Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
MEMORIU GENERAL
1
1.2 STUDIU DE LITERATURĂ
2
anestezic local de suprafaţă şi ca anestezic de infiltraţie, dar nu prezintă prea
multe avantaje faţă de alcaloidul care a servit ca model.
NH
CH3
H OCOC6H5
CH3N
cocaina eucaina B
(1) (2)
Aril-COO-(CH)n-N=
I II III
Această structură este întâlnită la marea majoritate a anestezicelor locale, şi
posedă în structura sa trei părţi care evidenţiază acţiunea farmacologică şi
anume:
-porţiunea I este un centru lipofil care este în general un nucleu aromatic
sau heterociclic substituit uneori cu grupări aminice, halogen sau alchil. Se
observă că atunci când centrul lipofil este aromatic sau alchil aromatic, compuşii
prezintă o activitate icomparabilă mai mare decât atunci când este alifatic.
Prezenţa unei grupe aminice substituite sau nesubstituite sau a unei grupe alcoxil
în poziţia para pe nucleul aromatic întăreşte mult activitatea.
Înlocuirea nucleului benzenic cu un nucleu heterociclic nu prezintă
avantaje. Dacă în locul unei grupe se introduce o grupă amidică sau cetonică se
obţin compuşi cu acţiune prelungită.
-porţiunea II este o catenă intermediară legată direct de centrul hidrofil
printr-o grupare carboxilică, amidică, ureidică etc. de centrul lipofil. Lungimea
catenei joacă un rol deosebit, cele mai favorabile fiind catenele de doi şi trei
atomi. Ramificarea sau intercalarea unui ciclu, nu prezintă avantaje în ceea ce
prezintă efectul anestezic.
-porţiunea III este un centru hidrofil format dintr-o grupare aminica
secundară sau terţiară. Aceasta nu are importanţă deosebită şi nu este absolut
necesară. Este adevarat ca atunci când atomul de azot este substituit cu grupe
alchilice se obţin produşi cu activitate mai pronunţată, care creşte odată cu
marimea acestor substituienţi.
Deşi majoritatea anestezicelor locale se încadrează în formula generală
menţionată, totuşi acţiunea nu este specifică esterilor bazici ai acizilor aromatici.
3
H
C2H5
C O CH2 H2C N
C2H5
O
V V V
D E
4
duce la eliberarea masivă a bazei, particulele strângându-se sub formă de mase
cristaline şi astfel se îngreuneză sau chiar se împiedică fixarea moleculelor pe
suprafaţa fibrei nervoase.
Acţiunea anestezicelor locale poate fi mărită în durată şi intensitate.
Pentru mărirea duratei se adaugă anestezicului substanţe vasoconstrinctoare
(adrenalină). Acestea sunt foarte necesare, pentru că majoritatea anestezicelor
locale sunt vasodilatatoare. Ca atare, în urma creşterii fluxului sanguin,
anestezicul ramâne un timp la locul administrării, iar acţiunea lui este
determinată de concentraţia în ţesutul respectiv.
5
dar sunt foarte solubili în apă. Ei nu pot fi folosiţi sub formă de săruri cu acizi
minerali, deoarece grupa aminică le conferă o bazicitate slabă, şi în soluţie
aceste săruri sunt imediat hidrolizate. Faptul că nu pot fi preparate soluţii
injectabile constituie un inconvenient şi face ca utilizarea lor să fie limitată la
aplicaţii locale superficiale . (2)
COOC2H5
C9H11NO2
NH2
Produsul se mai poate găsi sub următoarele denumiri:
-benzocaină
-esterul etilic al acidului p-aminobenzoic
-p-aminobenzoat de etil (4)
Masa moleculară este 165.
H3C
N
CH2
tropanul
6
Aceste doua forme trec uşor una în alta si pentru că nu au putut fi izolate separat
s-a ajuns la concluzia existenţei unui singur tropan.
Cocaina este cel mai important anestezic local natural. A fost izolată din
frunzele de Eritroxilan coca familia Linaceae. Cocaina se găseşte în procesul
vegetal alături de alţi compuşi cu structura chimică apropiată: benzilecgonină,
cinamilcocaină, etc. este o substanţă cristalizată, anhidră incoloră, cu gust amar,
foarte solubilă în cloroform, etanol uleiuri, greu solubilă în apă.
Cocaina are următoarea structură chimică:
H3C
N O
CH
O
C
C2H5
cocaină
Acest produs are o acţiune anestezică locală puternică. Acţionează ca
excitant al simpaticului fiind vasoconstrictor şi hipertensiv. Acţionează asupra
sistemului nervos central, mai întâi ca stimulent apoi ca depresiv. În doze mici
excită centrii bulbari şi activează centri respiratorii şi produce cocainomanie. În
organism cocaina se descompune repede şi se elimină parţial prin urină sub
forma de ecgonină şi acid benzoic.
R COOR1
7
Tebel 1.1
Nr.crt. Denumire R R1
produs
1 Amileină -H C2H5
CH3 N C2H5
C CH2
CH3
2 Piperocaină -H
N CH3
(CH2)3
3 Procaină -NH2 H2 H2
N(C2H5)2
C C
4 Butocaină -NH2 H2 H2
H2C C C N(C2H5)2
6 Leucinocaină -NH2 H2 H
N(C2H5)2
C C
H2C CH(CH3)2
7 Hexilcaină -H H2
CH C NH
CH3
8
1.3.2.2.2.AMIDE CU ACŢIUNE ANESTEZICĂ LOCALĂ
CH3
R NHCOR2
R1
Funcţie de natura radicalilor R, R1 şi R2 se deosebesc următoarele produse
prezentate în tabelul 1.2
Tabel 1.2
Nr. Denumire produs R R1 R2
crt.
1 Lidocaină -H -CH3
H2C N(C2H5)2
2 Trimecaină -CH3 -CH3
H2C N(C2H5)2
3 Grovocaină -H -C2H5
H2C N(C2H5)2
4 Hostocaină -H -Cl H2 H
N C4H9
C
5 Carbocaină -H -CH3 H3C
N
9
1.3.3. PROPRIETĂŢI FIZICE ŞI CHIMICE
Reacţia de recunoaştere :
-reacţie de colorare: se diazotează anestezina în mediu acid, condensând
apoi produsul reacţiei cu β-naftol în mediu alcalin, se obţine o coloraţie roşie-
portocalie:
N N
COOC2H5
10
Cl N N N NC10H6OH
+ C10H7OH
-HCl
COOC2H5 COOC2H5
clorură de diazoniu colorant
-anestezina tratată cu soluţie de KOH diluată, la distilare, se descompune
în acid p-aminobenzoic şi alcool etilic, alcoolul se determină prin proba formării
de iodoform (11)
-dacă soluţiei clorhidrice de anestezină i se adaugă o soluţie de clorură de
var se vede apariţia unui precipitat rosu aprins. Introducerea de fenol face să
apară o coloraţie verde a lichidului trecând în albastru prin adiţia de amoniac
-o soluţie apoasă, uşor acidulată cu HCl diluat, dă un precipitat cu iodul,
dar nu are acelaşi rezultat cu iodomercuratul de potasiu, ceea ce îl diefrenţiază
de clorhidratul de procaină.
11
Reacţia de oxidare poate fi realizată în diferite variante:
1) p-nitrotoluenul se oxidează în doua etape, în prima se oxidează cu
KMnO4 în mediu de H2SO4 cu obţinerea p-nitrobenzaldehidei în amestec cu acid
p-nitrobenzoic, după care în etapa adoua se perfectează oxidarea cu K 2Cr2O7 la
acid p-nitrobenzoic. Oxidarea are loc la temperatura de 80-90 0C timp de trei ore,
după care masa de reacţie se răceşte, se filtrează oxizii metalici rezultaţi, iar
soluţia ce conţine sarea de sodiu a acidului p-nitrobenzoic se acidulează cu HCl
până la pH 6.5 când precipită acidul liber care se filtrează şi se usucă (1 pg.
348).
CH3 COOH
KMnO4
+3/2 O2 + H 2O
H2SO4
NO2 NO2
Na2Cr2O7
H2SO4
CH3 COOH
Reacţia de esterificare:
1) acidul p-nitrobenzoic uscat se supune procesului de esterificare cu
alcool etilic in cataliză omogenă (catalizator H2SO4.) sau eterogenă (catalizatori
sulfocationiţi Dawex-50 sau CS3).
În acest caz esterificarea are loc în raport molar acid : alcool =1:48 la
temperatura de 780C.
Raportul este datorat solubilităţii reduse a acidului p-nitrobenzoic în
alcool etilic. Durata procesului de esterificare durează 10 ore, după care masa de
reacţie se răceşte şi se trece prin coloana de anionit pentru retinerea acidului
nereacţionat. Soluţia purificată se supune concentrării unde va cristaliza şi
esterul acidului p-nitrobenzoic obţinut. (1 pg. 348)
12
COOH COOC2H5
C2H5OH
NO2 NO2
p-nitrobenzoat de etil
Reacţia de reducere:
COOC2H5 COOC2H5
H2
Ni-Raney
NO2 NH2
p-nitrobenzoat de etil p-aminobenzoat de etil
3) acidul p-nitrobenzoic purificat se poate reduce cu şpan de fontă şi apă.
Cantităţi mici de electrolit rezultă pe seama acidului p-nitrobenzoic şi cu mici
cantităţi de alcool etilic. Reacţia este exotermă, temperatura este de 80 0C, se
realizează prin ritmul de introducere a şpanului de fontă şi răcire exterioară.
Reducerea este terminată când la acidularea precipitatului de acid p-
aminobenzoic acesta se dizolvă complet în HCl diluat. Cum o parte din acid
ramâne în şlam, sunt necesare extracţii succesive cu apă a şlamului filtrat.
13
1.5.ALEGEREA PROCEDEULUI DE FABRICAŢIE.
JUSTIFICAREA ALEGERII
14
CAPITOLUL II
TEHNOLOGIA DE FABRICAŢIE
CH3
COOH
+3O + H2O
NO2
NO2
p-nitrotoluen acid p-nitrobenzoic
15
Principalele tipuri de oxidări parţiale sunt:
-introducerea unui atom de oxigen în molecula compusului iniţial,
oxidarea unei aldehide la acid sau a unei hidrocarburi la un alcool, oxidarea
aminelor la p-aminofenol
-dehidrogenarea (obţinerea aldehidelor din derivaţi metilaţi ai benzenului)
-dehidrogenarea combinată cu o condensare (formarea difenilului din
două molecule de benzen)
-oxidarea cu distrugerea ciclului aromatic (formarea anhidridei maleice
din benzen, anhidridă ftalică din naftalină)
-peroxidarea
-amonolizaoxidativă care conduce la imide, amide, nitrili şi alţi derivaţi ce
conţin azot şi oxigen, direct din hidrocarbură ( formarea ftalimidei din o-dialchil
benzen, a benzonitrilului din toluen).
Majoritatea produselor de oxidare cu largă aplicabilitate practică se obţin
prin oxidarea hidrocarburilor aromatice. (15 pg. 303)
16
cobalt cu sau
fără promotori
2 toluen oxigen oxizi de benzaldehidă
vanadiu,
bismut,
molibden,
wolfram
3 toluen amonooxidare vanadat de benzonitril
(NH3+O2) staniu pe
piatră ponce
5 toluen oxigen din aer molibdat de benzaldehidă
bismut
6 p-nitrotoluen HNO3 20% - acid p-
nitrobenzoic
17
Oxidările în fază lichidă se efectuează de obicei, în domeniul de
temperatură 100-3000C şi presiune de 1-200 at. . Alegerea temperaturii şi
presiunii de operare depinde de natura solventului, catalizatorului, substratului,
de influenţa acestora asupra vitezei de reacţie şi de securitatea operării. Pericolul
trecerii de la oxidarea normală la explozie existentă în cazul oxidării în fază
lichidă poate fi evitat prin cunoaşterea domeniului de concentraţie, de aprindere
a hidrocarburilor în afara căruia oxidarea se desfăşoară în condiţii optime de
securitate. Se defineşte astfel o temperatură limită la care presiunea de vapori a
hidrocarburilor corespunde cantitativ.
