Sunteți pe pagina 1din 23

N II

r . 6, A
ă N
ic
at
em
T
ia

ic

Antreprenoriat
bl
Pu

pentru tinerii
din mediul rural

Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale
CUPRINS

ABREVIERI ........................................................................................................................................................................2

PREZENTARE.....................................................................................................................................................................3

I. ANTREPRENORIATUL RURAL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ.....................................................................................4

II. CE TREBUIE SĂ CUNOASCĂ TINERII PENTRU A DEMARA PROPRIA AFACERE


ÎN MEDIUL RURAL?..........................................................................................................................................................9

III. OPORTUNITĂȚI DE FINANȚARE PENTRU TINERII ANTREPRENORI DIN


MEDIU RURAL PRIN NOUL PROGRAM NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ................................................... 17

IV. STIMULAREA INIȚIATIVELOR ANTREPRENORIALE ALE TINERILOR PRIN


FACILITĂȚI ȘI PROGRAME NAȚIONALE.....................................................................................................................26

V. PROIECTE DE SUCCES REALIZATE DE TINERI ÎNTREPRINZĂTORI CU


FONDURI PNDR 2007-2013............................................................................................................................................ 31

VI. BIBLIOGRAFIE ..........................................................................................................................................................38

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro; www.rndr.ro

USR: Departamentul Publicaţii, 2014

Fotografie coperta I: Călugărescu Lucian - Neamț

© RNDR, 2014

Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.


ABREVIERI PREZENTARE

P
AFIR Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ublicația „Antreprenoriat pentru ti- tima parte a acestei publicații este dedicată
AFN Alocații Financiare Nerambursabile
AIPPIMM Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi
nerii din mediul rural” face parte din prezentării unor proiecte de succes realizate
Mici şi Mijlocii seria de publicații tematice realizate de tineri antreprenori, ca urmare a accesării
AM-PNDR Autoritatea de Management pentru PNDR de Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de
APDRP Agenția de Plați pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit de finanțări prin Programul Național de Dez-
CAEN Clasificarea Activităților din Economia Națională a României Dezvoltare Rurală. Tematica aleasă, antre- voltare Rurală (PNDR) 2007-2013.
CE Comisia Europeană prenoriatul, se înscrie în preocupările facto-
DIMMMAT Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism rilor de decizie la nivel european și național.
DGDR Direcția Generală de Dezvoltare Rurală Totodată, publicația prezintă propunerile de
FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală Aceștia își propun identificarea de soluții
măsuri incluse în noul PNDR destinate tine-
FNGCIMM Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii eficiente pentru încurajarea inițiativelor an-
GAL Grup de Acțiune Locală
treprenoriale, ca principal factor de creștere rilor întreprinzători care doresc să acceseze
GITC Grup de Inițiativă Tematică Comună fondurile europene pentru dezvoltare rurală,
IMM Întreprinderi Mici și Mijlocii economică și ocupare a forței de muncă.
ÎD Întreprinzător Debutant precum și facilitățile create la nivel național
ÎF Întreprindere Familială pentru stimularea inițiativelor antreprenori-
ÎI Întreprindere Individuală În această publicație sunt dezbătute teme
MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de interes privind antreprenoriatul rural în ale ale tinerilor.
MECMA Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri Uniunea Europeană (UE), sunt prezentate
ORC Oficiul Registrului Comerțului
OTIMMC Oficiul Teritorial pentru Întrerprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație principalele provocări cu care se confruntă Publicația „Antreprenoriat pentru tinerii
PA Plan de Afaceri întreprinzătorii din zona rurală şi oportuni- din mediul rural” se adresează fermierilor,
PAC Politica Agricolă Comună
tățile de finanțare pentru tinerii antrepre- tinerilor antreprenori din mediul rural, ad-
PFA Persoana Fizică Autorizată
PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală nori, prin programe europene și naționale. ministrațiilor locale și centrale, organizații-
REDR Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală O serie de recomandări vin în sprijinul viito- lor neguvernamentale, grupurilor de acțiune
RNDR Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală
rilor antreprenori care doresc să demareze
RNR Rețele Naționale Rurale locală.
SO Producţie Standard propria afacere în mediul rural.
SRL Societate cu Răspundere Limitată
SRL- D Societate cu Răspundere Limitată – Debutant
UE Uniunea Europeană Structura publicației menține liniile genera-
USR Unitatea de Sprijin a Reţelei le ale ediției precedente. În prima parte se
prezintă cadrul european privind antrepre-
noriatul din mediul rural, plecând de la re-
zultatele unei cercetări realizate de Rețeaua
Europeană pentru Dezvoltare Rurală. Ul-

2 3
Antreprenoriatul Rural în grup care și-a început activitatea cu ocazia ce-
lei de-a opta reuniuni a RNR, desfășurată la
prenoriat rural, fiecare având diferite acțiuni:
Sub-teme specifi- Acțiuni comune

Uniunea Europeană
Roma, în decembrie 2010. ce GITC RNR
Sectoare în curs de Produse alimentare lo-
Scopul acestei inițiative a fost de a sprijini ac- dezvoltare pentru cale

P
otrivit datelor prezentate de Direcția Ge- prenoriatului reprezintă una dintre direcțiile torii din mediul rural în identificarea și pro- economia rurală (Lanțuri scurte de apro-
nerală pentru Întreprinderi și Industrie principale ale Strategiei Europa 2020, care își movarea de strategii și acțiuni viabile, care să vizionare)
din cadrul Comisiei Europene, în Uni- propune, pentru următorii șapte ani, să creeze răspundă schimbărilor economice importante Aspecte sociale ale Prestarea de servicii so-
unea Europeană (UE) există aproximativ 20 mai multe locuri de muncă și să asigure condiții survenite în zonele rurale, precum și necesități- antreprenoriatului ciale
de milioane de întreprinderi mici și mijlocii de viață mai bune pentru populația din UE. lor sociale din mediul rural. rural Incluziune socială pen-
(IMM)1. Marea majoritate (90%) sunt microîn- tru grupuri țintă spe-
treprinderi care angajează mai puțin de 10 per- Totodată, promovarea și consolidarea antre- Reprezentanții RNR reuniți în cadrul acestei cifice (bătrâni, șomeri,
soane, multe dintre acestea fiind localizate în prenoriatului reprezintă una dintre cele mai inițiative și-au propus să împărtășească cunoș- grupuri vulnerabile)
mediul rural. importante metode de abordare a problemelor tințe și experiențe relevante privind modul în Depășirea obstaco- Instrumente financiare
economice ale comunităților rurale și o soluție care programele de dezvoltare rurală, actuale lelor în calea antre- locale
Complexitatea activității de întreprinzător este pentru recenta încetinire a creșterii economice și viitoare, pot aborda mai bine provocarea de prenoriatului rural
o problemă de interes general și reprezintă o înregistrată în multe state membre ale UE 2. a încuraja întreprinzătorii din mediul rural să Silvicultură Biomasa obținută din
preocupare pentru factorii decizionali. Subiec- lemn
dezvolte afaceri profitabile și durabile într-un
tul tinde să capete importanță pe agenda politi- Acțiuni desfășurate de Rețeaua Europea-
mediu economic inovativ, bazat pe competitivi- Rolul multifuncțional al
că în perioade marcate de dificultăți economice. nă de Dezvoltare Rurală
tate, așa cum este cel european. pădurilor
Sprijin pentru manage-
Necesitatea de a încuraja spiritul antreprenori- Pornind de la această problemă, Rețeaua Euro-
Pentru început, în cadrul GITC a fost elaborată mentul privat al pădu-
al a apărut ca urmare a înțelegerii faptului că peană de Dezvoltare Rurală (REDR) împreună
o „Analiză a contextului antreprenorial în state- rilor
acesta generează afaceri profitabile și cu mare cu rețelele naționale rurale (RNR) au decis pen-
capacitate de adaptabilitate la nevoile econo- tru prima dată, în decembrie 2009, să lucreze le membre UE selectate” 3, pe baza rezultatelor
unei cercetări derulate de 15 RNR din Belgia, Pentru fiecare dintre aceste sub-teme au fost
miei. Antreprenoriatul este un factor major de împreună pentru a contribui la consolidarea
Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Gre- stabilite o serie de acțiuni comune ale RNR,
creștere economică, inovare, competitivitate, antreprenoriatului rural. Această colabora-
cia, Ungaria, Irlanda, Lituania, Letonia, Malta, pentru care s-au desfășurat, până în anul
ocupare a forței de muncă și integrare socială, re a REDR și RNR privind „Antreprenoriatul
Olanda, Slovacia și Suedia, la care au contri- 2013, seminarii, vizite de studii, ateliere de
fiind de mult timp susținut la nivel european. Rural” s-a concretizat prin organizarea unui
buit și numeroase GAL. Ulterior, după consul- lucru, și au fost realizate materiale de in-
În prezent, promovarea și dezvoltarea antre- Grup de Inițiativă Tematică Comună (GITC),
tări ample cu REDR, în 2010 și 2011, activita- formare, în formă scrisă și video. Majorita-
1
2 http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/index_en.htm (last retrieved 30 January, 2011) tea GITC a continuat, fiind identificate patru tea documentelor rezultate pot fi consultate
De exemplu, RNR din Irlanda a analizat provocările cu care se confruntă comunitățile agricole și rurale, în climatul economic
aflat în schimbare. În anul 2010 a publicat un raport intitulat „Stimularea economiei agricole și rurale, prin Programul de Dez- sub-teme specifice inițiativei tematice, Antre- pe site-ul REDR (www.enrd.ec.europa.eu).
voltare Rurală”, raport care pune accent pe sprijinirea întreprinderilor din mediul rural și pe dezvoltarea spiritului antrepreno-
rial, în aplicarea politicii naționale de dezvoltare rurală. Raportul poate fi descărcat de la: http://www.nrn.ie/general/2010/12/ 3
Raport al Rețelei Europene de Dezvoltare Rurală; Draft Context Analysis: Rural Entrepreneurship in Selected EU Member
report-urges-greater-emphasis-on-enterprise-in-delivering-rural-development-programme/ States NRN Joint Thematic Initiative on Rural Entrepreneurship, March 2011

