45,43  25,04  28,34 kW (3.2)
- puterea totală
Q Total iarna  Q i  Q um  57,93  28,34  86,27 kW (3.3)

3
b. în regim de vară

Fig. 3.3. Procesele de răcire și uscare ale aerului proaspăt reprezentat în diagrama I-x;
1-2: Procesul de răcire;
2-3: Procesul de uscare.

Tabela 3.2. Parametrii aerului proaspăt.

Punct Temperatură Umiditate Umiditate Entalpie
proces (t) relativă (ϕ) absolută (x) specifică (i)
- ⁰C % kgvap. apă/kgaer uscat kJ/kg
1 36,01 36,97 0,01381 71,68
2 19,82 95,12 0,01381 19,82
3 22,98 50,04 0,00875 45,35

- puterea necesară pentru răcirea aerului

Q r  m i2  i1   1,39  19,68  71,68  72,28 kW (3.4)
- puterea necesară pentru uscarea aerului
Q us  m i3  i2   1,39  45,35  19,82  35,48 kW (3.5)
- puterea totală
Q Total var a  Q r  Q us  107,76 kW (3.6)

4
4. Trasarea și dimensionarea tubulaturii de distribuție a aerului

Alegerea traseului tubulaturii se face în conformitate cu planul clădirii (ANEXA I).

Traseul ales este figurat în ANEXA II.
Pentru calculul diametrelor tubulaturii sunt necesari următorii parametri:
 debitul volumic de aer proaspăt necesar fiecărei încăperi, Vî m 3 / s ;  
 viteza aerului din tubulaturi, w m / s . În conformitate cu normativul I5 se
aleg următoarele viteze:
 w  6 m / s pentru tubulatura principală;
 w  4 m / s pentru tubulatura secundară;
 w  2 m / s pentru tubulatura terțiară;

- diametrul tubulaturii. Se pleacă de la relația

V
S  î [m 2 ] (4.1)
w
Se egalează suprafața S cu expresia suprafeței cercului
d 2 Vî

4 w
și rezultă expresia diametrului
V
d  2 î m (4.2)
w
Dacă ținem cont că debitul volumic este dat în m 3 / h și de asemenea dorim ca diametrul
să fie în mm, relația 4.2 devine
100 Vî
d mm (4.3)
3 w

Având relația de calcul a diametrului se întocmește tabelul:

Tabela 4.1. Diametrele tubulaturii.

Debit de aer
Diametrul Viteza Grile de
Denumire După nr. de Viteza Diametrul
Nr.crt standard al aerului aspirație/refulare
cameră schimburi orare aerului conductei
conductei recalculată necesare
de aer
3 m/s 3
- - m /h kg/s m/s mm mm nr. x m /h
Spațiu
1 pentru 781.5 0.27 4 262.87 300 3.07 3 x 261
birouri 1
Spațiu
2 pentru 1456.6 0.51 4 358.88 400 3.22 4 x 365
birouri 2
3 Birou 1 92.9 0.03 4 90.62 100 3.28 1 x 93
4 Birou 2 92.9 0.03 4 90.62 100 3.28 1 x 93

5 Birou 3 472.6 0.16 4 204.42 250 2.67 2 x 237

6 Birou 4 264.2 0.09 4 152.83 200 2.34 2 x 133

5
 Sală de
7 130.6 0.05 4 107.45 150 2.05 1 x 131
discuții 1
Sală de
8 106.5 0.04 4 97.03 100 3.77 1 x 107
discuții 2
Sală de
9 308.6 0.11 4 165.17 200 2.73 2 x 155
discuții 3
Sală
10 298.1 0.10 4 162.35 200 2.64 2 x 150
mese
TOTAL - 4004.3 1.39 6 485.84 500 5.66 1 x 4000

Din tabel reiese un număr de 19 grile de aspirație și 19 de refulare.

5. Calculul căderii de presiune pe tubulatură

Este necesară cunoașterea căderii de presiune pe toată tubulatura pentru a se

putea dimensiona ventilatorul. Pentru calculul căderii de presiune se utilizează
programul online Friction Head Loss in Air Ducts – Online Calculator, link:
https://www.engineeringtoolbox.com/duct-friction-pressure-loss-d_444.html

Fig. 5.1. Interfața programului.

Date necesare: debitul de aer (m3/s), diametrul tubulaturii (m), lungimea tubulaturii
(m).
 tubulatura principală
 Vî  1,11 m3 / s
 d  0,5 m
 L  32 m
S-a obținut o valoare a căderii de presiune de
pd  23,1 Pa

 tubulatura secundară 1 (începând de jos în sus pe ANEXA II)

 Vî  0,169 m 3 / s
 d  0,35 m
 L  11,1 m
S-a obținut o valoare a căderii de presiune de
pd  1,35 Pa

6
 tubulatura secundară 2
 Vî  0,102 m 3 / s
 d  0,25 m
 L  10,5 m
S-a obținut o valoare a căderii de presiune de
pd  2,64 Pa

 tubulatura secundară 3
 Vî  0,131 m3 / s
 d  0,25 m
 L  8,1 m
S-a obținut o valoare a căderii de presiune de
pd  3,28 Pa

 tubulatura secundară 4
 Vî  0,036 m3 / s
 d  0,15 m
 L  4,62 m
S-a obținut o valoare a căderii de presiune de
pd  2,09 Pa

 tubulatura secundară 5
 Vî  0,217 m3 / s
 d  0,3 m
 L  10,8 m
S-a obținut o valoare a căderii de presiune de
pd  4,56 Pa

 tubulatura secundară 6
 Vî  0,101 m3 / s
 d  0,1 m
 L  9,4 m
S-a obținut o valoare a căderii de presiune de
pd  231 Pa
 tubulatura secundară 7
 Vî  0,05 m3 / s
 d  0,1 m
 L  13,34 m
S-a obținut o valoare a căderii de presiune de
pd  86,1 Pa