S-a stabilit că metil aminele, în condiţii de reacţie sunt promotori eficienţi
în timp ce aminele aromatice sunt ineficiente. (15 pg. 319)
COOH COOC2H5
H2SO4
+ C2H5OH + H2O
NO2 NO2
p-nitrobenzoatului de etil
18
O O
C H C H
O O
H
rapid
+ H-OSO3H + HSO4-
NO2 NO2
H
O O OH
C H C2H5 C H
O O
H H
rapid
+ C2H5OH
lent
NO2 NO2
O O O O
C2H5 C C2H5 C
rapid
+ HSO4-
-H2SO4
-H2O
NO2 NO2
19
volatilitate mică, care nu se descompun la temperaturi înalte. În general,
catalizatorii de esterificare au caracter acid. Cei mai utilizaţi sunt acizii minerali
(H2SO4, HCl, H3PO4), derivaţi sulfonici, sărurile acide şi răşinile schimbătoare
de ioni. Se utilizează de asemenea fosfatul de bor, sărurile metalice anhidre
(CuSO4, FeSO4, ZnSO4, NiSO4), cloruri acide (SOCl2, CH3COCl), sulfoclorurile
aromatice.
În funcţie de natura catalizatorului şi reactanţilor, esterificarea se
realizează în sisteme omogene sau eterogene. Cataliza cu răşini schimbătoare de
cationi se încadrează în acest ultim caz. Utilizarea drept catalizator a unei răşini
schimbătoare de ioni prezintă o serie de avantaje:
-catalizatorul poate fi separat cu uşurinţă de produsele de reacţie prin
decantare sau filtrare
-este posibilă operarea continuă
-puritatea produsului este mai ridicată,datorită minializării sau eliminării
reacţiilor secundare
-există posibilitatea izolării intermediarilor de reacţie
Pentru creşterea randamentului reacţiilor de esterificare a acizilor cu
alcool apa de reacţie se îndepărtează pe măsura formării sale prin distilare
azeotropă (cu benzen, toluen, xilen, derivaţi halogenţi sau cu alcool în exces).
20
Natura şi concentraţia catalizatorului influenţează randamentul în produs
dorit şi durata reacţiei. S-a stabilit că, la aceeaşi concentraţie în greutate a
catalizatorului eficacitatea variază în ordinea:
21
Ar Ar Ar N
N N Ar
ArNO + HO-NH-Ar N
OH -H2O
HO O
azoxiderivat
+ H2
+ H2 H H 2Ar-NH2
Ar N N Ar Ar N N Ar +H2
-H2O
azoderivat hidrazoderivat
Produsul cel mai stabil al acestor reacţii este amina primară dar, prin
alegerea adecvată a agentului de reducere şi controlul riguros al condiţiilor de
reacţie procesul poate fi oprit la una din etapele intermediare.
Principalele metode de reducere sunt următoarele
-reducerea cu fier în mediu de electrolit
-reducerea cu metale în mediu alcalin
-reducerea cu sulfuri
-hidrogenarea catalitică
-reducerea electrochimică
În procesul de obţinere a anestezinei se foloseşte reducerea catalitică.
Reducerea catalitică cu hidrogen a căpătat o importanţă primară ca metodă de
obţinere a aminelor aromatice de mare tonaj, înlocuind în multe cazuri procedeul
Béchamp. Procedeul de hidrogenare catalitică prezintă avantajul accesibilităţii
materiilor prime, randamentelor ridicate şi lipsei produselor secundare. (15
pg.242)
Reducerea catalitică în vederea obţinerii anestezinei are loc după reacţia:
COOC2H5 COOC2H5
Ni-Raney
+3H2 + 2 H2O
NO2 NH2
22
2.1.3.1.1. INFLUENŢA NATURII ŞI CANTITĂŢII
CATALIZATORULUI
23
posibilă termodinamic, care implică reacţii complexe. Factorii cinetici sunt
natura şi proprietătile catalizatorului şi temperatura determină selectivitatea
procesului şi implicit, desfăşurarea sa după un anumit mecanism. Astfel pentru
oxidarea toluenului în strat fluidizat, pe catalizator V2O5 pe silicagel, în
intervalul de temperatură 325-3700C s-a propus schema de reacţii consecutive:
k1 k2 k3 k4
toluen benzaldehidã acid benzoic benzochinonã
k4 k5
acid maleic CO2
P T P0 2
R a bP0 2 cPT dPb
r
în care:
r-reprezintă viteza de reacţie, mol/g cat. h
P02, PB, PT- presiunea parţială a toluenului , benzenului şi respectiv a
oxigenului
a,b,c,d-constante, care se găsesc în literatură.
Lucrând pe un catalizator foarte selectiv, oxid de molibden şi oxid de
tungsten pe alumină, Reddy şi Doraiswamy stabilesc ca modelul de reacţii
paralele corespunde cel mai bine rezultatelor experimentale. Se presupune că
dioxidul de carbon se formează exclusiv prin oxidarea directă a toluenului,
oxidarea benzaldehidei fiind neglijabilă:
k1
toluen benzaldehidã
k2
CO2+H2O
Din calcule se remarcă scăderea bruscă a valorilor energiei de activare atât
pentru reacţii paralele cât şi pentru reacţia globală.
Într-un studiu recent, pentru oxidarea tolenului pe molibdat de bismut se
propune o schemă de reacţii paralele consecutive:
24
benzaldehidã k3
k1
k2
toluen CO2
dPT
(k1 k 2 ) PT
d
dPB
(k 3 PB k1 Pt )
d
dP0 2
k 4 P0 2 (1 )
d
în care:
-timpul de contact
PT, PB, P02-presiunea parţială a toluenului, benzaldehidei şi a oxigenului
-fracţia de centri oxidaţi de pe suprafaţa catalizatorului
k4-constanta vitezei de oxidare a suprafeţei catalizatorului
Valorile medii ale constantei de viteză, la 5000C sunt:
k1=0.2 s-1 k2=0.17 s-1 k3=1 s-1 k4=2.6 s-1
pentru toate cele trei recaţii din schema de reacţie energiile de activare sunt
egale, 16 kcal/mol. (15 pg. 333)
25
Viteza de esterificare a acidului benzoic cu metanol în prezenţă de
cationiţi poate fi exprimată prin relaţia:
(-rA)=k(CACB-CDCE/K) în care:
k=[-0.00708+0.1118lgB] 100.004915w-1.858/T
x
0.8 kJ/mol
0,2
2000 4000 10000 18000 28000 S
Fig. II.1 Curbele cinetice la esterificarea acidului p-nitrobenzoic cu etanol în
cataliză omogenă cu catalizator CS3
26
lg k
-4.4
2
-4.8
-5.5
-5.4
-5.6
-5.8
-6 1
27
k 4.104 10 4 e 8240 / T
14
12
10
8
6
4
28
Studiul termodinamic al proceselor se face in vederea determinarii
efectului termic al reactiilor pentru stabilirea bilantului energetic, entalpiei libere
Gibbs, pentru determinarea sensului procesual spontan. Relatia de baza in
termodinamica pentru o reactie la temperatura si presiune constanta este
urmatoarea:
R G T0 = R H T0 T R S T0
in care:
G-enatalpia libera Gibbs (kj/mol);
H-enatalpia de reactie (kj/mol)
T-temperatura de reactie (K)
S- entropia (j/mol K),
Enatalpia libera Gibbs defineste potentialul termodinamic pentru un
sistem izobar-izoterm. Este cel mai folosit potential in termodinamica, cu
ajutorulu lui obtinandu-se date asupra sensului procesual spontan si conditiilor
de echilibru pentru sisteme izobar-izoterme. Procesele sunt spontane in sensul in
care entalpia libera scade ( r GT , p 0 ). Starea de echilibru este caracterizată
printr-o valoare minimă a entalpiei libere. Procesul este termodinamic posibil cu
cea mai mare probabilitate când ( R G 0 ), iar când R G 0 , dar R G 10 kcal/
mol nu există o siguranţă asupra desfăşurării proceselor.
Într-un sistem oarecare valoarea entalpiei H măsoară căldura cedată sau
primită de acel sistem. Entalpia de reacţie dă informaţii asupra tipului de reacţie.
Astfel, o reacţie exotermă se va caracteriza prin R H 0 , iar o reacţie endotermă
prin R H 0 .
Noţiunea de entropie se aplică sistemelor reversibile şi izoterme şi
defineşte tendinţa acestora de a atinge starea de echilibru. Condiţia
termodinamică pentru un sistem ireversibil este R S T 0 .
Variaţia entalpiei libere este legată de constanta de echilibru a reacţiei, K;
prin relaţia : R G 0 RT ln K . De aici se poate determina constanta de
echilibru şi apoi conversia la echilibru.
RG0
K=exp(- )
RT
Conform legii lui Hess efectul termic al unui proces izoterm nu depinde
de drumul parcurs de acesta, adică de stările intermediare, ci numai de starea
iniţială şi starea finală a sistemului aflat la presiune şi volum constant.
Efectul termic al unei reacţii se determină cu relaţia:
29
cât şi pentru produşii de reacţie. Pentru compuşii a căror căldură de formare nu
este tabelată se face o estimare pe baza căldurii de combustie:
H f 94.38C 34.19 H Hc (16 pg.131) unde:
C,H reprezintă numărul atomilor de carbon şi hidrogen din molecula
substanţei;
-94,38;-34,19 reprezintă căldura de formarea acestor elemente .
