Sunteți pe pagina 1din 4

PROLETARI DIN TORTE BARILE,

UNITI-VA 1 ,,Urez muncitorilor ceferistf dela Grivita Rosie si din intreaga tare, care, luptând su!
steagul partidului, au înscris in 1933 o pagina glorioasá in istoria miscarii revolutionare a

aniela
Organ al Comitetului Central ai P.M.R.
clasei muncitoare din Romania, sa obtin.' noi si noi succe.se, muncind cu cinste si devotament
pentru a ridica transportul feroviar la înaltimea misiunii pe care o are ca unul din sectoarele
hotarîtocare ptintru dezvoltarea economiei nationale si construirea socialismului ".
GH. GHEORGHIU -DEJ
(din Cuvántarea tinutá la adunarea alegätorilor
ANUI
XXII Nr. 2581 Joi 12 Februarie 1953 4 PAGINI - 20 BANI din circumscriptia electoralá Grivita Rosie" din orasul Bucuregti).

Sa combatem necontenit Din fárile `

birocratismul ! In înfâinpiiiarea Zilei ceferi4ilor de denlocra,Iie populará


*
construire parä mäläiatä dela centru" planurt,
l! 14f útse nfäptue5teocu ticipareacac-
ermanentä a milioanelor de oa-
scheme, devize, Fonduri, materiale, etc.
A$a, de pildä, Sfatul Popular al regiunii
0 brigada Azi se deschide Pentru reducerea
stationarü vagoanelor
t(ra.sái muncii, carora eliberarea din robia
mpitalistä
le-a descätusat energia crea-
Arad a cerut sä i se repartizeze din fon-
du! centralizat 3.000 tone piaträ, desi in
stahanov'ista consfátuirea pe tara a ceferistilor
tare; ,imttatica, le-a dat constiinta de dealurile din cuprinsul regiunii s'ar putea CONSTANTA (dela corespon- , Vom lupta cu forte spente
deschide numeroase cariere de piaträ. dentul nostru). Ceferistll care Astäzi se deschlde In Capitale consfátuirea pe tara a cefe- pentru Indeplinirea mainte de
obtinutenin aniioputeriispoPulare Lichidând manifestärile birocratice, ocu- ristf'or, eeniment de o deosebita importante pentru munctto- termen a planulul de transpor-
Sápesele construirea socialismului asigure transportur'le pe san-
rit ceferisti. Convocatá in preajma celel de a 20-a antversári turi pe anul 1953, pentru I:nde-
fnlupta pentru pându-se cu seriozitate de problemele dez-
sDrritnului neprecupetit de zi voltärii industriei locale, comertului de tierele Canalulul Dunáre-Marea a eroicelor lupte din Februarle 1933 sf a Zflei ceferistilor, plintrea planulul cincinal In 4
datoresc ani",
So
Z1 pe car?rrteatttmasselor.a 1-a stat si cooperatist, invätämäntului, de Neagra lupte pentru a traduce consfätu!rea ist propune ca scop discutarea másurtlor ce tre-
Legatura
r Personalul statlel C.F.R.-Bu-
Cu
problemele edilitare si de toate celelalte en vlate angajamentele ce st bute luate pentru cresterea capacftatfl de transport a parcu-
ce munce5c, atragerea aces-
probleme care cad in competenta lor, sfa- lui de material rulant, pentru reallzarea planulul de trans- zau, antrenat in Intrecerea so-
ma stele cet
la conducerea vietii obstesti, le-au luat In vederea indeplt-
turile populare vor aduce o contributie
massenecoritenitä a activitätii $i initia- port pe anul 1953 inainte de termen, pentru realizarea mare- cialista, de viatä acestut anga-
tot mai insemnatä la opera de constructie niril $1 depásirtl planulue de stat tel sarctnl trasate de partid In fata intregulut popor muncitor Jament luat co prilejul prelu-
cresterea ale masselor, constitue socialista, la ridicarea pe anul 1953 an hoteritor In reallzarea planulu' cincinal in patru ant. crártt sarcinilor din planul de
dm principalele izvoare ale fortei si al masselor muncitoare.nivelului de trai
tirdor.creatoare
realizarea cincinalulul In 4 ant. Cet mal buni muncitorl sl tehnlcienl, stahanovisti si frun- transport pe anul 1953. Princi-
va" regrntului de democratie popu- In acest scop sfaturile populare trebue tasl In productie, rationalizatori $1 inovatorf ale$I In aduna- palul obaectiv urmarit de mun-
tráimcier o conditie de cea mai mare In Int2mpinarea Zilet ceferis-
]:ró. Deaceea, intaririi statului democrat- sä dea avant initiativei creatoare a depu- rite tinute in 'mitaine C F.R. din tara se intrunesc azi pen- c'torlt st tehntctenii stallet Bu-
a tllor, muncltorll st tehntclenll tru a discuta problemele % Itale ale dezvoltáril transporturílor zau este reducerea timpului de
importantá construirii socialismului tatilor si a oainenilor muncii, sä se spri- cállor forate de pe Canal oben stationare a vagoanelor In sta-
p,ular, a este ¡ine in fiecare actiune pe care o fntre- pe cales feratá. Ei aduc la consfatufre cuvàntul hotärit al
necrutätoare impotriva birocratis- prinde pe un activ de oameni ai muncii succese In lupia pentru folosirea masselor de ceferistf, hotarirea lor de a lupta din toate pu- tic. In acest scop el folosesc cu
lupta, terile pentru intärirea acestui sector Important al economiei succes metodele de lucru ale
oeil, priceputi, cinstiti Si entuziasti. maxlmalá a capacftáttl mlJloace-
in catea mesuluidnostru fnp inte Prima datorie in lupta irnpotriva biro- nationale. Printre delegatil alesi se numará muncitori $1 teh- stahanovistilor sovietici Hras-
0 : stacole
ne îmatä lor de transport. In sectorul 9= nicleni cunoscuti pentru realizárile lor in productie, ca de nov, Kojuhari, Hataev.
Pericolu] birocralismului cratismului este aplicarea pânä la capát Culme, brigada mecantculut sta-
taarä$ul Stalin constä in prinwl rand si constiincioasä a hotäririlor organelor pada mecanicul ctnc'sut'st Stefan Lungu, dela Depoul Bucu- In luna Ianuarie, timpul de
el tine sub obroc uria- conducátoare de stat si de partid, con- hanovist Popa Marin se afle In restt-Calätort, strungarul stahanovist Florian Bisu dela corn- stat!onare a vagoanelor la Incar-
In faptul Cä plexul C.F.R. , Grivita Rosie", inginerul Gheorghe Cojocaru
sele reterce ascunse in actâncurile orán- trolul strict al felului cum se aduc la in- fruntea Intrecerii socialiste. cari-descerceri a fost redus cu
duirü noastre, nepermitänd folosirea tor, deplinire aceste hotäriri, combaterea ten- In luna Ianuarle, membrti a- dela atelierele C.F.R. Ilie P!ntilte"-lasi, impiegata de mts- 7,5% fata de plan st cu 8,9%
ca d cauta sä reducä la zero initialiva dintelor de deläsare si molesealä in in- care stahanovistá Ileana Domnita dela stalla Cluj, seful de fate de realizárile obtinute In
ceste! brigazt au depeslt slmte- manevrá Nicolae Dumitrasctuc dela stalla Ttmis-Trial sl sute
ereatoare a masselor, ferecànd-o in lan- deplinirea sarcinilor de stat. Conducerea luna Decembrie a anuluf 1952.
tor 1:ndicele de exploatane a lo- dé alti cefer!sti din tntreaga tara.
terne formatismului birocralic, si cä finde abstracta, generalä, necompetentä, favo-
, Vom duce la marea noastrá consfátulre a aretat tov.
Printr'o mal bune coordonare a
sá transforme once actiune nouä initiatíi rizeazä birocratismul $i degenereazä in comotive', oontrlbutnd actly la munca, timpul de stationare a La mamie combinat metalurgic
de partid in ceva nrärurnl si lipsit de ma- birocratism. Stefan Cristache, stahanovist, responsabilul unet brigazt ute- vagoanelor In tranzit fera ma- Clement Gottwald" dela Huncice,
succesele obtinute de brigada miste, delegai al ceferistilor dela depoul Bucurestf-Cálátorl nevre a fost deasemeni redus
zot". O manifestare tipica de birocratism excavatoristulul stahanovlst Ch1- angajamentul form al intregulul nostru colectiv de munch unul din marne santiere ale socialis-
Una din manifestärile cele mai däunä-o constitue lipsa de orna a unor organe cu 20%, far tonajul de márfurl mulut din R. Cehoslovace, se lucreazä
sotu de pe excavatorul 019. Da- de a minci din toate puterile pentru reallzarea planulul. expedeate crin statla Buzau, In la construirea celui de al
toare ale birocratismului este lipsa de din aparatul de stat pentru satisfacerea
torite rezultatelor obtinute, bri- pentru intár!rea scumpel noastre patrii, pentru apararea cursul lunil Ianuarle a intrecut
intens pa-
5i constiinciozitate in aplica-
nevoilor oamenilor muncii. Aceasta se pacil. Dln adäncul fnimil, vorn exprima dragostea noastrá trulea cuptor Martin. Odatá cu aceste
cu 46,8% prevederlle planifi- tuerait, constructoril pregetesc funda-
rca hotäririlor guvernului, partidului si,
rra manifesta deseori in activitatea Aliniste- gade condusa de tov. Popa Ma- flerbinte fata de partid, tata de lubitul nostru conducátor cate.
fn genel`al,
ale organelor conducätoare,
rului l:ornertului Interior, care a neglijat rin a fost conflrmata brigada tovaräsul Gh. Gheorghiu-Dej". t'a pentru instalarea unor not pfese de
tendinta de a transforma aceste hotäriri controlarea indeplinirii sarcinilor ce i-au Printre muncltorll st tehni- mare tonal ale otelartei cu ajutorul
färä urmäri in viata stahanovlstá. D1n brigada fac Lucrarlle consfátufril care se deschide azi vor ft urmárlte celor mat moderne mastite
fn petece de Itârtie revenit in domeniul aprovizionárii mine- cu eel mal c'u interes de zecile de mil de ceferistf de pe cfeni! evidentlatl In lupta pen-
rilor din Vaiea Jiului. parte mecanicii G. V. Constan-
reali. intreg cuprtnsul tarli, de toll oamenl] muncii din patria noa- tru reducerea stationarii vagoa-
In uncle sectoare ale aparatului nostru Birocratismul in domeniul rezolvärii tin st Covaci Vasale, precum st stra. HSINKANUL
Anghel, Culte nelor se numere sl serti' de ma- NOUL PORT
de stat 5i in special in activitatea statu- problemelor .privirrd nevoile de zi cu zi focht$tit Butu
nevre Gh. Iordache Ion, tânerul
rilor populare continua sä existe nume- ale masselor populare este deosebit de Gheorghe si Nistor Roman. AL CHINEI DE NORD
roase manifestäri de birocratism, rama- däunátor. In centrul atentiei partidului si
site putrede ale metodetor vechiului apa- guvernului a cáror politicä se cäläuzeste
Delegatii ceferistilor din Ploeti impfegat de m'scare Constantin
Patrascu, acarul Constantin Di- De ouränd a fort Inaugurait noul port a
rat de stat burghezo-mosieresc. Ele cons- dupa legea economica fundamentalá a PLOESTI (dela coresponden- trenurile de mare tonal. Dease- ma, etc. Chine' de Nord Hslnkanul. Parte Inte-
titue un balast däunätor care frâneazä socialismului este omul cu nevoile sale, La depoul C. F. R. tul nostru). , .Pe panoul de menea colectivul accette depou granta a maretulul program de reconstruc-
ntersul nostru Mainte. Tovaräsul Gh. satisfacerea intr'o mäsurä tot mai mare onoare dela4Depoul C.F.R. -Plo- a ales ca delegat pe mecanicul tte a Chine' noi, construirea acestui port
Gheorghiu-De¡, in cuvântarea tinutá la a cerintelor sale materiale 5i culturale. Plte§tl est' se aria inscris cu litere mart cincisutist Gheorghe Chirala modern st de mare capacitate. men!' sá de-
adunarea alegätorilor din circumscriptia Desconsiderarea nevoilor cetätenilor con-
Realizert Insemnate In cin- angaJament!tl : ,In cinstea cons - care, aplicánd metodi Hlavdfei Succesele muncitorilor serveascá lmensele terltori' ale Chine! de
e!ectoralä Grivita Rosie", a accentuat cá stitue o träsäturä sträinä si opusä puterii fátulr'1 pe tara a muncitorilor Baranovskaia, a economisit lu- dela atelierele C. F. R. Nord, a foot hotáritá de Guvernul Central
;,trebue declarat räzboi necrutator biro- populare, pe care partidul si guvernul o stea Met ceferistilor au fost C.F.R. -IStt $I a net ceferistilor nar circa 50 tone combustibil Popular in August 1951. Dupa huma' 15
cratismului, considerándu-I drept unul din infiereazä si impotriva cäreia trebue sä
cci mai periculo$i dusmani ai construirii se indrepte focul criticii masselor si
obtinute la depoul C.F.R. Pi-
testi. Astguränd o mai ratlonalá vorn remorca, in ziva de 13 Fe- conventional. Pacani lunt, cu doue )uni inainte de termenul
exploatare a locomotivelor prin bruarle, toate trenurile din sta- In Intrecerea socialista In cin- prevazut, constructaa portului era termf-
aocialismului". actiunea organelor Si organizatiilor de lia Ploe$ti -Sud, cu combustibil stea Zilet ceferistilor s'a eviden- IA$I (dela corespondentul no- natá si urlasele vapoare transoceonice a-
Sfaturile populare sont organe de stat partid si de stat. aplicarea metodelor de muncá Muncitoril sa tehnicle- costau la cheiurile noului port.
ale stahanovlstilor sovtetici Bla- economisit ". tiat In mod deosehit fochtstul stru).
'de tip nou, care prin contpozitia, caracte- Birocratismul nu inseamnä numai tärä-
nov. Blajenov, Danielenko st_ In lupta, ree tru realizarea a- Chivii Censtactln, Pentru sárgu- nü dela atelierele Ç,F.R.-Pas- Pentru ateçó2c t a intrt il Chi-
rul si cóntimptul munsi',Jor se deoselloç_ Länarea_lezolvärii chestiunilor si in3ro-_ cestur angalArfient s'au eviden- lnta cu are mungeste, tovàra$a' canl desfäsoará eu avant Intre- né däe ruai cu seamá pentru provtneille
t<r deli céT pámárit de cirganele de stat parea acestora in maldáre de trârtif, alta!, pläriul lie prix-luette pe din Nord Jehol, Hansu, Ninhsla, San-
luna Ianuarle a fost depásit cu Vat numerosi mecanict $1 fo- sai de muncá ]-au ales delegat la eerea socialista pentru Indepli-
de pe vremea regimului burghezo-mosie- rezolutii $i referate, nu inseamnä numai chaste din acest depou. O parte consfátuirea pe tare a ceferisti- turne de Nord, Sensaul raseritean si Mon-
8,7%. Aplicand metoda econo-
resc profund dusmänoase masselor si izo- rupere de viatä, de masse, nu inseamnä
mistet sovtetice Hlavdla Bara- dintre acestia au fost ales' zi- lor. Colectivul de muncitori si nirea planulul canclnal in patru golia Intenoara in care träesc peste
late de ele. Sfaturile populare au posibi- numai credinta desartä cä a conduce in- ,,planul financiar de lele trecute ca delegati la cons- tehnicieni al depoulua C.F.R. - ant. o sutá de milioane de oameni. importan-
litáti nelimitate de antrenare a oamenilor seamnä a iscäli hârtii". Sub aparenta unor novskaia te noului port. este uriasa. Bogettile na-
productie al locomotivet" me- fátuirea pe tara a ceferistilor. Ploe$ti a incredintat astfel celor Datorate unel mai bune orga-
muncii la rezolvarea mulliplclor probleme oameni cumsecade" dar cu , oarecari Astfel, a fost propos ca de :e- mal bunt tovarást din mtJlocul ntzárl a loculul de productie $t turale ale acestor province : carbunele,
de interes obstesc, de stimulare a initia- tendinte birocratice", se ascund de multe canice $I fochistii dela acest fierul, petrolul, sarea, gran :e, alimen-
depou au realizat econome de gat la consfátuire, st ales apol for sartina de a duce la consfe-
