Sunteți pe pagina 1din 17

Sisteme electroenergetice

CURSUL
1

CARACTERISTICI GENERALE ALE


SISTEMELOR ELECTROENERGETICE

CUPRINS
INTRODUCERE 2
Obiective 2
Organizarea sarcinilor de lucru 2
DEFINIREA ŞI STRUCTURA SISTEMULUI
Lecţia 1 3
ELECTROENERGETIC
Exemplu ilustrativ 8
CARACTERISTICI TEHNICO-ECONOMICE ŞI
Lecţia 2 CERINŢE IMPUSE SISTEMELOR 9
ELECTROENERGETICE
Exemple ilustrative 15
TEST DE AUTOEVALUARE 13
REZUMAT 14
Rezultate aşteptate 14
Termeni esenţiali 14
Recomandări bibliografice 15
TEST DE EVALUARE 16

1
Sisteme electroenergetice

INTRODUCERE

Sistemul electroenergetic (SEE) este format din elemente trifazate care asigură
producerea, transportul, transformarea, distribuţia şi alimentarea cu energie electrică a
consumatorilor. Sistemul electroenergetic, ca şi componentă a sistemului energetic, prezintă o
serie de trăsături specifice, particulare care determină modele şi tehnici de studiu specifice.
În cadrul unui sistem electroenergetic se pot selecta două componente principale:
 Reţeaua pasivă sau reţeaua de transport şi distribuţie a energiei electrice, formată din
linii electrice trifazate şi transformatoare, conectate la borne conform schemei de
conexiuni;
 Reţeaua elementelor dinamice, formată din elemente active: generatoare sincrone şi
receptoarele de energie electrică (consumatori).
Proiectarea, exploatarea şi conducerea operativă a sistemelor electroenergetice au ca
principal obiectiv asigurarea funcţionării sigure din punct de vedere tehnic, la un nivel de
calitate a energiei electrice corespunzător şi eficiente din punct de vedere economic.

Obiective
 Definirea noţiunii de sistem electroenergetic ( SEE) şi evidenţierea elementelor –
instalaţiilor componente.
 Prezentarea şi identificarea elementelor de bază ale unui sistem electroenergetic, în
special a reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice.
 Exemplificarea şi precizarea datelor relevante referitoare la Sistemul
electroenergetic din România.
 Evidenţierea caracteristicilor particulare ale sistemelor electroenergetice.
 Prezentarea şi sublinierea cerinţelor impuse în funcţionare ale sistemelor
electroenergetice.

Organizarea sarcinilor de lucru


 Parcurgeţi cele două lecţii ale cursului.
 Urmăriţi exemplul ilustrativ.
 Fixaţi principalele idei ale cursului, prezentate în rezumat.
 Completaţi testul de autoevaluare.
 Timpul de lucru pentru parcurgerea testului de autoevaluare este de 15 minute.

2
Sisteme electroenergetice

Lecţia 1

DEFINIREA ŞI STRUCTURA SISTEMULUI ELECTROENERGETIC

Definirea sistemului electroenergetic. Instalaţii de producere a energiei electrice.