4 5
Sumar din raportul REDR privind sprijin pentru antreprenoriat rural, exem- 4. Sectoarele țintă pentru consolidarea an- legată de lipsa resurselor financiare pro-
„Analiza contextului antreprenorial în plificarea instrumentelor/programelor treprenoriatului rural sunt: agricultura, prii și accesul dificil pe piața de capital
state membre UE”. existente care sprijină și încurajează an- procesarea produselor agricole, serviciile (credite, împrumuturi și garanții) ale an-
treprenorii din mediul rural, atât pe cei de bază, turismul; treprenorilor din mediul rural.
În ceea ce privește analiza contextului an- potențiali, cât și pe cei existenți; 5. Zona rurală favorizează apariția de noi 4. Factorii naturali și de mediu reprezintă și
treprenorial în statele membre UE selecta- întreprinderi, dar este un mediu antre- ei o provocare pentru dezvoltarea antre-
te pentru acest raport al REDR, aceasta s-a III. Analiza nevoilor antreprenorilor rurali. prenorial vulnerabil, ce depinde în egală prenoriatului rural.
axat, în principal, pe următoarele aspecte: Această secțiune a fost cea mai complexă, măsură de factori externi (infrastructura
cuprinzând un set de întrebări ce au fost locală, mediul social, mediul economic, Așa cum am afirmat anterior, cel mai com-
a) Prezentarea caracteristicilor antrepreno- adresate în vederea identificării, în pro- mediul cultural, tradiții etc.), cât și de fac- plex aspect al analizei a fost secțiunea privind
rilor rurali; funzime, a tuturor nevoilor antreprenori- tori interni (capacitatea, aptitudinile și identificarea nevoilor. Pornind de la ideea de
b) Descrierea principalelor provocări cu care lor rurali. competențele antreprenorului). bază a analizei, respectiv sprijinirea antrepre-
se confruntă aceștia; noriatului rural și crearea unei game diverse
c) Prezentarea nevoilor antreprenorilor ru- Potrivit rezultatelor sondajului desfășurat, Cercetarea efectuată a identificat diverse pro- de afaceri în zona rurală, au fost identificate
rali; principalele probleme care s-au evidențiat în vocări pentru antreprenorii din mediul rural, o serie de nevoi.
d) Prezentarea metodelor și activităților analiza de context au fost următoarele: dar în analiza de context au fost prezentate
antreprenoriale utilizate în diferite state cele mai importante: 1. Nevoi ale întreprinzătorilor poten-
membre ale UE. 1. Succesul antreprenorilor din mediul ru- țiali sau existenți din mediul rural
ral depinde de competențele deținute, de 1. Politicile și reglementările. Pentru toate
La baza analizei au stat rezultatele unui son- abilitățile în conducerea unei afaceri, de tipurile de activități desfășurate de antre- • Furnizarea de cursuri de instruire în ma-
daj realizat de cele 15 RNR și numeroase capacitatea de a fi creativi și de a-și asuma prenorii rurali, această provocare este vă- nagementul afacerilor;
GAL-uri. Astfel, pentru ca rezultatele cerce- riscul afacerii; zută ca factor al unei birocrații excesive,
tării să prezinte o imagine cât mai clară și 2. Întreprinzătorii din mediul rural, atât cei mai ales când afacerea este un start-up
concludentă a aspectelor urmărite, a fost ela- existenți, cât și cei potențiali, au nevoie de sau o microîntreprindere care dorește să
borat și aplicat un chestionar care a cuprins sprijin suplimentar pentru consolidarea își dezvolte activitatea;
trei secțiuni: și dezvoltarea afacerilor chiar dacă dețin 2. Factorii culturali și sociali. Pentru start-
competențele necesare desfășurării/de- up-uri și afacerile existente în mediul ru-
I. Întrebări simple pentru explorarea con- marării unei afaceri; ral această provocare este legată în special
ceptului de antreprenoriat rural și iden- 3. Grupurile țintă principale pentru consoli- de scăderea densității populației, ceea ce
tificarea principalelor provocări cu care darea spiritului antreprenorial în mediul conduce la o informare dificilă a actorilor
se confruntă întreprinzătorii din mediul rural sunt: tinerii, femeile și micii fermi- locali sau regionali.
rural; eri deținători de ferme de subzistență și 3. Factorii economici. Pentru start-up-uri și
II. Lista instrumentelor/programelor de semi-subzistență; afaceri existente, această provocare este

6 7
• Furnizarea de cursuri de instruire în
domeniul inovării, al managementului
prinzătorilor din zona rurală, respectiv ti-
nerilor întreprinzători, tinerilor fermieri,
CE TREBUIE SĂ CUNOASCĂ TINERII
schimbării, al managementului riscului
și al dezvoltării creativității și capacității
micilor fermieri, mai ales afacerilor nou
înființate;
PENTRU A DEMARA PROPRIA AFACERE
antreprenoriale ale persoanelor fizice, în
special pentru tineri și femei;
• Nevoia creării unor produse specializate
de creditare pentru tinerii antreprenori ÎN MEDIUL RURAL?
• Crearea de rețele de antreprenori axate, rurali, care să completeze efortul financiar

Î
în principal, pe transferul de cunoștințe și susținut din fonduri naționale și europene;
n cele ce urmează, prezentăm o serie de re- derularea proiectului, cât și aspectul de impli-
schimbul de bune practici; • Valorificarea cunoștințelor locale în ela-
comandări și informații practice destinate care totală a beneficiarului în proiect.
• Furnizarea de sprijin tehnic constând în- borarea și implementarea politicilor și
tinerilor care doresc să înceapă o afacere
tr-o serie de inițiative dezvoltate în jurul programelor de dezvoltare rurală;
în mediul rural. Materialul prezentat în aceas- În cele mai frecvente cazuri, implicarea totală
unor proiecte specifice din agricultură, • Sincronizarea aprobării contractelor de fi-
tă secțiune a publicației le este util și solici- în proiect trebuie văzută în relație directă cu
industria alimentară, turism, servicii de nanțare, avizării documentațiilor și plăţii
tanților de fonduri europene, întrucât o bună pregătirea profesională și competențele solici-
bază și activități de recreere. proiectelor cu graficul de realizare a afa-
parte dintre aceste informații trebuie cunoscu- tantului în domeniul de activitate al proiectu-
cerilor propuse prin proiecte;
te și însușite în etapa de pregătire și depunere lui pentru care se solicită finanțarea, precum și
2. Nevoi ale antreprenoriatului din • Crearea, la nivelul comunităților locale, a
a unui proiect cu finanțare prin Programului cu abilitățile legate de managementul propriei
mediul rural unui climat de înțelegere a problemelor
Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). afaceri.
cu care se confruntă întreprinzătorii din
• Facilitarea accesului la finanțare la nivel mediul rural, precum și susținerea iniți-
Experiența României arată că una dintre ve- Pornind de la problemele menționate anteri-
local, respectiv, cât mai aproape de locul ativelor antreprenoriale de către autorită-
rigile slabe în accesarea fondurilor nerambur- or, acest articol se adresează celor care cred cu
unde se desfășoară activitatea economică, țile locale;
sabile destinate dezvoltării rurale o constituie tărie că spațiul rural reprezintă o oportunitate
pentru a răspunde mai bine și mai eficient • Comunicarea mai bună între actorii na-
slaba informare și pregătire a solicitanților cu pentru demararea unei afaceri în agricultură
nevoilor mediului de afaceri; ționali, regionali și locali privind nevoile
privire la planificarea investiției. sau în alte activități non-agricole (producție și
• Reducerea birocrației, simplificarea pro- antreprenorilor rurali.
servicii).
cedurilor de accesare a fondurilor euro-
pene pentru dezvoltare rurală și, implicit, Cele mai frecvente probleme și greșeli întâm-
îmbunătățirea relațiilor dintre autoritățile pinate apar ca urmare a modului în care solici-
implicate în programele de dezvoltare ru- tantul abordează ideea de a realiza un proiect.
rală și aplicanți; De regulă, se porneşte de la ideea că „dacă se
• Schimbarea de atitudine a instituţiilor dau bani, trebuie să iau și eu fonduri!”. Ulteri-
de pe piaţa de capital, în special a insti- or, când decizia de a demara afacerea cu fon-
tuțiilor financiar-bancare, care asociază duri nerambursabile este luată, se neglijează
un grad ridicat de risc majorității între- problema asigurării banilor necesari pentru