tivei creatoare a acestora. pentru imbunä- ori sabotori inräiti ai constructiei socia- a folosirll rationale a timpului tele, läna, pie'.le ei minereurlle vor pu-
tätirea continua a mnncii. Cu toate ace- liste, dusmani inversunati ai clasei mun- combustibll conventional de in unanlmitate, stahanovistul Ion tutre cuvántul for hoterit, volnta
for necltntitá de a contribuì la de lucru, colectivul de muncl- tea de acum inainte sä fie transportate
stea, in multe locuri, sfaturile populare citoare. Intotdeáuna birocratismul creeaza peste 23.000 lei. Axiale, unul. din inatiatoril a- Indeplinirea clncanalulut In 4 tori, tehntclenf Sl inginerl dela catre celelalte province ale Chine! pe o
regionale, raionale si oräsenesti nu au teren favorabil pentru infiltrarea elemen- Reallzerile cele mai de sea- cale teftlná $1 rapida. Tot prin acest
reusit inca sä cuprindä in activitatea lor telor dusmánoase, pentru dezvoltarea ma au fost ohtinute de brigada pllcar11 metodet cell libere" la ani. atellerele C.F.R.-Pa$cant a re- port. provincltle din nordul Chines 'st vor
multilateralele probleme gospodäre$ti, ma- nestingheritä a actiunii lor contrarevolu- stahanoviste de locomotivà com- usft sá indeplineasca sarefnllé primi masinile, marfurile semi - fabricate,
nifestánd lipsä de irlitiativä Si de spirit tionare. In conditiile construirii sociatis- pusá din mecanicil Nicolae Dl- de plan pe luna lanuarae In materiile prime si produsele industriale
Raspodäresc, indeosehi in ce priveste sar- mului, lupta necrutätoare pentru stârpirea cum s'
cina aprovizionärii populatiei, desi ase-
nut $1 Gheorghe A. Tudor,
fochisttt
birocratismului capátä o importantá hotä- Pantflá s' Nicolae Cristea, care
pre-
Gheorghe Sporete lupta pentru economii proportfe de 112,9%. atât de necesare industriaazarli tor.
Realizarea acestul port artificial ln-
sfaturilor In cinstea anivensärii a 20 Acest rapt a dus la cre$terea Succose Insemnate In Intre- tr'un Limp atät de scurt a cerut din par -
menea sarcini le-au fost fixate prin hotä- rftoare. Functionarii populare au economisit 32 tone combus-
tiri precise ale guvernului Aceste lipsuri trebue educati intr'un hcitárft spirit anti- tibal conventional. Brigada sta- de ani dela eroicele lupte din numarulu' de mecanici c'nclsu- cerea pentru Indepllnirea sl de. tea muncitorilor, tehn:cienilor $! savan-
aratä tovaräsul Gheorghiu-Dej se birocratic, iar birocratii inräiti trebue in- Februarle 1933, ceferi$tit din ti$t'. pásfrea sarcinilor de plan au tilor chinez' un efort coaslderabil. Pe,r-
explicó in parte prin faptul cä sfaturile láturati din aparatul de stat. O ctrnoastere hanoviste
mecanicit
utemfste condusá de reglunea Bacäu participa eu
Ion M. Grigore $i avant la tntrecerea socialista ce Muncltoril st tehntctenti De- obtinut stahanovistat Gheorghe tru construirea dagurilor cu o lungime to-
noastre populare sunt tinere, exista de un adâncä $i concreta a problemelor, o evi- Marin Petrísor au economisit poulut C.F.R. Itcanl obtin de- Asofrone', Constantin Lang, tala de 30 km. au fost prefäcute In
timp relativ scurt dol ani si nu po- dentä limpede, precisa, arätând in orice deasement o cantitate de corrt- se desfa$oarä in Intämpinarea asemeni succese in tntrecerea Frantz Toringhlber si alti'. biocuri de Matra doua colane Imense de
seda inca suficientä experienta. Dar cauza moment situatia realä, insotitä de un con- bustlbil in valoare de 2754 ici. Zilet ceferistilor. Mai mult de socialiste pentru realizarea c'n- granit. Ajutorul pretios a1 Uniuna Sovie-
tice, care a furnizat mesini de cet mai mo-
principala a släbiciunilor in munca este trol eficace al executärii hotäririlor, consti- Un mare avant a tuai intre- 85 la sute din ceferistl sunt an- cinalului in 4 ant. Planul pe La atelierele C.F.R.-Pa$cani
trenatl in intrecere. Dela Ince- luna lanuarae a fost indeplinat peste 750 muncitori aplica me- dem tip, a permis meeanizarea muncii in
birocratismul care se manifesta la multe tue cea mai puternicä arma de descoperire cerea socialiste st in atellerele putul lunii Februarie si päne In proportfe de proportie de 90 %. 0 singurä draga auto-
108,2 la sute, todele de lucru ale stahanoviS-
sfaturi populare 5i care frâneaza dezvol- a birocratilor. Trebue stimutatä 5i incu- depoului Pitesti. Straduindu-se in prezent, colectivul locomo- productivatatea munch a cres- mate cu o capacitate de 4800 tone -námnl
sa efectueze reparatii de bune tivel 50.196 a realizat prtn
tarea si cresterea lor, duce in mod inevi- ra¡atä in mod organizat critica de ¡os a cantate si la timpul fixai prin cut cu 5% de ficcare muncltor, tilor sovietici Bákov-Bortkevtcl, pe ore, primite din U.R.S.S., iniocula
apacarea metodei Iilavdiet Ba- tar pretul de cost a fost redus Vorosln, Hotlear, Jandarova, munca e 18.000 de Dament.
tabil la izolare de massa celor ce muncesc, masselor care uräsc si dispretuesc pe biro- graficul de reparatti, folo- ranovskaia, plante financiar cu 3% fata de anul trecut. $antlerele navale, reteaua de cale fe-
la lipsa de energie in mobilizarea oameni- crati 5i pot aduce o contributie pretioasä sind din plin ztua de munca, al locomotive!" Huznetov, etc.
o economie de Dator!tá folosfrat metodel In cinstea consfátuirat pe tare
ratä antrepoz.tele spárgätoare :or de ghia-
flerarul Alexandru B. Sandu $i 1160 lei, lar mecantci! care ta, macaralele piutitoare si echipamen-
lor muncii Dentru rezolvarea problemelor in lupta impotriva birocratismului. Vor-
Dumitru Roman
practice"- Astfel, lipsurile care s'au mani- bind la Congresul al XIX-lea al P.C.U.S. zilnic norma cu 130%. Cu peste
it depäsesc conduc locomotiva 50726 au ,planulu' financiar al locomo- a ceferistilor si in Int2mpinarea
tivel", colectivul Depoului It- Zilei ceferistilor, muncitoril st tul ccl mai modern ca, de exemplu, 'ncer-
festat anul economisit 1100 lel. cale a realizat economil de ma- cátoarele automate de cárbuni, realizarea
trecut in aprovizionarea cu despre necesitatea combaterii oricärei in- 80% Isi depaseste zilntc pro- In aceastá reglune metodele teriale sa combustihtl conventto- tehnlcienit dela atelierele Pas- primului chei la care pot acosta simultan
legume si
zarzavaturi a orasului Bucu- cercäri de sugrumare a criticii de ¡os, to- gramul de productie si lácatu- Lun'n. Hrtvonos sf Papavin nal In valoare de 180.920 let. cani sunt hotärit' sa ohtine suc- 4 vapoare de 10.000 tone st 5 vapoare
resti _ lipsuri care se datoresc in cea mai varäsul Malenkov aratä cä : Partidul nu $u1 Gheorghe Volcu, membru al de 3000 tone, toate acestea fac din Hsin-
mare parte postulut utem'st de control. sunt aplacate pe o sca.rä larga. (Agerpres) cese tot mai mari ín productie. kan o mandrie a Chine' noi. Construir ea
statale
politicii antipopulare $i anti- poate sa nu tina seanra de faptul cä acolo rapide $1 cu deplin succes a noului port
a deviatorilor de dreapta se da- unde critica si autocritica sunt gâtuite, ilustreazä minunata forte creatoare a ma-
toresc intro mäsurä fnsernnatä si faptului unde controlul masselor asupra activitätii
ca Sfatul Popular al Capitalei si cel al organizatiilor si institutiilor este stábit,
trgiunii Bucure5ti au avut fata de acea- acolo apar in mod inevitabil asemenea
TINERII TLINEI,ISTI relui popor chinez, care a päsit pe dru -
mul unes urlase opere de constructie pas -
aice.
s'a importantá Stahanovistul Stefan Cristea se opte o Armarea botte' incepu tndatá. Se sapau de hdrtte. Cu litere frumos orânduite seria:
critica
prohlemä o atitudine biro- fenorrrene rrronstruoase ca birocratismul, clipe in faca Tunelulut- Intrare de pe sin - eanturl de scurgere a ace' pana la pompa. .,,Venia pe sentier $1 n'o sa va pare reu. CRESTE NOUA VARSOVIE
Ele s'au multurnit cu constatäri, putrefactia si chiar descompunerea unor tierul hidrocentralei V. I. Lenin". De Stefan Cristea, urmat de tänerul Posa, No1 avem alci tot ce ne trehue : cisme,
a)teptand ca productia de legume Si zar- verigi ale aparatului nostru". alci. de sus, it place lui sa imbrátiseze inainta cu gnou crin mal. .opa cre$tea din hocancl, haine noi. vátutte... Tu Inane o sa INDUSTR?ALÁ
zavaturi sä creascä
färä organizare Si Organizatiile de partid, indeosehi cu priviree in fiecare zf intreg sectorul de ce in ce. Le ajunse pana la genunchi. intra la mecanicá, flindee tie is plac ma-
munes, sa priveascá la camloanele si auto- Lupia inse continua tot mai indärjite. Ti- Sa nu crezt ce-ti spun povestt. Act Pe ruinele Varsovie! distruse de hoar-
fora plan,
nu au luat mäsuri practice. or- cele din organele si institutiile de stat, buzele incàrcate eu materiale. la tractoa- nerit armará puternlc boita si scoaserá tot ti se pot impuni visurlle, daca e$ti hotärit, dele naziste s'a inältat in ansi puterii
Ranizatorice
si politice ventru crearea unei trebue sä fie in fruntea luptei impotriva rele puterntce care trag spre gura tune - materialul puscat Dupa câteva ore pompa sárgutncios, dàrz... Sa vedeti, avent et populare noua Varsovie, a constructorilor
baie de productie legumicolä, birocratismului, antrenând organizatiile lulu! incárcátur' pretioase, la locuintele evacuase intreaga cantitate de ape.
puternice radio en dormitor, lar statla de amplificare socialismului, care pe zi ce trece devine
asa cum statornicea Hotärirea partidului de massa, organizänd critica masselor muncitorestI, din hornurile carora se Am razhit cu grau dar si timpul a transmite programe din vitata noastrá, a mai frumoasa. Dar Varsovia nu devine
inaltá Cumul albástrui... intro apoi in tu- trecut pe nesimtite ", ztse unul dintre tinerilor. Aven et club mai cova de cum numai o màndrä Capitala a Polontei noi cl
Lucrând sectar. ingust, impotriva birocratilor, criticând cu cea nel 5I strehatu aproape un kiiometru pane tineri
si guvernului
e cáminul cultural din satul nostro... 51 un mare oras Industrial. Printre notte
a:este sfaturi n'au mobilizat in. ¡urul lor mai mare asprime pe membrii de partid, la locul de munce al echipei, prin aerul Aga creso constructora, In lupta cu Venia, santierul va aSteapta ". cartiere ale capitales R. P. Po :one se nu-
aPectali5ti
priceputi in problemele legumi- pe cei care se molipsesc de aceastä racilä, umed, stràbàtut de zgornotul neintrerupt greutäale ", le spose stahanovistul Stefan Trecu o vreme. intr'una din zite un auto- mare ei maree raion industrial Zeran.
Cole. cament
de stiintä. ingineri, tehnicieni. luând mäsuri impotriva acelora dintre ei al pichamerelor st perforatoarelor. Ttnerit Crtstea.
din echipe ajunsesera inaintea lui la sut.
camion inainta domo!. Fecu o cotitura. Prima mare constructie a cartierului
Zeran a fost uzina de automobile, una
folosirii orgarrizate a conditiilor care se dovedesc a fi birocrati näräviti. dela pod spre dreapte si incepu sa duduie
la vederea
fdcorabile existente Comunistii trebue sä fie vrä¡ma$i neim- Posa Geza se apropie st -1 intrebä scurf urcänd spre Tunel - Intrare. Din el coborira din mandritte oamenilor muncii din Polo-
S'a pierdut astfel un pe stahanovist : í)äm atacul T'. Sa -i Ion Bancfu este unul dintre cet mai aproape 30 de tiner' veniti care de prin nia democrat populare. Aceasta uzine, care
ttntp
pretios in care s'ar fi putut organiza päcati ai birocratismului. Datoria lor este dam I" - räspunse Stefan Cristea. Liner' muncitori dele Tunel-Intrare. Din partile Clujulul, dinspre Satu Mare sao produce autoturismele ,Varsovie ", este
o mai bune aprovizionare sä dea pildá de muncä plinä de initiativä Geurile furs indopate cu explozibtl, lar 19 ani cati are, 7 a slugerit pe la chie - Orasul Stalin. Privirile noilor venla se o creatle a planulul de 6 an!. Productia
echipa se retrase. Artificierul aprinse ft- buril dan Doberlau pentru un bot de ma- de automobile este o t'amura noua a in-
Acelas
lucru se ponte spune si despre sr abnegatie pentru traducerea in viatä a tilul cu tuteala si càteva clipe mat tärzi i mälige mucegeitá. Cànd a venti 13 Bicaz. pierdurä peste imensul sentier, spre cl,.
cotul numeroaselor macini mannite de dustrie! poloneze. Crearea et se datorete
alte sfaturi hotäririlor partidului $i guvernului, pen-
populare. Numeroase comitete se auzirä una dupe alta explozaile. Blocuri a ramas impresionat de freamátul imensu- vrednicif constructor). Din cei vente un a±utorului frafesc al Unlunli Sovietice acor-
executive
ale sfaturilor populare mani- tru mobilizarea masselor la infäptuirea de stance, inveluite de un fum enecäcios, lut sentier, de viata clocotitoare de ad, de grup de 7 oneri se stränse mal laoparte. dat Polonie!, ça 51 celorlalte tari de demo-
lests se pràvalirá cu un zgomot asurzitor. Cänd ritmul constructief. O lume plane de lucruri Erau 'inerti venal la indemnul lui Cocea
tendinta ca, in toc de a stimula par- lor. tratte populerä. Protettele uzinei $f intreg
t;cioarea Sä dam lovituri de moarte birocratis- membril echipel recentra pe locul de noi pentru fostul argat. Apol a Inceput Gheorghe. Unul din el se adresa unul mun- utilajul au sosit din Untunea Sovietici.
masselor la activitatea obsteascä munca cu acel calm caracteristic oamenilor se Indrageascá maeintle $1 munca la tunel. citor mai In varsta ca si cum acesta ar fi Specialistii sovietici au creat primele ca-
ti de a folosi din plin resursele locale, sa mului. dusman periculos at construirii pentru care lupta inversunate cu elemeo Intro zt a stat de corbe co bätranul cunoscut dinainte tälcul scrasorii prlmite de dre de specialisti polonezi in industria
attente cu bratele incrucisate sa le pice socialismului I tele naturte, cu stance dura. este ceva obis miner Petru Feher si 1-e dcstäinult toate danstt in urma cu citava vreme. Am automobCelor, care lucreazä astezi la uzi-
nuit, descoperira cá in frontal un suco' de gàndurile st dorintele sale. Dupa pua!, venit, tovarase SI in ochi I se catea o na din cartierul Zeran al Varsovie!.
äpä incepuse sa curga, amenintand sá timp echipa minerului numera cu un ortec bucurie atila rettnute. Muneltorul, o clips Uzlna de automobile den Zeran va pro-
inunde gaserie In scurta vreme. mai malt. surpr!ns, le stränse tuturor cu potere mai - duce incepând din 1955 un numär de
Aparitia in brosura a articolului Comenzile au inceput sá räsune scurt. Petru Feher, bátränul stahancvist, spune nile.
In asemenea clipe prezenfa de spirit. pre despre Ion Bancfu cà -t unit! din oamenit
12.000 automoblle anual.
Pe intinderea noului raion Zeran se
1

