Sunteți pe pagina 1din 7

:

Cuprins

I. Piodermitele
 Infecţiile cutanate produse de stafilococi
 Infecţiile cutanate produse de streptococci
 Infecţiile cutanate severe

II. Furunculul
 Etiologie
 Simptomatologie
 Cauze
 Tratament
Piodermitele sunt infecţii cutanate, produse de agenţi bacterieni, mai frecvent flora
gram-pozitivă (stafilococi şi streptococi), mai rar flora gram-negativă (Escherichia,
Enterobacter, Klebsiela, Proteus, Pseudomonas), cu evoluţie acută, subacută sau cronică şi
simptomatologie variabilă – leziuni primare sau secundare, alterări superficiale sau
profunde, localizare circumscrisă sau diseminată.

O importanţă deosebită în producerea piodermitelor prezintă următorii factori:

 cantitatea de germeni microbieni, gradul lor de patogenitate (toxinele,


echipamentul enzimatic)
 terenul gazdei (hipovitaminoze, anemii
 dereglări metabolice şi hormonale, devieri imune)
 factori de ordin general – microtraumatismele, igiena precară,
vestimentaţia sintetică etc.

Un rol esenţial în declanşarea, respectiv întreţinerea piodermitelor îl au, de


asemenea, următoarele circumstanţe: deshidratarea excesivă a pielii (consumul insuficient
de lichide, duşurile / băile prea frecvente) şi, în consecinţă, modificarea pH-lui cutanat
(“mantaua acidă” sau filmul hidro-lipidic de suprafaţă al pielii având, în mod obişnuit, un
rol protector), termoreglarea defectuoasă etc.

 Infecţiile cutanate produse de stafilococi

Sub aspect clinic, în stafilocociile pielii glabre predomină:

a) bulele – impetigo-ul bulos stafilococic, sindromul Lyell infantil;

b) leziunile eritemato-scuamoase – eritrodermia exfoliativă Ritter von


Rittersheim sau c) pseudotumorale – granulomul piogenic; în stafilocociile
glandelor sudoripare:

d) nodulii – pseudofurunculoza, hidrosadenita supurativă; iar în stafilocociile


pilo-sebacee:

e) leziunile pustuloase sau papulo-pustuloase – foliculita superficială, foliculita


profundă, furunculul (imaginea alăturată mai sus), carbunculul.
 Infecţiile cutanate produse de streptococci

Referitor la streptococii, acestea respectă foliculul pilos. Sub aspect morfologic,


predomină erupţiile:

a) eritematoase – erizipelul);

b) buloase sau veziculo-buloase, numite şi flictene – impetigo-ul contagios (imaginea


alăturată mai jos), cheilita angulară, turniola;

c) eritemato-scuamoase – pitiriazisul alb al feţei;

d) eroziunile şi ulceraţiile – intertrigo-ul, ectima.

Fig.1. Infecție cauzată de stafilococul auriu


Infecţiile cutanate severe

Unele piodermite pot depăşi limitele pielii, ajungând până la muşchi şi fascii. Astfel,
gangrena gazoasă, produsă de Clostridium perfringens, şi fasceita necrozantă (imaginea
alăturată mai jos), produsă de Streptococcus pyogenes, sunt infecţii profunde, cu
simptomatologie severă şi potenţial letal mare.
Combaterea piodermitelor include medicaţia sistemică şi topică. Cea sistemică cuprinde:
a) tratamentul etiotrop – peniciline în streptodermii, respectiv cicline, macrolide,
cefalosporine, chinolone etc. în stafilodermii;

b) tratamentul patogenic – imunoterapie specifică (vaccin, autovaccin, anatoxin, antifagin,


bacteriofag, imunoglobulină, gamaglobulină) şi nespecifică (autohemoterapie, pyrogenal,
licopid, imunofan) şi c) tratamentul adjuvant – vitamine (A, E, C, grupul B), substanţe
minerale (zinc, magneziu, seleniu) etc.

Medicaţia topică prevede administrarea următoarelor produse: a) antiseptice (lactat


de etacridină, digluconat de clorhexidină), b) coloranţi anilinici (albastru de metilen, verde
de briliant, violet de genţiană), c) antibiotice (baneocină, mupirocină, bacitracină, acid
fusidic) etc. În piodermitele supurative sunt întrebuinţate şi d) remedii cu acţiune
decapantă, spre exemplu ihtiolul, iar în unele cazuri (furuncul, carbuncul) se practică e)
intervenţii mini-chirurgicale.