8 9
Sunt bine cunoscute problemele cu care se economice. Calitățile și pregătirea profesională ale produse în care antreprenorul are încredere.
confruntă majoritatea satelor și comunelor În acest nou context, se întrevăd câteva avan- unui antreprenor de succes 5
din România: infrastructură precară, popu- taje pentru demararea unei afaceri în me- • Sunt dispuși să își asume riscuri
lație cu educație insuficientă, servicii de să- diul rural: În cele ce urmează, vom prezenta profilul an- Înainte de a iniția o afacere, antreprenorul
nătate și utilități publice aproape inexistente. treprenorului de succes. Acesta este o persoa- trebuie să accepte posibilitatea ca, în cazul
a. prețurile terenurilor și ale construcții- nă independentă care, din proprie inițiativă, unui eşec, să piardă resursele investite. De-
La acestea se adaugă lipsa locurilor de mun- lor sunt mult mai mici decât în mediul pornește o afacere, asumându-și riscurile ce oarece aceste riscuri sunt specifice activității
că și, implicit, a unor venituri decente pentru urban; țin de derularea acesteia, în scopul obținerii antreprenoriale, antreprenorul trebuie să şi
populație. b. în majoritatea zonelor rurale există unor beneficii personale. Antreprenoriatul re- le asume şi să încerce permanent să le reducă
forță de muncă numeroasă și ieftină; uneşte categorii diverse de oameni, din toate printr-un control cât mai bun al afacerii.
În aceste condiții, se pune întrebarea „De ce c. resursele materiale sunt disponibile la clasele sociale.
ar alege un tânăr să fie antreprenor în me- prețuri mai mici; Toți aceşti întreprinzători au, însă, câteva ca- • Sunt harnici
diul rural?”. Răspunsul poate fi simplu: pen- d. în multe domenii de afaceri lipsește lități comune: Antreprenorii au capacitatea de a lucra timp
tru că multe neajunsuri pot fi transformate în concurența directă; îndelungat şi sunt dispuşi să-şi dedice majori-
oportunități de afaceri profitabile. e. existența unei piețe potențiale neex- • Au viziune și sunt realiști tatea timpului activităților respective.
ploatate. Antreprenorul simte și recunoaște oportuni-
Analiza mediului de afaceri din zona tățile pieței. El își mobilizează toate resursele • Au capacitate de planificare și organizare
rurală Ideea demarării unei afaceri în mediul pentru a valorifica aceste oportunități. În ace- Antreprenorii de succes au un plan scris care
rural trebuie abordată din două per- lași timp, antreprenorul își modifică metodele le ghidează acțiunile pe parcursul inițierii şi
Deşi în ultimii ani au avut loc schimbări în spective: și obiectivele, atunci când strategia inițială nu dezvoltării afacerii. Este foarte important ca
ceea ce priveşte rolul agriculturii, aceasta dă rezultatele scontate. antreprenorul să aibă o viziune clară asupra
continuă să fie principala activitate economi- 1. Ideea de afaceri propusă trebuie să răs- acțiunilor necesare în fiecare situație/etapă.
că din mediul rural. În România, ponderea pundă unor nevoi ale consumatorilor și să • Au inițiativă și sunt perseverenți La fel de importantă este și capacitatea de a
economiei agricole în economia rurală este de umple un gol de pe piață; O idee poate fi transpusă în realitate numai cu ajusta aceste planuri în cazul unor schimbări
60 %, de patru ori mai mare decât în Uniunea 2. UE pune la dispoziția României 8,016 multă muncă, răbdare și perseverență. Ideile bruşte de conjunctură.
Europeană, unde aceasta reprezintă 14 % 4. miliarde de euro pentru dezvoltarea me- de afaceri pot fi dezvoltate, treptat, până în
diului rural iar la nivel național guvernul momentul în care dau roadele așteptate. Antreprenorii pot aparține oricărui grup pro-
În prezent, agricultura nu mai este văzută lansează programe cu finanțare din buge- fesional. Nu există profesii „predestinate”
doar ca un sector al producției de alimen- tul de stat și creează facilități pentru sus- • Au încredere în forțele proprii pentru a produce antreprenori. Antreprenorii
te. Prin prisma multifuncționalităţii, agri- ținerea tinerilor care vor să își deschidă o Această calitate influențează adesea și atitudi- cu vocație pot avea aproape orice profesie, dar
cultura conduce la crearea de noi activități afacere pentru prima dată. nea partenerilor și colaboratorilor antrepre- au, în mod obligatoriu, un bagaj de cunoştin-
4 țe şi aptitudini specializate, care să le permită
Otiman, Păun Ion, Filon Toderoiu, Violeta Florian, Cecilia Alexandri, Camelia Gavrilescu,Iuliana Ionel, Mariana Grodea, Cor- norului. Finanțatorii şi clienții sunt înclinați,
nelia Alboiu, Minodora Moldovan, Vasile Goşa, Andrea Nagy. Agriculture and Rural Development in Romania – The Main Mo-
dalities To Attenuate The Crisis. în mod firesc, să investească şi să cumpere lansarea şi dezvoltarea unei afaceri.
5
Rural Activ: Ghid pentru demararea unei afaceri in mediul rural.

10 11
Forme juridice uzuale pentru organi- poate autoriza ca PFA în baza studiilor şi a în mod individual sau în asociere cu alte
zarea afacerilor în mediul rural diplomelor de calificare obținute şi poate persoane fizice autorizate sau persoane
opta pentru anumite domenii de activita- juridice, au în vedere efectuarea de acte
Cadrul legislativ pentru organizarea și func- te (coduri conform Clasificării Activități- de comerț.
ționarea activității economice a antrepreno- lor din Economia Națională a României 5. Pentru aceste forme juridice de organiza-
rilor este asigurat de următoarele actele nor- - CAEN); re, respectiv PFA, ÎI, ÎF posibilitățile de
mative în vigoare: 2. Întreprindere Individuală (ÎI), prin care finanțare de către investitori şi instituții
antreprenorul desfășoară activități ca o financiar-bancare sunt mai reduse com-
• Ordonanța de Urgență nr. 44/2008 pri- întreprindere economică fără personali- parativ cu cele pentru SRL.
vind desfăşurarea activităţilor economice tate juridică, organizată de un întreprin-
de către persoanele fizice autorizate, în- zător persoană fizică. Spre deosebire de Pentru formele juridice de organizare PFA, ÎI
treprinderile individuale şi întreprinderi- PFA sau Asociație Familială (AF), ÎI poa- şi ÎF posibilitățile de finanțare de către inves-
le familiale cu modificările și completările te avea angajați pentru activitatea pentru titori şi instituții financiar-bancare sunt mai
ulterioare; care este autorizată. În rest, PFA sau ÎI reduse comparativ cu cele pentru SRL. Pe
• Legea nr. 31/1990 privind organizarea și sunt supuse acelorași reglementări. lângă legislația privind cadrul de organizare
funcționarea societăților comerciale cu 3. Întreprindere familială (ÎF), prin care an- antreprenorială, sunt în vigoare și o serie de
modificările și completările ulterioare. treprenorul desfășoară activități ca o în- acte normative care promovează inițiativele
treprindere economică, fără personalitate antreprenoriale, respectiv pentru înființa-
Cele mai uzuale forme juridice de organizare juridică, organizată de un întreprinzător rea de întreprinderi mici și mijlocii (IMM) și
pentru antreprenoriatul rural sunt: persoană fizică. Diferența dintre PFA și ÎF stimularea inițiativelor antreprenoriale ale
este dată de asocierea în familie, unde an- tinerilor prin acordarea de diverse facilități.
1. Persoana Fizică Autorizată (PFA), prin treprenorii pot avea și angajați din cadrul Printre acestea se regăsesc:
care antreprenorul poate să desfăşoare familiei. Sunt consideraţi membri ai unei
orice formă de activitate economică per- familii, în sensul prezentei legi, soţul, so- • Legea nr. 346/2004 privind stimularea
misă de lege, folosind în principal forța de ţia şi copiii acestora care au împlinit vâr- înființării și dezvoltării întreprinder-
muncă proprie. PFA ca formă de organi- sta de 16 ani, la data autorizării asociaţiei ilor mici și mijlocii, cu modificările și
zare este recomandată celor care au o afa- familiale, precum şi rudele acestora până completările ulterioare.
cere mică şi care îşi pot desfăşura această la gradul al patrulea inclusiv.
activitate în mod individual. PFA este o 4. Societate cu Răspundere Limitată (SRL), • Ordonanța de Urgență nr. 6/2011 pentru
formă simplificată de firmă şi funcționea- prin care antreprenorul poate desfășura stimularea înființării și dezvoltării micro
ză în cazurile în care este nevoie doar de orice formă de activitate, angajând per- întreprinderilor de către întreprinzători
munca asociatului şi nu de o extindere sonal. SRL poate fi constituită de către tineri, cu modificările și completările ul-
foarte mare a afacerii. Antreprenorul se persoane fizice sau persoane juridice care, terioare.

12 13
Elaborarea Planului de Afaceri cumentelor, confecţionarea ştampilei, Pasul următor pe care trebuie să-l realizeze
deschiderea contului bancar, obținerea fiecare antreprenor care vrea să demareze o
Planul de Afaceri (PA) reprezintă „busola afa- licenței pentru derularea activității ( în afacere este reprezentat de identificarea sur-
cerii” antreprenorului. PA este un document cazul în care activitatea poate fi practicată selor de finanțare ale afacerii propuse.
scris, elaborat de întreprinzător sau cu impli- doar în baza licenţei), obţinerea autoriza-
carea nemijlocită a acestuia, care îl ajută pe ţiilor necesare funcționării; În principal, acestea pot fi oținute din:
acesta în: creșterea afacerii, stabilirea unor b. Cheltuielile atribuite alegerii am-
acțiuni de perspectivă, alocarea resurselor plasamentului. Aceste cheltuieli sunt • surse proprii acumulate în timp sau îm-
materiale și financiare necesare, urmărirea reprezentate de cumpărarea sau închiri- prumutate;
punctelor-cheie, urmărirea problemelor şi erea spaţiilor, construirea sau renovarea • susţinerea oferită de partenerii de afaceri,
identificarea oportunităţilor. acestora; care pot să finanţeze afacerea antrepreno-
sursele financiare și să stabilească volumul c. Cheltuielile pentru cumpărarea rului prin livrarea în avans a echipamen-
PA este necesar dacă antreprenorul dorește acestora prin planul de afaceri. echipamentelor și a dotărilor repre- telor, a materiei prime şi materialelor,
să apeleze la o bancă pentru obținerea unui zintă o altă categorie de cheltuieli ce tre- cu condiţia achitării ulterioare a costului
credit. În caz contrar, este foarte mare probabilita- buie luată în calcul pentru bugetul de lan- acestora. Acest mod de finanţare este
tea ca, înregistrând afacerea şi realizând toa- sare a afacerii; denumit şi credit comercial. Acest tip de
PA cuprinde: planul de marketing, planul te formalităţile legale, să se ajungă în situația d. Cheltuielile suportate pentru for- credit este practicat, de regulă, între în-
operaţional, planul financiar şi planul de re- indisponibilității resurselor financiare pentru marea stocurilor de materii prime şi treprinderi ce au relaţii comerciale înde-
surse umane. PA trebuie să prezinte rezultate începerea activităţii stabilite. Pentru a reduce materiale necesare pentru desfăşurarea lungate şi stabile.
și prognoze pentru cel puţin trei ani. Desigur, la minimum acest risc, antreprenorul trebuie activităţii în primele luni de funcționare; • programe naţionale, europene și interna-
antreprenorul poate fi îndrumat de un con- să alcătuiască o listă cât mai completă a chel- e. Cheltuielile pentru promovarea afa- ţionale speciale de susţinere a sectorului
sultant pe diferite domenii (marketing, legis- tuielilor necesare pentru pregătirea şi lansa- cerii sunt necesare pentru a face cunos- întreprinderilor mici şi mijlocii din me-
laţie, finanţe), dar principalul realizator al PA rea afacerii. cute clienților produsele rezultate sau ser- diul rural, care prevăd acordarea de fon-
este însuși antreprenorul. viciile prestate; duri nerambursabile pentru înființarea/
Prezentăm în cele ce urmează, o listă indica- f. Cheltuielile pentru salarizarea per- dezvoltarea activităților de producție/
Finanțarea afacerii tivă a cheltuielilor necesare pentru pregătirea sonalului. La estimarea acestor cheltu- servicii sau acordarea unor credite cu o
şi lansarea afacerii de către antreprenor. ieli sunt luate în calcul sumele necesare dobândă bancară redusă. Dintre aceste
Pentru a începe o afacere, antreprenorul are asigurării salariilor și a contribuțiilor afe- programe cele mai cunoscute sunt PNDR
nevoie de resurse financiare chiar de la înce- a. Cheltuielile pentru realizarea for- rente acestora, pentru minimum trei luni; și schemele naționale pentru acordarea
put. De aceea, una dintre primele întrebări la malităţilor legale necesare începerii g. Cheltuieli neprevăzute. Este necesar ajutorului de minimis.
care trebuie să găsească răspuns un antrepre- afacerii. Aceste cheltuieli sunt reprezen- să se prevadă resurse financiare supli- • împrumut de la bănci sau de la alte insti-
nor este: „De câţi bani am nevoie?”. tate de înregistrarea firmei, taxa pentru mentare pentru eventuale cheltuieli ne- tuţii financiare. Trebuie să se ia în consi-
Este necesar ca antreprenorul să evalueze re- înregistrare, taxa pentru perfectarea do- prevăzute. derare că utilizarea resurselor financiare