tovarásului Gh. Gheorghiu -Dej ctzta executarii diferitelor operetlunf. de baza ai echipet. $1 rasucindu -sa mus Feti bine venite, tovaresf, In miJlocul
inalte acurrr schele'e unor alte grandloare
spiritul de echipá i$i spun hotärit cuvàn- tattle albe, adauga : Cu tineri ça el vorn constrrictortlor nostri. VA asteptam..." constructii, al caror profil a inceput -
Intarirea continua a regimului democrat- popular tul. Se scoatem repede materialul pus - càstlga balalia cu muntele si vom castiga In fie ere zt din toate colturale patrie' de pe acum se se contureze. Tot in aeezt
cat si sá armäm boita". se auzl vocea si intrecerca socialiste cu tunelistll dela sosesc pe maretul sentier dela Bicaz zeri cartier se construeste cu ajutorul U.R.S.S.
in Republica Populará Romana" ciará si ráspicata a lui Stefan Cristea. SteJanr care sfredelesc muntele din cea-
si zeci de taneri, dornici sa traduca in cea mai mare termocentralá din R. I'.
Editura pentru literatura politics a publicat in brosurä articolul tovaräsului Privt pe rand la figurale därze ale ttne- latta parte..." Polona. Printre a :te intrepr`.nder!, dator :ta
Gheorghe rllor, care parcia ardeau de nerabdare sa -st vista cuväntul partidului, indeplinind ma- carora Zeranul va ft raionul c'1 mai Indus -
Gheorghiu -Dei Intärirea continua a regimului democrat- popular in dovedea-aca priceperea, cite pe eceste fi- retul plan de electrificare a patrie'. trtallzat al Vareoviei, se numera st ueira
12-
p ublica Popularä Romana ", apärut in Nr. 1din lanuarie 1953 al revistes gure o hotárire de neabetut. Apoi 1i vazu Intr'un btrou, la o masa státea tânarul de reparat automobile 51 combinatul da
o`unist ", revista teoretica si politics a C.C. al P.C.U.S. pe Nastase, pe Ababel, cum se pregateau, Cocea Gheorghe, aplecat &supra unes coli V. LUPSAN materiale de constructie.

www.dacoromanica.ro
Pcz
--
2
--- -- -r ---- - -.--- Sc TEIA
---- ---- --- - --
PreedInte1e : Ce motive te-Ru dettrm!- Pcptal1&t.
O avem, eram atat
I n s a la de fu de C a ta ., douA ßrl va1orea prcx1ue1or. rcurgeiu la Boden). nu s'au fcut 1ucrrl de prccpee
meteeurI de pr'odue fcturate In mod tare a produIel de mel, rafinr111e nu
pgih1tor penru stet. Gau refcut normal, et din cârpeala. cee.ìce
Preed1nteIe: Socieátile petrolifere erau na putut sA dea o valorificare bunk aran-
oat sá intreprlrizl eceast ac1ufle ?
Acuzatul : Motivul a
tua1et care O a\eam la
ftpàstraa si-
Dlstribuia i la Tol aciizt1 au
*
recunoscut
informate despre activtatea O.L.P.-ulut 7 jamentelor de tabrkale, servidul de eco- Al.P.R.. dependenta de socIetU1e anglo- lnut In fata instanel d1ara.l?e mAfl.

PLOEST! (dela trtmlli notrI spe- ratà de aanumltul Management Corn- Acuzatul : Pa socetàtiIe erau infor- nomat a produs nemulumlri printre mun- faptul cá prin pozitla SoC1a1 cursul anchetel.
mate prin rapoarte lunare detallate, care c1tri. americane,
dali). mittee' era ¡ndrumat direct de agenii cuprindeau date despre expedlI11e din raft- PreedInteIe : Care a fot rolul d-tale in
sponaJulul americano-englez camuflai
In a doua zi a procesulul grupulul de
sponI i sabotori din industria petrol-
fera a inceput audlerea martolor. Cet
maca de ..d1p1oma'. Astfel. mar-
torul Schuller Friedrich \Vtlhcim a
nàril, despre s1tuaia comparat1v intre aceatá acçiune 7
expeditic I programan, desp incârcârile Acuzatul : Am exut directivee pr!- D epo zí íII e m a r t o r íIo r
P VaPO1re, IepurI i In cazne dn sta- mite dela V. C. Georgescu pe linIe de sa-
mal multi dintre el sunt fostI lngnerl,
conductorI tehnci sau functionari ai so-
&ratM 'cä la ednte1e omtetuluI de
cOOrdonare asstau din partea misiunhi
Col Farnsworth, col. \vI:c()
tj' portuare i despre starea de spirit botaj, lar In cecace prlvete splonajul,
a munctrilcr. rolul meu a fost de a da raoarte statstice
Martorul Ion BràIIeanu, Inginer la fota
socletate Astra-Românä. a rátat in dePo-
zAnd acte oficiale ale OLP., A.L?.R.
.nisterulul Minelor i PetrluIut Mi.
cietãtilor petrolifere cu capital anglo-a- ame PrezedtnteIe : Cine a luat iniIatva tri- lunare i anuale drecieI generale. In spä Martorul Neuman Oscar,
PIgot, lar din partea ms1unii bn- metod&e foos1te de cnduCätOti
menean. Fiecare dn depozlitle tor
Lace malor Gapin Muni-o Faure mterii acestor raixxirte ? lu! V. C. Georescu. lar dupa pecarea sa. acestel sOCietàtl in scopul sabotärti pro-
arätat cà primea din partea sc
aduce noi dovezi zdrohttoare asupra ti- I
Aeuzatul : Jnitatorul a fast Gar-tnr. lar lui Atanasle Christodulo, rapoerte care e duciel ptrollfere. sublinlind printre altele tra-Romàn un aiutor de 5.000
cAioiior sävärite de bandii din boxL Trinit5il stàpánor amer1cano-engezt rapoartele ser'eau pentru Info-marea so- trrnIteau la Centrala dtn New-York. prin repartizarea tntenlenat nejustà a persona- prlfl Intermedtul acuzatulul Capa unar
care au portt la maximum producta pe C(1s1dru mal prudent sà-1 albà su- legala amer1can. làspunzând intrehârll preedlntelui
trolifera când a fost vurha de sprijlni.rea gile sub ochi. c:etatllor Cu capta1 anglo-american. luuI tchnic de specialltate. deturnarea fon- priVire la mrrea acestul ajutor
Preedlntele : Care a fot p&lttca duä Procurorul : S arate acuzatul cum s'eu duriior destinate productiel. Impunerea
crni1nalulu1 rázbol hterist, dar au fct Amnunte revelatoare supra strAn- de societaea RomAno-Americana cu prtvlre format fondurile ,.negre' ale socetàiI l unUl program redus de foruJ. impedlcarea
a declarat
tot ce le-a Stat In putinà pentru a sa selor rLail dlntre vatafil trusturlior la producle In ce scop au fost inrebuintate 7 pru de materiale care ar fi dus la Acel aiutor a fost märit la 7.0O
l!mperiaUste l vârfurlie partideor hur-
O cretre simtltoore a producllel Indus- P "'sa datorat
bota actlunea de exporare i forai cand la cea. 10.000 leI. Acea le
Acuzatul : Tonte ocleti1e &au organi- Acuzatul : Fonriurlie negre" s'au cre-
poporul avea nevoe de petrol pentru ghezo-moieretl a adus martora Luiza vederea sahotäril e1urlor guvernu- at din diferente de prez la vánzri pentru triel petifere. etc MartoM propuflerea
a arät (A comunicartior
ducerca räzhotulul antihitlerist cand \Talerla Boscovici. fusta secretara a lui lui democrat mân, prtn lmpedcarea rl smoala i uleiuri. Acetl bani erau chei- mIne lui Capsa cu prlvire
petrolul devenise sAngele vlu al Indus- Otto Stern, sosit in lara ca repreentant daca sar fi Pus in pr&ctic de Centralel petrolifere Muntent Ca
activltat
dcr1l produc!el de patrol din Românla la tuill pentru mese l cadourl ce se ddeau
triel noastre renàscute. puse in sluJ
pkcil SI a fàuriril une! vieti ferlcite pen-
trustulul Royal Dutch Shell. Ea a
arätat cà prin crlsorie scrise de ti. la nivel noiai. SbotJUl sa petrecut ceurilor tâtràcene, pentru a le obine R 92 Importa 60 de gran!ce
astfel : nu sau trlmls materiale de foraJe- hunvonta in rezolvarea favorabtlà a pro- tlt Ufl spor de
- s'ar fi ob-
tinor lnglneri dia aceste societU SPtIS atunci c va transmite aceste mi.
produCtie de 220.000
.

nictrI la Londra, luI Derkt) i Btscho c


u-u cel ce muncesc. cererea lui Stern, acesta rapota lui dIn strainatate (aceasta o tlu drect dele bemc!or ce se puncau. tone tlel. De5l ctul acestor granice ar cred dl, in tirma Interventlel acestora
Marforll Inginerl Ion Brlleanu I E- Fe&er. succesorul millardarulul De- fost amortizat in nunaI 8 lun! cte zile, Gartner. mi sa fcut aceast favre.
GeIer. care au lucrat mutl ani tterclir.g. felul in care lI mndepilnea interoqatoriul acuz,tuIui Gobjilä Anatol Este atidlat apot martorul Colm
in cadru] sccietátil Astra-Rrnána. au msunea in HominIa. cren .., Manage socletìte amerlcno-engleze au resptns fost ef al servclului maten ale la SQj
ment Commlttee' ! luànd contact eu propuneea. ttea Romìno-Amertcana.
adus noi amãnunte asupra actlunll cri- Preedtntele : fl-ta ce functie al inde- dulu! comercial si ativ1tatea servtciulul PreedIntele : Ce activitate a dfáurM
mtnale de sponaJ sabotai a oamenl- fo-tuI rege Mihal. cu fosta regIna plinit la OLP. ? arimlnlstraiv. Aceste rapoare erau Intoc. Otto Stern in tara ? intrehrea presedIntelu aup
liii in cane aceastä SOcetate a sahotat ri
I

