Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sintaxa frazei
Propoziția subordonată atributivă
Propozițiile subordonate
Noțiuni generale
Întrebarea Funcția
Cele mai multe propoziții subordonate corespund părților secundare ale propoziției
(atribut, complement) și au denumiri corespunzătoare acestor părți de propoziție: subordonate
atributive, completive directe, completive indirecte, circumstanțiale de loc, de timp etc.
În afară de aceste subordonate, există și subordonate care corespund părților principale
ale propoziției: subordonate subiective și subordonate predicative:
Întrebarea Funcția
Propoziția atributivă
Propoziția regentă poate avea două sau mai multe propoziții atributive care determină
același cuvânt (atributive coordonate). În acest caz pronumele relative, adverbele sau conjuncțiile
introductive pot fi folosite înaintea fiecărei propoziții atributive coordonate sau numai înaintea
primei atributive, pentru că înaintea celorlalte elementul introductiv poate fi subînțeles:
Și tot acum treizeci-patruzeci de ani, s-au găsit și câțiva cărturari, / 1 care s-au dus în Celei / 2 și
(subînțeles: care) au dat cu târnăcopul în masivul ruinelor... /3 (Gala Galaction, ”Gloria
Constantini”)
Propoziția atributivă poate sta după regentă sau poate fi intercalată în propoziția regentă:
Se află o priveliște... / 1 cum nu alta pe lume./ 2 (M. Sadoveanu, ”Nicoară Potcoavă”)
Vântul / 1 pe care-l lăsa în urmă / 2 îndoia stejarii, frângându-i ca pe niște nuiele./ 1 (B. Șt.
Delavrancea, ”Poveste”)
Page |3
Uneori se intercalează în propoziția regentă și două sau mai multe atributive care
urmează una după alta, dacă sunt coordonate, sau, dacă nu sunt coordonate, fiecare atributivă
vine după cuvântul determinat:
Forța vitală a acestor pământuri /1 cărora localnicii le spun ”Baltă”, /2 și asupra cărora
năvălesc țăranii cu plugurile / 3 e de cea mai pură esență cosmică. /1 (Geo Bogza, ”Tablou
geografic”)
PP
2. AT 3. AT
și
cop.
Există, sergentule, între aceste stele, unele / 1 care dau lumină / 2 și altele /1 care o primesc./ 3
(A. Mihale, ”Fuga”)
1 PP
care care
2. AT
3. AT
Din hotarul dobrogean își face Dunărea pivotul în jurul căruia se întoarce ultima oară, pornind
spre răsărit./ (Geo Bogza, ”Tablou geografic”)
O nouă stâncă se ivește în drum / de pe creștetul căreia își dă iarăși drumul în gol./ (Geo Bogza,
”cartea Oltului”)
Obs. Când în propoziția regentă după cuvântul determinat de o atributivă urmează alte
substantive sau pronume ori altă propozție subordonată, este nevoie ca înaintea propoziției
atributive să fie reluat (repetat) cuvântul determinat, pentru se preciza la care cuvânt se referă
propoziția atributivă. În acest caz, înainte de a se repeta cuvântul determinat, se pune virgulă:
Și așa, au trecut anii / și de câteva ori s-au ivit frunzele din nou în păduri, frunzele / care ning
toamna / și îngroapă. / (Tudor Arghezi, ”Povestea prinților sașii”)
Era poteca căutată de ea, poteca / pe care o pierduse. /
Obs. Este bine să evităm frazele cu prea multe propoziții atributive introduse prin
pronumele relativ care. Repetarea acestui pronume la intervale scurte poate deveni supărătoare.
Pentru a evita această repetare a pronumelui relativ care, putem folosi pronumele relativ ce.