14 15
„costă”. Acestea trebuie plătite periodic,
cu o anumită dobândă, iar pentru obține-
activităţi non-agricole în zone rurale”.
Riscuri în afaceri
OPORTUNITĂȚI DE FINANȚARE
rea lor antreprenorul trebuie să dispună
de garanții solvabile, garanții ce vor fi eva- Orice activitate este supusă unor riscuri, atât
PENTRU TINERII ANTREPRENORI DIN
luate de către banca ce acordă împrumu-
tul.
interne, cât şi externe. Natura riscurilor poa-
te să difere în funcție de tipul afacerii. Un an-
MEDIUL RURAL PRIN NOUL PROGRAM
În ceea ce privește accesarea fondurilor ne-
treprenor trebuie să identifice și să analizeze
riscurile la care afacerea sa poate fi expusă.
NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ
rambursabile prin PNDR pentru dezvoltarea În raport cu funcțiunile unei afaceri, princi- Aproximativ un sfert dintre tinerii din Româ- (PAC) pentru perioada 2014-2020. Astfel,
sau modernizarea activităților de produc- palele categorii de riscuri sunt: nia (27%) 6 doresc, în principiu, să deschidă două dintre cele şase priorităţi ale politicii de
ție și/sau servicii din sectorul agricol sau o afacere. Cele mai vizate domenii sunt co- dezvoltare rurală în următoarea perioadă de
non-agricol, există măsuri pentru realizarea • riscuri interne: legate de aprovizionare merţul, serviciile și consultanţa (30%), ur- programare sunt:
de investiții sau pentru acordarea unui ajutor și desfacere, riscuri tehnologice, riscuri mate de agricultură, zootehnie, piscicultură
sub formă de primă (plată forfetară) în baza generate de factorul uman, riscuri și silvicultură (18%). În România, un tânăr • „promovarea competitivităţii tuturor ti-
prezentării unui plan de afaceri. informaționale; din 100 decide să înceapă o afacere pe cont purilor de agricultură şi a viabilităţii ex-
• riscuri externe: politice, financiare, propriu, faţă de unu din patru tineri în Ce- ploataţiilor agricole”, incluzând sprijinul
Pentru măsurile de investiții, ajutorul se acor- contractuale. hia, Polonia sau Ungaria7. Greutățile cel mai acordat noilor generaţii de fermieri;
dă prin rambursarea cheltuielilor efectuate des invocate în etapa de inițiere a unei afaceri
de beneficiar, în baza facturilor prezentate. sunt lipsa banilor şi birocraţia8. • „promovarea incluziunii sociale, a redu-
Pentru măsurile care prevăd un ajutor for- cerii sărăciei şi a dezvoltării economice în
fetar, pe baza unui plan de afaceri, acesta Statisticile la nivel european indică faptul că zonele rurale”, incluzând sprijinul acor-
se acordă în două tranșe, după aprobarea și România acordă o importanţă redusă edu- dat tinerilor pentru dezvoltarea de activi-
semnarea contractului cu instituția finanța- caţiei antreprenoriale, astfel încât mai puţin tăți non-agricole în mediul rural.
toare, respectiv, Agenția de Plăți pentru Fi- de 10% dintre cei care au iniţiat şi dezvoltat
nanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). În acest o afacere au şi o bază teoretică în acest sens, Pentru a-i sprijini pe tineri, în cadrul Pilo-
sens, în noul PNDR sunt incluse o serie de comparativ cu media europeană de 30%9. nului II al PAC, Uniunea Europeană a sta-
sub-măsuri de sprijin pentru tinerii antrepre- bilit creşterea finanţării pentru investiţii în
nori din mediul rural: La nivel european, sprijinirea inițiativelor modernizarea, transformarea şi comerciali-
antreprenoriale ale tinerilor reprezintă una zarea produselor agricole, precum şi pentru
• Sub-măsura „Sprijin pentru instalarea ti- dintre prioritățile Politicii Agricole Comune investiţii neproductive legate de obiectivele
6 Sondaj Barometrul Opiniei Publice, 2012
nerilor fermieri”; 7 Rapoartele UE utilizează ca indicator pentru analiza antreprenoriatului rata de ocupare pe cont propriu, însă în cazul României
• Sub-măsura „Sprijin pentru ferme mici”; semnificaţia fenomenului este mai complexă, o parte dintre tinerii aflaţi în această situaţie fiind prinși în forme de ocupare de
subzistenţă în agricultură și uneori în afara ei
• Sub-măsura „Sprijin pentru înfiinţarea de 8 Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri – S.R.L.-D, disponibil
la http://programenationale2013.aippimm.ro/.
9 Programul Naţional pentru dezvoltarea antreprenoriatului de tineret, Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România.

16 17
de mediu. Pentru perioada următoare, se va Măsura 06 „Dezvoltarea exploataţiilor şi a încurajarea familiilor tinere de a se stabili în pe teritoriul căreia se află exploatația;
acorda, în continuare, sprijin pentru instala- întreprinderilor” - Sub-măsura 6.1. „Sprijin mediul rural. • Solicitantul devine fermier activ în ter-
rea tinerilor fermieri. pentru instalarea tinerilor fermieri” men de 18 luni de la data instalării;
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Sprijinul financiar se acordă ca o plată forfe- • Solicitantul demonstrează, înaintea celei
În cadrul Pilonului I al PAC, UE a stabilit (MADR), prin Autoritatea de Management tară, pe baza unui plan de afaceri realizat de de-a doua tranșe de plată, îmbunătăţirea
acordarea unei plăți de bază pe suprafață pentru PNDR (AM PNDR), a decis ca în noul tânărul fermier, în vederea demarării activi- performanţelor economice ale exploatați-
pentru tinerii fermieri (cei care nu au împli- Program Național de Dezvoltare Rurală să tăților agricole. Beneficiarii sprijinului trebu- ei prin producția proprie comercializată
nit 40 de ani) care își încep activitatea pen- aloce mai multe fonduri europene pentru in- ie să își organizeze activitatea într-o formă ju- în procent de minimum 20 % din valoarea
tru prima dată, ca manager de fermă. Acesta stalarea tinerilor fermieri, atât la nivel de mă- ridică prin care să exercite un control efectiv, primei tranșe de plată;
presupune completarea plății de bază cu o sură (269,70 milioane de euro în 2007-2013, pe termen lung, în ceea ce privește deciziile • În cazul în care exploatația agricolă vizea-
plată suplimentară de 25% în primii 5 ani de respectiv 400,356 milioane de euro în 2014- referitoare la gestionarea, beneficiile și riscu- ză creșterea animalelor, PA va viza obli-
la instalare. Această măsură este limitată la 2020), cât și pentru valoarea sprijinului pu- rile financiare ale afacerii. gatoriu investiții/amenajări minime de
dimensiunea maximă a unei ferme medii din blic per proiect (maximum 40.00o de euro în Cheltuielile eligibile sunt cele legate de im- gestionare a gunoiului de grajd, conform
statul membru. 2007-2013, respectiv maximum 50.000 euro plementarea în bune condiţii a Planului de normelor de mediu.
în 2014-2020). Afaceri (PA) aprobat, inclusiv achiziționarea
Noua arhitectură a PAC, oferă statelor mem- de teren agricol și animale. b) Aplicabile tânărului care se instalează ca
bre un instrument de programare, prin care Această sub-măsură este dedicată tinerilor unic șef de exploatație și tânărului fermi-
acestea pot prioritiza mai bine nevoile tine- fermieri adecvat pregătiți, care se stabilesc Condiții de eligibilitate er care exercită control efectiv asupra per-
rilor din mediul rural. Astfel, un pachet de pentru prima dată într-o exploatație agricolă, soanei juridice:
măsuri pentru sprijinirea tinerilor din mediul ca șefi ai acesteia, și are ca scop întinerirea a) Aplicabile potențialilor beneficiari - între-
rural, poate include: generațiilor de agricultori și creșterea compe- prinderi mici și mijlocii (IMM): • Nu deţine concomitent un alt loc de muncă
titivității exploatațiilor agricole. în afara unității teritorial-administrative
• subvenții pentru instalare (până la 70 000 • Solicitantul deţine o exploataţie agricolă în care este situată exploatația sau a zonei
de euro); Sprijinul acoperă investițiile necesare confor- cu dimensiunea economică de minimum limitrofe;
• servicii gratuite de pregătire profesională mării la standardele europene privind produc- 12.000 de euro valoare producție stan- • Deține competențe profesionale
și consiliere; ția agricolă și normele de securitate a muncii, dard (SO); îndeplinind cel puțin una dintre
• plata suplimentară pe suprafața agricolă precum şi investițiile necesare creşterii efici- • Solicitantul prezintă un PA pe care îl va următoarele condiții:
utilizată. enţei activităţii agricole, prin diversificarea implementa conform cerințelor regula- i. studii medii/superioare în domeniul
producţiei realizate și promovarea inovaţiei. mentelor privind sprijinul pentru dezvol- agricol/veterinar/economie agrară;
Noul PNDR vine în întâmpinarea tinerilor cu Prin această sub-măsură se urmăreşte pre- tare rurală, acordat din Fondul European ii.cunoștințe în domeniul agricol dobândite
următoarele măsuri și sub-măsuri ce sprijină luarea exploataţiilor agricole în mod integral Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR); prin participarea la programe de instruire;
dezvoltarea inițiativelor antreprenoriale ale de la fermierii în vârstă, creşterea veniturilor • Solicitantul are domiciliul stabil într-una • Dobândeşte competențele profesionale
acestora: exploataţiilor conduse de tinerii fermieri și dintre unitățile administrativ teritoriale adecvate într-o perioadă de grație de