Estimarea caldurii de combustie se poate face pe baza bilanţului de oxigen cu
ajutorul formulei lui Roth:
Hc 52.3 x, kcal / mol (16 tb. 5.6 pg. 151)
CH3 COOH
3 O H2O
NO2 NO2
p-nitrotoluen acid p-nitrobenzoic
R H 298
0
104.9 kcal/ mol (15 pg. 328)
T
R S S 0
298 cp dT
298
n
S 298
0
j S 0 f j 298 i S i0298
1
-p-nitrotoluen
30
cp 1.8 7 2.3 7 2.7 4 2 39.4cal / mol K
0
S 298 1.1 39.4 4.19 10 3 0.1815kJ / mol K
n m
cp cp j cp i 42.8 18 39.4 21.4cal / mol K 0.089kJ / mol K
1 1
363
R H 363 R H 298 cp dT 439.531 0.089(363 298) 433.746kJ / mol K
298
R S 298
0
0.1972 0.0701 0.1815 0.0858kJ / mol K
R G298 439.531 298 0.0858 465.0994kJ / mol K
363
R S 363 S 298
0
cp dT / T 0.0858 0.089 / 363 0.103kJ / mol K
298
COOH COOC2H5
H2SO4
C2H5OH H2O
NO2 NO2
p-nitrobenzoat de etil
RH 0
298 H 0
fester H 0
fapa H 0
fac . PNB H 0fe tan ol
-ester
H 0f 94.38 C 34.19 H H c
Hc 50.3 X kcal/mol x atomii de oxigen necesari arderii
-apă
31
H 0f 298 68.32kcal / mol 285.54kJ / mol
cp 18cal / mol 0.07542kJ / molK
-etanol
H 0f 298 66.35kcal / mol 277.6kJ / mol
cp 10.7cal / molK 0.0448kJ / molK
(17 pg.130)
-acid p-nitrobenzoic
COOH
NO2
R S 298
0
S 298
0
ester S
0
298 apă S 298
0
e tan ol S 298 ac . PNB
0
-ester
0
S 298 1.1xcp 1.1x55.6 x10 3 x 4.19 0.2562kJ / molK (16 pg.168 tb.5.119)
-apa
0
S 298 16.75cal / molK 0.0701kJ / molK
-etanol
0
S 298 38.4cal / molK 0.1909kJ / molK
32
R S 298
0
0.2562 0.0701 0.1609 0.1972 0.0318kJ / molK
0.0175 351
R S 351 0.0318 dT 0.0318 0.0175 ln(351 / 298) 0.0346kJ / molK
351 298
COOC2H5 COOC2H5
Ni-Raney
+3H2 + 2 H2O
NO2 NH2
p-aminobenzoatului de etil
R H 298 106.6kcal / mol 446.654kJ / molK
0
R S 298 S 0f 298anest. S 0f 298apă S 0f 298ester S 0f 298 H 2
-anestezina
cp 1.8 x9 2.3 x11 4 x 2 2,7 52.2cal / molK
S 0f 298 1.1 cp 1.1x52.2 x10 3 x 4.19 0.2405kJ / molK
S 0f 298 H 2 31.21cal / molK 0.1307 kK / molK
cp 6.89cal / molK
R S 298
0
0.2405 2 x 0.0701 0.2562 3 x0.1307 0.2676 kJ / molK
R G298 446.654 298 x0.2676 526.3988kJ / molK
343 343
R H 343 R H 298 cp dT 446.654 0.032121dT 446.654 0.03212 (343 298)
298 298
33
2.4.2. SCHEMA DE OPERATIE A PROCESULUI
34
4 D 92
5 E 100
6 F 93
7 G 100
8 H 100
9 I 100
10 J 95
11 K 95
12 L 99
35
p-nitrotoluen K2Cr2O7
apã
oxidare H2SO4
filtrare impuritãti
HCl precipitare
uscare
acid p-NB
H2SO4
H2O esterificare A
distilare C2H5OH C
cristalizare 1
36
cristalizare 1
H2O
filtrare-spãlare solutie
D ac. p-NB
HCl
E uscare
acidulare-precipitare
H2O
p-nitrobenzoat de etil
filtrare-spãlare C2H5OH
C2H5OH H2
catalizator reducere
Ni-Raney F H2O
ac. p-NB
G destindere H2
catalizator filtrare H
C2H5OH concentrare-cristalizare I
rãcire
H2O
C2H5OH filtrare J
ANESTEZINÃ uscare L
37
2.4.3.DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC
38
cristalele obtinute pe filtrul (28). Anestezina pura obtinuta se introduce la uscat
in uscatorul (29). Schema tehnologică de obtinere a anestezinei este prezentată
în anexă.
1 ESTERIFICARE
η=90%
COOH COOC2H5
H2SO4
C2H5OH H2O
NO2 NO2
M: 167 46 98 195 18
200 167
X= 202.04 kg acid p-nitrobenzoic
165
x 202.42
X1= 0.688 294.22 kg acid p-nitrobenzoic introdus
T
39
294.22-264.79=29.42 kg acid p-nitrobenzoic nereacţionat
46 294.22
81.04
y1= 167 kg etanol reacţionat la η =100%
3890.04
m H 2 SO4 38.90 kg H2SO4 folosit drept catalizator
100
294.22 195
W= 343.55 x kg ester x 0.90 =309.19 kg ester la η =90%
167
294.22 18
t= 31.71 kg apă x 0.90 =28.54 kg apă la η =90%
167
Materiale intrate
Denumire Cantitatea (kg)
substanţă pur tehnic
40
Acid p- 294.22 294.22
nitrobenzoic
Etanol 3890.04 4073.34
Acid sulfuric 38.9 38.90
Total 4406.46
4223.16
Materiale ieşite
Denumire substanţă Cantitatea
(kg)
Acid p-nitrobenzoic 29.42
Apă 28.54
Ester 309.19
Etanol 4000.40
Acid sulfuric 38.90
Total 4406.45
41
2.NEUTRALIZARE
η =100%
COOH COONa
NO 2 NO2
29.42 44 0.5
a= 3.87 kg CO2
167
29.42 18 0.5
b= 1.58 kg apă
167
29.42 189
c= 33.29 kg p-nitrobenzoat de sodiu
167
42
H2SO4 +1/2 Na2 CO3 NaHSO4 + 1/2CO2 + 1/2H2O
M: 98 106 120 44 18
38.90 120
e= 47.63 kg NaHSO4
98
38.9 44 0.5
f= 8.73 kg CO2
98
38.9 0.5 18
g= 3.57 kg apă
98
43
1
30.36 30.36 30.66 kg Na2CO3 introdus
100
100 30.66
h= 153.31 kg soluţie Na2CO3
20
30.66 80
i= 20 122.64 kg apa introdusă
Materiale intrate
Total 4376.45
Materiale iesite
p-nitrobenzoat 33.29
de sodiu
Apă 33.69
Apă din 122.64
carbonat
44
η =100%
3817.1 92
j= 3511.73 kg etanol din distilat
100
alcool din distilat 3511.73/0.955=3677.20 kg
apa din distilat 3677.2-3511.73=155.47 kg
mapă intrare=mesterificare+ mcarbonat + mneutralizare=156.33 kg apă
metanol blaz=3817.1-3511.73=305.37 kg
mapă blaz=156.33-155.47=0.86 kg
Materiale intrate
p-nitrobenzoat 33.29
de sodiu
Apă 156.33
TOTAL 4363.85
Materiale iesite
45
p-nitrobenzoat 33.29
de sodiu
Na2CO3exces 0.3036
4. FILTRARE-SPĂLARE
η =92%
309.19 15
k= 46.37 kg apă în precipitat
100
Ester 309.19
TOTAL 851.93
Materiale iesite
46
Denumire Cantitate (kg)
substanţă
precipitat
Ester 284.45
Apă 46.37
Total 330.82
precipitat
Filtrat
Etanol 305.37
Apă 109.8
NaHSO4 47.63
p-nitrobenzoat 33.29
de sodiu
Na2CO3exces 0.3036
Ester 24.73
Total filtrat 524.12
TOTAL 851.94
5.USCARE
η =100%
Materiale intrate
Materiale iesite
47
6. REDUCERE
η =93%
Ni-Raney
+3H2 + 2 H2O
NO2 NH2
M 195 165 18
284.45 165
l= 240.68 kg anestezină x 0.93 =223.84 kg anestezină
195
284.45 3 2
m= 8.75 kg H2 x 0.93= 8.13 kg H2 reacţionat
195
284.45 2
5.68 kg catalizator Ni-Raney
100
48
100 284.43
o= 1137 .80 kg sol. ester –etanol
25
284.45 75
p= 853.35 kg etanol din soluţia de ester-etanol
25
100 853.35
r= 948.16 kg sol. alcoolica 90%
90
853.35 10
s= 94.81 kg apă din alcool
90
284.45 2 18
t= 52.51 kg apă x 0.93=48.83 kg apă la η =93%
195
284.45 kg ester x 0.07=19.91 kg ester nereacţionat
Materiale intrate
Materiale ieşite
49
Apă din 94.81
alcool
Catalizator 5.68
Ni-Raney
Etanol 853.35
H2 nerecaţionat 21.04
Ester 19.91
nereacţionat
Total 1267.46
7.DESTINDERE
η =100%
Materiale intrate
Materiale iesite
50
Anestezină 223.84
Apă 48.83
Apă din 94.81
alcool
Catalizator 5.68
Ni-Raney
Etanol 853.35
Ester 19.91
nereacţionat
Total f. org. 1246.42
Fază gazoasă
H2 nerecaţionat 21.04
Total f. g. 21.04
Total 1267.46
8. FILTRARE
η =100%
5.68 15
ţ= 0.85 kg apă din catalizator Ni-Raney
100
Materiale intrate
51
Apă 48.83
Apă din 94.81
alcool
Catalizator 5.68
Ni-Raney
Etanol 853.35
Ester 19.91
nereacţionat
Total 1246.42
Materiale iesite
9. CONCENTRARE-CRISTALIZARE
η =100%
Se elimină etanol 75% din cantitate.
853.35 75
640 kg etanol din distilat
100
Materiale intrate
52
Denumire Cantitate (kg)
substanţă
Anestezină 223.84
Apă 142.79
Ester 19.91
nereacţionat
Etanol 853.35
Total 1239.89
Materiale iesite
10. FILTRARE
η =95%
212.64 10
ş= 21.26 kg etanol
100
53
metanol în filtrat=213.33-21.26=192.07 kg etanol
Materiale intrate
Materiale iesite
11. FILTRARE-SPĂLARE
η =95%
54
100kg anestezină.....................................7.5 kg apă
202 kg anestezină...................................q kg apă
202 7.5
q= 15.15 kg apă din anestezină
100
Materiale intrate
Materiale iesite
12. USCARE
η =99%
55
Materiale intrate
Materiale iesite
56
COSUMURI SPECIFICE
CAPITOLUL III
ALEGEREA MATERIALULUI DE CONSTRUCŢIE
MATERIALE DE ETANŞARE
57
-tehnologice (deformabilitate, sudabilitate)
- economice
Criteriile care trebuie avute in vedere la alegerea materialului de
construcţie a unui utilaj sunt:
-stabilirea condiţiilor de funcţionare pe toată perioada normală de
funcţionare a utilajului (execuţie, probe, recepţie transport, montaj etc)
-determinarea principalelor proprietăţi ale mediului (coroziune, valoarea
temperaturilor extreme etc)
-stabilirea marcilor de otel ce pot satisface aceste proprietăţi, fără ca
acestea să prezinte incoveniente.
Materialul frecvent utilizat în construcţia utilajelor este tabla din oţel
laminat.
Funcţie de compoziţia sa chimică, tabla din oţel poate fi din : oţel carbon,
oţel slab aliat si oţel aliat. Pentru construcţia recipientelor chimic care, în general
au mediu de lucru coroziv şi în acelaşi timp lucrează la temperaturi ridicate, se
utilizează tabla din oţel aliat. Ca elemente de aliere se foloseste cromul, nichelul,
manganul, siliciul, molibdenul etc.. Cea mai mare parte a oţelurilor sunt aliate cu
crom si nichel. Atât cromul cât si nichelul determină cresterea rezistenţei la
coroziune, a rezistenţei la rupere, a durităţii, a limitei de curgere şi de
elasticitate. Alierea nichelului cu cromul creste stabilitatea otelului şi rezistenţa
la rupere la temperaturi ridicate în condiţii de coroziune. Utilizarea acestor
oţeluri este condiţionată de stabilizarea cu titan si niobiu, în vederea prevenirii
coroziunii intercristaline. Un material este bine ales, din punct de vedere al
costului, dacă se asigură prin utilizare o cât mai deplină folosire a
caracteristicilor mecanice şi a proprietăţilor materialului, la o proiectare
judicioasă. Este indicat să se aleagă materialul care să asigure siguranţă în
exploatarela un preţ de cost minim.
Alegerea economică a materialului este influenţată şi de tehnologia de
fabricaţie.
Materialul de construcţie al reactorului este oţel aliat X5 Cr-Ni 18.9-
W.1.4301.