Instalaţii de transport şi distribuţie a energiei electrice. Instalaţii de utilizare a energiei
electrice şi auxiliare
Noţiunea de sistem cunoaşte o largă utilizare în diverse domenii. În sens general, un
sistem se defineşte ca fiind o grupare de elemente organizate astfel încât să execute, la
comandă, o funcţie determinată. Definiţia înglobează o mare varietate de sisteme: fizice
(sisteme de telecomunicaţii, de transport, procese de fabricaţie), economice (distribuirea de
produse, servicii) sau biologice.
Sistemul energetic reprezintă ansamblul activităţilor de producere, transport şi
consum a energiei de toate formele, organizate pe un anumit teritoriu. Sub acest ultim aspect,
se poate vorbi despre sisteme energetice regionale, naţionale şi continentale. Producerea si
consumul de energie sunt procese de transformare a energiei dintr-o formă în altă formă.
Energia primară reprezintă forma sub care energia se găseşte în natură: energia
combustibililor fosili, energia hidraulică a apei, energia eoliană, energia solară, energia
nucleară.
Energia utilă denumeşte formele sub care omul utilizează energia, diferite de formele
în care aceasta se găseşte în natură: energia termică, energia mecanică, energia radiantă,
energia chimică.
În procesul de transformare a formelor de energie primară în energie utilă se
utlilizează forme de energie intermediară, cum este energia electrică cu o serie de proprietăţi
care devin avantaje faţă de alte forme de energie:
 Se obţine uşor din alte forme de energie;
 Se transformă uşor şi cu randamente ridicate în alte forme de energie;
 Se transmite economic şi practic instantaneu la distanţe mari;
 Este o formă de energie curată, fără impact major asupra mediului ambiant;
 Se distribuie la un număr mare de consumatori de puteri diferite cu ajutorul reţelelor
electrice.
Energia electrică este forma de energie intermediară care se poate transforma în
toate formele de energie utilă.

3
Sisteme electroenergetice

Sistemul electroenergetic (SEE) reprezintă o componentă a sistemului energetic care


cuprinde ansamblul activităţilor de producere, transport, transformare, distribuţie şi utilizare a
energiei electrice şi este format din următoarele mari părţi:
 Instalaţii electrice de producere a energiei electrice adică centralele electrice;
 Instalaţii electrice de transport şi distribuţie a energiei electrice adică reţelele de
transport şi distribuţie;
 Instalaţii de utilizare a energiei electrice sau consumatorii electrici;
 Instalaţii auxiliare.

Instalaţii electrice de producere a energiei electrice


Energia electrică se produce în centrale electrice care reprezintă un complex de
instalaţii care transformă o formă de energie primară în energie electrică. În functie de sursa
de energie primară, principalele tipuri de centrale electrice sunt: centrale termoelectrice,
centrale hidroelectrice şi centrale nuclearoelectrice. În prezent sunt utilizate tot mai mult
centralele eoliene şi fotovoltaice precum şi energia din biomasă, mai ales în zonele izolate
(surse de energie regenerabilă).
Centralele termoelectrice (CTE) produc energie electrică sau energie electrică şi
termică prin transformarea energiei chimice a combustibililor (cărbuni, gaze naturale,
combustibil lichid, deşeuri) în energie termică şi a energiei termice în energie mecanică, pe
baza unui lanţ de transformări.
Transformarea energiei mecanice în energie electrică se face, cu randamente foarte
bune în generatoare electrice sincrone şi care reprezintă maşinile de bază ale centralelor
electrice.
Centralele hidroelectrice (CHE) utilizează ca resurse energetice primare căderile de
apă naturale sau artificiale, mareele şi valurile, transformând energia hidraulică a acestora în
energie electrică prin intermediul energiei mecanice.
Centralele nuclearo-electrice (CNE) deţin în prezent o pondere de 17% din totalul
energiei electrice produse în lume dar într-o serie de ţări, cea mai mare parte a energiei
electrice se produce pe această cale (Franţa 78%). Principala atracţie către energia nucleară
rezidă în marea intensitate energetică a combustibilului nuclear.
Energia solară se utilizează pentru producerea energiei electrice pe mai multe filiere.
La nivelul heliocentralelor se produce căldură şi apoi, prin evaporarea apei, abur. Energia
electrică este produsă în continuare pe baza lanţului de conversie clasic al centralelor
termoelectrice. În cazul instalaţiilor fotovoltaice, acestea sunt echipate cu fotocelule sau
generatoare termoelectrice sau termoionice.
Utilizarea energiei eoliene pentru producerea energiei electrice a devenit o soluţie de
interes după criza energetică din anii ’70.
Puterea instalată totală a centralelor electrice din SEN la 01.11.2011 a fost de 21 405
MW, din care 30% în centrale hidroelectrice, 7% în centrale nucleare şi 59% în centrale
termoelectrice, conform tabelului 1.1.