18 19
maximum 36 de luni de la data adoptării Principiile de selecție vor fi detaliate de doua tranșe este condiționată de îndeplinirea procesare, înființarea de plantații pomico-
deciziei individuale de acordare a MADR în legislația națională subsecventă și implementării corecte a obiectivelor stabilite le, reconversia plantațiilor existente și creș-
ajutorului. vor asigura tratamentul egal al solicitanților, prin PA. În cazul, nerespectării PA, se recu- terea suprafețelor ocupate de pepinierele
o mai bună utilizare a resurselor financiare și perează prima tranșă, proporțional cu gradul pomicole.
Principii de selecție direcționarea acestora în conformitate cu pri- de realizare a obiectivele propuse. Sub-măsura „Investiții în exploatații pomico-
oritățile UE privind dezvoltarea rurală. le” nu este dedicată, exclusiv, tinerilor între-
• Principiul comasării exploatațiilor având Cerințele minime ale planului de afaceri prinzători. Cu toate acestea, printre cele nouă
în vedere numărul exploatațiilor preluate Tipul și nivelul sprijinului principii de selecție ale sub-măsurii se iden-
integral; Planul de Afaceri va cuprinde cel puțin urmă- tifică principiul vârstei, conform căruia sunt
• Principiul nivelului de calificare în dome- Beneficiarii pot primi sprijin public neram- toarele elemente: selectate cu prioritate proiectele eligibile re-
niul agricol; bursabil (100%) pentru o perioadă de ma- alizate de fermieri tineri (până în 40 de ani).
• Principiul sectorului prioritar vizează sec- ximum cinci ani, în cuantum de minimum 1. Prezentarea situației inițiale a exploatației Beneficiarii acestei sub-măsuri pot fi: fermieri,
torul zootehnic (suine, bovine, păsări, api- 15.000 de euro și maximum 50.000 de euro agricole; cu excepția persoanelor fizice și grupurilor de
cultură, ovine și caprine) și vegetal (cul- pentru o exploatație agricolă, cu dimensiunea 2. Prezentarea etapelor și a obiectivelor pro- producători, și cooperativele care activează
turi de câmp, legumicultură, pepiniere și minimă de 12.000 de euro SO. Peste aceas- puse pentru dezvoltarea exploatației agri- în sectorul pomicol, cu condiţia ca investiţiile
plantații de viță-de-vie pentru struguri de tă dimensiune, sprijinul pentru instalare va cole; realizate să deservească interesele propriilor
masă); creşte proporţional cu dimensiunea exploata- 3. Prezentarea detaliilor privind acțiunile sta- membri.
• Principiul potențialului agricol care vizea- ţiei, dar nu va putea depăşi 50.000 de euro/ bilite pentru realizarea obiectivelor pro-
ză zonele cu potențial, zone determinate exploataţie. puse, inclusiv cele de mediu și de utilizare
în baza studiilor de specialitate; eficientă a resurselor necesare dezvoltării
• Principiul utilizării resurselor genetice Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermi- exploatației agricole, cum ar fi investițiile
tradiționale. eri va fi acordat sub formă de primă în două în fermă, pregătirea profesională și/sau
tranşe, astfel: consilierea.

• 80% din cuantumul maxim al sprijinului, Măsura 04 „Investiții în active fizice”- Sub-mă-
la primirea deciziei de finanțare; sura 4.1. „Investiții în exploatații pomicole”
• 20% din cuantumul maxim al sprijinului,
în maximum cinci ani de la primirea deci- Sub-măsura „Investiții în exploatații pomi-
ziei de finanțare. cole” sprijină realizarea de investiții pentru
creșterea competitivității în acest domeniu.
Implementarea PA trebuie să înceapă în ter- Sprijinul se referă, în principal, la dotarea
men de cel mult nouă luni de la data deciziei cu utilaje și echipamente, înfiinţarea, mo-
de acordare a ajutorului. Acordarea celei de-a dernizarea și/sau extinderea unităţilor de

20 21
Cheltuieli eligibile specifice de mijloace de transport compac- se va putea majora, cu 20%, când bene-
te, frigorifice, în scopul comerciali- ficiarul proiectului este un tânăr fermier. Cu toate acestea, tinerii antreprenori din
a) Reconversia plantațiilor existente, zării produselor în cadrul lanțurilor Ferma medie este exploatația agricolă cu mediul rural se regăsesc în categoria bene-
inclusiv costurile pentru defrișare, scurte. dimensiunea economică între 12.000 – ficiarilor acestei sub-măsuri. Beneficiarii
materiale de plantare, sisteme de 250.000 SO. sunt: fermieri sau membri ai unei gospo-
susţinere, pregătirea solului, lucrări Tipul și nivelul sprijinului. Facilități dării agricole care își diversifică activitatea
de plantare, sisteme de protecție financiare pentru tinerii fermieri Măsura 06 „Dezvoltarea exploataţiilor şi a prin înființarea unei activități non-agricole
antigrindină și antiploaie, sisteme întreprinderilor” – Sub-măsura 6.2 „Sprijin pentru prima dată și micro-întreprinderi și
de irigaţii la nivelul exploatațiilor și Sprijinul acordat prin această sub-măsură pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în întreprinderi mici nou înființate.
drumuri de exploatare; fermelor pomicole administrate de tineri zone rurale”
b) Înființarea de plantații pomicole, in- fermieri este stabilit după cum urmează: Tipul și nivelul sprijinului
clusiv costurile pentru materiale de În cadrul acestei sub-măsuri se va acor-
plantare, sisteme de susţinere, pre- • Pentru fermele mici, rata sprijinului este da sprijin pentru facilitarea diversificării Sprijinul public se acordă sub formă de pla-
gătirea solului, lucrări de plantare, de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, prin înfiinţarea şi dezvoltarea de microîn- tă forfetară, pentru o perioadă de maximum
sisteme de protecție antigrindină și fără a depăși 300.000 de euro în cazul treprinderi şi întreprinderi mici în sectorul cinci ani, pentru înființarea de activități
antiploaie și drumuri de exploatare; activității de producție (înființare și re- non-agricol din zonele rurale, în vederea non-agricole în mediul rural, pe baza unui
c) Înființarea de pepiniere pentru mate- conversie) și 450.000 de euro pentru in- unei dezvoltări economice durabile, a creă- plan de afaceri.
rial de înmulțire și material de plan- vestiţiile care acoperă tot lanţul alimentar rii de locuri de muncă și reducerii sărăciei în Sprijinul se acordă pentru unități nou înfiin-
tare fructifer, inclusiv costurile pen- (producție, procesare, comercializare). spațiul rural. țate pentru activităţi non-agricole în mediul
tru materiale de plantare, sisteme de Rata sprijinului nerambursabil poate fi rural, după cum urmează:
susţinere, pregătirea solului, lucrări majorată cu 20% dacă beneficiarul pro- Sprijinul se referă la crearea de noi activități
de plantare, plase antigrindină, dru- iectului este un tânăr fermier.Ferma mică non-agricole, în special pentru fermierii de • Investiții pentru producerea și comercia-
muri de exploatare; este exploatația agricolă cu dimensiunea mici exploataţii sau membrii familiilor lor lizarea propriilor produselor non-agrico-
d) Înființarea, extinderea și/sau mo- economică între 8.000 -11.999 SO. și, în general, pentru micii întreprinzători le, cum ar fi:
dernizarea sistemelor de depozitare, din mediul rural.
condiționare, sortare și ambalare şi a • Pentru fermele medii, rata sprijinului a) fabricarea de produse textile, îmbrăcă-
unităţilor de procesare la nivelul ex- este de 50% din totalul cheltuielilor eli- Sub-măsura „Sprijin pentru înfiinţarea de minte, articole de marochinărie, articole
ploatației; gibile, fără a depăși: 600.000 de euro în activităţi nonagricole în zone rurale” nu se de hârtie și carton;
e) Achiziţionarea, inclusiv prin leasing, cazul activității de producție (înființare adresează exclusiv tinerilor întreprinză- b) fabricarea de produse chimice, farmaceu-
de maşini/utilaje şi echipamente noi, și reconversie) și 900.000 de euro pen- tori. Printre cele trei principii de selecție ale tice;
în limita valorii de piaţă a bunului re- tru investiţiile care acoperă tot lanţul ali- sub-măsurii, nu se identifică un principiu de c) activități de exploatare forestieră și prelu-
spectiv; mentar (producție, procesare, comerci- selecție dedicat tinerilor antreprenori (până crare a produselor lemnoase;
f) Achiziționarea, inclusiv prin leasing, alizare). Rata sprijinului nerambursabil în 40 de ani) din mediul rural. d) industrie metalurgică, fabricare de con-