58
Cauciucul natural are rezistenţă bună la rupere şi uzură. Utilizarea sa în
construcţia garniturilor de etanşare este limitată datorită incompatibilităţii cu
hidrocarburile şi datorită faptului ca-şi schimbă caracteristicile la temperaturi
ridicate.
Cauciucul sintetic are îmbunătăţiri mult mai largi decât cel natural.
Cauciuc siliconic se remarcă printr-o bună comportare atât la temeperaturi
scăzute cat si la temperaturi ridicate. Are rezistenţă bună la baze, acizi şi
moderată la uleiuri. Petrolul, parafina şi ueliurile minerale îi provoacă umflare şi
înmuiere.
Policlorura de vinil este un termoplast care se utilizează frecvent în
construcţia garniturilor de etanşare. Se recomandă pentru acizi, hidrocarburi,
uleiuri.
Politetrafluoretilena (teflonul) are caracteristici mecanice şi rezistenţă la
agenţii chimici deosebiţi. Se poate utiliza atât la temperaturi ridicate cât si la
temperaturi coborâte. Este dur are o elasticitate redusă si se prelucrează foarte
greu. (18 pg.111)
59
-informaţii referitoare la coroziunea provocată de toate
concentraţiile mediului coroziv în apă
-informaţii asupra agresivităţii mediului, extinse peo gama variată
de temperaturi
-elemente legate de starea suprafetei a mterialului înainte de
venirea în contact cu mediul coriziv
Protecţia anticorozivă se poate realiza pe următoarele căi:
-alegerea raţională a materialului anticoroziv
-alierea metalelor în scopul cresterii stabilitaţii termodinamice
-tratarea mediului agresiv în scopul micşorării agresivităţii sale
realizabilă prin modificarea pH-ului, scaderea temperaturii, folosirea
inhibatorilor
-aplicarea metodelor electrochimice de protecţie prin polarizarea
catodică sau anodică a instalaţiei matalice
-acoperirea suprafeţei metalice
-utilizarea materialelor nemetalice (a maselor plastice)
În proiectarea şi construcţia reactoarelor chimice trebuie luate în
considerare toate substanţele cu care vin în contact şi în funcţie de acţiunea
corozivă a acestora, se vor alege materialele cele mai rezistente pentru
prelungirea la maximum a duratei de funcţionare. (18 pg.111)
Vu 4.69
Vr 6.25
0.75 m3
φ- coeficient de umplere:
φ=0.7÷0.8 pentru lichide care
nu spumează
φ=0.4÷0.6 pentru lichide care spumează
60
Alegem φ=0.75
Pentru reactoare discontinuie cu amestecare perfectă se consideră coeficientul de
supleţe H/D=1÷2 în care H şi D sunt înalţimea , respectiv diametrul reactorului.
H/D=1.5 H=1.5D
D2 D 3 1.5
Considerăm volumul reactorului Vr H
4 4
3 4V
r 4 6.25
D 3 1.74m
1.5 1.5
Conform STAS: D=1.8 m (18 pg.67 tb.3.5)
hc
y
----------------------
-----------------
---D------------------
----------------
---------------------
-----------------
x --------------------
------------------ Hc H
Hlc Dim
---------------------
Hm -------------------
---------------------
------------------
---------------------
-----------------
--------------------- De/4
-----------------
---------------------- D h
a b
Fig. III.1 a) Dimensiunile geometrice ale reactorului tip autoclavă cu agitare
mecanică
b) Fund elipsoidal
h-înălţimea părţii cilindrice
61
δ -grosimea peretului
Diametrul exterior al reactorului este:
Considerăm δ=16 mm h= 40 mm
De=D + 2δ=1800 + 2 x 16=1832 mm
De 1832
h f hc h h1 h 40 498mm
4 4
h1 458mm
h 40mm
În care:
-pc presiunea de calcul, MPa, pc=6 at.=0,5886 MPa
-Di diametrul interior al virolei, m
- φ- coeficient de rezistenţă a îmbinării sudate , φ=0.75 (18 pg.71)
-σat efortul unitar admisibil al materialului se calculează cu relaţia
62
rt 550
at 229.16 MPa (18 pg. 56 tb.3.2)
cr 2.4
σrt-rezistenţa la rupere a materialului la temperatura t, Mpa
cr-coeficient de siguranţă faţă de rezistenţa la rupere a materialului,
Dim De 2 x
(18 pg.73, 3.20) în care
63
p c Dim 0.5886 1.9
pm c1 c rl 4.48mm
2 a pc
t
2 0.75 166.67 0.5886
pm 4.48 3 7.48mm
δ pm STAS=8mm
crl=8-3=2 mm c1=3 mm
Diametrul exterior al mantalei Dem Dim 2 pm 1900 2 8 1916mm
Vu Vlc V f
Vf-volumul fundului mantalei(18 pg. 70 , tb. 3.7)
Vu-volumul util
Vf=969.2x10-3 m3 Vlc 4.69 969 10 3 3.67 m 3
De 1916
h f h h1 h 25 504mm
4 4
h1 504mm
h 25mm
4 Vlc 4 3.67
H lc 1.44m
Di
2
1.8 2
Înălţimea mantalei va fi
H m 1.44 0.504 0.05 34 8 10 3 1.92m
Reactor Manta
Di=1.8 m Dim =1.9 m
De=1.832 m Dem =1.916 m
δ p STAS=16 mm δ pm STAS=8mm
Hc=1.770 m hf=0.504 m
H=2.76 m Hm= 1.92 m
Masa reactorului este egală cu masa virolei cilindrice, masa mantalei ,masa
capacului si masa fundului a reactorului si a mantalei.
M virola V D H otel
64
M virola 3.14 1.832 1.77 0.016 7820 1273kg
M manta mvcil m f 446 158 604kg
otel 7790kg / m 3
mv 3.14 1.9 1.92 0.008 7790 446kg
cil
m f m 158kg
Coeficientul de majorare este cuprins între 20-25% pentru teaca de termometru,
agitator, etc
Mreactor=2815+2815x0.2 =3378 kg~3400kg
Cp=460 J/kgK
Pp=(2.5÷4)·P
d-diametrul agitatorului, m
n-numarul de rotaţii al agitatorului, rot/s
c,m-constante specificefiecarui tip de agitator
Numărul de rotaţii al agitatorului îl adoptăm ca fiind de 180 rot/min. Funcţie de
proprietăţile fizice ale amestecului de reacţie din reactorul de esterificare se
alege un agitator elice cu 3 palete cu următoarele caracteristici:
D-diametrul reactorului, m
65
H- înalţimea lichidului din vas
Diametrul agitatorului va fi:
180 3 1.19
P 0.47 5 900 95.83W
60 3
3.96 10 5 0.15
66
-teacă termometru 10%
-şicane 40% (2 şicane)
în care:
Mt-momentul de torsiune, N·m
67
t 0C
78
40
20 I II III
1 11 12 13 timp
ΣQintrate=ΣQiesite
I F
Q AT -Q AT = Qcedat=Qr -Qr + QRf – QRi + Qr + Qp
f i
68
Cp ac. p-nitro benzoic=179.33 J/ mol K=1073.83 J/ kg K
Cp ac. sulfuric=137.54 J/ mol K=1403.46 J/ kg K
QATI - QFAT= (malc.·cpalc+ mac. p nitrobenzoic·cpac. p nitrobenzoic + mac. sulfuriccpac. sulfuric)(tf-ti)
+ mR·cpR(tf-ti)
QATI - QFAT=(3890.04 · 2421.73 +294.22 · 1073.83 +38.9 ·1403.46)(78 -20)+
+3378·460 (78-20)
Qu=6.580 · 108 J Qp=3% Qu=3% · 6.580· 108 =1.974 · 107 J
Qt= Qu + Qp= 6.580 · 108 + 1.974 · 107 =6.581· 108 J /3600 =1.828· 105 W
Dabur·r =1.828· 105 W Dabur=18.280/ 2171= 0.0084 kg/s
ρabur=1.618 kg / m3 (18 pg.263)
Mv =m / ρabur =0.0084 / 1.618 =0.0052 m3 abur /s
ΣQ =ΣQ
intrate iesite
78 I 78 78
Q reactanti + Q =Q
AT produsi +Q +Q
reactanti netransf. + QFAt + Qp
reactie
Q78produsi : Qester=mester· cp ·78 =309.19 · 1194.35·78=2.88 · 107 J
Qapa=28.54 · 4190·78 =0.932· 107 J
Q78reactanti netransf.: Qac. p nitrobenzoic = 29.42 · 1194.35·78=2.740 · 106 J
Qetanol= 3817.1 · 2421.73·78= 7.21 · 108 J
Q78reactanti: Qac. p nitrobenzoic = 294.22· 1194.35·78 =2.74· 107 J
Qetanol=3890.04· 2421.73 ·78=7. 348· 108 J
Qac.sulfuric= 38.9 · 1403.46 ·78=4.258· 106 J
Qreactie= n ·ΔRH n = mac. p nitrobenzoic/ M = 264.82 / 167 = 1.58 kmoli
mac. p nitrobenzoic=294.22-29.42 = 264.8 kg acid reactionat
Qreactie=1.58(-104.1161) = -1.65· 105 J
QATI - QFAT=(2.88 + 0.932) · 107 + 2.740 · 106 + 7.21 · 108 -1.65· 105 - 2.74· 107-
-7. 348· 108 - 4.258· 106 + Qp = -0.45 · 107 J
Qp=0 este neglijabil, reacţie usor exotermă, folosim apa ca agent termic
mapa =0.45 · 107 / 4195(35-15) ·10 · 3600 = 1.48·10-3 kg / s pentru mentinerea la
temperatură constantă
69
ΣQintrate=ΣQiesite
I 78 78
Q AT +Q produsi + Qreactor = Q40produsi + Qreactor40 + QFAt + Qp
Calculăm ∆Tm:
70
0
C
132.9
78
20
A, m2
∆Tm1=132.9 - 20 = 112.9 K
∆Tm2= 132.9 - 78 = 54.9 K
Tm1 Tm 2 112 .9 54.9
80.56 K
∆Tm= ln Tm1 ln
112 .9
Tm 2 54.9
tm=(20 +78)/2=490C
p 15W / mK
p 16 10 3 m
c 10 3 m
c 1 3 2W / mK
Densitatea amestecului este de 900 kg/m3 iar vâscozitatea de 8.38 ∙10-4 Pa∙s.
0.14
d
Nu 2 Nu C Re 0.67
Pr 0.33
ag .
p
d2 n 180 900
Re ag 0.47 2 7.117 10 5 c=0.51 (18 tb 3.16 pg. 93)
60 8.38 10 4
Cp 2911.04 8.38 10 4
Pr 13.7
17.8 10 2
Aproximăm că 1 pentru că nu ştim temperatura peretelui de partea
p
amestecului.
Nu 0.51 7.117 10 5 0.67
13.7
0.33
21562.68
Nu 21562.68 1.78 10 2
2 816.629W / m 2 K
d 0.47
71
1
K 346W / m 2 K
1 1
4
0.00156
10 213.23
Determinăm temperatura peretelui de partea amestecului de reacţie din condiţia
de staţionaritate.
K Tm 1 t1 .... 2 t 2
KTm 346 80.56
t 2 34.130 C
2 816.629
tp 2 t m t 2 49 34.13 83.130 C
Calculăm ηp la tp2=83.13 0C
p 1.031 10 5 Pa s
Nu 2 21562.68 81.28 0.14 39911 .74
2 39911.74 1.78 10 2 / 0.47 1511.55W / m 2 K
1511.55 816.629
100 45.97%
1511.55
Pentru că valoarea dintre α2 calculat si admis este mai mare de 4% reluăm
calculul.