br de casi al trustunlior anwr.cano-en- Elena, cu Manlu. Vioanu. Nlcuescii- Acuzatul : Am fest eful serviclulul mite de seth senvicillor respective. Dupä Ma-oru1 : E! a impedicat sA e facfl o
gleze. afiall cum In fa;a JLIdecIi nein- Bupietl. Romnkeanu, Auschnitt l aIl tehnic cc erau intoemite veneau la mtne. lar eu renie de explor1rI, revocând programul de vt7.ionarea 51 prOcurarea d C
N3p!'C7.fltanI! do frunte al clas&or ex- flte1a1e,
1toare a poporulul. Astfel. In ani!
poatatare. care sau imbuthat atáta Precedintele : Soctethtlle petrolfere erau compuneam un prim capItol denumtt ,.i'ri- forai t in syctai expiorärile sìdclor care mattorttl rspunde :
dupa eIberare.a tàrli, in vnenie ce mun- info:mie desore activitatea O LP. ? vire generala'. Lucrarea mecca la dit-ce- Arti constatat o franare In aprovIzto
erati In aproplere de perimetree staulu1, rea Cu materiale, prcinuItà de noacor..
cltonil, tehncienli l Inginerli petroi5tl amar de Vre)3 po Fpinarea poporulul ba, enau Informate prin ra: torul Petr1or. care-1 dádea avizul ca sä iniociilndu-!e eu altele mal lndepàrtate sau
nu l cruau etortunile muncind pinI de I care urmreau di) r3?uteri re-
:
ltirare. fie multipilcatá. SOnde de experare din alte regluni. de credlte. Astfcl. Ralf Boto. dl101
ahnegaie t eroism pentru a da patniel aducá lara noa.strá in rohia sângeroa.s Preed1ntele : Ce contneau ace.ste ra- Prcedintele ; Cine a In1Iat forma aces- Impreuna eu colal)oratorll lui strälnl, Stern socletàtll Standard-Oil of New-je-e3 a .
mal mult petrol -- c}ela legatit!e arne- a imperIa]Lmu1tii amenicano-englez. tor rapoare 7
Pepozillile martorilor au confirmat
poarte lunare ? lntocmlse un proect pentru O flOUà lege a clarat. In cadrul Lind edlne tinute la t
ricanà l englezá. prin intermedlul lui Acuzatul : Aceste rapoarte lunare con- Acuzatui : Forma de redactare a aces- telul Union. ca atâla ttmp cât ra dut-e
Otto Stern Fritz Gartner. Chris&odulo, j.ata mal mult faptul c lipsa de rás- iflCaL1 ac'lvitatea tntregulul Oftetu i a- tor rapoarte am propus-o eu. Ea a fost PreSedintele : Dace 'roia Otto Stern aà II actual In România nu se va trirnitei.
Cezar Poposcu al altor a1acerit1 l
1 pundere in pästrarca secretulul de flume activitatea servictulul tehnle, eu- acceptat de Petrlor, poi de intregul moíuifice legea petrolulu 7 etun fel de material din America Cu tøie
conducätonl ai societä%ilor petroitfere
ang10-merIcane. porneau dIspozt1l me-
stat, lipsa de v1gitenà. atltudtnea de
gurä cacá sluJec in mod direct SiO
pninzänd toate expedliCe de produse cá- consiltu de administrale. I-am consutat 1atorul : Otto Stern era Impotnive ac& (rIne] cresánde ae 5antterlor. dlr.
tre punctele de livrare precum i livrárIIe deasemenea pe Fotescu ! Berku, care std legt pentrucá ea defavoniza socIetäiie lia na fácut nlmlc ca sA remedte ltu
ntte sá dezorganlzeze producia de pe- nikr ImpenialItI. dumanulul de clasá. propniu ztse activltatea serviciulu! acor. ml-au dat asentimentul. Cu capital stráln. tia l prin aceasta a fäcut sa scadà p.
trc. sá saboteze refacerea Indutnicl pe- Astfel. din deoodia martcrel Aurora Rcferindu-se la aittiidinea duminoasá a ductia.
trolifere. Creditele pnimite din partea Schafhjjte, ft tiactilografá la. Gen- Ini-eroqatoriul acuzattshii Kisicleyski Ion conducen! societatil Astra-Roináni in ce Este audlat epoi rnartoruj Gel'er Eme.
guvernului In 'ederea refacenil raflná- trala petrolIfera Muntenla. a roe.lt cá pnivete refacerea raf!nárìel gray avarlatä nuel, fost cf al serviclulul materiale la
riilor si a sondehr erau foo3Ite pentru aecasta, Increzându-se in .sinceritatea' Preedlntele : ¡n ed1nee cons!ltului de a desfiurat aetluni de sabotaj, potrtvit dl. tn cui-sul rázbolulul. mantorut a declarat : Asra-Român.
construlrea de .clubuni'. trandun1 I spionulul Ltgner. care-i sjusese cá ..In admnistraIie al O.L P. s'a arätat cándva rectiveor primite deia Boaden. ,,Pricic!plul lu! Gartner i Stern era pe- Preed!nte!e : Cum a fost sabotat d
case de aspetl pentru ,,dIst1nii gaiilet- câteva zile va fi retntegrat in funcie". onerozitatea acIunIor pe care le intro- Preedintele : Ce te-a determinat s des- ticirea rafinäriei l nlcidecum reface- cätre soctetate procurarea de materiale?
ten" americani sau englezi ce veneau l-a predat douá copi! du.p sltualiie fi- prtndea O LP. in dauna statului 7 fáorI aceastä activitate in cadrul OLP. 7 el. Martorul : Toate interventille pe care
sá tnsp.e.cteze dacá dispozi1Ie br de nanciare lunrc aie socletátil. Acuzetul : Da, Petrior, directorul Ofi- Acuzatul : Cunoseänd c OLP. era o Martorul a arátat deasemeffi di sahotoril le-am facut pe lânga conducere sau inhit
sabotai erau apilcate intocmal. Zlua a tret. ei procesului... clulut. ne-a arätat dlfIculttI1e ce von sur- emanatie a socetàtIIor petroltfcre ale cà- dela Astra-Românä táràgánau rldtcarea de formulo stereotipa : nu aveni ianI
T.ehnlclenl calificati, de care schelele, A inceput rechizitorlul procurorulul. venl in urma tranferurilor de produse ., (Iii) nor Interese le apara. eu, fInd un func- tinor cantitI Importante de materiale co- COflViflgerea mea a (ost i este i estâzi
sondele, rafinànllle aveau o nevee arzà- Pe fetele handitilor din boxá se ctte5te punct de vedere al urmaninll decontàrii i tionar al socetátIi Unlrea, am sprijlnit mandate la Belta. imptedicând astfel Cà sietata putea Sà faca disponib
toare, ei-au numiti in postiiri admtnis- Ingrijorarea. teama de consec!nele ttcä- contabiliiril acestor operaIunl. Era o ac- munca in aleltere l po .antiere. fonduri pentru a achlzitona aceste mate-
trative. pentru ca astíel, pe antiere, lolior pe care le-au sävârit împotrlva tiune tegala l pagubitoare statulul. aceste socletati, care au sabotat lnteresee Martorul Pandrea Ludan, rost secretar rIae.
produc1a s scdá ; importul iie mate- âriI nóastre l a poporulul muncltor. CU Acuzatul a recunoscut in continuare c statulul. al Consiliulul de Admhistretie al OLP.. Este audiat martorul Prodrom Ion, In-
riale din strinãtae l 1ndeoehl al gra- o zi mainte la interogatorlu, acuzatul R descnis diferite operaluni págubitoare gifler chimst, fost director tehnte ai ra-
nceior. de care se slmtea o nevoe un-
genta, era Sabot.at prin toate mtJloacele.
Grigore Ccs'te.eu, 1ost moIer leglo-
nar, dclirase cá sl-a defàiirat act!' Interogatoriul acuzatului Alexandrini Alexandru statulul re care lo sívàrea O.L.P. ftnärlei Steaua Hománá, dia Cãmpina.
EI aratá ca in repetate râ.idurl a pnimit
PreedIntele : Ce legtur1 erau Intre
Predlntele : D-ta al cerut dupá acea- A.l.P.I.
Paralel cii sahotarea produc%lei. ban- vlt.atea de splonaJ l sabotai in nádej- Preedintele : Care a fost polit!ca l'ar- St P.N.L. ? dlspozitiuni dOla i\tisaru l Mor!atti
d1iI sahotan prin toBte mtJ1cacle . dea dt va primi din partea conditcto- tidtiltil NaIonaI Liberal ? sta o aprobare dia partea Consillulul de Martorul : A.I.P.R. avea legatunl eu fa)nice cât mal multe produse scumpe, in
aç'rovtzonarea eeonoma1ultil pentru a rtlo'r trusturlicr arnenicano-engleze o Acuzatu : In sâniil guvernultil. Parttdul Mnitrl 7 detrimentul produselor necesare economei
lnflämánzl i nemultumi pa munettori. räsplata serIoas Si tata ca räsplata se Liberal a dus o poiiticà de opunere cu toa- Acuzatul : N'exn cerut u Jurnal de ra- grupul diferite
Tàtarscu i Alexandrin!. Acesta
naionale.
Ei min'eau cu -ieru5inare cil nu pri- apropie. Nu e cea pe care au visat-o el te mtJlocele la progresul soclalizárli trii tificare din panca Consiliului de Mtni.tri aproba cerenl ale A.I P.R.
Este Introdus martorul 'Hánclulescu Martorul Vines Gheorghe, Inginer, fret
S O politica de sprtjinire a l)urghezlei, In pentru acastá aprobare. In erviciuI A.I.P.IL, vorbete despre atl
mec credlte din partea guvernulul. In l compilcll säl Este räspiata neiertá- dtferent de naionalItatea el. (te engleza, PrecdIntele : Dar dup ce a aprut le- Toma, inginer, care a lucrat la Steaua
l ca cenzor la OLP. tudinea societàilor petoifere In ce pri-
vreme ce sume de miltoane e-rau rezer- toare hárázltà de poporul muncltor. de fie amertcaná. gea de majorane a preunllor, al urmänit sA Románá
Preedintele Care era atltudlnea gru-
:
vete aprovizionarea Cu materiale dup 23
vate hanchetelor l baclurlIor mentie legue tnll. bandltiior dtn boxà i tutu- PreedIrteIe : Când I]e cätre cine &a se rehá sumele evansate societâttior ? purlicr stráine In legatura eu roductia ? August 1944. El deelarà
sá cãtlge ,.bunävointa" mInitr1lcr tA- ron splonllor l sabotorlor lper1ali5t1. hotärìt acastâ linie ? Acuzatul : N'am urmànit persona' reti- Martorul : Dupa venirea lui tto Stern, Am semalat in m&d repetat llpre de
täräscieni. pe care 'lgllena poporulut va sti intot- Acuzatul : Aceast Poiltic a fost hoth- nerea acestoe sume. Nid Ministerul Finan- societi1e au tneeput sà ducá o campaiie materiale l necesitatea de a fi PIcu-
.a
deauna sA-i descopere I sä-1 ni.miceasc.
rita d Comttetul Executiv al Partidulul cIor na urmänit lmediat recuperarea aces sustinutä pentru modificarea legii petro- rate. Dar societùtlle au avut o atltudthn
Intreaga actiurse de saliotaj desfàu- Liberal inca la 6 Mantle 1945. din inItia- tor sume, ci mai tàrziu. lulul. Intre timp, explorärlle expcatä-
I
de pasívltate fa4á de aceest prohIem.
______________________ - tiva d-lui Gheorghe Tätäráscii, care era e- Preedintele : La ce suma sa ridleat rile au rámas In tirmá. Am fäcut un Este introdus mantorui Schuller Frie
ful partlduIii, Cu COpUl de a se mentine tot ceeace S (Ist OLP. 7 rarort cätre Consillul Superior Economle. drich Wilhelm, funcionar.
un stat burghez i de a se imptedlca socla Acuzatul : La 4 mili«.rde lei In Decem- in ere am arätat acest lucru. In urma
PreSedintele : Ce raixrturl existau
In t e r og a t o rîu I a c u z a tIIo r lizarea áril.
PreedInteIe : Când s'a accentuat acea- brie 1946. acestul raport. conducerea Astrei-Române,
Gartner, a cerut sá flu concediat.
socIetálle eu capital anglo-american dupá
23 August 1944 7
sta tltudíne a partiduiul 7 Prcedintele : S'a reinut aceast sumà? i)r'mnEste Introdusá apol martora Luiza Va- Martorul : RelaIlle care au existai in-
lnteroqatorhl acuzatului P!eoianu Romeo Acuzatul : In lama anulul 1946. deci
dupa intoarcerea d-lui Tátár&scu dela Con-
Acuzatul : Nu. Iena Bocovicl, funcionarà. tt sietäile Astra-Homân. Rotnáfl
AmerIcana, Steaua Rc'máná i Unirea au
Preedlntele : Ce consecinte Ru avut PreedIntele : Cu ce misiune a venit
PreedIntele : Ai ciinoscut actele de sa- flománá, pe a!tt dupá venlrea mea la ml- ferini de Pace dela Paris. El a convocat Pent!'u eco-iomia statulul toate aceste sume Otto Sern in România 7 fost foarte strânse. Po baza direetIvei«
hotaj pe care le sávâreau scxletàile pe- nister. Cu unii dintre ei aveam relatli Comltetul Executiv al parttdului nostrii I
acordate societá%Cor petroflfere 7 Martora : A ventt eu mlsiunea de a or- date do aclonaniI stràlnl. ele colaborau
trolifere ? amcae. Pe Slomnky I-am vlziiat de ne-a dai ca lInie aceca de a ne opune In Acuzatul : Sumee piaula societAilor gtniza colahorarea intre soctetàile petro Intens in cadrul a.s.anurnitulul ,.ManaO
Acuzatul : Am cunoscut anumlte fapte cteva ori. Pe Moriatti I-am rugat dacá mod activ tendineIor de socializare. Ptro.ifelC au contrihuit la mArinen emi: ltfer eu capital anglo-american din arä, ment Committee".
care pot fi imputate societätilor anglo- poate sá-mi asigure postul dela Steeua PreedinteIe : Care a fost atitudinea pe slunil m(netare, dcci la Inflatie : au av'ut In scopul de a impune punctul br de ve- PreedInteie : Cunoa.teI hotánirile Co
rmeniearie din industria de petrol ea ac- flománá dupá pecarea mea dela minister. care ai avut-o fata de socictàlIe petroli- astfei o inrâunire nsupra preun1lor artico- dere statulul român l de a lua contact cts mitetului 7
iuni de sabotai. Astfel, nu s'au respecta? Po Boaden I-am vlzitat fUnd invltat, lar fere ca ministru de flnane ? lelor de consum. diferlte personalitati din viata po1itic i Martorul : Le cuno'c. HotAririle RU
unele ohlIgaiun1 de lucru pe anumite te pe Niescu i-aro rugat s piaseze la Ru- Acuzatul : Faá de soclet4%ile petrolifere.
Pre.sedlntele : Ce te-a determlnat s economicà a tàrii. urmätoareie : Cu privire la achizilta d le-
renuni petrolifere conceslonate. soilcitân- máno-Amenicana câlva solIcItanl care tot timpul cât ani condus departomentul duci acoastä acliune 'i Prcedtntele : De unde cunotI d-ta a- renurl : s se procedeze la achiziija d te-
du-se amânànl : s'ao anuntat mt.nlsterului mi s'ait adre.sai me la mints'.cr. flnan'elor. am avut o atitudine btnevol- ceste fapte 7 rnunl cAt mai prlelnlce, peatru a 9$
lucrári de forai l producle Cu cifre Info PreedinteIe : Ciim al intrat d-ta In ac- toare. Acuzatul : Mal tntàl politica gene!-i1á Martora : Cunosc aceste fapte din cores- bAndi rezerve petrolifere cât mai b°ga
rioare posIht1itáilor de lucro ; unele so- %tunea (le sabotai 7 PreedPntele : In ce a constat aCeast a- po care o urmam. de spnijinire a burghe- fondena iie care Otto Stern a adresaro Sá & Interviná Pentru mo(llfiC5 legIt
ctetáti au mnalntat revendtcàrl pentrti pre. Acuzatul : Am cutat când am venu titudine htnevottoare 7 ziel i de opunere prin toate mljIoaeee la UI ICesser, i in care reporta despre acti- petrolulul in sensul (le a släbi COntrOl&
tinse pagube aduse rafinánillor br de cá- la minister. sá pástrez bune raporturl Cu Acuzatul : in a solulona favorab!] ce- progresul socializârli ärll. Spnljintrea vltatea sa din Românla. statulul a.supra intrepninderilor pet1O!(C
tr9 prögraniee de prelucráni lunare mmc- conducerea sccletàIl Steaua Românà, cäu renie pe care ml le prezentau. burgheziel avea ca scop s'o punä pe ace.asta Preedlntele : Dar d-ta vedeal aceste co- refenitor la produclia de tiei : frána
mite de Mintsterul Minelor si Petrolulul. tind a-1 reiolva cererie când fácea apei Preedlntele : Ce sume al aprobat aces- in másurá sá reziste mal eficient teidln- respondene ? (lesehlderli de cmpunI noi petroiIf i

Preed1ntele : Ctne au tosi persoanele la mtne. Tot! conducátoril societàUlor tor s.'c:etali 7 tlor de socializare. Apot, faptul ca so- 1ao'a : Eu le scnlarn. Ii raporta ca (leschlderea br numal in másura intere
cure au intreprins aceste actiuni de sa mau Influentat Ii prerea cá redresare.i Acuzatul : In Manie 1943 am aprobat cietlile petrolifere spnijlneau finanarea millase Management CommIttee al celor br capitalulul retenter
anglo-american ;
botai 7 sau refacerea industrel petroifere n'ar fi socíetatior petrolifei-e un avans de 35 mi- Panttdului Nallonal Liberal, tnimitân patru soctetätl i cá luase contact eu di- la fabnicarea produselc'r : respiflge'
Acuzatul : La Astra-Românä : Gartner, posibila decât intr'un timp mal indelun lIarde lei. La uncle lui Martie 19.17, la ce du-ml-se in acest scop, prin Cezar Popescu. ente personalitl ca de pildá : fostul rege rerilor guvernulul (IC a intrehd CP
hg. Dumlirlu l Ing. Gotdentail. La Ro- gat. Tot ei ml-au lnsplrat neincredere tri rerea Mtnlsterului Minek)r Petrotulul, preedinte1e A.I.P.R., suma de cca. 800
l
Mihal, mama sa Elena, lullu Manlu, Cre- citatea disponibilá l neutllizatä 8 1finSC'
r.iáno-Amerleana : Ing. \'aleriu Gergescu. pos!hl1itáile de a fabrica mácar In parte am aprolt societátllor petrolifere un avans medalil in douá rânduri. in sfArit. nela- tianu, Violanu, Nlcuiescii-Buzetl Sttrbel. riilor i rneninerea unul randamt
Umbeck, Atanaste Chrisioduo t Ing utilaiul petroilfer la uztncle din ará (le 210 millarde lei, asupra sumelor ce nr- tule mele eu Ricá Georgescu
l Plutarc i
flomniceanu, Cezar Popescu, Ricá Geor- zut ; CU privtre la vánzanea prOdU0r
Tratan Ntescu. La cocletatea Untrea : m'au influentat in sCnsu!. cá expioat.area mau sá li se cuviná. pe baza majorrt1or Cotaru au contnibult la eceastä atltudine gescu, Max Auscholt i Emil Otulescu. intervenil continue pentru pretiJd mz
Boaden i Gheorghe Dimitrescu zis Coco. petroliferá la noi in tará devenise ne.en- uterioare de pt-euri. a mea. PreedinteIe : Cine pásra toat aceastá a'antajoase, cpi-e a chine cote catS P
lar la Steaua Românä : Mátásanu, Sotacolu tahiä. Acestea sunt considerentele care Corespondentá 7 nier! pentru exporturl in WI Undo
I Miniatti. m'au fácut sa depun eforuni pentru soin-
Preedinteie : ('e aciiinl de sahotaj tionarea unora din cerenile Inn, de5I am
Intcroqatoriul acuzatzilui Poi,tscu Cezar Martora Coresponde o pìistra chiar tea ohine plata in alutä forte.
dolanl 6aa