Tipul centralei Putere instalată (MW)


Centrale termoelectrice (cărbune) 7141
Centrale hidroelectrice 6511
Centrale termoelectrice (hidrocarburi) 5534
Centrale nuclearelectrice 1413
Centrale eoliene şi biomasă 806
Total 21405

4
Sisteme electroenergetice

Tab.1.1. Puterea instalată a centralelor electrice în România

Instalaţii electrice de transport şi distribuţie a energiei electrice


Condiţiile necesare pentru construcţia centralelor electrice cât şi plasarea nodurilor de
racord la SEE, determină existenţa unor distanţe mari între locurile de producere şi cele de
consum ale
L GS energiei
electrice.
e 24 kV
(MT)
c 400 kV
STE

400 kV
220 kV
GS
STE (IT)
ţi (FIT) (FIT)

a LT LT
STC
24 kV
(MT)

1 LT
LC
220 kV 400 kV
STC (IT) STC (FIT)
LC
400 kV
(FIT)
Sistem electric de
110 kV putere (de transport)
(IT)

Consumator LD
industrial Sistem electric de
110 kV
Consumator distribuţie
(IT)
industrial
ST
10 kV
Micro GS (MT)
LD

PT PT
0,4 kV
(JT)

Consumatori Consumatori
rezidenţiali comerciali

Fig.1.1. Elementele de bază ale unui sistem electroenergetic

În aceste condiţii se impune construcţia reţelelor electrice, care asigură transferul


energiei de la sursă spre consumatori. Energia electrică produsă în centrale este transmisă spre
consumatori prin reţele electrice, constituite din linii electrice, staţii de transformare, staţii de
conexiuni şi posturi de transformare.
Transmiterea energiei electrice spre consumatori se face la diferite niveluri de tensiune
stabilite pe baza unor criterii tehnico-economice. Tensiunile nominale, standardizate în
România, între fazele reţelelor de curent alternativ sunt: 0,4 kV, 6 kV, 10 kV, 20 kV, (35) kV,
110 kV , 220 kV, 400 kV, 750 kV.
5
Sisteme electroenergetice

Liniile electrice se împart, din punct de vedere al scopului pentru care au fost
construite în:
 Linii electrice de transport (LT), utilizate pentru vehicularea unor puteri electrice
importante (de ordinul MW) la distante relativ mari. În ţara noastră, transportul energiei
electrice se face la tensiuni nominale de 220 kV, 400 kV, 750 kV. Ultimele două valori
corespund nivelului de foarte înaltă tensiune (FIT), la care este ridicată tensiunea cu
ajutorul staţiilor de transformare de evacuare (STE) amplasate în vecinătatea centralelor
electrice.
 Linii electrice de distributie (LD), cu o configuraţie mai complexă şi destinate
vehiculării unor puteri relativ reduse, pe distanţe scurte şi la un ansamblu limitat de
consumatori. Liniile de distribuţie a energiei electrice sunt cu tensiuni nominale de 0,4
kV, 6 kV, 10 kV, 20 kV , 110 kV.
În apropierea marilor concentrări de consum sunt amplasate staţiile de transformare şi
conexiune (STC). Cu ajutorul autotransformatoarelor FIT/IT (400-110 kV) se transmite
energia în reţeaua de distribuţie care funcţionează la înaltă tensiune (IT).
La liniile electrice de înaltă tensiune sunt racordate staţiile de transformare (ST), în
care are loc coborârea nivelului de la înaltă tensiune la medie tensiune. Cu ajutorul liniilor
electrice de distribuţie de medie tensiune (MT) - 6 kV, 10 kV, 20 kV sunt alimentaţi
consumatorii de medie tensiune. Majoritatea consumatorilor sunt alimentaţi la joasă tensiune
(JT) – 0,4 kV, prin intermediul posturilor de transformare (PT) racordate la liniile de
distribuţie de medie tensiune.
La sfârşitul anului 2011, la nivelul SC Transelectrica SA, capacitatea staţiilor electrice
însuma 35 850 MVA iar lungimea totală a liniilor electrice de transport era de 8932 km
(Tab.1.2.).