1
K 450.13W / m 2 K
1 1
0.00156
10 4 1511 .55
K Tm 450.13 80.56
t 2 23.99 0 C
2 1511 .55
t p 2 49 23.99 72.99 0 C
Calculăm :
p 72.99 0.99 10 5 Pa s
Nu 21562.68 84.64 0.14 40139.13
40139.13 1.78 10 2
2 1520.16W / m 2 K
0.47
1520.16 1511 .55
100 0.56 4%
1520.16
1
K 431.43W / m 2 K
1 1
0.00156
10 4 1520.16
Q 1.828 10 5
Acalc 5.25m 2
K Tm 431.43 80.56
Acalc Areal
72
3.3.3.4.2.VERIFICAREA SUPRAFETEI DE SCHIMB TERMIC PENTRU
FAZA DE RĂCIRE DE LA 78 0C la 400C
0
C
78
40
35
20
15
A m2
T1i T1 f B 1
Tm
t t B ln B
ln 1i 2i
t1 f t 2 i
t1i temperatura iniţială a fluidului 1
t1f temperatura finală a fluidului 1
t2i temperatura de intrare a fluidului 2 (constantă)
t2f temperatura de iesire a fluidului 2 (variabila în timp)
t1i temperatura fluidului pentru care t2f este maximă
1 se referă la fluidul a cărui temperatură variază numai timp (masa de reacţie)
2 se referă la fluidul a cărui temperatură variază în timp şi spaţiu (apa)
t1i t 2i 78 15
B 1.46
t1i t 2 f 78 35
78 20 1.46 1
Tm 19.17 K
78 15 1.46 ln 1.46
ln
20 15
1
K W / m2 K
1 1
i
1 i 2
73
d ech Dim Dex 1.9 1.832 0.068m
M apa 2.18
Vapa 0.0109m / s
S 997 0.199
S
4
Dim Dex2 1.9 2 1.832 2 0.199m 2
2
4
Avem regim de curgere laminar.
3
d ech 2 g
Gr t 2
2
2.51 10 4 K 1
ß-coeficient de dilatare volumica a apei la 250C
0.0683 997 2 9.81 2.51 10 4 10
Gr 8532.04
902 10 6
0.25
Pr
Nu 0.15 1 Re 0.33
Pr 0.43
Gr 0.1
Pr
p
L 1.77
26.02 1 1.05 (18 tb 3.19 pg.98)
d ech 0.068
Cp 4178.25 927.62 10 6
Pr 6.38
60.7 10 2
0
Cp 25 C
4178.25 J / kgK (18 pg. 265)
0
25 C 6
927.62 10 Pa s
0
25 60.7 10 2 W / mK
C
74
1
K 317.14W / m 2 K
1 1
0.0056
1520.16 10.69
Din condiţia de staţionaritate calculăm căderea de temperatură prin filmul creat
de agentul termic:
K Tm 1 t1 ... 2 t 2
Tm 317.14 21.61
t 2 K 6.40 0 C
2 1069.19
1.88 3 997 2 9.81 2.51 10 4 6.4
Gr 1.15 108
902 10 6
Nu 0.129 1.15 10 8 6.38 0.33
108.81
2
108.81 60.7 10
2 971.35W / m 2 K
0.068
4%
Q 9.16 10 4
Acalc 13.64m 2
K Tm 317.14 21.16
Acalc=13.64 m2 < Areal
3.3.3.5.DETERMINAREA GROSIMII
IZOLAŢIEI TERMICE A REACTORLUI
d iz t t 1 1 dp 1 d sp 1
ln 2 iz m1 m 2 2 iz ln ln
dp q1 d 2 di 2 d d
1 i p sp iz 2 sp
75
tm2=20 0C
di, dp, diz, dsp, diametru interior şi exterior al peretelui, diametrul izolaţiei şi
respectiv al stratului protector
perete
izolatie termicã
strat protector
tm1 tp2
tp1
di
dp
diz
tm2
dsp
aer
76
Qu=1,825∙105 W pentru faza de încălzire
Q p 1 0.95 1.828 10 5 9140W
Le- lungimea echivalentă a aparatului se determină cu relaţia:
2
D h 1,832 0,4982
Le H v 2 c 1.77 2 2,945m
2 2 2 1.832
β-coeficient care exprimă pierderile suplimentare de căldură prin
elementele de susţinere şi armăturile aparatului
β=0.2
9140
q1 2586.3W / mK
2.9451 0.2
În calcule se ia cea mai mare valoare dintre valoarea calculată şi valoarea
recomandată (18 tb . 3.22) q1=372 W/ mK
λiz=0,05 W/mK (18 pg. 256)
d iz 132.9 20
ln 2 0.05 0.02 0.08
dp 372
d iz
1.09
dp
d iz d p 1.09 1.91 1.09 2.08m
d iz d p 2.08 1.91
iz 0.08m
2 2
sp iz 2d sp 2.08 2 0.0003 2.0806m
Se verifică rezistenţa termică a stratului protector şi a filmului limită
exterior, folosind valoarea pentru α2=10.5 W/m2K (18 pg. 105 tb. 3.21)
1 d sp 1 1 2.0806 1
ln ln 0.0145mK / W
2 sp d iz 2 d sp 2 3.14 95 2.08 10.5 2.0806
Eroarea nu depăşeşte 4%. Valorile obţinute pentru rezistenţa termică a
stratului protector şi a filmului limită exterior este egal cu 0.0145 mK/W astfel
grosimea izolaţiei termice va fi 0.10 m.
Temperatura exterioara a stratului protector va fi:
1 1
t sp t m q1 20 372 25.10 0 C
2 d sp 10.5 2.086
77
dispozitive interioare este necesară înzestrarea reactoarelor cu guri de vizitare,
prin care, după caz, să se poată introduce mâna sau să intre un om.
Unele tipuri de reactoare, care au elemente anexe mari ( agitatoare,
serpentine etc.)
Sunt prevăzute cu un capac demontabil prin care se poate face controlul,
reparaţia, curăţirea sau descărcarea. În cazul în care capacul este prea mare,
demontarea lui este o operaţie de durată şi anevoioasă. Din această cauză pe
capac sau pe corpul reactorului se prevede o gură de vizitare cu diametru
cuprins, de obicei, între 400 şi 600 mm.
Normele în vigoare prevăd următoarele tipuri de guri de verificare:
guri de examinare vizuală, vizoare;
guri de mână, pentru introducerea mâinii operatorului cu o lampă;
guri de cap, pentru introducerea simultană a capului şi a unui braţ cu o
lampă;
78
.
.
.
.
R 20
60 16
140
3.3.4.CALCULUL RACORDURILOR
79
ρ = 1834 kg/m3
4 38.9
m = 38.90 kg d 0.006m
1834 60 10
σ = 10 minute d stas 14 x 2mm
v =1m/s l = 70 mm
4 4223.16
σ = 40 minute d 0.040 m
900 1.5 2400
ρ = 900 kg/m3 d STAS 45 x 2mm
v = 1,5 m/s l = 90 mm
80
400 406 6 515 470 16x22 408 35 439 M20
300 324 6 415 375 12x18 326 30 348 M16
65 76 160 130 4x14 77 14 110 M12
40 45 130 100 4x14 45,5 14 80 M12
32 38 120 90 4x14 38,5 14 70 M12
15 20 80 55 4x11 20,5 10 40 M10
10 14 75 50 4x11 20,5 10 40 M10
de
di
s
d3 45
º
d4
s +2
b
2 45º c1
d2
d1
81
Mărimea
Sarcina maximă pe
Suprafaţa m
FiletŞurub ancorare
Dimensiunile suportului, mm sprijin
suport, kN
suportului
Varian
a a1 b b1 b2 c1 c2 f h h1 s1 l d A
7 100 255 205 250 290 220 40 80 172 360 430 14 40 42 M36 353
Greutatea reactorului va fi:
G =M·g =9781·9.81=95953.17N=95.95kN
b2 c1
s1
h
45º
R c2
a2
f a
R = s1
l
0,25d
d
82
3.3.6.FIŞA TEHNICĂ
83
racord evacuare vapori alcool:
d STAS 324 x6mm
l = 120 mm
racord intrare reflux alcool:
d stas 38 x 2mm
l = 70 mm
racord gura de vizitare:
d STAS 406 x6mm
l 120mm
racord manometru d= 20x 2 mm l = 70 mm
racord termometru d= 20x2 mm l = 70 mm
6) Material de construcţie:
3.4.PROIECTAREA SCHIMBĂTORULUI
DE CĂLDURĂ
3.4.1.BILANTUL TERMIC
84
Cantitatea de căldură cedată de vaporii de etanol este egală cu cantitatea
de căldură preluată de agentul de răcire: apa care intră în condensator cu
temperatura de 200C şi iese cu temperatura finală de 350C . Timpul de refluxare
este 10 ore. Cantitate de etanol care intră în reactor este :
2 3667.2
Mv alcool 0.203kg / s
10 3600
M e tan ol re tan ol M apa Cp apa t f t i
20 35
Temperatura medie a apei de răcire este: tm 27.5 0 C
2
0
27 , 5
cpapa c
4.1785 10 3 J / kgK
re tan ol 852.688kJ / kg
0.203 ∙ 852.688 ∙103 = Mapa ∙4.17(35-20) ∙103
Mapa = 2.76 kg/s apa necesara pentru racire.
78
35
20
A. m2
∆T1=78-20=580C
∆T2=78-35=430C
T1 T2 58 43
Tm 50.5 0 C
2 2
85
Adoptăm un Re =2000 , regim laminar, pentru fluidul care curge prin ţevi.
v di
Re . Se adopta ţevi cu d = 25 x 2.5mm.
Proprietăţile apei la temperatura medie de27.50C sunt:
apa
27.5
996.32kg / m 3
apa
27.5
0.84525 10 3 Pa s
Re 2000 0.8452 10 3
Viteza apei prin ţeavă va fi v 0.084m / s 0.1m / s
di 996.32 20 10 3
Calculăm numărul de ţevi din debitul de apa utilizat:
di n v
2
Mmapa
Mvapa
4
4 Mmapa 4 2.76
n 105.02 ţevi
d v
i
2
996.32 20 10 3 2
0.084
Q 1.729 105
A 8.55m 2
K Tm 400 50.5
Lungimea ţevii se calculează cu relaţia:
A 8.55
l 1m
n d i 127 20 10 3
l < 6m se adoptă un singur mers.
Vom calcula valoarea coeficientului de transfer de căldură:
1
K W / m 2 grd .
1 p 1
c
1 p c 2
α1-coeficient individual de transfer căldură pentru vaporii de etanol, în
condensare pe tevi verticale, W/m2 grd.
86
T1=780C p c
Tp2
Tp12
Tp1 T2=27.50C
α2- coeficient individual de transfer căldură pentru apa rece, W/m2 grd.
δc-grosimea crustei depuse, δc=10-3m
δp-grosimea peretelui ţevii, δp=2.5 10-3m
λc-coeficient individual de conductivitate termică pentru crustă,
λc=2.4 W/m2 grd.
λp- coeficient individual de conductivitate termică pentru peretele de oţel
λp=46.5 W/m2 grd.
87
p 2.5 10 3
T p12 T p1 q1 65 37555.05 62.98 0 C
p 46.5
c 10 3
T p 2 T12 q1 62.98 37555.05 47.33 0 C
c 2.4
Cp 2 2 0.84525 10 3 4179
Pr2 5.801
2 0.6088
Gr2
9.81 20 10 3 996.32
3 2
21 10 5 47.33 27.5 4.5 10 5
0.84525 10 3 2
0.25
88
Nu 2 2 5.86 0.6088
2 178.63W / m 2 K
di 20 10 3
q 2 2 Tp 2 T2 178.63 47.33 27.5 3542.23W / m 2
La temperatura admisă de 650C fluxurile unitare au valorile:
q1=37555,05 W/m2
q2=3542,23 W/m2
Pentru a trasa grafic dependenţa liniara q=f(t) mai sunt necesare o serie de
valori pentru q1şi q2.