Preedintele : CIne a conceput pianul Acuzatul : Conducatonli celor 4 socle- Stern. ¡ns cáteodaà intocmeam copil i lu-e sterline ; Interventi! pentrtl
s'ati produs la Oficlul L1vrärlor Petroli- vàzut cá parte nun ele au fost fácute pen pentrU Fritz Gartner, lar dupa intiintarea taxelor cuvenite statulul si pntrU ifl tara
fece 7 trii stihmnarea intereselor statulul. general de sahotaJ 7 till! aveau legatuni Cu legalille engleza I
Iu Management Commtttee, se trinhitcau pt'euniIor la vânzarea prcxh1si0f
Acuzatul : S'au produs unele llvrári pe- PreedIntele : Ce te-a determinai sá Acuatui : Planul general de ahotaJ a afliericaiá i exptoatau aceste legPtturl fie copli lui Hessler la Londra. rCfenitor la operaiun! finaciarevAnzar :

trolifere de cailtate inferioarà acelora care dud aceastá aclune la OLP. 7 tosi iotIai i conceput de Otto Stern, in pentru transmlterea de rapoarte i lnfor- Depune apol martorûl Sever,nton, tnst rarea do fondurl .,negre" pnin
Acuzatul ; La scesi Oficiu. unde s'au anul 1945. cnd a venti in arä. mati! prvind petrolul catre centralete Ion
fuseserá contractate ptátite. Acest sis-
i
Preedlntele : in ce a constat acest plan? dIn strälnátate fIe pentru emersuni pe ef al servtciului geo:oglc l.a 'teaua Ro- suprapret a produ.s&or nedlniiate
tern de llvränl prlcinula statuiul mari chel comts fraude de milloane. o lnfluent rnáná. stat. 55
tuet. nefastá asupra mea eu avut-o Monlatti Acuzatul : Acest plan a constat in nein- lnga guvernul ro.in In apararea intere- PreedIntele : Cine particiPa la
i

vetirea de capital flou in industria de p- selor lor Deasemenea mai aveau legatunl Preedintele : Conducàtonit socetáttl au
Preedintele : Ce relail erau intre d-ta Cezar Popescu. f'CSPCtat Proramele de explorare mmc- tele Comitetulul ?
l conducatoril societatlior petrolfere 7 L.a Intreharea preedlntelui. acuzatul a trol i in restrângerea acilvitatli acestel CU6pectaIunIi membri din gruparea Tatarascu l
mite de d-ta 7 r.Iatorul : La aceste edint pattici
Acuzatul : Pe unii diitre el i-am cu- arätat apol in ce consta vina lui Petnior lndustril numal la resursele financiare din in eu fostul minlstru de flnane.
Martorul : Socletatea Steaun RornAnà. dela Astra-Rcmán : Fritz Gartner.
flocut in tirnpul activttáii mele la Steau. Petre. ca lost director al O.L.P. arà : se exploata llpsa rnatenlalelor, lar Alexandrini. care a acceptai o lrnportafltá l celelalte societal! eu capital anglo- Fitzgerald, E. Page, Ing. C. Dumitni'
sumá do ban! pentru gruparea Tätäràscu.
societälile Astra-Româná I Româno-Ame- C

ricana nu dàdeau nIeLun sPrijin aprovizio Alexandr:ni i aiutorul säu Pandele au so- american, nu se ocuPa de exporári re Hem i P L. Payne De-la
Interoqatoriul acuzatului Alexandrescu Eiqen flárli, Cu toate cá puteau l aveau posiblli- lutlonat totdeauna favor-abil care-rile de
O.
cDrtsiderentul cä legea petrolulul flu acorcla cana : RIca Georgescu, T. J.ChniStCl0.
trolului. din mapa pe care o aven un fune- tatea ; se fâceau proteste regulate la gu- credte ale industrlailor de petrol facute suficlentá recompensa eXploratorultil Dupa Traian Nitescu. Atanasle
Preedlntele : Ce lnformaii l-al procu- 6 Manie 1945, drecla generala, repr- Vtrgil A. Irlmia. Dela Steaua F{oDáDv
rat d-ta lui Ziwl Heinz ? ilonar pe hirou. fárä ca el sa cunoascá vern in chestiunea lipsel de materiale. In prifl asoclalle. sprijlnind asticl actiunea zentata prn Mätàsaru. Morlatti. Slomniky A. Evans, Atkins, Morlatti 51
Acuzatul : I-am dat lnformatluni despre acest lucru. chestlunea oreunIlor nerentabtle, in ches de sahota.l a societtiIor anglo-amenicane. $i HSsl, vàzând traflsformani:e (lin Dela societatea Unirea : Al. i
Itunea plat or i a credlteor. ca s4 se mo- PreedlnteIe : Care au fost motivele
expeditiile de produse petroitfere la export. Preedlntele : Ce te-a determInai s fact tiveze activitatea redusá a intrepninderllor. care au determlnat pe conducátorli socle a inceput sá ducá o pottiica contraratara. in- rray. Wilson l Costa-Foru
Iofl.
Preedlntele : In ce imprejuräni II-al tereC:or satuliii. iunea Brltanicá : maier GaPln
procurai aceSte lnformattunl ?
aceasta acilune ? Exploatând uneie lipsiiri reale de mate- tài1or sá ducá aciunea de sabotai 7 F'iu1. D&a Mtsiunea ArnerCafl
Acuzatul : Ataamentul meu faá de con- niae din Industria petrol1erá i un&e dl Acuzatul : Instaurarea gimuiui politic Martora Aurora Schafhüte, dactiIograf
Acuzatul : u-am lu dela Serviclul de decará intre altele : Farnsworth. cotone-I \VlC0
Panlficare al Mintsteriiiut Minel()r Pe durerea engleza a socie'ttIi. flcultatl Inerente in aprovlzlonarea eu a- (lela G Mantle 1945 sI apel evolulia poli- La cáteva zlle dupá indepártarea lui Pigot.
Cesie materiale. sucletâtie jxtrollfere an- ticà din Romthia In 1946-1947. in care
I

gb-americane sau îhátut sistematle dela societatlle vecicau o Ingradire n exploatânil Lgner dIn servIe?, m am inta:nit eu el la Preedlntele : Cele discutatø
Interoqatoriul acuzatului Petrior Petre o acilvitate intensá de explorare. suhml- ck' ctre ele a resurscor petrolifere ro- servlclul fInanciar al Centralel petrolifere S punau in pra,cicä interesa1 :
nánd astfel producla. In lnteriorul soci mâneti. Muntenla. El ma ruga ca. in Cazul c ii Martorul : ot ce a fc3t In
La intrehánile preedintelut, acuzatul a tea opera.tlunllor facute de cätre Oflciul de la masiná situaUi financiare lunare liC pitlului anglo-american 5! iti praCti'
arätat ce legaturi existau mire OLP. l Livrarl Petrolifere 7 tá;ilor u mat avui loe deturnánl cte f,n- Preedlntele : Care a fast !OlUl d-tale CCntralel. sá-i dau i lui câte o copie. Eu btärii productiel a fost pus in
societatile petrolifere ce operaiuni fA-
i Acuzatul : Onerozttatea operaiuntIor a duri. exploatându-se dificutàtile perloacici in executarea acestor aclluni cJe sabotai 7 I-am dat douá situalli.
de infiaie. Soctetá%lle petrol!ferc anglo-
cee O.L.P. Del era mandatarul societal!- constat in primtrea d.c avansurl dela Mini-
br petrolifere pentru livrrile din a.cordul sterul de f'lnanle. care nu au tosi restltu
comerotah totui OLP. a incheiat contrae ite de socieiäti la termenele fixate : dubla
Acuzatul : In sabotajul pa linIe fInan-
amerIcane au hotárit sà amáne executare clora care s'a realizat prin pIaille maslve
obllgalunllor de forai i sa nu prela noi jtistlfcate i neJustlficate fäcute indu.'Lnlel
Preedlntele : Ce cupnlndeau ? PLOESTI I i -
Insela tni1)Uflalt1
Martora : Ele cuprinideau plä%lle i in- PlOO5ti, in fata Instantei TnibUfl0 il
te in numele statuiui. facturare a produselor li'. rate In cadrul a- ol)!lgaiunl chiar ciará ele ar fi lndlct de petrol, In agravarea lnflalei I haosului casanie Centralci 'etroIifere Muntenla. ritorial Bucuretl, au continua
Acuzatul a dectarM : Scopul a tosi de a corduui comercial ; incaarea unul pret existenla unor zácárninie petrolifere. economIc. Eu sustlneam In cadrul diactitti-
feri societätile de ohllgalile durgánd dIn mai mare decât col al la ltvräle de pro PreedIntele : O.L P. facea 51 cl parte tor dIn cadrul societälilor de petml pune-
Manlorul Goldstein Ludovlc,
dezvaiuit aetivitatea de sabotailnglner. a l'ebruarle desbatenile proceSult
dc sp!onl l sahoorl din indUS
din planul general de sabotai 7 a condu-
aceste contracte ; transferarea de pro'luse duse mestecate la care societálile nau res tul de vedere al socictátilor anglo-amen-
Acuzatul : La inceput nu. dar pa urrná .ane, factittând luarea de hotariri dorlie
cäturtlor societ4tll Astra-Románá El a Ilferá.
petrolifere in asa fel lncât soctetàiie sá pectai retetele de amestec tahti1e de Ml
-i fsi integrai
declarat intre alte:e : In curstil dlm!netli proCuror
poata incasa contra'a1oarea Ion in tlmp nisterul Minetorintegrala. Petrohiltu! : nerestttut
i . i el de aceste societal!. hotäriri care erau fo- cá dlrectorul tehnle olandez, Bol- Lt. maj. de Justtie Caranda
scurt. operaie care era in dauna statulut. rea lmerltata pe masura decoei-
i Preedlnte1e : Care a fost scopul urma losite in ac,iunile cte sabotai. derdyke, a schimbat multi funcionani ad a desvoltat r'ch!zltoriul.
In afarà de aceästa. mai era un ait Seep. tarli de ctre Banca Nailonalá a contra-
i
rit de panul general de sabotai 7 Preedintele : Cum ai intrat In aceasta mlnlstrativl i I-a iniouit eu tehnlcleni, lar Au luat apoi cuvántul a' oCI
anume ca societätile sa evite pata taxelor valonli exporturl;or afectate la acordiil co- Acuzatul : Scopui a tosI compromiterea de sabaJ 7 In cursul dupá amlczil, dUPA
regimulul politic Instaurat In Românla in Ingineri l-a trirnis dupa alimente. In fe-
de transport. niscunile de transport l otlee melal. provocãndu-se prtn aceasta pagu- G Martte 1945. pnln scädrea progresivá aveam. Acuzatul : Prli stttiaIa Pe care o luI acesta et au lipsit din producile. Pe asocaUior, sa dat acuUttll0
be statulul ; Incasarea unu! comiston dubu U5flt. priiP
täspundere.
Preedintele : In ce a constat oneroztta- pentnil acelea produse. a prodiictlel petroifere. cecace insemna cát(NilOrFceam parte din grupul condu-
de societáti en.gto-amentcane, care
mine m'a pus la materiale in locul lui Co-
salitic, care lucrase acolo 23 dc an!. In curaul zlel, trihunat-'1 fflCtlDJ
o sähire a putenil Industriale a %ànil i a moliuni adoptate Ifl
lnteroqatoriul acuzatului Fotescu Constantin aclivitatil unor Importante lnstltu%ll dc ml-au iartat intotdeaiina o deosehlta pre- Manor.iI Vastllu Gheorghe, lngtner a a nunieroase oemenl!or muncH dtn Ora dCPir
stat Cu caracter economic, 5i mai ales Incredere. Am fc.st ales preedinte ratat In ciepozIia sa ca acuzatul Plecianu ale
Astfel, prn operarea a dlfertte transfe- ercarea de nemuitumlrl In rândurile popu- al Asoclallel lndustriailor de petrol din flomeo. eu care avea reiaii cJe servicl l-a oea Pioci, care cer aspra
La intrei)area preednteIui. acuzatJl a Románla. Ml-am dat coacursu in mcd 1ncredinat spre päst splonlior i sahoiorilor.
run. socletàtil.e petrclifre a.rnei-lcane l
arâtat operatiunte efectuaic de Oficul Li- engleze latlel.
erau scutite de plata frachtelor, nu
vrânilor Petroiifere (O.L.P.), operaiufli aveau riscul PreedlnteTe : Pa ce a1t Fegtiirl c' niai contie1t. fllndcá servindu-i aveam 1 o
casau de spríjineau acese actiun! de abotaj 7 pnumjta perspectiL - Text prescur-tat -
pub1trepent ransPorturUor,