Tensiunea Staţii de transformare Linii electrice


(kV) Staţii (nr.) Unităţi de Putere aeriene (LEA)
transformare nominală (km)
(nr.) (MVA)
750 1 2 1250 155
400 36 2 500 4704
20 400
29 250
220 42 2 400 4035
81 200
1 100
110 - - - 38
Total 79 137 35850 8932

Tab.1.2. Staţii şi linii electrice aflate în exploatarea


SC Transelectrica SA la sfârşitul anului 2011

Instalaţii de utilizare a energiei electrice


Instalaţiile de utilizare a energiei electrice sunt cunoscute sub denumirea de
receptoare electrice. Un grup de receptoare legate printr-un scop tehnologic funcţional poartă
denumirea de consumator electric. Ansamblul instalaţiilor electrice de distribuţie şi utilizare
aferente unei instituţii, societăţi comerciale sau colectivităţi poartă denumirea de zonă de
consum. Receptoarele de energie electrică din cadrul sistemelor electrice complexe pot avea o
mare diversitate de caracteristici şi pot fi alimentate din reţelele de joasă sau de înaltă
tensiune. Receptoarele de energie nu se iau în considerare în mod individual ci se constituie în
6
Sisteme electroenergetice

grupuri de receptoare trifazate alimentate de pe barele de înaltă tensiune şi formează


consumatorul complex sau sarcina electrică complexă.

Instalatii auxiliare
Din această categorie fac parte instalaţii cu funcţii de :
 asigurare şi menţinere a continuităţii alimentării cu energie electrică a consumatorilor;
 asigurare şi menţinere a calităţii energiei electrice:reglajul frecvenţei, reglajul tensiunii,
atenuarea regimurilor dezechilibrat si armonic;
 asigurarea repartiţiei economice a puterii: controlul şi reglajul puterilor;
 protecţie a personalului împotriva electrocutării.

CONCLUZII

Sistemul electroenergetic reprezintă o componentă a sistemului energetic care cuprinde


ansamblul activităţilor de producere, transport, transformare, distribuţie şi utilizare a energiei
electrice.
Componentele principale ale sistemului electroenergetic sunt constituite din instalaţii
complexe:
 Instalaţii electrice de producere a energiei electrice;
 Instalaţii electrice de transport şi distribuţie a energiei electrice;
 Instalaţii de utilizare a energiei electrice;
 Instalaţii auxiliare.

7
Sisteme electroenergetice

EXEMPLU ILUSTRATIV

Fig. 1.2. Harta Sistemului electroenergetic din România

In Fig. 1.2. se prezintă Reţeaua Electrică de transport a energiei electrice din România,
conform datelor actualizate ale Companiei Naţionale de Transport a Energieri Electrice –
TRANSELECTRICA.
Compania TRANSELECTRICA este operatorul de transport si de sistem din Romania şi are
în competenţă:
 Administrarea si operarea sistemul electric de transport si asigura schimburile de
electricitate intre tarile Europei Centrale si de Rasarit, ca membru al ENTSO-E (Reteaua
Europeana a Operatorilor de Transport si Sistem pentru Energie Electrica).
 Responsabilitatea pentru transportul energiei electrice, functionarea sistemului si a pietei,
asigurarea sigurantei Sistemului Electroenergetic National (SEN). De asemenea reprezintă
principala legatură dintre cererea si oferta de electricitate, echilibrind permanent productia
de energie cu cererea.