Adoptăm Tp11 = 72 0C.
T1 - Tp11 =78 -72 = 60C < 400C conform indicatiilor din literatura se pot
lua valorile constantelor la temperatura de condensare (20 pg.167).
α1=2888.85 W/m2grd
q11= α1(T1 - Tp11)= 2888.85(78 – 72) =17333.10 W/m2
p
q11
p
Tp
1
1 Tp12
1
p 1 2.5 10 3
1
Tp12 Tp11 q1 72 17333.1 71.06 0 C
p 46.5
c 1 10 3
Tp 12 Tp12
1
q1 71.06 17333.10 63.830 C
c 2 .4
Se recalculeaza criteriul Gr:
Gr
1
9.81 20 10 3 996.32 2
3
21 10 5 68.83 20 1.003 10 6
2 3 2
(0.84525 10 )
Recalculăm Prapa=Prp la temperatura Tp21=63,83 0C
Prapa=Prp=3,885 ( 20 pg. 541)
0.25
Nu 12 0.15 1 1626.64 0.33 1.003 10 6 0.1 5.801
5.8010.43 13.84
3.885
13.84 0.6088
21 3
421.43W / m 2 K
20 10
q 12 21 Tp 12 T2 421.43 63.83 20 1.847 10 4 W / m 2
1 0
q11 17333.10W / m 2
La temperatura Tp = 72 C avem :
1
q 12 18471.27W / m 2
Cu valorile fluxurilor unitare q1 ,q11, q2, q21 şi ale temperaturii peretelui
admise se trasează punctele, unindu-se q1cu q11şi q2 cu q21.
89
q w/m2
37555.01
18471
18000
17333.01
3542
Tp10C
65 71.75 72
La intersecţia celor două segmente se află: qreal=1.80∙104 W/m2
Tp1 real=71.750C
p 3
Tp12 Tp1 1 T1 Tp1 71.75 2888.85 25 10 78 71.75 70.77 0 C
p 46.5
c 3
Tp 2 Tp12 1 T1 Tp1 70.77 2888.85 10 78 71.75 63.24 0 C valoarea reala
c 2.4
a temperaturii peretelui de partea apei.
Prapă63,24=2,8 (20 pg. 541)
Recalculăm criteriul lui Gr
Gr
g d i3 2
Tp Tp 2
3
9.81 20 10 3 996.32 2
21 10 5 63.24 20 9.9 10 5
2 2
0.84525 10 3 2
0.25
5.801
Nu 0.15 1 1626.64
0.33
(9.9 10 5 ) 0.1 5.8010.43 17.37
2.8
Nu 2 2 17.37 0.6088
2 528.82W / m 2 K
di 20 10 3
Calculăm coeficientul global de transfer de căldură:
1 1
K 369.36W / m 2 K
1 p c 1 1 2.5 10 3 10 3 1
1 p c 2 2888.85 46.5 2.4 528.82
Q 1.729 10 5
Areal 9.26m 2
K Tm 369.36 50.5
Areal > Acalculat lteavă= 1m
90
e= spaţiul dintre diametrul exterior al ultimei ţevi de pe diagonala hexagonului şi
diametrul interior al reactor
t=(1.2÷1.5)·dex=1.48·25=37mm
e=(15÷20)= 15.5 mm
dex=25 mm
b=13
D=12·37·10-3 + (25+2·15.5) ·10-3
D=0.500 m
DSTAS=500 x 8m
Înălţimea totală a reactorului se determină cu ajutorul formulei:
H h t 2h c
ht= înălţimea ţevii
hc= înălţimea capacului
h t 1m
vapori etanol
hc
agent termic
ht
agent
termic
hc
condens etanol
h c h1 h D
91
De 508
h1 127mm
4 4
h 40mm
H T hţ 2hc 1 2 127 10 3 1,254m
3.4.4.CALCULUL RACORDURILOR
de
di
s
d3 45
º
d4
s +2
b
2 45º c1
d2
d1
3.4.5.FIŞA TEHNICĂ
Denumire : condensator
Poziţie de montaj: verticală
Utilizare : condensarea vaporilor de etanol
92
Descriere : condenastorul e format din partea cilindrica în care s-a introdus placa
tubulară cu fascicolul de ţevi, fund si capac in forma elipsoidală, este prevazut
cu racorduri
Dimensiuni caracteristice:
Ht= 1.25 m
D = 0.508 m
Conexiuni :
D H
93
4 5.24 4 5.24
Diametrul vasului de masura este: D3 3 1.38m
3.14 2.5 3.14 2.5
Conform STAS diametrul vasului de măsură va fi :
D=1,4 m
δp= 10 mm De= Di +2 δp=1400 +20=1420mm
h = 40 mm
De 1.42
Calculăm înălţimea vasului: h f hc h h1 h 0.04 0.39m
4 4
Volumul părtii cilindrice este calculat cu relaţia:
Vc = Vvas - 2Vf =5.24-2·421.5·10-3=4,39 m3
Vf=421.5 ·10-3 m3
4 Vc 4 4.39
Hc 2.85m
Di
2
3.14 1.4 2
H vas H c 2h f 2.85 2 0.39 3.63m
Se verifică coeficientul de supleţe H/D=3,63/1,4=2,5 є (1,5÷3)
3.5.1.1.CALCULUL CONEXIUNILOR
VASULUI DE MASURĂ
a)Racord alimentare etanol:
3890.04 4
m=3890,04 kg d 0.072m
3.14 1200 780 1
ρ=780 kg/m3 d STAS 76 x 4mm
σ=20min l= 90 mm
4 Mv 4 4.98
recalculăm viteza: v 0.91m / s
d 2
3.14 0.076 2 20 60
b) Racord preaplin: considerăm că secţiunea racordului de preplin va fi de
doua ori secţiunea racordului de alimentare
d 2 3.14 76 10 3
2
S a lim 0.00453m 2
4 4
S preaplin 2 0.00453 0.00906m 2
4 0.00906
d 0.107m dSTAS=108 x4 mm l= 90 mm
c) Racord evacuare etanol este egal cu racordul de alimentare al
reactorului dSTAS=76 x4 mm l= 90 mm
d) Racordul de aeresire se adopta ca fiind dSTAS=16 x2 mm l= 90 mm
94
Numărul suporţilor depind de sarcina vasului de măsură.
Masa vasului de măsură se calculează cu relaţia.
M M vas M alcool 1600 3890.04 5490kg
M c V D H otel 1.4 3.63 0.01 7820 1247 kg
Mf=2 ·179=358 kg
Mvas=1247+358=1600 kg
Greutatea reactorului va fi:
G =M·g =5490·9.81=53856.17N=53.85kN
Reactorul este prevăzut cu 4 suporti iar sarcina specifică pe un suport va fi:
53.85/4=13.75 kN.
Din stas alegem suporţi lateral tip A-1 cu dimensiunile corespunzătoare
sarcinii de 25 kN.
Mărimea
Sarcina maximă pe
suportului, cm2
b2 c1 Varianta
a a1 b b1 b2 c1 c2 f h h1 s1 l d A B
45º
R c2
a2
f a
R = s1
l 95
0,25d
d
3.5.1.3 FIŞA TEHNICĂ
VAS DE MASURA
96
Material construcţie: otel inoxidabil
Înălţimea rezervorului:
De 2.22
h f hc h h1 h 0.04 0.595m
4 4
Capacul şi fundul rezervorului sunt prinse de partea cilindrică printr-un
cordon de sudură.
Volumul părtii cilindrice este calculat cu relaţia:
Vc = Vrez - 2Vf =15.74-2·1543·10-3=12.64 m3
Vf =1543·10-3 m3
4 Vc 4 12.64
Hc 3.33m
Di 3.14 2.2 2
2
3.5.2.1.RACORDURI
97
Racordul de alimentare este egal cu racordul de evacuare al etanolului din
rezervor este egal cu racordul de alimentare al vasului de măsură:
dSTAS= 76x4 mm l= 90 mm
Racordul de intrare al etanolului în rezervor deversat din vasul de masură
este egal cu racordul de preaplin al acestuia:
dSTAS= 108x4 mm l= 90 mm
sf
A A
dxs h
st a
Secţiunea A-A
c1 d1
c1 a
98
Diametrul nominal al
recipientului, Dn Sarcina
maximă a
pe suport, r Ţeavă h1 st d1 c1 sp
kN dxs
Varianta
A B
CA
99
Presiunea necesară pentru ridicarea lichidului la înălţimea H, se calculează
cu relaţia:
L v2 v2 v2
P1 P2 gH
d 2 2 2
d – diametrul conductei, în m;
Valorile rezistenţelor locale:
-pentru intrarea în ţeavă ξ=0.5
-pentru iesirea din ţeavă ξ=1 (20 pg. 502)
-pentru ventil normal ξ=4.09
-pentru coturi de 900 ξ=0.1
P2=Patm=1 ata= 1.013∙105 Pa (20 pg.16)
Pp Pf Prl
L v2 0.043 14 0.912 780
Pf 3
2.85 10 3 Pa
d 2 68 10 2
L 14m
H 10m
d e 76mm ( vezi amplasare montejus anexă)
d i 76 2 4 68mm
λ-depinde de regimul de curgere şi de rugozitatea peretelui ţevii (20 pg. 26)
v d ech 780 0.91 68 10 3
Re 4.056 10 4
1.19 10 3
100
e20tan ol 1.19 10 3 Pa s
e 0.2 10 3 m
d 68 10 3 (20 pg. 501)
34
e 2 10 3
0.043
v2 5.75 0.912 780
Prl 1.86 10 3
2 2
P 2.85 1.86 10 3 4.71 10 3 Pa
0.912
P1 1.013 10 5 9.91 780 10 4.71 10 3 780 1.82 10 5 Pa
2
CAPITOLUL IV
101
- creşterea capacităţii de producţie a instalaţiilor
-micsorarea suprafetelor de producţie
-creşterea securităţii muncii
-îmbunătăţirea condiţiilor de muncă
Prin automatizare se inţelege aplicarea la o instalaţie a unor aparate şi
legături cu ajutorul cărora se realizează comanda sau reglarea procesului.
O bună automatizare presupune semanlizare , măsurare, reglare şi control.
Pe baza analizei structurii procesului tehnologic se stabilesc parametrii şi
mărimile ce se impun a fi măsurate şi reglate pentru ca instalaţia sa raspundă pe
deplin imperativelor funcţionării automate. După ce s-au stabilit parametriii
reglaţi se trece la pozitionarea pe schema tehnologică a buclelor de reglare
automată cu precizarea parametrului reglat. Parametrii care trebuie reglaţi în
procesul de obţinere a anestezinei sunt:
-temperatura
-presiunea
-pH-ul
-nivelul debitului
102
Reglarea presiunii în vase închise se realizează prin modificarea curenţilor
de energie termică care intră sau ies din reactor pe o cale oarecare (manta de
încălzire sau de răcire). Dacă presiunea de vapori din reactor este funcţie numai
de temperatura şarjei şi nu de conversie, stabilizarea presiunuii duce implicit şi
la stabilizarea temperaturii.