22 23
strucții metalice, mașini, utilaje și echipa-
mente;
medicale și sanitar-veterinare, serviciilor
agro-turistice de cazare, serviciilor turistice de
STIMULAREA INIȚIATIVELOR
e) fabricare de produse electrice, electronice. agrement și alimentație publică, valoarea ma-
ximă stabilită este de 70.000 de euro/proiect.
ANTREPRENORIALE ALE TINERILOR
• Investiții pentru activități meșteșugărești,
cum ar fi: Cheltuieli eligibile
PRIN FACILITĂȚI ȘI PROGRAME
a) activități de artizanat și alte activități tra- Sprijinul prin această sub-măsură se acordă
NAȚIONALE
diționale non-agricole (olărit, brodat, pre- pentru activităţile prevăzute pentru îndeplini-
lucrarea manuală a fierului, lânii, lemnu- rea obiectivelor din cadrul PA, inclusiv achizi-
lui, pielii). ționarea de teren. Toate cheltuielile şi activi- În anul 2011, Guvernul României a aprobat o PPIMM), este autoritatea care gestionează
tăţile relevante pentru implementarea în bune reglementare legislativă ce prevede stabilirea „Programul pentru stimularea înfiinţării şi
• Investiții pentru prestarea de servicii și condiţii a PA aprobat pot fi eligibile. unor facilități pentru activitățile antrepreno- dezvoltării microîntreprinderilor de către în-
agro-turism, cum ar fi: riale realizate de tineri. treprinzătorii tineri”. Prin program se acordă
Nu sunt eligibile cheltuielile cu achiziționarea facilităţi pentru microîntreprinderile nou-în-
a) servicii agroturistice de cazare, servicii tu- de utilaje și echipamente agricole aferente Crearea unui nou cadru legislativ favorabil fiinţate, conduse de întreprinzători tineri,
ristice de agrement și alimentație publică; activități de prestare de servicii agricole. tinerilor antreprenori a avut ca scop stimu- care desfăşoară pentru prima dată activitate
b) servicii medicale, sociale, sanitar-veteri- economică, prin intermediul unei societăţi cu
larea mediului de afaceri, prin înfiinţarea şi
nare; Principii de selecție răspundere limitată (SRL).
dezvoltarea de microîntreprinderi. Necesi-
c) servicii de reparații mașini, unelte, obiecte
tatea aprobării acestui act normativ a fost
casnice; • Principiul diversificării activității agricole Beneficiarii programului sunt întreprinzători
determinată de efectele negative ale crizei
d) servicii de consultanță, contabilitate, juri- a fermierilor/membrilor gospodăriei agri- tineri, denumiți Întreprinzători Debutanți
economico-financiare, care a afectat econo-
dice, audit; cole către activități non-agricole;
mia românească prin: reducerea numărului
e) activități de servicii de tehnologia infor- • Principiul prioritizării domeniului de ac-
de operatori activi pe piaţă, înăsprirea con-
mației și servicii informatice; tivitate, în sensul clasificării activităților
diţiilor de creditare, creşterea dificultăţilor şi
f) servicii tehnice, administrative etc. productive (inclusiv meșteșugărești) și a
riscurilor legate de începerea unei afaceri de
serviciilor primare pentru populație (ser-
către tinerii antreprenori.
Sprijinul acordat este în procent de 100% din vicii medicale, sociale, sanitar-veterinare);
fonduri publice, iar valoarea sprijinului acor- • Principiul stimulării activităților turistice,
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediu-
dat pe un proiect este de minimum 10.000 de respectiv prioritizarea activităților agro-
lui de Afaceri (MECMA), prin Agenţia pentru
euro/proiect. turistice desfășurate în zonele cu potențial
Implementarea Proiectelor şi Programelor
turistic ridicat sau cu destinații eco-turis-
pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (AI-
În cazul activităților productive, serviciilor tice sau arii naturale protejate.

24 25
(ÎD), respectiv persoane fizice majore care în- debutant, ca asociat unic, sau de cel mult rări sociale datorate de angajator pentru mis, care se derulează cu respectarea crite-
deplinesc cumulativ următoarele condiţii: cinci întreprinzători debutanţi asociaţi; veniturile aferente timpului lucrat de cel riilor stabilite de normele comunitare şi de
condiţiile pentru întreprinzătorul debu- mult patru salariaţi, angajaţi pe perioadă legislaţia naţională în domeniul concurenței.
• vârsta de până la 35 de ani, împliniţi cel tant trebuie îndeplinite de fiecare dintre nedeterminată;
mai târziu în ziua înregistrării cererii de asociaţi; 4. scutirea de la plata taxelor pentru opera- Programul național pentru dezvoltarea abi-
înmatriculare a societăţii cu răspundere • SRL să fie administrată de asociatul unic ţiunile de înmatriculare efectuate la ORC lităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi
limitată la Oficiul Registrului Comerţului ori de unul sau mai mulţi administratori pentru înregistrarea microîntreprinderii; facilitarea accesului la finanţare – „START”
(ORC); aleși dintre asociaţi; 5. furnizarea de servicii de consiliere, instru-
• nu au mai deţinut şi nu deţin calitatea de • SRL să dețină în obiectul de activitate cel ire şi sprijin din partea Oficiului Teritori- Programul pentru dezvoltarea abilităţilor an-
acţionari, asociați sau membri ai organe- mult cinci grupe de activitate prevăzute al pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și treprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea
lor de conducere ale unei întreprinderi de Clasificarea Activităţilor din Economia Cooperație (OTIMMC), în a cărui rază de accesului acestora la finanţare – „START”
constituite în Spaţiul Economic European; Naţională în vigoare (CAEN). competenţă îşi are sediul social. este un program național de încurajare şi
• înfiinţează pentru prima dată o societate de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării între-
cu răspundere limitată în condiţiile Legii O microîntreprindere astfel înființată se va Calitatea de micro-întreprindere aparținând prinderilor mici şi mijlocii. Programul este
nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. denumi: Societate cu Răspundere Limitată – întreprinzătorului debutant se pierde, auto- implementat de către Departamentul pen-
Debutant (SRL- D) și va beneficia de urmă- mat, la data de 31 decembrie a anului în care tru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de
Pentru încadrarea în acest program, o mi- toarele facilități de la bugetul de stat: se împlinesc trei ani de la data înregistrării Afaceri şi Turism (DIMMMAT), instituție în-
croîntreprindere înfiinţată de un ÎD trebuie acesteia, precum și în condițiile speciale pre- ființată prin recenta reorganizare a Agenţiei
să îndeplinească cumulativ următoarele con- 1. acordarea unei Alocaţii Financiare Ne- văzute de lege. pentru Implementarea Proiectelor şi Progra-
diţii: rambursabile (AFN) reprezentând cel melor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii
mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 de Programul funcționează anual, pe baza fon- (AIPPIMM).
• SRL înființată trebuie să funcţioneze pe euro, din valoarea proiectului aferent Pla- durilor alocate MECMA de la bugetul de stat.
durată nedeterminată; nului de Afaceri (PA), pentru care face do- Facilitățile acordate prin acest program fac Obiectivul programului îl constituie stimu-
• SRL trebuie să se încadreze în categoria vada surselor de cofinanţare; parte dintr-o schemă transparentă de mini- larea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi
microîntreprinderilor în condiţiile Legii 2. acordarea de garanţii de către Fondul mijlocii, îmbunătăţirea performanţelor eco-
nr. 346/2004, privind stimularea înfiin- Naţional de Garantare a Creditelor pen- nomice ale celor existente, creşterea potenţi-
ţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi tru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNG- alului de accesare a surselor de finanţare şi
mijlocii, respectiv să dețină între zero și CIMM) pentru creditele contractate în dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale
nouă salariați (inclusiv) și să aibă o cifră vederea realizării planului de afaceri ac- întreprinzătorilor în scopul implicării aces-
de afaceri anuală netă mai mică de două ceptat de AIPPIMM, până la cel mult 80% tora în structuri economice private. Facili-
milioane de euro (inclusiv), echivalent în din valoarea creditului solicitat, în limita tățile acordate prin acest program constitu-
lei; sumei de 80.000 de euro; ie alocații financiare nerambursabile (AFN)
• SRL să fie înfiinţată de un întreprinzător 3. scutirea de la plata contribuţiilor de asigu- și fac parte dintr-o schemă transparentă de