II. Furuculul

Furunculul reprezinta o infectie bacteriana sau fungica a foliculului de par.


Infectia folicului de par nu se limiteaza la nivelul scalpului, ci poate aparea in oricare
alta parte a corpului.

Orice infectie bacteriana sau fungica poate cauza un furuncul. Cea mai intalnita
cauza este infectia bacteriana cu stafilococul auriu, care se mai numeste infectie
stafilococica. Stafilococul auriu se gaseste in mod normal pe pielea oamenilor, insa bacteria
cauzeaza infectie numai daca intra in sange printr-o rana deschisa, precum o taietura sau o
zgarietura. Odata ce bacteria a intrat in sange, sistemul tau imunitar incearca sa o
contracareze, iar furunculul este, de fapt, rezultatul incercarii leucocitelor de a elimina
infectia din organism.

Esti mai predispus la aparitia furunculului daca:

 sistemul tau imunitar este slabit;


 daca ai o problema de sanatate care face ca ranile sa se vindece mai greu;
 ai diabet sau eczeme (o afectiune cronica la nivelul pielii care se manifesta prin piele
foarte uscata si mancarimi);
 ai un contact fizic apropiat cu cineva care are deja o infectie stafilococica.

Un furuncul poate debuta la nivelul pielii ca o umflatura benigna, precum un cos. In timp
ce infectia progreseaza, furunculul poate sa devina tare si dureros, apoi, bacteriile si celulele
epiteliale moarte se acumuleaza sub piele, formand puroi. Presiunea cauzata de aceste
acumulari creste, ceea ce duce la spargerea furunculului cu eliminare de lichid. Durerea
cea mai mare este resimtita chiar inainte ca furunculul sa se sparga si cel mai adesea se va
atenua pe masura ce acesta se goleste de puroi. Potrivit specialistilor, furunculul poate varia
in dimensiune, de la cea a unui bob de mazare la cea a unei mingi de golf. Pielea din jurul
furunculului se poate inrosi, umfla si deveni sensibila. De asemenea, poate interveni
cicatrizarea

Multe persoane nu au nevoie de ingrijire medicala sau tratament, in afara de cazul in care
furunculul ramane mare, nu se sparge sau e foarte dureros pe o perioada de mai mult de
doua saptamani. In mod normal, in acest interval de timp, furunculul se sparge si incepe sa
se vindece.

In cazul furunculelor „incapatanate”, tratamentul consta in drenarea lichidului din


interiorul furunculului. Compresele calde grabesc spargerea unui furuncul - aplica o
compresa umeda calda pe furuncul de-a lungul zilei pentru a facilita drenarea; continua sa
aplici comprese calde si dupa ce furunculul s-a spart, pentru a atenua durerea si a grabi
vindecarea. Spala-te pe maini si spala locul unde s-a dezvoltat furunculul, cu apa calda si
sapun antibacterian, pentru a preveni raspandirea stafilococului in alte zone ale corpului.

In cazul furunculelor, nu trebuie sa mergi neaparat la medic, pentru ca acestea se sparg si


se vindeca de la sine, insa este important sa te vada medicul daca ai un furuncul:
* pe fata, pe nas sau pe spate (de-a lungul coloanei vertebrale), pentru ca acesta poate cauza
uneori complicatii grave
* care devine din ce in ce mai mare si care se simte moale si spongios la atingere - acesta
este posibil sa nu se sparga si sa nu se vindece de la sine
* care nu se vindeca intr-un interval de doua saptamani
* care este insotit de alte simptome (ai febra si in general nu te simti bine).
O etapa importanta a tratamentului este preventia. Astfel, tratamentul profilactic implica:
- igiena regiunilor piloase;
- tratarea corespunzatoare a ranilor minore aparute la nivel tegumentar;
- spalarea separata, la o temperatura cat mai ridicata a hainelor, prosoapelor,
asternuturilor persoanelor cu astfel de infectii;
- pastrarea starii de sanatate in parametrii optimi.
BIBLIOGRAFIE

1. Tudor Bumbac, Dermatologie specială ( curs, tema 2)

2. ROGOZEA L.,OGLINDĂ T.; Îngrijirea pacienţilor, Braşov: Romprint, 2004

3. DIMITRESCU Al.; Dermatologie, Ed. Naţională, 1997

4. https://cursuri-by-magenta-cosmetic9.webnode.ro/l/cosmetlogia-varstelor/