Reglarea presiunii în vasele cu circulaţie se realizaeză modificând fie
debitul de intrare, fie pe cel de iesire din vasul respectiv (figura IV.1 şi IV.2)
R R
M M
Q1 Q2
103
Pentru reglarea temperaturii la obiecte termice cu T t/T mare şi număr
redus de elemente de acumulare se obţin rezultate bune cu regulatoare PI sau
PID, ultimele determinând o scurtare considerabilă a duratei procesului
tranzitoriu. În procesele care au o capacitate termică mare, constanta de timp şi
timpi morti mici, pot fi reglate cu regulatoare bipoziţionale. Acesta e cazul
cuptoarelor electrice, al celor cu tuburi radiante etc. Pentru cuptoarele cu
funcţionare discontinuă se folosesc regulatoare tripoziţionale. În obiectele la
care sistemul de căldură se face numai prin convecţie, timpul mort este practic
nul şi reglarea lor nu prezintă dificultăţi. Dacă însă, asa cum este cazul la
supraîncălzitoare, în drumul convectiv al căldurii intervin elemente de
acumulare-pereţi metalici-timpul mort capătă valori mari, reglarea devine
dificilă. Dacă schimbul de căldură între punctul de măsurare şi cel de execuţie se
face prin radiaţie, nu apare practic timp mort şi reglarea este uşoară.
În cazul reglării temperaturii într-un utilaj chimic bucla de reglare este
reprezentată în figura IV.3. (23)
2 TC 1
Fig. IV.3
1-punct de măsurare a temperaturii
2-regulator de temperatură
3-element de execuţie
104
-în cazul stabilizării pH-ului la o anumită valoare vor fi necesare două
medii de reglare diferite, situaţie în care se adaugă fie reactiv acid fie bazic în
funcţie de sensul în care se abate iniţial pH-ul
-precizia cu care se poate regla pH-ul este dependentă de valoarea de
referinţă, de faptul dacă mediul reglat este puternic sau slab bazic sau acid, de
valoarea abaterii primare şi de precizia cu care se adaugă reactivul de
neutralizare (cm3reactiv/l soluţie), la aceeaşi valoare prescrisă
-existenţa în buclă, a unor întârzieri (timp mort şi întârzieri de capacitate)
apreciabile.
Întârzierea pură este dată de timpul necesar transmiterii semnalului de la
punctul de adăugare a reactivului de neutralizare până în punctul de măsurare.
Apropierea celor două puncte este limitată de necesitatea de a asigura un timp de
reacţie suficient de lung.
-o calitate bună de reglare a pH-ului este condiţionată de o bună
amestecare a soluţiei cu reactivul de neutralizare si de o curăţire periodică a
electrodului de măsură a pH-ului. (24)
Schemele de principiu ale reglării pentru cazul în care mediul reglat se
găseşte în curgere sunt prezentate în figurile IV.4 şi IV.5
pHc
pHc
bazã
acid
pHc
105
IV.5. REGLAREA AUTOMATĂ A NIVELULUI
reactanti
LC
produs
Fig.IV.6
LC
FC
Fig.IV.6
106
de reglarea debitului în aşa fel ca evacuarea să coincidă cu intrarea,
menţinânddu-se astfel nivelul constant.
FC
1
Fig.IV.8
2 1 3
4
Fig.IV.9
107
închiderea ventilelor 2şi 3 izolând astefl ventilul 1, procesul fiind condus manual
prin manevrarea ventilului 4 (25 pg.122)
TC
ag. termic
agent termic
TC
fluid
tehnologic
fluid tehnologic
a b
Fig. IV.10
108
Din acesti parametri se aleg cei necesari funcţie de tipul procesului caloric
(endo sau exoterm) tipul proceselor elementare (transfer de masă, căldură,
impuls, reacţii chimice) sau faza în care se desfăşoară reacţia.
FC FC
reactanti reactanti
LC
FC
TC produs
109
-la 0.1g benzocaină se adaugă 5 ml NaOH 100g/l; 0.5 ml iod; 0.05 mol/l şi
se încălzeşte, se formează iodoform cu miros caracteristic.
Utilităţile sunt materiale sau energii care intră în fluxul tehnologic sub
formă de agenţi termici. Principalele utilităţi care apar în procesul tehnologic de
obţinere a anestezinei sunt: apa, aburul, energia electrică, gazele inerte, vidul,
aerul comprimat, aerul instrumental.
Apa
110
Funcţie de utilizarea care se da apei se deosebesc mai multe categorii
-apa tehnologică- este apa care intră direct în procesul de fabricaţie,
se amestecă cu produsul, se regăseste în produsul finit
-apa de racire este apa folosită pentru racirea aparatelor si masinilor
-apa de alimentare este folosita pentru cazane
-apa pentru incendii este apa utilizata în hidranţi si în instalaţii
speciale
-apa de încălzire este folosită pentru încalzirea aparatelor, a
cladirilor
Apa de racire poate proveni din fântâni de adâncime, temperatura ei se
menţine între 10-150C în tot timpul anului, sau apa de la turnurile de răcire, când
se recirculă, având temperatura în timpul verii 25-300C. Răcirile cu apă
industrială se pot realiza pâna la 35-450C. Apa de răcire se utilizează fie direct de
la sursă, fie după o tratare specială pentru dedurizare.
Apa ca agent de încălzire poate fi apa calda până la temperatura 90 0C sau
apă fierbinte subpresiune pina la 130-1500C.
Apa tehnologică se foloseşte în toate cazurile de spălări. În cazul
proceselor tehnologice pretenţioase se utilizează apă dedurizată. Aceasta este apa
la care s-a îndepărtat duritatea temporară prin tratare cu schimbători de ioni. Tot
în cazul acestor procese se mai poate folosi şi apa demineralizată(apa distilata).
Pe baza bilanţului termic se calculează necesarul de apă. În cazuri speciale
se ia în considerare un debit de avarie, care la oprirea curentului electric asigură
condensarea vaporilor degajaţi din coloană, sau răcirea unor piese care lucrează
la cald. (22 pg.288)
Abur
Aburul este cel mai utilizat agent de încălzire si poate fi umed, saturat sau
supraîncălzit.
Aburul umed conţine picături de apă şi rezultă de la turbinele cu contra
presiune sau din operatiile de vaporare, ca produs secundar, este cunoscut sub
denumirea de abur mort.
Aburul saturat este frecvent folosit ca agent de încălzire, având căldura
latentă de condensare mare şi coeficienţi individuali de transfer de căldură mari.
Temperatura aburului saturat poate fi reglată prin modificarea presiunii.
Încălzirea cu abur se poate realiza direct, prin barbotare, sau indirect, prin
intermediul unei suprafeţe ce espară cele doua fluide.
111
Aburul supraîncălzit cedează căldură sensibilă de răcire, până la atingerea
temperaturii de saturaţie, când coeficientul individual de transfer de căldură este
mic si apoi caldură latentă prin condensare.
Aburul este produs in centrale termice sau este livrat de la cea mai
apropiată centrală. Alimentarea cu abur se face prin una sau mai multe conducte
de abur, fiecare la alţi parametri, în funcţie de necesităţile consumatorului
tehnologic. Parametrii uzuali ai aburului sunt p=8,5 ata si t=30-50 0C mai mare
decat temperatura de saturatie la presiunea respectivă. aburul este stabil din
punct de vedere termodinamic.
Energia electrică
Reprezintă una din formele de energie cele mai folosite în industria
chimică datorită uşurinţei de transport la distanţe mari şi la punctele de consum
şi randamentelor mari cu care poate fi transformată în energie mecanică, termică
sau luminoasă.
Energia electrică transformată în energie mecanică este utilizată la
acţionarea electromotoarelor cu care sunt dotate diversele utilaje din industria
chimică.
Energia electrică este folosită şi la încălzire, prin transformare în căldură.
Utilităţile chimice obţin energie elctrică de la sistemul energetic naţional,
în apropierea unitaţilor fiind staţii de transformare a energiei electrice de la
400la 100kV. Tensiunea de 100kV este redusă mai departe în interiorul sau
exteriorul uzinei la 6 kV, la această putere alimentându-se electromotoarele ce
furnizază un curent alternativ de 380 V.
Aerul
Aerul comprimat este utilizat pentru uscare, pentru acţionarea motoarelor
pneumatice, pentru agitatoare, pentru transportul intern ca agent de răcire
Aerul instrumental se foloseşte pentru acţionarea A.M.C.-urilor. Spre
deosebire de aerul comprimat, aerul instrumental are o puritate avansată, pentru
a nu influenţa mărimile indicate de aparate, presiunea acestuia fiind de 2 ata.
Gaze inerte
Acestea se utilizează la manipularea unor materiale la care trebuie evitat
contactul direct cu aerul, sau ca fluid pentru suflarea instalaţiei la oprire,pornire
sau în caz de avarii, se mai utilizează la operaţii de uscare.
Combustibilul este utilizat în producerea aburului şi în scopuri
tehnologice.
112
tf=300C răcirea reactoarelor
energie electrică U=380V,υ=50 Hz curent pentru acţionarea
trifazat agitatoarelor şi
ventilatoarelor
U=220V, υ=50 Hz curent pentru iluminat
bifazic
CAPITOLUL VI
TEHNICA SECURITĂŢII ŞI IGIENA MUNCII
MASURI P.S.I.
În industria chimică problema protecţiei este importantă deoarece pe lângă
factorii de periculozitate comuni cu alte ramuri industriale: elemente mobile ale
utilajelor, acţiunea curentului electric, degajări importante ale căldurii, zgomote
şi trepidaţii se adaugă şi următorii factori:
-degajări de substanţe toxice;
-prezenţa frecventă a unor substanţe inflamabile;
-temperaturi ridicate;
-operaţii cu lichide agresive care pot provoca arsuri chimice.
113
Protecţia muncii are următoarele aspecte:
1. protecţia juridică a muncii, reprezentată de legislaţia în vigoare constituită
din:- codul muncii;
-legea numărul 5/1965 cu privire la protecţia muncii ;
-HCM, numărul 5/1966 cu privire la accidentele de
muncă.
2. protecţia sanitară a muncii cuprinde măsurile pentru crearea unor condiţii
fiziologice normale de muncă şi de suprimarea riscurilor îmbolnăvirii
profesionale.
3. protecţia tehnică a muncii constă în măsuri tehnice şi organizatorice pentru
uşurarea muncii şi prevenirea accidentelor de muncă.
114
-este interzis fumatul în halele de fabricaţie unde se dagajă vapori
alcoolici, în magaziile de depozitare precum şi în depozitele de combustibil
-toate secţiile vor fi dotate cu extinctoare amplasate în locuri vizibile. (27)
Distilarea : are ca scop separarea unui amestec format din doua sau mai
multe lichide care au temperaturi diferite de fierbiere. Din punct de vedeere al
securităţii muncii instalaţiile de distilare pot fi clasificate în funcţie de modul
cum se face încălzirea şi de presiunea care se dezvoltă în ele. După modul de
încălzire ele se împart în instalaţii care funcţionează cu încălzire directă pe foc,
pe aburi , cu apă, sau curent electric.
Pentru asigurarea unor condiţii nepericuloase de lucru este necesar sa se
efectueze control permanent iar reglarea temperaturii să se facă automat.
115
ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR
116
Norme de protecţia muncii la depozitare.
In caz de inhalare:
Se va scoate victima la aer curat si, dacă este necesar, se va face respiratie
artificială. După caz se va solicita asistentă medicală.
In cazul contactului cu ochii nu se va permite victimei să-si frece sau să-si tină
ochii strâns închisi. Se vor spăla ochii cu multă apă timp de 15 minute, inclusiv
sub pleoape. După caz se va solicita asistentă medicală.