'
www.dacoromanica.ro
f
,. 2581 SCANT EIA Pag. 3

P trolitii din Valea Prahovei cer cea mai as rá Mai multa atentíe cursurilor pentru agitatori!
pedeaPsä pentru banda de spioni sabotori Lípsurí mici" sau superficialítate?
Sá zädärnicim din fa§á uneltirile agentilor imperia4ti 1 Tovaràsa Nicolee Ana, secretara orga- prtn vlu gral", pcedatä de tovaràeul Iancu
nizatiet de baza a fitaturil Decía" din David, a fast o expunere generala, compu-
aratat cum trebue aä fo:oseasco agitatorii
aceste forme pentru ca munca lor sa fie
Capitala se arata cat se poste de multumità sä In cea mal mane parte din fragmente cat mal effcace.
1tluncltorit, tehn!clenll 51 inginerit ache-
ache- tngtnerul Alexandru
Eranacov. El a aràtat tràim liberi sä arda pämántul sub pi- de felul cum functloneazà cursul de agita- lame -la intámplare din ziare $i brosurt. Biroul organizatlel de haza nu cunoeete
adunat eri cat de redusà
tor!. Inafara de une :e llpsurl miei" E ciar ca clin aceast:l lectle agitatori' au
1-°i petrolifere fn Bcad ul tunuf
IuPA a Infiera
era activltatea de forai In
schelA inatate de nattonadtzare
ticalosfl:e sàvársite cte mare a sahotaJulut pract:cat dé vecheaca ur
so-
ctoarele sptonhor $l satx>to-:lor".
Sontorul Anghel Bucur a vortat desp rt
harnicia muncaorilor, tehniclenl,or si ln-
-totul merge bine ".
spune car lncántare tovaraea Nicolae avut prea putin de invatat. Lectta nu a dat
agttatorilor o perspectiva larga asupra eve-
Iipsurile sanease care exista in privinta
continutulul lect'ilor, deoarece membril
b:roulul nu participa la predart $i semi-
sploni *1 cietatte Astra Romànà"
ndá pentru afcere f cee maid aspra
cum schela era
da utilaj corespunzator ca sä nu
ganeri:oa data Bo:de$ti, detorita camera pro- In ce constau aceste ltpsurt mic!" 51 ntrrtentelor internationale cele mai impor- narit.
petrola pen rtt aceste slugf odtoase ate poatà desfaeur4l o ectivitate normaiA, etc. duct:a scheret a crescut vertiginos In care este situatia de fapt a cursulut de agi- tante, nu i-a inarmat cu cunoasterca Felul ueuratdc In care blroul Intelege sä
ulitmrl ant. tators ideilor sl faptelor cuprinse In raper- prtv-eascä functionaroa cursului de agltatcrl
riállsmulut americano-englez. Banda m:irsava de nàimiti al tiret $i ai Banda de apical! et rotori care a
1Ramenli munch din schcta Bo:destt au dolBa,nda ,.Banda Consider and In mod greslt ca odatä ce tul tovarasului Malenkov la Con.gresul al
s:'r relese $1 d!n faptul ca nu s'a ingrtjit níct
arului a spus Inginerul Ermacov - tnercat sa puna pledtcl luptei noastre res,xmsabtlul $! propagancti$ tit au tosa XiX-lea al P.C.U.S., In legoturà cu s:à
carat utmarea sa loveasca in industria noestra p:lna acum ca agitatorll care urmeazä

t faurirea viltorului ferlcit


eunoscutlurfstXp:inc ,froesmea a alesl at cursa] a inceput, el poate merge birea continua a lagartrlut imperialist e1 cursurile sa albA materialul bibliografic
etate de petrol, pentru a sràbt putenoa econom?ca pri-
este viata neagrä de chi- a slatului nostra democrat-popular, pentru spus sondorul Bucur Anghel sä de:a sine ", organtzatia de baza a scapat trriasa intarire a forte:or pacii in frun:e cu necesar studiului. Invàtäm cum putem
astra-Romana" meascá esa mat aspra pedeapsa. Verc:ctul din veden tocmai eon- ttalul : grip el ras Unlurrea Sovieltcï astfel incát ag:tator:l dupa notite" spune agitatoarea Nicu-
nrizer!e e umiiintà, de foamete a lovi In lupta nocsträ pentru socialism. sa constitue o lectie sdravànä pentru teal punderea btroulul organtzatiel de baza sä le poata folosl in monca practica.
nuftoa caractertsttcà ,.modu)ui de via{à Sa ce:tim, tovarael, ca acestor bandit' salt lescu Fiorica. Nu este de mirare deal cä
crizä care banda de !tram! st ace:a care ar mai incerca sa trugá cu ore pentru ccmttnutttl lo ti aor st seminarIl'.or, Dorind sa concretfzeze expunerea. s'o semtnaritie s'au transformat st ele tot in-
etrl rivnea s'osche.a
$' pe
re,adtrca in tara noastru.
Bo:d.rsti au simtit
se aplice pecleapsa cea mat asprà, pe ma- la opta ven.noxrsa a fostilor tag pentru edáncirea prob:emelor, pantru o lege de problcmele intnaprinderil, propa-
pant al Astral," sau al Unirt[", care tot stránsa legatura cu chestiuni!e concrete ale gandistul David iancu s'a margtnft la a
r'un fel de expuner', intrucát conducatorul
seminarnlut e nvo't sa formu:eze nu
° ltor:] deta Ajutorul mocan!c Dutà Ion a &pus Pro- m4,! vi.se:và sa redev-inu st:iptint pa munca munch de 21 cu el a agitatoriior. afirma cä ,.agitator'! trehue sa spriJine sin- numai intrebäri:e.., cl totodatä et raspun-
plttnc tt,mAr;e saxeajulut criminal cesul ne invatzí sa prlvlm cu eaa mai mare e1 pe vrata noastru, pa Ixx;àtlile pe care Cale trot lectil predate pana to prezent d ica t ul in organizarea In trece soc laliste".
d at: orenud anperiat!¢t:or strr'.le.

n.cten
v:gilentà anumite ,lipsuri" el greutàti" la-au _lariat atátia ani in tara noastra". at sem:narii!e care s'au tinut s'au desfäsu- [n lect!e nu s'a pomen!t nimic de formale Blroul organizatiel de baza dela filatura
Fag! mad: Astral" ticalosf de teapa care altudata ne p;íreau fóre,ytl In schefa. Sa raspunckem svsrcollrllor turbate rat la un nivel scozut $1 n'au fast axate variate ale agitatiei prin vit graf, ca
1ltihai, Banta Aural $1 altli ,.Dacia" are datorta sa la masuri grabnice
El ne-a aratat ce se poate ascunde in do- ale dusmanutut de claso aflat in solda tm- pe problemele care trebue sa stea In cen- monca dela om la om. convorhirile la Incul pentru a asigtt.ra cursului de agitatori con-
ta vremeilor stting!n rit
teh
ntru
r
refacerea
faceaa eforturt sul
industriel noa-
unor asemenea lipsurt" el , grcutati".
Sa ne ctesvatam tcfvarasl de a cusca ,gura.
perialielilor amer!cano-engiezi
tov. Ion Sandu, secretarul comttetului de
a spus trul atentiei agitatorilor. Lectia Agitarla de productte, la coltul rosu, etc. et nu s'a tinutul et niv-e'.ul cuvenit.
patrtotce p. Sa zadàrrticlm din faso uneltirile vtc'.ene partid al sche:et prin vigilentu mereu
sae petrolifere.
In sala uwide s a
c!tori,, tehnrctenfi
t.r nut meetingul mint- ale dusmanulut pe care flerare tzbanda a sporitA, prin muncà gi mat avántatà pen-
noastra 11 face sa turbeze de manta. A no tru Inflorlrea patriel noastre, pentru pace
ei ingtneril schel-'1 fl vigilant astäzi, cánd duemanul se zbete Si socialism".
Bptde$ti au a$ezat o lozinc:i mare, expri- so intoarcu vremurGle de odintoarà, ln- Sutele de mune!tort, tehnictenl et ingi- Comltetul regional de partid Bacäu $i-a
Intentía a fost buná...
: , Sä pedepsim aspru seamna e-i sprijlnt pe -p!onl et sabotorl, nerl prezentt la meeting au trimis o te- fäcut In mod birocretic, far rezultatele nu farä macar sä stea de vorhä eu ei. Nu e
mand Fantail tuturor sabotorl care, la ordtnul pe cet pe care fmpertallst" americani sf legrama Trihunalului din Ploesti prin propus sA organizeze la Inceputul anultri au fast din cele mat bone. ele mirare ca multi agitatori au a.flat ca
de spleni $t acesta un numar de 35 cursuri pentru agi-
,mperlalt$ttlor, a incercat sa loveasca In engiez! 11 pbatesc gras in au.r, ca sa le care cer sä se apice bandet de spioni $1 tator!, la care sute de agitator: urmau so
han Comltetul raional de partid Ptatre aunt Incadrati la cursori abia in ziuet In-
pa$ntcä", Neamt, de pildá, a neglijat o problema caper!' acestora.
r;tunca noasträ atát de importantä ca selecttonarea Indi-
in cadrul
me'tingului au luat ctrvántul faca jocul lor m5r$av in tara noastrà. In s.a.botorl din tndustr:a petrolifera cea mal Invete sa foloscctscu cu mai multä prtcepere Organizatifle de baza din unele intre-
formed() variate ale muncil de agitatie 51 vidualà a agitatorilor ce urmaau s3 fie in- prinderi ca Steaua Rosie ", Muncftorul
aemeroei vorbitort. Printre pr!mit a vorbit patrfa noasträ draga In care muncim el aspra pedcapsa. sa-ei Imtrogatea.sca cunoetin.te:e. cadrati in cursurile de agitatie. liber ", etc., care trebufau sä faca intense
Ce s'a intámplat Insa? Nelntelegänd Mergand pe teren, toy. Weiss, care se pregatirf pntru deschiderea cursurilor, nu
Un îndemn la ascutirea vigilentei revolutionare insemnatatea deosebità a munch politice
de massa pentru mobilizarea oamenilor
ocupa cu muna de agitatie In cadrul sec au luet nieto masura pana in preajma des -
tiei de propaganda ei agitatie a coanftetulul ch :der'' tor. Unele organizatii de partid
meet!ngulu.t care a avut toc ch'ei, este o chamare la ascutirea vigilen- in sluJbe lntereselor clasei muncltoare, munch la lupte pentru realizarea màrete- ratonal de partid, nu a urmarit indepllnr- dia cele mai importante intreprtndert ale
1n cadrul lor sarclni ale p:anulut In industrie Si agrl- rea acestei conditll Importante pentru buna regiunll, ca, de pildà, aceea a combinatu-
Raf!naria Nr. 1 Sovrompatrol", tn- tel revo:utionare. Atitudina de nep-- a construirte socialismului. Totodata, a desfaeurane a cursurílor $1 nu a indrumat lui forestier ,.Vaduri" n'a boat niai pánä
tragul co;ectiv al raffnäriei s1-a expri- sane, de gura casca fata de asa zise .,,ne- spus vorbttorul, trebue sa ne pasträm ne- cultura, unele comttete rafonale de partid
regoli" si tntámplari" in aparenta farà contentt vigl'.enta treaza pentru a desc'- au prlvit problema cursurílor de agitatie organtzatltle de baza In aceasto di - ectte. La azi oreo masura pentru deschiderea cursu-
mat d,gustul $i indlgnarea fata de cllca S.M.T. ,Stefan cel Mare", la gospodària rilor de agitatie.
Insemnàtate da posibilítate dusmanulut peri acere elemente izolate, rupte de po- cu multo u$urintä. In majoritatea raloa-
de spioni $1 sabotort din industria petro- colecttvä din Serbeeti, etc., el insuel a fa- Comltetul regional poate fi Cu conetitnta
sa - ctloneze nestingherit. Vorbttorul a por. care incearca so faca jocul exploata- nelor, pregat'rea deschideri' cursurilor s'a
lifere.
Adochiel Gheorghe, frun- cerut pedeapsa cea mal aspra pentru ban- torilor alungati dela putere at al color mai cut la repezeelä un label al agitatorilor, Impacata... Intencha a fast buna...
Lacätusul tmperta-
proclucthe, Wand cuvántul, s infle- dirli din boxa. sângerosi vräpme$i al orenfrli
tas In acestor shrgol v5nduci hmpe- Patti americani el engtezi,atâtatorl la un
rat crimele In cuvántul'säu, tov. Georgescu Gheor-
ria;!eth:or americani si angled, care au ghe a vorbit despre dragostea el stima cu nou mäcel mondial.
Ee pot tmpaca cu gandul cri au apus pen-, cane aunt inconjurati de catre masse in-
tru vec:e
vremurile cánd adunau avert din
sángae poporulul nostru.
Toti vorbltoril au cerut intr'un singar
glneríl el tehincienit c:nstiti, despre mun- glas pedeapsa cea mai aspra pentru grupul
Presa progresista din strainatate
audesrea si
prooesul dela Pioeett, a spus toy. Ado- ca Ion harn!cä $i plinä de abnegarle puso de spioni el sabotori. despre opera de constructie pa$nica a poporutui nostru
PARIS 11 ( Agerpres).
Urá neiertätoare împotriva trädätorilor de tard gres iota
Revista pro-
Démocratie Nouvelle' publica in
Subliniind griJa partidulul et a guver-
nuluf pentru oamenit munctl din IRepublica
LONDRA 11 ( Agerpres). Intr'un arti-
col intltulat Constructia in Romania ", re-
ultimul sao numar numeroase stiri In vista engleza World News and Views"
noastra populara, Démocratie Nouvelle"
Eri, In cadrul unta mare meeting, mun- $l vánzatorilor de tara, au cerut salt nu este proa mare. Noi cerem sä 11 se legatura cu succesele clohándite de neme- preztnta cititorilor sat cáteva din =rile
uzlnel spunti cuvántul. dea pedeapsa cea mal grea. riti mundi din Republica Populara Ro- serie cà statul democratiel populare tri- constructli ale socialismului din R.P.R.:
citorit, inginerii $1 functionarit Vigilenta poporulut, a spus toy.
Teleajen" $1 al Rafinàrlel nr. 3 au Infle- I1 cunoaatem cu tolti, pe fostul di- mana in opera de construire a socialismu- mite In stetlu-rile balneoclimaterice un Canalul Dunàre-Marea Neagra, Hidrocen-
Si-laghi loan, 1 -a impiedicat pe acesta han
rat cu Indignare actiunile criminale ale rector general Chrtstodulo Atanas!e a
diti vánduti imperialismulul sit-ei puna in lua. Sub titlut Bucure$ti port la Dunure ", numar tat mai mare de oame-rl al munch trala V. I. Lenin ", Combinatul ,Casa
grupulut de spioni el sabotori din industria spus toy. Maracu Vasile. Crimele pentru revista relateaza despre planurile de e1 copi pentru a -si petrece vacanta in ScántelI" etc. In articol se sublaniazo ca
aplicare planurüe criminate. Ei trebue sa
petrolifera al caror proces s'a Judecat la care trebue sa ràspunda azt in fata po- primeasca o astfel de pedeapsa incát ea gnandtoasa opera de constructie can tara
transformare a Capltalel tarli noastre case de odihna ". Revista serie ca in cursul noasträ deschide poporulul roman not
Ploe$tl. porulul stint ine:ele unufa al acelulae Ian(,
sA constltne.un averttsment pentru toll cet
Unii dintre acuzati aunt bine cunoscuti care -I leagi stráns de stapánii lui de eri care s'ar mat incumeta sà le cake pe urme. Intr'un ora$ portuar. Revista descree anului 1952, paste 300.000 de salariati perspective de progres economic el cul-
muncitorilor dela Raftnaria nr. 3. Acuzatul el de azi, de duSmanis nostri dfntotdeauna $I sa ta amante domnit imperialieti, cà in lucrarne urlaee care se vor Infaptui pentru si-eu petrecut concediul In statfuntletural.
Christodulo Atanasie, fost director gene- lmper!alfstil americani. In 1933, cánd tara noasträ nu -eats st nu va f: nicfodatä transformarea oraeudal Bucuresti intr'o balneo-cllmaterice el au beneficiat de tra -
Autor-ul articolului se ocupa In mod spe-
ral al socletàtli petrolifere Romano- Ameri- noun n'. se corra sa strángem cureaua, ticà toc cie spioni *1 sabotori. Poporul muncitor capitala demna de epoca construtril socla- tamente medicale. Acest numar este cu cial de hotàririle Comftetulul Central al
cana, R exp'.oatat in trecut cu cruzime pe
losul de Chrtstodulo a eerut ajutorul jan- este necrutätor fats de oricine incearca sa
fnuncitorlt raftnarici, tar dupa 23 August darmilor ca sä Inàbuse lupta muieitoellor lismulul. In curánd serie revista se 60.000 mai mare decát In 1951. Anul P.M.R, el ale Cons!liului de Mintstrf al
se puna deacurmeziebl drumului sat spre
1944, a sabotai cu cet mai nerueinat cl- care -et cereau dreptul la viata. Dupa 23 social ism. vor deschide primele lucrad de construc- acesta vor ft trimiei In statfuntle balneare R.P.R. cu privire la constructia el recon-
nlsm eforturile for patriottce de a da
August el a ramas aceeaal sluga cred`.n In inchelerea meetingulut a fost adoptatàtie. De pa acorar colective de arhitecti el un numar el mal mare de salariati, structia oraselor, la plant!' general de re-
patriei mat mult petrol. ctoasa in slujba lmperlalletilor, din oral o motiune in care muncitorü, inginerit at ingineri studlaza et elaboreaza protecte Revista mal publica o stiro In legàturä constructie socialista a oraeului Bucurestt
functionarii 151 exprima hotarirea de a -el priv!nd reconstructia oraeulu; Bucureeti.
Meetingul a fest deschis de preeedintele nul carora a cautat permanent sa submI- sport vigilenta, de a munct cu st mai mull cu comemorarea a 100 de ant dala moartea el la construirea metroulut In oraeul Bucu-
comttetulul de Intreprtndere. Dupa citirea neze eforturile noastre de a reface raft- elan pentru a da mai mutt petrol pentru Until din aceste colectivo lucreazä in pre- lui Nicolae Bälcescu. Revista deserte restt, sublinlind amproarea uriaea a aces -
actului de acuzare, numeroet muncitori, !Aria el de a produce mal mult petrol. patrie, pentru intarirea capac!tatit el de zent la elahorarea planurilor viltorului hogata activitate revolutionara a lut tor lucrari, care vor transforma Capitala
plait de urn sfánta Impotriva tradätorilor Pentru astfel de napárcl nido pedeapsa apurare. centru universitar din Bueureeti 51 al Nicolae Balcescu, precum St uriase sa petriel noastre Intr'un mtnunat oras so-
Universltätl, C. I. Parhon ". muna pe tärám social et stiinthfie. cialist.
La schela Bdicoi
PLOESTI, (dela corespondentul nostru). unelte ale imperialistilor americani et en-
In dupa amtaza zilet de ieri, sute de mun- grezi care ne-au pradat tara, au urmarlt
sublinlind necesttatea Intoriril necontenite
a vigilante! revolutionare. 1vlicare grevistá Pentru pace,
citori, inginerf ei tehnicienl dela schela ca prin actiunile for criminate sà se puna
Nicol s'au adunai dupa terminarea lu- deacurmezi.ul luptei milloanelor de oa
In Inchelerea meettngulul, colectivul
srhelef Bàicol a adresat o telegrama Tri - in Italia independenta unitatea Germjartiei
crulut in sala de festivatitt de curánd con - mcni ai munch din tare noastra pentru so-
bunalului din Pioe.eti, prin care se cere
sa se aplice cea mal aspra pedeapsa spin - ROMA 11 (Agerpres). Dupä corn re- BERLIN 11 ( Agerpres). Dupu corn re- La conferinto a fost constitult un coml-
strulta, in cadrul unol mare meeting, pen cialtsm, pentru un vfitor fericrt. Not, pe nilor $1 sabo'.orflor pu$1 in sluiba imperia- lateaza ziarul Unita ", la 9 Februarie a lateaza presa democrats germana, la con - tet de actiune pentru pace, unitate $1 tn-
tru a Infiera acttunile criminale ale gru trolietia cerem api carex celei mat d.rastice lis:ilor americani st eng:ezi. avut toc o greva de 12 ore a functionari- fcrinta pentru unitate, pace el indepen- dependentà. Participanttt la confertnta au
pului de spioni si sabotori judecatl In pro dep-se bande! des Poni
p s t sabotori", Me°_tinguri asemànatoare au mat avut tor el muncitortlor din transporturile locale denta, care a avut hoc la Mannheim, au par - adoptat o rezolutie In care se sublintaza
ceste dele Piccett. Numerosi alti muncitori $1 tehnicteni toc la acheta petrolifera Berca, la schela din intreaga Italic. Grevistil au cerut ma- t!cIpat delegati reprezentánd 25.000 de ce- ca pacea poate fi obtinuta numai pe calea
care au luat cuvántul au Inflame ea el Urlati, la uttna .,Sovrom- ut11aJ petrolifer" Jorarea sporulut de scumpete la salarit. tatenl can regtunea Mannheim. Confer!nta tratativelor, prin inche!erea until tratat de
Banditti din boxa acuzatilor a spus a examinat màsurile ce pot ft tua :e pentru pace co o Germanie unita, independentä ei
atahanovistul actiuntle ticäloase ale acestor banditi, Poiana CSmpina, etc.
Constanti-( Crottoru a impied!ca ratificarea tratatudui gene- democratA. Rezoltt'a cheamä pe tott ceta-
ROMA 11 (Agerpres). Ziarul Units" ral" militarist el pentru Incheierea tratatu- tenti din trgtunca Mannheim sa se uneascä
relateaza ca societatea metalurgica Ma- lut de pace sl asigurarea unitätil Ger- In vederea lupptel comune Impotriva prega-
gona d'Italia" clin Piombino (provincta mantel. tirilor de ràzbol.
Schimb de experientá între gospodáriile colective In Edítura pentru llteraturà politica Livorno) a anuntat concedieren a 500 din
cc! 2.400 de muncitori, reducerea sàptA-
din raionul Bârlad a apàrut : mánli de Macau dela 48 de ore la 24 de one
erinchiderea a doua sectii. Reprezentantit Greve in Germania occidentalá
jumätate. Cultivaren legumelor in mod ra- C H I V U STOICA: Eroicele Federatlei muncitorilor din lndustria me-
BARLAD (dela corespondentul nostru) talurgicä si de prelucrare e metalelor au
Din initlativa Comitetului raio :tal de par tional a adus un venit de 14,240 lei. La lupte ale muncitorilor declarat cA oamenit munch' rasping aceste
BONN 11 (Agerpres). A.D.N.
La 9 Februarie 6.000 de muncitori tex
sporirea salarillor, dei conducerea
dicalà de dreapta a propos amánarea gra-
sin -
lid $1 a Comitetului executiv a) Sfatulul impartirea veniturilor, monca colectIvietl- cefers$ti petro110i mäsuri. La 9 Februarie muncitorii au de- tilietl din orasul Gronau (in apropierca vel el re:uarea tratativelor cu patronif.
popular raional Bárlad a avut loc zfle:e lor a fast bine ràsplatita. Colectivistul Ste- claret o greva de protest de 24 de ore.
t'e`ute un schimb de experiencä la care fan Munteanu, lmpreuna cu membri at fa- din 1833 frontierel olandeze) au declarat greva ce-
rand morirea salarillor in raport cu costui *
cadrete de conducere din milial lut. a lucrat 900 zile- munca, pentru
24 participar
g darti colective din raionul care a primat 3105 kg. grau,
1896 kg. po- 148 pag. 1 leu datü. Aproape toate fabricile de textile DÜSSELDORF 11 (Agerpres).
din acest centre industrial din landul Re- tia France Presse anunta cä 17.100 mun-
Agen -
nadad. Schlmhul de experienca s'a orga- rumb, 225 kg. floarea soarelul, 903 kg.
nizat la gospodària colectiva 8 Mal" din varzà, 325 litri vin, precum et 1.000 lel. Procesul unui grup nania de Nord- Westfalia ei -au lntrerupt citori textilistl din centrele textile Nord
activitatea.
comuna Cotoroaia, gospodarfe fruntaeä pe
raion,
Apol au luit cuv intul oaspett, care STIR! SPORTIVE de sabotori horn, Dorghorst $i Gronau din Germania
in unele uzine muncitorlf olandezi s'au occidentals au declarat greva ceránd
au vorbit despre experience din gos- in R. D. Germano aläturat gravel tovaräetlor for germant. In sporirea salarillor In raport cu costui
Cu acest prllcj, preeedinte)e, brigadier poduriile for colective, aratánd totodata ce Mtercuri au luat sfársit campionatele fata portllor fabricilor de textile din Gro- vtetii. Greva urmeaza sà se extindá In
rill de camp, brigadierul zootehnic Si so- au inva;at cu ocazia acestul sch!mb de de patinai viteza ale R. P. R. care s'au BERLIN 11 (Agerpres). TASS trans- nau au fost postale pichets de grevieti. intregul teritoriu al Germaniei occidentale,
cot.torul ?costal gospodarii eu vorbit experientà. Presedintele gospodariel co- deaféeurat la Cluj. In ultimale doua die mite :
despre realtzärlle obttnute de catre colec- lective din Sárbi. tov. Stefan Codrean'r, de concurs. patinatorii nostri, in real pro - in aceeaai zt, 4400 de muncitorf dela deoarece $i muncitorii din alte regiuni
tivletll din Cotoroaia e! llpsurlle !vite to a aratat cá metolele de Itrcru pe care le -a Dupa cum anunta presa democratà din tret marl uzine textile din ora$ul Ahaus stint hotaritl sa recurgà la greva in cazul
gres, au realizat performante de valoare. Berlin, Potsdam a inceput un proces cánd revendicärile for nu vor fl satis-
aetivftatee
gospodariel. Tovarasul t3ercea aplicat brigadferul de camp la intretinerea Cu acest prileJ, au fast doborite recordu- public laimpotriva until grup de sabotori din Westfalia au declarat greva ceránd facute.
Pricop, presedintele gospodariei, a aratat cu:turilor le va folost la gospodárta colec- rile R.P.R. la probate de 1000, 3000 $1 care ei-au desfaeurat activitatea din 19.15
cat de mu :t a crescut gospodarie dela In- tivà din Sárbi. Tov. Ion Culitu, brigadier 5000 m. senloare el la proba de 1000 m. puna in Decembrie 1952 In localitatea
filalarea el si pano azi datorito sprijinulLil zootehnic din gospodaria colectiva din senior]. Klein- Machnow. In boxa acuzatllor se aflà
aat e partid ei de stat el muncii neobo
sate a
Caräpcestf, a crittcat conducerea gospo-
darle! din Cotoroala cä acorn, in perloada
* 10 criminal', in frunte cu sabotorul Will! Activitatea fascista din Germania occidental©
membrilor ei. Marti ei Miercuri parttclpantii la Tur- Stein. El sunt acuzati de a fi dus o acti-
Daca la inceput gospodaria a avut numai de gestatte a onor, nu s'a ingriJit sä dea neul international de sah al R.P.R. au vitate subverstvä la ordinale Imperlalistilor BERLIN 11 (Agerpres). TASS trans- strasse 10, la locutnta aventurierel Faust.
9 bat
51 5 vac], astazi are ferme zootehnice o hranà concentrato, aea cum se face in facet o excursie, vizitánd Oraeul Stalin ei americanl $t ale compliclior ]or din Ger- mite : Alai un oarecare Winfrled Maher, mem-
tare cuprind 485 of, 26 pore!, precum gospodorla colectiva din Càräpceeti Inca statiunile din Valea Prahovei. mania occidentalà, In scopul de a zàdärntct Ziarul Vorw3rts" publica o ;5tire in bru In Uniunea trneretutul german",
II 55 cal $1 hot de munch. Din vánzarea din luna Ianuarle. Astazl dupa amiaza, incepánd data ore!e construlrea bazelor soclalismulut In R. D. care arata cà deal organtzatia fascista te- conduce un mare fisier al agentilor orga-
Produaelor
17, se va desfasura a 11 -a runts a tur- rorlsta Unlunea tineretului german" a nizatiel, In %ederea viitoerelor opera
animale gospodaria a realizat Rand pe ráad, numerosi participant! au neului, care cuprtnde urmstoarele partite: Germano. Post ttuni" teroriete, agenti! recrutai de aceasta
tnterzisä in landul Hessen, eceasta
38.282 lei A. O'Iielly A. Tolus, O. Barda I. Boles
vena cepe ccontrihult la ma )oat cuvántul, facánd proponevi pretfoase Instructia e stabllit cä banda lui Ste!n a organizatie surit tnstuiti in casa unui mare
continua totusi sä desfasoane o intensa
atra foidului de baza al gospodàrtei pentru imbunatatirea metudeior de muncä. layski, H. Golombek M. Filip, L. Szaho sabotai !agile R. D. Germane $1 hotorirtle ectivitate la Frankfurt pe Mean. Membril industrial situata la Windersberg, in apro-
a veniturilor colectivieti)or.
SI
Participant!! au aratat ca astfel de schim- B. Shwa, B. Spaskt E. Reacher, Smis- acestel urgantzatll fasciste primesc in- piore de Bad Homburg.
lev -G. Ì3arcza, V. Clocáltea St. Szabo. guvernulul Republtcil. structiuni dela seil' sectiel de presa" a Potrivft relatarilor agontiei vestger-
prlrt aplicarea rtetodelor agrotehn!ce burl de experiencä contribue to popularl- Z. Miley G. Stoltz, T. Petros!an J. &al- conducerii federale a ,Uniunil tineretu- mane D.M.T., un reprezentant al guvernu-
$au obtinut caio 1612 kg, grati la hectar, zara $1 extinderea metode:or de muncä tar, M. Rádulescu O. Trolanescu. lui german", Gerhard Bischof, care let are lut Adenauer a declara -t recent co Bonnul
120o kg porumb, 13.400 kg cea pä la inaintate, la scoaterea la !veleta a lipsu- reeedinta pe Mainzer Landstrasse 376. nu are niciun interes sa dizolve organiza-
da. in tamp
ce taranti muncitori Cu gus- rtior $1 la lichidarea tor, la intärtrea si Se intensificó teroarea Cei mai apropiati complici al lui Gerhard tta fascists ,Unite-ea tineretului german".
Bischof sunt asa numitul eef al serviclului In ajunul Anului Nou, mínistrul justittei
ärit Individuale au obtinut alla pe Inflorirea gospodarillor colective. Un nou dispensar fascista in S. U. A. de sphonaj al Uniunii tineretulul ger- dela Bonn, Deter, a adresat acestet erga-
de întreprindere WASHINGTON 11 (Agerpres). TASS man" Carl -Heinz Brunn st faimoesa prin - nizatii fasciste o telegrama de salut cu
cipesa von Reis zur Lippe. O alta oncin l urmätorul cuprins : VA donese succese
transmite : a organizatfei teroriste Untunea tinere- In activitatea voestro din anul %alto% Al
PE URIaLE MATERIALELOR PUBLICATE IN SCANTEIA" PETRO$ANI (dela corespondentul no- Curten Suprema a Statelor Unite a con- tulut german" Ie1 are sediul In Jultus- vostru devotat, dr. Deler".
stru). Pe lángà cele 16 dispensare de in- formal sentlntele de condamnare la moarte
treprindere infttntate in cadrul exploatarl-
,,Mai mull spirit gospodáresc la uzinele Steabul Rep"
pronuntate Impotriva a 4 negri din statul
1or de cArbuni din Vales Jiulut, in anti Carolina de Nord. Mesta victime ale te-
In urma articolulul Mai mutt spirit cut la lmhunat.atirea agitatiel vizuale in regimului democrat popular, a feast deschis rorii rasaste din Statele Unite Clyde Guvernul belgian aloca sume infime
podäreec la uzlnele Steagul cadrul sectorului.
Rosu",
klat In ztarul ,Scánteta" Nr. 2525. Co-
pu-
Deasemenca, s'a hotarlt efectuarea con-
zllele tractile un nou dispensar pentru mun- Brown, Raleigh Speller, Lloyd Ray Da- pentru lichidarea urmarilor inundatiei
mitetul
tra:ulul la desenele secttet 901 pentru citorii uzlnel electrtee can Vulcan. niels et Beanie Daniels au fost condom-
a irimtsde partid al uzine! Steagul Roeu" a se elimina unele grelell care ingreu- La acest dispensar, doctorul Gheorghe nati la moarte sub acuzatia falsa de viol BRUXELLES 11 (Agerpres). Opiada comunlst a propus parlamentulut sa aaoce
ziarului o scrisoare in care eratä 905 se Drama controleazä cu regularitate starea publica progresista din Bolgia protesteaza pentru primele masura 200 milioane de
ca, tmpreuná
cu biroul organizatiei de neazà prelucrarea utllajulul ; sectia sau asasinat. In recursul adresat Curti! cu hotarire impotriva faptului ca protectul
fabricti de rulmenti si cu direc- va
Uuneaa fahricil
IngriJi de ver'ficarea'nelelor ei rotator sa atalit muncitorilor el ingriJeete in mod Supreme, acuzatii au declarat ca depozi- franc!. Totodata, deputati] comunisti au
a anali-r.at problemcle ri- care stint ràmase pe terco ; se va organiza de dectzie privitor la alocarea de fonduri props ca aveste cheltueli sa fie sparite in
'mate In <^.rttcol. conetilncios pe bolnavi. title [acute la proces le -au Post smulse cu pentru lichldarea urmarilor lnundattei, primul rand prin reducerea cheltuelilor
Articolu) a tost dis- o vitrina de rebuturt, etc. arata scrisoa-
ba, 'J''nem sà mentionäm
Sunde s'au ntrasat argcánlcoencrete rea in Inchehere
Muncitorit uzinei electrice din Vulcan forca el cä printre Durati nu era niciun
cä articolul publicat au astfel un dispensar proprtu unde pot negru. Cu toate acestea Curtea Suprema a
prezentat parlamentului de cutre guvernul
belgian, prevede o sumo infima de 10 mi-
militare umflate paste masura. Coman-
dati dono bombardiere cu reactle mat pu-
mbrilor de partid in lupta pentru redu- constitute un aJutor pretfos in
monca
urma tratamente, primind totodata, la respins recursul acestor conclamnati nevi-
lloane de franc! belgieni. Ziarul Drapeautin au spus deputatli comunisti et veti
Zre a procentului mare de rehuturi SI Pad- noastra Si a Intregulut coleetiv de muncä Rouge" califica aceastä suma drept ridf- area peste 300 de m'lioane de franc!, pen -
" regim sever de economti. S'a tre- din fabrica de rulmentl". devote, medicamentele necesaae. novati. cola at relateaza ca grupul parlamentar tra lupia Impotriva urmarilor inundatiel "r