26 27
minimis care se derulează cu respectarea cri- nistratori care deţin sau au deţinut calita- Prin program se finanţează implementarea • Achiziţionarea de instalaţii și echipamente
teriilor stabilite de normele comunitare şi de tea de asociaţi/acţionari/ administratori planurilor de afaceri, în ordinea descrescă- specifice în scopul obţinerii unei economii
legislaţia naţională în domeniul concurenței. ai altor societăţi comerciale care au be- toare a punctajelor obţinute, în următoarele de energie, precum şi a unor sisteme care
neficiat anterior de AFN. Asociaţii, acţi- condiţii: utilizează surse regenerabile de energie
Bugetul alocat programului START pentru onarii sau administratorii care deţin mai 1. Alocaţie Financiară Nerambursabilă – pentru eficientizarea activităţilor.
anul 2014 este de 13.000.000 de lei. Pot be- multe societăţi comerciale nu pot aplica în maximum 80% din valoarea cheltuielilor • Furnizarea de cursuri de dezvoltare
neficia de prevederile programului societăţile cadrul prezentului program decât cu o sin- eligibile aferente proiectului, dar nu mai a abilităţilor antreprenoriale, pentru
comerciale (microîntreprinderi, întreprin- gură societate comercială; mult de 100.000 lei/beneficiar; asociatul sau administratorul societăţii
deri mici şi mijlocii) care îndeplinesc cumu- 5. administratorul societăţii este cetăţean 2. Contribuţie proprie – minimum 20% din aplicante.
lativ, la data completării PA, următoarele cri- român şi are cel puţin studii medii defini- valoarea cheltuielilor eligibile aferente • Promovarea online a activităţilor societăţii
terii de eligibilitate: tivate (cu diplomă de bacalaureat sau ade- proiectului. comerciale, elaborarea şi producţia
verinţă care să ateste finalizarea studiilor); de materiale tipărite de promovare a
1. sunt SRL sau SRL-D; 6. SRL sau SRL–D are cel mult doi ani de la Acțiuni eligibile prin programul START activităţilor desfăşurate de societate, pe
2. întreprinderile aplicante sunt încadrate în înregistrarea la Oficiul Registrului Comer- suport hârtie şi pe suport electronic.
categoria IMM; ţului la data completării online a Planului • Achiziționarea de echipamente • Decontarea serviciilor de consultanţă
3. SRL sau SRL-D dețin capital social inte- de Afaceri, iar obiectul său de activitate tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii, pentru întocmirea documentaţiei
gral privat; este eligibil în cadrul programului; inclusiv software-ul aferent, necesare (maximum 5% din valoarea eligibilă a
4. SRL sau SRL-D nu au mai beneficiat de 7. SRL sau SRL–D nu are datorii la buge- desfăşurării activităţilor pentru care a proiectului).
AFN şi nu au asociaţi, acţionari sau admi- tul general consolidat şi la bugetele loca- fost solicitată finanţarea.
le pentru sediul social sau pentru oricare • Achiziționarea de mijloace de transport
dintre punctele de lucru. Solicitanţii care de marfă, în strictă legătură cu activitatea/
au datorii eşalonate, conform certifica- activităţile pentru care s-a accesat
telor de atestare fiscală, nu sunt eligibili programul.
pentru a accesa programul; • Realizarea de investiţii în active
8. SRL sau SRL–D nu se află în stare de di- necorporale.
ficultate financiară conform reglementări- • Achiziționarea de echipamente IT și
lor europene în domeniu; tehnică de calcul.
9. SRL sau SRL–D nu a fost subiectul unei • Achiziţionarea de spaţii de lucru, spaţii
decizii a Comisiei Europene sau OTIMMC de producţie şi spaţii pentru prestări
de recuperare a unui ajutor de stat sau, în de servicii şi comerţ (clădiri, hale de
cazul în care au făcut obiectul unei astfel producţie, spaţii amenajate pentru
de decizii, aceasta a fost deja executată şi activităţi de prestări de servicii şi comerţ,
creanţa integral recuperată. inclusiv din elemente prefabricate).

28 29
Proiecte de Succes realizate de
C
odruț Troneci și-a ajutat tatăl lucrând Pentru realizarea lucrărilor agricole specifice,
în ferma familiei, din localitatea Vo- tânărul folosea utilaje agricole închiriate de
tineri întreprinzători inești, județul Dâmbovița, înainte de
finalizarea studiilor superioare. A învățat
la terți. Prin proiectul realizat, acesta a achi-
ziționat utilaje proprii, respectiv: un plug, o
cu fonduri PNDR 2007-2013 despre noi tehnologii de plantare și îngrijire
a pomilor fructiferi, noi metode de creștere a
freză, o cositoare și un tocător pentru resturi
vegetale. Plățile directe la hectar și subvenții-
producției de fructe proaspete. Cunoștințele le de care a beneficiat au fost utilizate pentru
acumulate l-au ajutat în creșterea profitabili- creșterea competitivității fermei agricole de-
tății afacerii familiei. Începând cu anul 2009, ținute.
a lucrat efectiv cu familia în fermă, iar în anul
2010 a decis să preia conducerea exploatați- Tânărul fermier a implementat și o serie de
ei agricole, accesând fonduri nerambursabile schimbări în managementul fermei și a îm-
prin măsura 112 - „Instalarea tinerilor fermi- bunătăţit evidenţa veniturilor și cheltuielilor.
eri”. Tânărul s-a înscris și la cursuri de califi- A urmărit continuu creșterea productivității
care în meseria de pomicultor. muncii și scăderea cheltuielilor. A luat mă-
suri de eficientizare a producției prin achi-
Activitatea agricolă o desfășoară pe raza co- ziționarea la prețuri mai mici și de calitate
1. Plantație pomicolă, modernizată de un tânăr din Dâmbovița munei Voinești, sat Cândești Vale, unde, la superioară de material săditor certificat și
data depunerii proiectului, deținea în folosin- valorificare integrală a producției obținute.
Titlul proiectului: Îmbunătățirea performanțelor în exploatația Troneci Nicolae PF, ță 1,54 hectare de livadă, și în satul Oncești, Tânărul comercializează produsele fermei
din comuna Voinești, județul Dâmbovița unde a arendat 1,65 hectare de livadă. Soiu- sale în piețele organizate pentru vânzarea
Investiție realizată prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 112 –„Insta- rile de fructe cultivate sunt soiuri tradiționale fructelor din orașele București și Târgoviște.
larea tinerilor fermieri” de măr, prun şi păr. Fiind o zonă cu poten- Prin proiect, s-a realizat o creștere a capaci-
țial agricol mediu pentru cultivarea pomilor, tății de producție de la 31,9 tone, inițial, la
Beneficiar: P.F. Troneci Nicolae Codruț tânărul și-a majorat, prin proiect, suprafața 51,90 tone, la finalizarea proiectului. Tânărul
Localizarea proiectului: comuna Voinești, județul Dâmbovița cultivată cu pomi de la 3,19 hectare la 5,19 fermier a identificat noi clienți permanenți și
Regiunea de dezvoltare: Sud-Muntenia hectare, vizând prin această extindere crește- soluții pentru desfacerea produselor în su-
Perioada de implementare: 2010 – 2012 rea producției de fructe și, implicit, creșterea permarketuri. Veniturile obținute la nivel de
Buget total: 10.000 de euro veniturilor exploatației agricole. Pentru a re- exploatație în 2013 au crescut cu 62,7% față
Ajutor public nerambursabil: 10.000 de euro aliza ceea ce și-a propus prin proiect, tânărul de situația inițială.
Cofinanțare (contribuția beneficiarului): 0 fermier a achiziționat teren și material sădi-
Tema abordată: încurajarea tinerilor fermieri, valorificarea potențialului agricol și/sau crește- tor pomicol pentru reînnoirea unei plantații „Măsura 112 mi-a facilitat accesul la o parte
rea productivității exploatațiilor agricole. îmbătrânite și slab productive. din mijloacele de producție necesare crește-

30 31
O
rii producției obținute, a veniturilor realiza- profesională continuă. Experiența dobândi- familie de tineri din Argeș a dorit să acesta a încheiat un contract de finanțare cu
te și a rentabilității exploatației. În același tă prin realizarea proiectului l-a ajutat să își își dezvolte o fermă pomicolă, cu per- APDRP (actual AFIR). Contribuția financiară
timp s-a îmbunătățit calitatea produselor,” îmbunătățească abilitățile în management și spectiva creșterii capacității de pro- a investitorului a fost asigurată prin utiliza-
spune Codruț Troneci. marketing. ducție și a intrării pe noi piețe de desfacere. rea resurselor proprii.
Ungurenuș Mihail, un tânăr antrepre-
El consideră că unul dintre factorii de suc- Tânărul fermier consideră că principala pro- nor în vârstă de 39 ani, a implementat un Prin proiect, beneficiarul a urmărit înfiinţarea
ces ai proiectului său îl reprezintă cunoștin- blemă pentru un mic producător de fructe proiect finanțat din fonduri europene ne- unei plantaţii pomicole de măr, afin și
țele de specialitate dobândite prin formarea proaspete este accesul dificil pe piață. rambursabile, prin măsura 121 “Moderniza- zmeur, în sistem de producție superintensiv.
rea exploatațiilor agricole”, din Programul Plantația, cu o suprafață de 4,49 ha, a fost
Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 prevăzută cu instalaţie de fertirigare, sisteme
(PNDR). Proiectul a vizat înființarea unui de susţinere şi protecţie antigrindină. Au
plantații de pomi și arbuști fructiferi, precum fost plantate soiuri noi, valoroase, destinate
și dotarea cu echipamente și utilaje agricole consumului în stare proaspătă, cu potenţial
specifice producției de fructe proaspete. mare de vânzare pe piaţa internă şi externă.

Ferma a fost înființată în anul 2009, când Comuna Corbi, locația unde a fost înființată
2. Înființarea unei plantații pomicole de măr, afin și zmeur în Ungurenuș Mihail a achiziționat și arendat plantația, este amplasată într-o zonă cu
comuna Corbi, județul Argeș mai multe suprafeţe de teren agricol. În același potențial mare în producția de fructe, mărul
an, alături de alți patru fermieri, Ungurenuş fiind cel mai cultivat. Este bine cunoscută
Titlul proiectului: Plantație de pomi și arbuști fructiferi Ungurenuș Mihail PF, din Mihail devine membru fondator al asociaţiei tradiția cultivării mărului în zonele sub-
comuna Corbi, județul Argeș Horticola Corbi 2009 , în scopul organizării carpatice, în județele Prahova, Vâlcea, Argeș,
Investiție realizată prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 121 –„Mo- unei activități de valorificare în comun Gorj și Dâmbovița.
dernizarea exploatației agricole” a producției realizate. Această inițiativă
comună vizează dezvoltarea în perspectivă De la concepție până la finalizarea proiectului,
Beneficiar: P.F. Ungurenuș Mihail a asociației, pe baza oportunităților oferite Ungurenuş Mihail s-a consultat cu specialiști
Localizarea proiectului: comuna Corbi, județul Argeș de PNDR pentru formele asociative ale în domeniu. Partea tehnică a proiectului a
Regiunea de dezvoltare: Sud-Muntenia producătorilor agricoli. fost realizată cu sprijinul Universității de
Perioada de implementare: 2010 – 2011 Științe Agronomice și Medicină Veterinară
Buget total: 298.281 de euro La început, beneficiarul a depus proiectul ca București, prin Centrul de Cercetare pentru
Ajutor public nerambursabil: 178.969 de euro Persoană Fizică (PF), angajându-se ca la mo- Pomicultură Integrată.
Cofinanțare (contribuția beneficiarului): 119.312 de euro mentul obţinerii finanţării să se înregistreze
Tema abordată: Valorificarea potențialului agricol și/sau creșterea productivității fermelor ca Persoană Fizică Autorizată (PFA). După Piața de desfacere a producției a constituit
agricole și diversificarea producție agricole. parcurgerea etapelor de evaluare și selecţie, preocuparea esențială a tânărului