In caz de inghitire:
117
Se va apela la un medic si, dacă nu se indică altceva, se va da victimei să
bea 1-2 pahare de apă pentru diluare. Nu se va administra nimic pe cale orală
unei persoane fără cunostintă sau în convulsii.
118
Prafuri stingătoare: în compoziţia acestor prafuri intră diferite săruri,
substanţe care preîntâmpină aglomerarea sărurilor şi substanţe care contribuie
la topirea lor. Prafurile stingătoare împiedică dezvolatarea arderii prin
acoperirea suprafeţelor solide aprinse cu un strat izolator, care prin topirea
sării contribuie mai activ la stingerea incendiului. Degajarea unor săruri
produce gaze incombustibile care contribuie la stingerea incendiului.
Stingătoarele de incendiu cu praf sunt acţionate prin presiunea unui gaz
incombustibil, jetul de praf acţionând mecanic asupra zonei de ardere.
6.5.1 VENTILAŢIA
6.5.2 ILUMINATUL
119
Depozitele în care există emanaţiuni care împreună cu aerul formează
amestecuri generatoare de explozii, sunt iluminate de obcei din exterior, prin
ferestre sau orificii special dispuse în pereţi sau tavan. Se poate recurge şi la
instalarea becurilor în interiorul depozitelor, în acest caz întreaga instalaţie
electrică, inclusiv corpurile de lampă şi conductorii electrici vor fi de construcţie
specială, rezistentă la coroziune. Întrerupătoarele vor fi ampasate în afara
încăperilor.
Pentru depozitele cu lichide combustibile se va folosi o instalaţie de
iluminat etanşă.
Iluminatul depozitelor pentru cilindri cu gaze combustibile sau
inflamabile se face la fel ca şi în cazul încăperilor care prezintă pericol pentru
explozii.
Iluminatul de siguranţă se prevede pentru realizarea unui iluminat minim, în
cazul întreruperii curentului electric datorită unor avarii.
6.5.3 AMBALAREA
120
Procedeele fizice si chimice constau in corectia pH-ului, precipitarea
ionilor metalici, îndepărtarea cianurilor prin formarea sărurilor complexe de fier,
insolubile, a sulfurilor prin clorare sau aerare, eliminarea solvenţilor organici.
După îndepărtarea solvenţilor şi a compuşilor toxici poate fi folosită cu
succes epurarea biologică, în cazul în care impurităţile organice pot fi asimilate
de microorganisme. În alte caazuri incinerarea apelor uzate e singura soluţie
(26). Epurarea apelor reziduale are loc în staţii de epurare facând parte din
sitemul de scurgere al orasului sau a industriei.
Se interzice evacuarea în reţelele de canalizare orăsenesti a apelor
reziduale industriale care conţin:
- suspensii care se pot depune
- corpuri solide antrenate, dure, care pot genera zone de corodare a
colectoarelor
- substanţe care provoacă fenomene de coagulare
- substanţe care produc colorarea apelor uzate şi care trec ca atare mai
departe, prin staţia de epurare.
În industria chimică altă sursă de poluare este eliminarea gazelor şi vaporilor
amestecate cu părticele solide sau lichide.
Prin interacţiunea chimică a acestor substanţe din aer cu diferitele forme
fizice ale apei, rezultă de obicei substanţe chimice foarte toxice cum ar fi di si
trioxizii de sulf, oxizii de azot etc.
Din acest motiv s-a simţit necesitatea luării unor măsuri de prevenire şi
fixare a unor limite maxime în concentraţia poluanţilor din zonele industriale şi
aglomerate care să nu dăuneze nici regnului vegetal sau celui animal. În acest
sens există normative şi legi cu caracter obligatoriu. (22)
CAPITOLUL VII
STUDIUL DE FEZABILITATE
VII.I. MOTIVUL
1.ISTORICUL PROIECTULUI
1.1 DESCRIEREA IDEILOR DE BAZĂ
121
valorifica cunostintele de specialitate dobândite. Este rezultatul valorificării
documentării în literaratura de specialitate şi al unei cercetări de laborator.
În proiect am tratat procedeele de fabricaţie al produsului, am ales
procedeul optim pentru care am efectuat un studiu cinetic si termodinamic, am
elaborat schema de fabricaţie pe baza careia am întocmit bilantul de materiale.
În proiect am dimensionat şi principalele utilaje care intervin în procesul
tehnologic de obţinere al anestezinei.
NECESITATEA ŞI OPORTUNITATEA
PROIECTULUI
122
1.2.2. NUMELE ŞI ADRESA EXECUTANTULUI
VII.II. PIAŢA
123
Marea majoritatea tehnicelor cercetării de piaţă necesită mult timp şi
cunoştinţe speciale de marketing.
De aceea am recurs la o tehnică mai simplă care ne-a permis însă să
culegem un volum suficient de informaţii. Într-o primă etapă am identificat piaţa
căreia vrem să ne adresăm. Am discutat şi ne-am consultat cu colegii, cadre
didactice, cercetători şi specialişti chimişti şi clienţi potenţiali. Am ajuns la
concluzia că produsul nostru este fezabil şi că va avea succes
2.2.DIMENSIUNEA PIEŢII
Distribuţia produsului se face 80% prin retea proprie iar 20% prin
intermediari.
124
preţ unic, fixat pentru cumpărători care vor cumpăra de la noi produse în
aceeaşi cantitate anual;
preţ flexibil fixat pe bază de negociere;
preţ de lider, adoptat dacă firma va atinge o poziţie dominantă pe piaţă.
2.3.3 COMISIOANE
REDUCERI DE PREŢ
125
3.2 STRUCTURA DE PRODUCŢIE
SC. ANESTEZIN SA
SECTIA DE REPARATII
DEPOZITARE
DE CONTROL
CERCETARE
TRANSPORT
3.3 CARACTERIZAREA
PROCESULUI TEHNOLOGIC
Tabel VII2
Nr crt. Caracteristici Valori
1 Felul procesului discontinuu
2 Tipul producţie serie
126
3 Destinaţia produselor Intern 70%, extern 30%
4 Factorii care influenţează organizarea -natura materiei
producţiei. primei ;
-natura procesului
tehnologic ;
-natura produsului finit.
Tabel VII.3
Caracteristici de calitate
Functionale Psihosenzoriale Disponibilitate
127
K- caracteristica de lucru;
Ie - timpul de lucru.
Tabel VII.4
Utilaj de bază Caracteristica Indicatorul Indicatorul Capacitatea
conducător de lucru de utilizare de utilizare de producţie
K intensivă extensivă Cp
Ii Ie
[m3] [kg/m3 ∙h] [zile] [t/an]
Reactor
esterificare 6.25 64 30 12
6.1 AMPLASAMENT
C1 C2 C3
V1 B F.B. F.B
V2 S S B
V3 F.B. S S 128
V4 F.B. F.B. B
Transformăm matricea aij în matricea utilităţilor prin acordarea pentru F.B.
= 1 ; B = 0.5 ; S = 0.
Coieficienţii de importanţă sunt trecuţi în ultima linie din matricea aij..
C1 C2 C3
V1 0.5 1 1
V2 0 0 0.5
V3 1 0 0
V4 1 1 0.5
Kj 0.1 0.4 0.5
V1 V2 V3 V4
V1 X 1 0.9 0.9
V2 0 X 0.9 0.5
V3 0.1 0.5 X 0.1
V4 0.5 0.9 0.9 X
129
V1 V2 V3 V4
V1 X 0 0.5 0.5
V2 1 X 1 1
V3 1 0.5 X 1
V4 0.5 0 0 X
V1 V2 V3 V4 ΣΔ
V1 X 1 0.4 0.4 1.8
V2 -1 X -0.1 -0.5 -1.6
V3 -0.9 0 X -0.9 -1.8
V4 0 0.9 0.9 X 1.8
Cea mai mare din sumă ne dă varianta optimă. Varianta aleasă este
V4(IASI)
Amplasarea întreprinderii pe teritoriu localităţii.
130
b) mecanizarea şi automatizarea transportului intern ;
c) utilizarea unor trasee de transport scurte fără încruţişări sau întoarceri.
131
STATIE PRODUSE PSI
ATELIER MAGAZIE MATERII
DE EPURARE A APELOR MECANIC PRIME LICHIDE
MAGAZIE
MATERII PRIME
INFLAMABILE
DEPOZIT MAGAZIE
ATELIER CET MATERII PRIME
PRODUSE SOLIDE
ELECTRIC
SECTIE
SECTIE
VERONAL
ANESTEZINA
CORP
SECTIE
CERCETARE
ADMINISTRATIE
ASPIRINA
PAZA
132
Intrare Expediţie
S. medii
S. superioare
F. de conducere
S. medii
S. superioare
133
Tablou comanda SECTIA DE PRODUC'IE
temperatura SECTIA I SECTIA II SECTIA III SECTIA IV
panou pH
presiune
panou
debit
panou
panou
4 I II III 1I II III
1I 1I 1 I II III
4 I,II,III 1 I,II,III
1I
1 I II III 1I 1 I II III
1 I II III 1I
1I 1 I II III
1I 1 I II III 3 I II III
3 I II III
MAGAZIE
MATERIE RELAXARE MAGAZIE PRODUS
CONDUCERE CALCULATOR FINIT
PRIMA 1 PSIHOLOGICA
REPARATII
LABORATOR
134
7.2 ORGANIZAREA SECTIEI
�ef sec�
ie coordonator
MC MT MC MT MC MT maistru
programatori
mecanic
laboran�
i
OC OT OC OT OC OT psiholog
mecanici
magazioner
135
7.4 PROGRAMUL DE LUCRU PROPUS
Numărul de schimburi : 3 ;
Durata unui schimb : 8 ore ;
Numărul de zile libere pe săptămână : 2 zile.
VII.8 ENGINEERING
8.1MOTIVAREA ALEGERII PROCESULUI TEHNOLOGIC
Pentru anul I s-a acordat 70% din investişie , iar în anul II 30%.
136
137
Articol de calculaţie U.M. Consum Cost în Valoarea
specific lei /U.M. lei/t
1 3 4 5
2
1.Materii prime
directe:
-acid p-nitrobenzoic kg 1,4711 70 102000
-acid sulfuric kg 0.1945 48 9120
-alcool etilic kg 19,45 12.5 243125
-carbonat de sodiu kg 0.1518 35 5313
CAS 11082,5
Ajutor de şomaj 1705
4CIFU 173005.8
5.CSG 51901.74
I. Cost de sec- 1.954∙106
ţie
6. Cheltuieli 78198.62
generale ale
intreprinderii
II.Cost de 2.02∙106
întreprindere
7.cheltuieli de 0
desfacere
138
III.cost complet 2.02∙106
commercial
Profit 1.77∙107
Pret 5∙106
VII.10 BUGETUL
139
VII.12 ANALIZA DE RISC
13.1.MISIUNEA ÎNTREPRINDERII
140
13.3 STRATEGIA GENERALĂ
În domeniul:
A. Cercetare
B. Producţie
C. Resurse umane
D. Domeniul comercial
141
13.4 METODA DE CONDUCERE
142
BIBLIOGRAFIE
143
25 S. Curteanu, Şt. Ungureanu "Automatizări în industria chimică", U.T.I., 2000
26 M. Negulescu "Epurarea apelor uzate industriale" vol.II, Editura tehnică
Bucureşti, 1989
27 N.V. Lazarev "Substanţe chimice nocive în industrie" , Editura tehnică
Bucureşti, 1990
28 O. Creangă, A. Cismăriţa "Tehnica securităţii muncii în industria chimică" ,
Editura tehnică Bucureşti, 1965
144