8
Sisteme electroenergetice

Lecţia 2

CARACTERISTICI TEHNICO-ECONOMICE ŞI CERINŢE IMPUSE


SISTEMELOR ELECTROENERGETICE

Caracteristici tehnico-economice ale sistemelor electroenergetice. Cerinţe impuse


în funcţionarea sistemelor electroenergetice.
Sistemul electroenergetic, ca parte componentă a sistemului energetic, la rândul lui
subsistem al eco-socio-sistemului naţional, prezintă o serie de trăsături particulare care
determină abordări şi tehnici de studiu specifice:
 Sistemul electroenergetic face parte din categoria sistemelor de dimensiuni mari, cu
structură complexă din punct de vedere al extinderii în spaţiu dar şi al interacţiunii
continue între subsistemele componente.
 Reţeaua electrică de transport cuprinde sute de noduri la care sunt racordate centralele
electrice şi zonele de consum.
 Distanţele de transport a energiei electrice de la generatoarele centralelor electrice la
consumatori depăşesc uneori sute sau mii de kilometri;
 La procesul complex de producere, transformare, transport, distribuţie şi consum a
energiei electrice participă un număr foarte mare de elemente dinamice (turbine,
generatoare, motoare) şi statice (transformatoare, linii electrice aeriene şi subterane).
 Extinderea SEE implică eforturi economice foarte mari precum şi o durată mare de
execuţie a obiectivelor, de ordinul lunilor sau anilor. Proiectarea şi exploatarea
sistemelor electroenergetice sunt acţiuni interdependente, SEE fiind într-o permanentă
dezvoltare şi modernizare. Prin urmare, proiectarea SEE nu se referă doar la
planificarea unor noi instalaţii ci la soluţii de dezvoltare şi utilizare optimă a
instalaţiilor existente. De asemenea, exploatarea SEE nu se referă la un sistem finalizat
ci la unul aflat într-o continuă dinamică.
 Produsul SEE, energia electrică, nu se poate înmagazina în cantităţi practic utile şi astfel
este necesar ca în fiecare moment consumul să fie corespunzător asigurat de producţie.
 Alimentarea zonelor de consum trebuie asigurată în mod continuu iar calitatea
energiei electrice este necesar a fi menţinută la un nivel corespunzător pentru a satisface
necesităţile utilizatorilor. Categoriile şi clasele consumatorilor precizează cu exactitate
exigenţele care determină soluţia de alimentare, nivelul de rezervare şi condiţiile
speciale de încadrare în sistem.
9
Sisteme electroenergetice

 Considerentele de ordin tehnic şi economic impun necesitatea conducerii


optimale a sistemelor electroenergetice. Dintre funcţiile şi activităţile conducerii
operative a SEE, optimizarea regimurilor de funcţionare are o importanţă
deosebită, având în vedere necesitatea utilizării eficiente a resurselor energetice
disponibile.

Cerinţe impuse in funcţionarea SEE

Exigenţa consumatorilor în ceea ce priveşte siguranţa în alimentare şi calitatea


energiei electrice
Alimentarea cu energie electrică poate fi privită ca un serviciu prestat, iar energia
electrică ca un produs distribuit de furnizori consumatorilor. Nivelul de calitate al energiei
electrice este un rezultat al influenţelor reciproce furnizor-consumator, fiecare dintre părţi
fiind în acelaşi timp element perturbat şi perturbator. Sub acest aspect, responsabilităţile
fiecăreia dintre părţi sunt stabilite prin cauze contractuale.
Pretenţiile consumatorilor se referă la satisfacerea următoarelor cerinţe:
 Continuitatea în alimentarea cu energie electrică. Satisfacerea acestei cerinţe
înseamnă a asigura alimentarea practic fără intrerupere sau la un nivel de intrerupere admis a
consumatorilor, indiferent de regimul sau starea sistemului.
Un SEE trebuie astfel proiectat incât sa fie puţin probabil ca un consumator să fie
lăsat fără alimentare. Asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică este în mare
parte o problemă de configuraţie a reţelelor electrice şi de siguranţă în funcţionare a
elementelor de sistem, adaptate cerinţelor şi categoriilor de consumatori deserviţi.
 Calitatea energiei electrice. Nivelul de calitate al energiei electrice este apreciat prin
intermediul unor indicatori specializaţi în funcţie de respectarea condiţiilor referitoare la
caracteristicile undei de tensiune. Există următoarele perturbaţii şi eventualele lor combinaţii
care afectează calitatea energiei electrice:
1. Variaţiile de frecvenţă. În regim normal de funcţionare, variaţiile de frecvenţă sunt
datorate reglajului realizat la nivelul SEN ce nu poate fi influenţat prin acţiuni locale.
Conform normelor, calitatea energiei electrice la bornele unui consumator este
admisibilă, din punct de vedere al frecvenţei dacă:
f  f nom  f adm (1.1)
în care:
f adm   0,2  0,5 %  f nom (1.2)
unde:
f - frecvenţa tensiunii la bornele consumatorului (Hz);
f nom
- frecvenţa nominală (egală în Europa cu 50 Hz);
f adm -abaterea de frecvenţă admisibilă faţă de valoarea nominală (Hz);
2. Variaţiile amplitudinii undei de tensiune. Calitatea energiei electrice la bornele
consumatorului este admisibilă, din punct de vedere al tensiunii, dacă:
U  U nom  U adm (1.3)
in care:
U adm   2  10 %  U nom (1.4)
unde:
U - tensiunea la bornele consumatorului (V);
U nom - tensiunea nominală (V) ;
U adm -abaterea de tensiune admisibilă faţă de valoarea nominală (V);

10
Sisteme electroenergetice

Abaterea admisibilă de tensiune diferă în funcţie de nivelul tensiunii şi de tipul


consumatorului.
3. Modificarea formei de undă a tensiunii. Regimul de funcţionare al SEE în care undele
de tensiune şi de curent sunt periodice iar cel puţin una dintre ele este nesinusoidală se
numeşte regim deformant.
Curbele nesinusoidale de tensiune şi curent conţin, pe lângă oscilaţia fundamentală o
serie de oscilaţii parazite numite armonici superioare sau inferioare. Regimul deformant este
produs de elemente deformante - redresoare, transformatoare, alte elemente neliniare - fiind
apoi propagat şi amplificat prin reţelele electrice de transport şi distribuţie. Cerinţa de puritate
a undei de tensiune presupune lipsa armonicilor de tensiune sau limitarea acestora la un nivel
redus.
4. Nesimetria sistemului trifazat. Funcţionarea SEE în regim nesimetric este provocată de
gradul de încărcare inegal al celor trei faze ale sistemului. Neîndeplinirea condiţiilor de
nesimetrie a sistemului trifazat de tensiuni sau existenţa unei reţele dezechilibrate conduce la
regimuri nesimetrice, caracterizate prin apariţia unor componente de secvenţă inversă sau
homopolară a tensiunilor de fază şi a curenţilor din reţea.

Eficienţa economică în funcţionare


Având în vedere amploarea cheltuielilor angajate în SEE în procesul de producere,
transport şi distribuţie a energiei, se urmăreşte realizarea unor cheltuieli minime şi obţinerea
unor randamente optime, dictate de necesitatea utilizării eficiente a resurselor energetice
disponibile. Satisfacerea acestei cerinţe se obţine prin adoptarea următoarelor măsuri:
 Reducerea la maxim a cheltuielilor de investiţii cu respectarea însă a restricţiilor de
siguranţă în alimentare şi de calitate a energiei electrice.
 Reducerea pierderilor de putere pe elementele de sistem prin alegerea unor aparate şi
instalaţii cu randamente ridicate şi exploatarea raţională a acestora.
 Determinarea prin calcul a unor regimuri optime de funcţionare şi obţinerea unui set de
valori pentru mărimile variabile care optimizează o funcţie criteriu.

Cerinţe ecologice şi de integrare în eco-socio-sistem


Utilizarea pe scară largă a energiei reprezintă o problemă acută pentru mediul
înconjurător, sănătatea populaţiei şi a organismelor vii. În urma arderii combustibilului din
centralele electrice se degajă în atmosferă cantităţi mari de substanţe nocive.
Deşi nu constituie surse de poluare majoră cum sunt alte instalaţii energetice, de
exemplu centralele termoelectrice, reţelele electrice prezintă o serie de influenţe negative
asupra mediului înconjurător pe întreaga lor durată de viaţă. Formele de manifestare a
impactului reţelelor electroenergetice asupra mediului înconjurător pot fi de natură:
 fizică, prin ocuparea terenului, defrişarea vegetaţiei, fragmentarea habitatelor;
 electromagnetică, prin efectele câmpului magnetic şi electric asupra
organismelor vii şi sistemelor de telefonie, radio şi TV;
 sonoră, prin zgomote produse de funcţionarea reţelei sau de fenomenul corona;
 mecanică, prin pericol în zone de traversări ale căilor de comunicaţie;
 chimică, prin generarea de ozon şi oxizi de azot datorită fenomenului corona;

11
Sisteme electroenergetice

CONCLUZII

Caracteristicile tehnico-economice şi cerinţele impuse sistemelor electroenergetice se


referă la:
 Complexitatea sistemului, în ceea ce priveşte dimeniunile, structura şi eforturile tehnice şi
economice de proiectare, dezvoltare şi exploatare
 Cerinţele impuse în funcţionarea sistemelor electroenergetice referitoare la asigurarea
continuităţii în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, calitatea energiei
electrice, eficienţei economice şi restricţiilor privind sursele de energie şi ecologice.

12
Sisteme electroenergetice

TEST DE AUTOEVALUARE

Încercuiţi răspunsurile corecte la


următoarele întrebări.
ATENŢIE: la aceeaşi întrebare pot exista
unul, niciunul sau mai multe răspunsuri corecte!
Timp de lucru: 15 minute

1) Energia electrică are următoarele proprietăţi:


a) Se transmite economic şi practic instantaneu la distanţe mari; Da / Nu
b) Este o formă de energie primară; Da / Nu
c) Este o formă de energie curată, fără impact major asupra mediului ambiant; Da / Nu
d) Este o formă de energie utilă; Da / Nu

2) Sistemul electroenergetic (SEE) este format din următoarele părţi:


a) Centralele electrice; Da /
Nu
b) Reţelele de transport şi distribuţie; Da / Nu
c) Consumatorii electrici; Da / Nu
d) Instalaţii auxiliare; Da / Nu

3) Transportul energiei electrice se face la tensiuni nominale de:


a) 10 kV, 20kV; Da / Nu
b) 110 kV; Da / Nu
c) 220 kV, 400kV, 750 kV; Da / Nu

4) Continuitatea în alimentarea cu energie electrică se referă la:


a) Gradul de încărcare a fazelor SEE; Da / Nu
b) Impactul instalaţiilor de producere a energiei asupra mediului; Da / Nu
c) Alimentarea fără înterupere a consumatorilor; Da / Nu

5) Instalaţiile auxiliare din SEE asigură:


a) modificarea nivelului de tensiune; Da / Nu
b) conversia energiei eoliene în energie electrică; Da / Nu
c) continuitatea alimentării cu energie electrică a consumatorilor; Da / Nu
d) repartiţia economică a puterii; Da / Nu

13
Sisteme electroenergetice

Grila de evaluare: 1-a, c; 2-a,b,c,d; 3-c; 4-c; 5-c, d.


REZUMAT

► în Lecţia 1 sunt definite noţiunile de sistem electroenergetic, elementele de bază şi


instalaţiile componente. De semenea sunt exemplificate datele relevante referitoare la
Sistemul electroenergetic din România.
► în Lecţia 2 sunt prezentate caracteristicile particulare precum şi cerinţele impuse în
funcţionare ale sistemelor electroenergetice: continuitatea în alimentarea cu energie
electrică, calitatea energiei electrice, eficienţa economică, cerinţe ecologice.

După studierea acestui modul, trebuie


cunoscute:
 Noţiunea de sistem electroenergetic,
instalaţiile şi elementele de bază
componente precum şi rolul acestora în
REZULTATE AŞTEPTATE cadrul sistemului;
 Caracteristicile tehnico-economice
specifice sistemelor electroenergetice
precum şi cerinţele impuse în
funcţionarea sistemelor electroenergetice:
continuitatea în alimentarea cu energie
electrică, calitatea energiei electrice,
eficienţa economică, cerinţe ecologice.