32 33
antreprenor. Au fost identificați 10 potențiali Produsele existente pe piață sunt importate.
clienți, interesați să achiziționeze produsele Antreprenorul a identificat o nișă de piață cu
fermei sale. potențial economic major.
Cu privire la concurenţa pe piaţa produselor
pomicole în zona sub-carpatică, antreprenorul Prin realizarea investiţiei, beneficiarul a
a identificat două oportunități: relansat producţia de fructe proaspete în
zona de nord a judeţului Argeş, aplicând
• Mărul este cultivat doar în mod tradiţional tehnologii de producție moderne. A folosit
în gospodăriile sătenilor. soiuri cu rezistenţă genetică la boli și a
Spre deosebire de merele existente pe piaţă, aplicat o tehnologie de tip integrat, ceea ce a
cele produse în plantaţia lui Ungurenuş permis reducerea consumului de pesticide şi,
Mihail au avantajul unor culturi noi, cu implicit, a obţinut fructe autohtone sănătoase 3. Service auto înființat de un tânăr întreprinzător
rezistenţă genetică la boli, altoite pe portaltoi, și de calitate superioară.
în sistem de producție superintensiv. Acest
tip de producție conduce la obținerea unor „Proiectul meu este unul de succes. Titlul proiectului: Înfiinţare service auto S.C. ALL SERVICES MIRACRIS S.R.L., în
producţii maxime și la o calitate ridicată a Pomicultura poate asigura un venit sigur comuna Petreşti, judeţul Dâmboviţa
fructelor. tinerilor fermieri pentru mulți ani. Investiția Investiție realizată prin Axa 3 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 312 „Sprijin
realizată într-o plantație de măr, în sistem pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”
• Afinul, zmeurul, murul sunt plantaţii de producție superintensiv, completată cu
moderne de arbuşti fructiferi, fiind o plantație modernă de zmeur, afin și mur Beneficiar: S.C. ALL SERVICES MIRACRIS S.R.L.
inexistente, cu excepția fermei din Corbi, este o afacere profitabilă”, a declarat tânărul Localizarea proiectului: comuna Petrești, județul Dâmbovița
în judeţul Argeş şi în zonele învecinate. antreprenor. Regiunea de dezvoltare: Sud-Muntenia
Perioada de implementare: 2012 – 2013
Buget total (nu include TVA): 249.716,00 de euro
Ajutor public nerambursabil: 174.801,00 de euro
Cofinanțare (contribuția beneficiarului): 74.915,00 de euro
Tema abordată: Dezvoltarea și diversificarea serviciilor neagricole din mediul rural

C
ristian Popescu a demarat afacerea sa s-a hotărât să depună un proiect prin Măsura
pornind de la o idee mai veche, care are 312 - „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de
legătură cu pasiunea sa pentru autove- micro-întreprinderi”, din cadrul Programului
hicule. Acesta avea ideea, terenul, dorința și Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013.
o mică parte de banii necesari pentru înfiin- Ideea afacerii sale s-a concretizat, în anul
țarea service-ului auto. Tânărul economist 2012, ca urmare a semnării unui contract de

34 35
finanțare cu APDRP (actual AFIR). specializat prin cursurile oferite de Agenția
Județeană pentru Ocuparea Forței de Mun-
Cu sprijinul financiar primit, tânărul antre- că Dâmbovița, cursuri finanțate din fonduri
prenor a făcut mai multe investiții: a înfiinţat europene și cursuri anuale de instruire, or-
trei posturi complet echipate pentru mecani- ganizate de furnizorii de piese auto. Întregul 4. Pensiune turistică de 4 stele, în inima Parcului
că, un post pentru inspecții tehnice periodice personal al service-ului auto a fost instruit și Naţional Bucegi
(linie completă), o secţie de vopsitorie și tini- pregătit să răspundă solicitărilor clienților
chigerie (post complet echipat) și o secţie de pentru toate tipurile de autoturisme.
vulcanizare. Prin realizarea acestui proiect au
fost create şapte noi locuri de muncă. Toate „Încurajez pe toată lumea să obţină fonduri
obiectivele propuse prin proiect au fost rea- europene pentru demararea unei afaceri şi
lizate, service-ul auto fiind funcţional din no- să nu se lase descurajaţi de obstacolele întâl-
iembrie 2013. nite, pentru că, în final, satisfacţia este mare.
Proiectele cu fonduri europene sunt benefice
Resursele umane au reprezentat o problemă câtă vreme sunt implementate pentru activi-
la demararea afacerii, deoarece nu mai există tăți ce aduc plusvaloare”, precizează tânărul
școli specializate pentru mecanici și electrici- antreprenor cu privire la experiența sa în rea-
eni auto. O parte din personalul angajat a fost lizarea acestui proiect.

Titlul proiectului: Înfiinţare pensiune turistică aparținând Valea Șipotului S.R.L.


Investiție realizată prin Axa 3 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsu-
ra 313 „ Încurajarea activităților turistice”

Beneficiar: S.C. VALEA ȘIPOTULUI S.R.L.


Localizarea proiectului: sat Dobrești, comuna Moroieni, județul Dâmbovița
Regiunea de dezvoltare: Sud-Muntenia
Perioada de implementare: 2009 - 2011
Buget total (nu include TVA): 199.994,00 de euro
Ajutor public nerambursabil: 159.995,00 de euro
Cofinanțare (contribuția beneficiarului): 39.999,00 de euro
Tema abordată: înființarea unei structuri turistice

36 37
P
ensiunea Valea Șipotului este loca- posibilități de relaxare și recreere. Sunt puse
lizată la o altitudine de 900 de metri, la dispoziția turiștilor un restaurant modern,
în inima Parcului Național Bucegi, un o terasă, o sală de conferințe, o sală de jocuri
adevărat paradis al naturii, înconjurată de și una de fitness.
păduri de fag și conifere de o frumusețe in-
egalabilă, ape limpezi și repezi în care se văd Pentru că ideea de proiect Valea Șipotului a
uneori sclipind siluetele păstrăvilor. fost de la început sinonimul bunei dispoziții,
a fost creată o varietate de servicii de agre-
Amplasată la aproximativ 10 km de stațiunea ment pentru turiștii de toate vârstele.
Sinaia, pe o suprafață de peste 30.000 mp,
cu largă deschidere la Drumul Național 71, „Lecțiile învățate pe întreaga perioadă de
ce face legătura între Târgoviște și Sinaia, implementare a proiectului, de la idee la
Pensiunea Valea Șipotului este conside- proiect finalizat, ne-au fost de ajutor în con-
rată un proiect de succes. ceperea unei strategii de dezvoltare și extin-
dere”, a declarat tânăra antreprenoare An-
Proiectul a fost inițiat în 2009 prin depune- dreea Zamfir. În prezent, pensiunea pune la
rea unei cereri de finanțare în cadrul măsu- dispoziția turiștilor o gamă diversificată de
rii 313 „Încurajarea activităților turistice” și servicii de agrement și de petrecere a timpu-
a fost finalizat, după parcurgerea unui drum lui liber: echitație, fermă de animale, păstră-
anevoios, dar plin de satisfacții, în octombrie vărie, teren de tenis de câmp, teren de fotbal,
2011. Proiectul numit „Înfiinţare pensiune piscină acoperită.
turistică aparținând Valea Șipotului S.R.L.” a
pornit de la nevoia înfiinţării de noi structuri „Avem resursele naturale ce ne vin în aju-
de primire turistică la scară mică, inclusiv tor pentru realizarea unor proiecte ce vor
crearea facilităților recreaționale în vederea conduce la îmbunătățirea serviciilor din tu-
asigurării accesului la zone naturale de inte- rism”, a mai spus doamna Zamfir.
res turistic.

Prin investiția realizată, a fost creată o capa-


citate de cazare de 14 camere la un standard
de 4 stele. S-a urmărit creșterea numărului de
persoane cazate și a duratei de sejur prin ofe-
rirea unei game diversificate de servicii și de

38 39
Bibliografie
Ghid pentru demararea unei afaceri în mediul rural (www.ruralactiv.ro)

Ordonanța de Urgență nr. 6 din 2 februarie 2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării mi-
croîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri - publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 103 din data de 9 februarie 2011

Otiman, Păun Ion, Filon Toderoiu, Violeta Florian, Cecilia Alexandri, Camelia Gavrilescu,Iuliana
Ionel, Mariana Grodea, Cornelia Alboiu, Minodora Moldovan, Vasile Goşa, Andrea Nagy. “Agri-
culture and Rural Development in Romania – The Main Modalities To Attenuate The Crisis”.

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020/versiunea oficială I – 1 iulie 2014 (www.
madr.ro/.../dezvoltare-rurala/programare-2014-2020) Contact:

Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)


Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesu- Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961
lui la finanţare - START - (www.aippimm.ro/.../programe) Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: info@rndr.ro
Raport REDR. „Draft Context Analysis: Rural Entrepreneurship in Selected EU Member States
Internet: www.rndr.ro
NRN Joint Thematic Initiative on Rural Entrepreneurship”, 2011 – (www.enrd.ec.europa.eu)
Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea

Raport RNDR din Irlanda, „Stimularea economiei agricole și rurale, prin Programul de Dezvol- Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.

tare Rurală”, 2010 - (www.nrn.ie/general/2010/12/report-urges-greater-emphasis-on-enterpri- 2014


se-in-delivering-rural-development-programme) Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Se distribuie gratuit.
Strategia Europa 2020 - (www.ec.europa.eu/europe2020)

Strategia Naţională în Domeniul Politicii de Tineret 2014-2020 (http://mts.ro)

Departamentul Publicaţii USR

40 41

Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale