Principiile dreptului afacerilor.

Un loc important in reglementarea activitatii de intreprinzator il ocupa

principiile dreptului, idei directoare carora le sunt subordonate structura si
sistemul de drept. Doctrina juridica evidentiaza un sir de principii ale dreptului
afacerilor, 757j95h unele fiind caracteristice intregului sistem de drept, altele
mimai catorva sau unei singure ramuri de drept. Din Constitutia Republicii
Moldova pot fi extrase sau deduse un sir de principii caracteristice intregului
sistem de drept: principiul egalitatii in fata legii (ari 16), principiul
neretroactivitatii legilor (art.22), principiul exercitarii drepturilor cu buna credinta
(art.55), principiul legalitatii (art. 1 si 7) fara de care este inimaginabila avansarea
economica a statului. Dreptului afacerilor ii sint caracteristice si cele mai
progresiste principii ale dreptului civil, cum ar fi cel al inviolabilitatii proprietatii
private (art. 9,46,127 clin Constitutie), al libertatii de a contracta, al pozitiei de
egalitate a subiectelor raporturilor civile60. Pe langa acestea, pot fi mentionate si
unele principii speciale care se refera numai la dreptul afacerilor: principiiul
libertatii activitatii de intreprinzator, al concurentei loiale si inviolabilitatii
investitiilor persoanelor fizice si juridice.

Principiul libertatii activitatii de intreprinzatorisi are fundamentul in

art.9 si 126 din Constitutie, potrivit carora piata, libera initiativa economica si
concurenta loiala suni factorii de baza ai economiei, precum si faptul ca statul
asigura libertatea comertului si activitatii de intreprinzator. Aceasta libertate
presupune posibilitatea subiectului de a-si alege forma de organizare a activitatii,
genul de activitate, de a stabili pretul la bunurile si serviciile sale iu scopul
obtinerii unor beneficii. Din coroborarea art.20 si 60 din Codul civil se poate
conchide ca intreprinzatorii pot practica orice gen de activitate neinterzis de lege
pentru a-si asigura surse permanente de venituri, in principiu, nelimitate.

Principiul concurentei loiale, de asemenea, isi are fundamentul in

dispozitiile art.9 si 126 din Constitutie, prin care concurenta este decretata ca un
factor de baza al economiei statului si stabileste ca statul sc obliga sa asigure
protectia concurentei loiale, ceea ce consta in adoptarea unor masuri de protejare
a intreprinzatorilor impotriva actiunilor ilegale si daunatoare ale concurentilor si
impotriva actiunilor autoritatilor publice. Dispozitiile constitutionale isi au
continuitatea in: Legea nr. 103/2000 privind protectia concurentei, Legea
nr.820/2000 privind masurile antidumping, compensatorii si de salvgardare,
Legea nr.906/1992 cu privire la limitarea activitatii monopoliste si dezvoltarea
concurentei.

Principiul inviolabilitatii investitiilor persoanelor fizice si juridice.

Desi rezulta din alt principiul al dreptului civil, si anume inviolabilitatea proprietatii
private, principiul inviolabilitatii investitiilor este consacrat in art.126 alin.(2) lit.
h) din Constitutie, deoarece investitii pot fi nu numai lucrurile asupra carora se
instituie un drept de proprietate, ci si drepturile, tehnologiile, inovatiile, ideile de
afaceri si alte valori incorporale. Acest principiu isi gaseste continuitatea in
dispozitiile Legii nr.81/2004 cu privire la investitiile in activitatea de
intreprinzator.

Principiul libertatii comertului, denumit libertatea de a revinde pentru a

castiga, este premisa esentiala pentru desfasurarea normala a circulatiei
bunurilor, a valorilor si cunostintelor, fiind consacrat in art. 126, al. 2 din
Constitutie ca o obligatie fundamentala a statului. Acest principiu exprima nevoia
de a inlatura orice obstacol de ordin economic, vamal, fiscal, de natura sa
incomodeze si sa impiedice aceasta circulatie pentru participantii la comert.

Principiul libertatii comerciale, care a inlaturat monopolismul de stat, consta

in primul rand in capacitatea recunoscuta de lege persoanelor fizice si juridice de
a fi subiecte de drept comercial.

Principiul reglementarii activitatii de intreprinzator din partea

statului.

Reglementarea economiei si activitatii de intreprinzator din partea statului

se efectueaza in orice tara, dar diferite sunt formele si metodele acestei
reglementari, care sunt determinate de situatia politica, de nivelul dezvoltarii
economice si sociale, traditiile istorice, specificul national, precum si de alti
factori.

Controlul statului asupra activitatii de intreprinzator se realizeaza, in

principal, prin licente de import-export, diferite autorizatii pentru exercitarea
activitatii de intreprinzator si alte mijloace financiar-bancare prin care statul
intervine in relatiile economice, in cazurile prevazute de lege. Esentialul acestei
interventii a statului consta in asigurarea echilibrului dintre interesele personale
ale intreprinzatorilor si interesele publice ale statului si societatii.