 Sistem electroenergetic (SEE) - ansamblul activităţilor de producere,


transport, transformare, distribuţie şi utilizare a energiei electrice.
 Instalaţie electrică de producere a energiei electrice - complex de
instalaţii care transformă o formă de energie primară (combustibili
fosili, hidraulică, eoliană, nucleară, solară) în energie electrică.
 Reţea electrică de transport şi distribuţie - asigură transferul energiei
electrice de la surse spre consumatori şi este compusă din linii
electrice, staţii de transformare, staţii de conexiuni şi posturi de
TERMENI transformare.
 Calitatea energiei electrice - caracteristică a energiei electrice.
ESENŢIALI Nivelul de calitate al energiei electrice este apreciat prin intermediul
indicatorilor specializaţi în funcţie de respectarea condiţiilor
referitoare la proprietăţile undei de tensiune.
 Eficienţa economică a SEE - realizarea unor cheltuieli minime şi
obţinerea unor randamente
14 optime, dictate de necesitatea utilizării
eficiente a resurselor energetice disponibile.
Sisteme electroenergetice

Recomandări bibliografice suplimentare


Pentru o detaliere suplimentară a aspectelor prezentate în acest curs se
recomandă parcurgea următoarelor refeinţe bibliografice:
[1] Bică D., Sisteme informatice moderne în electroenergetică. Editura
Universităţii “Petru Maior” din Tîrgu Mureş, 2005.
[2] Nemeş, M., Sisteme electrice de putere. Editura Politehnica, Timişoara, 1998
[3] Eremia, M., Crişciu, H., Ungureanu, B., Bulac, C., Analiza asistată de
calculator a regimurilor sistemelor electroenergetice. Metode. Algoritmi.
Aplicaţii. Editura Tehnică, Bucureşti, 1985.
[4] Potolea, E., Tudose, M., Sisteme electroenergetice. Universitatea
„Politehnica” Bucureşti, 1988.
[5] Kundur, P. Power System Stabylity and Control. Mc-Graw-Hill, Inc., 1994

15
Sisteme electroenergetice

TEST DE EVALUARE

Încercuiţi răspunsurile corecte la


următoare întrebări.
ATENŢIE: la aceeaşi întrebare pot exista
unul, niciunul sau mai multe răspunsuri corecte!
Timp de lucru: 15 minute

1)Energia primară reprezintă:


a) energia utilă la consumator; Da / Nu
b) energia electrică din reţelele electrice de transport şi distribuţie Da / Nu
c) energia combustibililor, eoliană şi hidraulică Da / Nu

2) Elementele de bază ale unui SEE sunt:


a) receptoarele electrice; Da / Nu
b) instalaţiile auxiliare; Da / Nu
c) liniile electrice de transport a energiei electrice; Da / Nu

3) Compania TRANSELECTRICA este:


a) Operatorul de transport şi de sistem din România; Da / Nu
b) O companie de producere a energiei pe bază de combustibil nuclear; Da / Nu
c) O companie de distribuţie şi furnizare a energiei electrice; Da / Nu
d) O centrală hidroelectrică; Da / Nu

4)Instalaţiile de transport a energiei electrice includ:


a) Centrale nuclearo-electrice; Da / Nu
b) Linii electrice de distribuţie; Da / Nu
c) Staţii de transformare a tensiunii; Da / Nu
d) Linii electrice de transport; Da / Nu

5) Calitatea energiei electrice este admisibilă, dacă:


a) U adm   2  10 %  U nom ; Da / Nu

16
Sisteme electroenergetice

b) U adm  1  3 %  U nom ; Da / Nu
c) U adm   2  20 %  U nom ; Da / Nu

Grila de evaluare: 1-c 2-c 3-a 4-c, d; 5-a.

17