Căderea totală de presiune este:

ptd  23,1  1,35  2,64  3,28  2,09  4,56  231  86,1  354 ,13 Pa

7
6. Alegerea grilelor de aspirație și refulare

Conform normativului I5, grilele trebuie să îndeplinească următoarea condiție:

Să bată aerul până la o distanță de 1,8 m de la nivelul podelei cu o viteză de maximum
0,25 m/s.
Alegem grilele de pe site-ul https://www.acp.ro.

Conform tabelului 4.1 reiese că avem nevoie de:

 7 grile de refulare cu un debit de aer de 300 m3/h;
 4 grile de refulare cu un debit de aer de 400 m3/h;
 2 grile de refulare cu un debit de aer de 200 m3/h;
 4 grile de refulare cu un debit de aer de 160 m3/h;
 2 grile de refulare cu un debit de aer de 100 m3/h;

- Grilele de refulare de 400 m3/h

Se alege modelul Anemostat CD 375x375.

Fig. 6.1. Anemostat CD.

Specificații tehnice:

Viteza aerului la ieșirea din grilă Vef (m/s) 1,6

Distanța până la care bate aerul X(m) 1,0
Nivelul de zgomot NR [dB(A)] 15
Căderea de presiune pe grilă ΔPt (Pa) 2.0

- Grilele de refulare de 300 m3/h

Se alege modelul Anemostat CD 300x300.

8
Specificații tehnice:

Viteza aerului la ieșirea din grilă Vef (m/s) 1,9

Distanța până la care bate aerul X(m) 0,9
Nivelul de zgomot NR [dB(A)] 16,0
Căderea de presiune pe grilă ΔPt (Pa) 3,0

- Grilele de refulare de 200 m3/h

Se alege modelul Anemostat CD 225x225.

Specificații tehnice:

Viteza aerului la ieșirea din grilă Vef (m/s) 2,7

Distanța până la care bate aerul X(m) 1
Nivelul de zgomot NR [dB(A)] 22
Căderea de presiune pe grilă ΔPt (Pa) 5,3

- Grilele de refulare de 160 m3/h

Se alege modelul Anemostat CD 150x150

Specificații tehnice:

Viteza aerului la ieșirea din grilă Vef (m/s) 4,8

Distanța până la care bate aerul X(m) 1,2
Nivelul de zgomot NR [dB(A)] 33
Căderea de presiune pe grilă ΔPt (Pa) 17,1

- Grilele de refulare de 100 m3/h

Se alege modelul Anemostat în trei direcții CD3 150x150

Fig. 6.2. Anemostat cu trei direcții CD3

9
Specificații tehnice:

Viteza aerului la ieșirea din grilă Vef (m/s) 5,1

Distanța până la care bate aerul X(m) 1,2
Nivelul de zgomot NR [dB(A)] 29
Căderea de presiune pe grilă ΔPt (Pa) 22

Numărul de grilde de aspirație este egal cu numărul grilelor de refulare, și lucrează la

aceleași debite. Așadar alegem:

- Grilele de aspirație de 400 m3/h

Se alege modelul Grila aspirație cu acces și filtru SDD 300x300.

Fig. 6.3. Grilă de aspirație cu acces și filtru SSD.

Specificații tehnice:

Viteza aerului la intrarea în grilă Vef (m/s) 2,7

Nivelul de zgomot NR [dB(A)] 30
Căderea de presiune pe grilă ΔPt (Pa) 4

- Grilele de aspirație de 300 m3/h

Se alege modelul Grila aspirație cu acces și filtru SDD 300x300.

Specificații tehnice:

Viteza aerului la intrarea în grilă Vef (m/s) 2

Nivelul de zgomot NR [dB(A)] 22
Căderea de presiune pe grilă ΔPt (Pa) 2

10
- Grilele de aspirație de 200 m3/h

Se alege modelul Grila aspirație cu acces și filtru SDD 300x300.

Specificații tehnice:

Viteza aerului la intrarea în grilă Vef (m/s) 1,6

Nivelul de zgomot NR [dB(A)] 22
Căderea de presiune pe grilă ΔPt (Pa) 3

- Grilele de aspirație de 160 m3/h (180 m3/h)

Se alege modelul Grila aspirație cu acces și filtru SDD 300x150.

Specificații tehnice:

Viteza aerului la intrarea în grilă Vef (m/s) 2,6

Nivelul de zgomot NR [dB(A)] 16
Căderea de presiune pe grilă ΔPt (Pa) 3

- Grilele de aspirație de 100 m3/h

Se alege modelul Grila aspirație cu acces și filtru SDD 200x100.

Specificații tehnice:

Viteza aerului la intrarea în grilă Vef (m/s) 3,7

Nivelul de zgomot NR [dB(A)] 35
Căderea de presiune pe grilă ΔPt (Pa) 14

Căderea totală de presiune datorată grilelor de refulare:

pdr  4  2  7  3  2  5,3  4  17 ,1  2  22  152 Pa (6.1)

Căderea tottală de presiunea datorită grilelor de aspirație:

pda  4  4  7  2  2  3  4  3  2  14  76 Pa (6.2)

11