www.dacoromanica.ro
Pag. 9 SC1iNTEIA
Cuvântarea Jul Mao Tze-dun
Despre lupta de clash In lärile de democratie populará exprímá sentimentele
Corlstrulrea socialismulul 1n tarde de Lupta de clasá In
democratie populará din Europa se 1nfáp- tértle de democratle
tueSte In conditiile unes lupte de class tot populará nu se limi-
ALEXEI CEPICKA
lnvató cá mica hur-
ghezie, cea orásenea-
scó Si cea s&teasc&,
economic Si ideologic. In aceautá luptá a
fost realizaté unitatea claret muncitoare,
care a cucerlt da partea sa majoritatea po-
întregíí populatíí a Chinei
mai ascutite. teazá, tnsó, numat la membru al Prezidiului Comitetulul genereazá din sânu] porului, Si a triumfat regimul de demo- UN ARTICOL DIN ZIARUL JENMINJIBAO"
Central al Partidului Comuntst et. In flecare zi, In crap populará.
Lean Si Stalin ne Invaté cá trecerea Incercarl:e reactiunia
Cehoslovac fiecare ceas capita- PEKIN 11 ( Agerpres). CHINA national
dela capitalism le socialism nu se poate de a cuceri din nou
list' sl mtct capataltstt,
Fa.ptul cá statele do democratie populará
merg spre socialism nu izolat, ci In lagá- NOUA transmite : sultativ!tepolit c popu ar, C rtlfului cs,
desfá$ura lin, fára o Inversunata luptó de puterea, de a restaura adoptat Yn unan'.mitate o hotórelr`arlal a
class, cä socialism' se realizeazá numai capttálismul. sí aceste elemente ca- rul unit al statelor lubitoare de pace. spri- Ztarui ,,.IenminJibao" consacra articolul
Nationaltzánd marea Industrie, bánctle, pltallste lau toate mäsurile ca s&-sa apere jinindu -se pe tanta Union!! Sovietica, este salt de fond din 10 Februarie cuvántáril gerilor p ntruiradunárile re vdera
árt.
pe cales luptet de Glasé. Dezvoltánd invá-
tätura despre dictatura proletaratului ca lichidând .proprletatea funci.arä mosierea- existenta. Aceastá rezistentá poate fi In- hotäritor In lupia aspra dusá Impotriva rostite de presedintele ]'Mao Tze-dan la cea o ulartpde toate radele iprezentanttl
Instrument al construiril societati! socia - sea, statele de democratie populará au frán'á numai printr'o invcrsunat& lupta de dusmanflor dhnäuntru si dinafaré. de a 4 -a seslune a Com:tetului national al ñarpea reprezentan lor populñtnl Adur
liste, Lenin e arátat inca In 1919 cá dic- lipsit pe capitalisti si mosieri de baza lor clasé. I:ntrucât táránimea munc`.toare n'a Trebue sá subliniem in mod deosehlt Canstitu'.ui eonsultativ politic popular, ca-
tatura proletariatttlui este continuarea economic& Dar in tárite de democratie foot Inca atrasa in intregime de partea pro- urlala important& a ajutoralui economic racterizând-o drept o declaratie solemn, treaga China, in scopul realizári, Cep 1
clepllne clemocratii. Aceasta masuró 11 tn-
luptet de clasá a proletarlatului in forme populara mai exista inca rám&Site de ex- ductiei agricole colectíve, intrucât o parte acordat de Uniunea Sovlet'.ca tuturor tari- care exprímá sentimentele intregil popu- pr-'it$finmá gt?1 t11 popor al
p:oatatori, cärora le-au fost luate intre- din ea sováe, apérá productia privata, due- lor de democratic populará. A suferit un latii a Chinei ".
noi.
Victoria istoricá a Armatel Sovietice prinderíle, fc6ti banchert si moSleri, fosti manul de clasa cauta s'o atraga de par- esce total hlocada economica cu ajutorul Recenta sestune a Com.itetului national co dh sä pai
Aceasta va intárt Yntr'o mésurá a u4a'1
asupra fascismului hitlerist e Post candt- t:onart, ierarhia angrosisti,
mart com..rcianti militari reac- tea sa. cáreia imperialisti sperau sá sagrure al Consiliulut consultativ politic popular,
btsericeascá, functiona- Chiar dela inceputul existentei térilor orândutrea no,strá de stat Si va contrisuA
tia hotáritoare a form&ril tarilor de demo t &rile care au terminat tifi dominatia capt- serie ziarul, a avut 1cc in alum]] celai de la creSterea entuziasmtiluf revolutíonar
crajie populará. Sprijiiul frótese al putér- rime reactaonará. Exista cea mal cruntá de democratic populara ciasa muncitoare talismului. Taríle lagarului socialist au a troia aniversari a semnárii Tratatulul
chiaburimea. Toate ili dadea somata ca imbue só atraga de In munä ai poporului. Lupia im
race! Uniuni Sovietice a salvat aceste clasá exp'.oatatoare
waste elemente dusmane constitue medial partea sa táranimea muncitoare, ca allai
realizat o strânsó legatura din punct de chino-sovietic de prieten'.e, al'antá sa asis- birocratismului, a metod( cle contñdt`a
51

taxi ele r&zbot civil Sf de grozáville unes pe care se sprijina imperialisttl din Occi- sigur Sl trainic. Reforma agrara, infap- vedere ecortómtc $l au organazat colabora- tenta mutuala. In raportul politic al vice - a incálcá ti legator $1 discipline' va
Intervontli strai-le. Inca continuarea, In dent in activitatea lor de submínare .c1usá tuita pe scarä larga in taríle de democrazie rea economica SI ajutorul reciproc. La pre.edintelui Chu En -lai Si In cuvântárile lt.dabaze.e éntru t ^ea aleQerilor
forme noi, a luptel de clec& In ccadi'thle impotriva tártlor de democratie populara. populará, si politica Justa a partidelor co- haza acestet colaborara eta dorinta sinter& aerate care vor Yncepe Intr'un viltor
dictaturii proletariatului, asa cum a arátst de a se ajuta reclproc si de a obtine un altor membri at Gavernului Central Popu- ee
oars.
Lenin, este proprie tuturor tarilor de da- impartalistti cauta sá sprijlne, s& incu- muniste si muncitoresth in domeníul agri- avant economic general. in realitate, dupes lar s'a subl!niat cá realizérile obtinute de ptat.
mocratie populará. lmpotrivirea exp'oata- rajeze In fel Si chip impotrivirea tuturor catarrh, bazatá, pe de o parte, pe spri- cum arata tovaräsul Stalin. a rezultat nu China in refacerea economica rapida St in In inchetere, ziarul serie: In toste eta,
toralor capäta forme variate. se manifestó actor e:emente dusmane. Ei trimit in Jinul'Sh convingerea tar-anima muncitoare, suerumarea, ci intárhrea noli píete mon- trecerea la o larga constructie economica, pese munti noastre trebue
In viata polittcá Sí economicé, pe frontal aceste tari sptonf, asasini S1 terorls'i, pen- lar pe de alta parte po Ingrádirea s1 eli- diale. sunt indisolubtl legate de ajutorul sinter, cu ho`órire marea chamare a
Ideologic. tru ca prtntr o activitate de subminare sá mina rea ele men telor capitaliste, au creat Aceste cáteva particularitatl In dezvol- p intelul
Ingreuneze mersul oamenalor munc'i Ina- condithh favorabile pentru ca Want' mun- tarea luptei de etas& nu In_eamná, insé, dezinteresat s1 fr&tesc al marii Uniuni So- Mao Tze -dan. Prooedánd astfel,
van a,
late spre victoria final&. Scopul crimina- citori sá fie legati prin legaturi trainice cá oamenii munch din tarale de democratic vietice. Urlasele sartina ale constructiei punte victoria tn lupta impotriva
E$ecul planurilor Illor-sabotori este in primal rand activt- Si intereso comune cu clasa muncitoano. populará pot sá evite ascutirea luptei de economice care stan In fata noastrá cer sá unii americane Si pentru aJutorateaagrari,
contra- revolut'onare tatea de subminare in domeniul economic, Cresterea mlScárih cooperaQLste la sate con- clasá in ,perioada trecerii dela capitalism Invátám In toste domeniile dela Uniunea ree!, precum 51 in toate domeniile 5
In productia lndustrlalá SI agricola. Ei or- stitue o dovadá vie a faptului cá si alci la socialism. Crearea noti orânduiri sociale
ale reactiunii internationale ganizeazá spionajul, acte de sabotai in Ympotrhvirea elementelor exploatatoare nu este pasiht.la fárá lichidarea total& a Sovietica. structiei noastre nationale. cda-
uzine, fabrici, la cane ferate, la sate, este lichidatá in decursul luptei de c]asá, claselor exploatatoare In general. Clasele
Dupa eliberarea tarilor din Europa Cen- rocurg la incendieri, intimidare $t asasi- cá In prezent in toate tarile de democratie exploatatoare nu pot fl lichidate Intro sin
trale Si de Sud -Est de catre eroica Armata nate, incearcä s3 aciucá prejudtcil cat mal populará ldeea marli productif agricole, a gura noapte, acest prooes cuprinde o in-
Sovietica, clasele exploatatoare, sprijinin- marl economie! SI sá impiedice astfel area- lucraríi in comun a pamântulul ish face treaga perioada istoricá. Lenin seria : Inmânarea ordinului Lenin" lui Zdenek Neledly
du-se pe propriile lor parade politice. au rea hazel economice a socletátil noi, so- neincetat drum in ctuda impotrav'rll in- ,Dcsffintarea claselor va fi rezultatul unel
Incercat sá impledice crearea unei noi cialiste, sa turbure viata pasnicó a oame- dârjito a chtaburlmii. lupte de class indelungate, anevoloase, in-
orânduiri sociale in aceste tart. Cu aauto- nilor munch!. Tarlle de democrazie papilla/a, ftínd PRAGA 11 (Agerpres). TASS trans- tul cu prhvtre la decorares sa cu ordi:tui
rut acostar partide ele au sperat sa zádár- dârjite, care dupá doborirea puterii capi - mite : Lenin" de catre Prezid.ul Sov!etului
Dar zadarnico sunt Incercárile dusmanf- state tinere, n'au avut un numár suficient trlulut. dupá distrurerea statulul burghez, La 10 Februarle, ambasadorul extraor- prenn al U.R.S.S. Totodató arnbasadorul Su.
niceascé transformártele democratice, sá ]or de a impiedlca constructia socialista de spechaliSti din rândurile muncitorilor dupes instaurarea dictaturil proletarlatuluh
mentina rándueltle capitaliste. Reprezen- pasnicá. Zdrobind impotrhvhrea turbaté a si tóranilor muncltori, necesari pentru con- dinar al U.R.S.S. In Cehoslovacla, Bogo- Bogomolov 1-a comuntcat
tantil partidelor burgheze au Céutat prin clusmani.lor de clasá, oamenli muncii din ducerea statulut at a economie! Deaceea nu dispare (cum ili Inchipue reprezentantii molov, la vizitat pe presedintele Acade- lut Zdenek
manifestärile ]or demagogice dela tribuna toate térile de democratic populara tnde- a fost necesar do a folosi vechc~a tntelec- vulgar! al vechlulut socialism si al vechti miei de stante a Republhcil Cehosiovace, Nejedly CI Unlversttatea de Stat din M.
parlamentelor sá semen neincredere in plineso $í depa.sese cu succes planurile tualitate atât In adm(nf,stratia de stat, cat social- democratil), ci 1st modifica doar Zdsnek Nejedly, si 1-a remis d(octlmen- cova i-a conferit tttlul de profesor onorlfi,a
fortele clasei muncitoare, neincredere fata economice Si merg term spre o viata tn- St in toate sectoarele economiel nationale, formale, devenind In multe privante st mal
de partidele comuniste. fata de Uniunea staritá s1 ferícitá. Inversunatá ".
de a o atrage de.partea sa st de a reeduca In aceasta perioadá clasa muncltoare
Sovietica. In partidele necomuniste burghe- pe tott specialisti' c!nsthtl. Folosirea spe-
zia a concentrai pe lacheii capitalismulul
Si fascismului. pe trádátorii poporulut, pe Ascutirea luptet ciali$thlor echi sub conducenea st contro-
tut clasei muncitoare era insott`.a de o
duce o lupta politica, economica si ldeolo-
gita, dar o duce de data aceasta cu aju- Incheierea Iucrárilor celei de a 7-a sesiuni
torul unor metode noi, al liner forme noi
care i-a ferit de pedeapsa dreapta, clerul
reacttonar. In toate táríle de democrazie pe frontul ideologic serle de greutath, Intrucât nu toti specta-
Itst'1 care In trecut au slujtt hurghezlei au Si cu ajutorul organelor puteril de stat. a Adunárii Populare a R. P. Bulgaria
populará, organIzand re zistenta impotriva O Inversunata luptá de clasá se desfá- fost gata sá munceascá cinstit si conathln- SOFIA 11 (Agerpres). ATB transmite : aven foc pe circumseriptil electorate s] nd
noului regim, burghezla s'a sprijinit pe soaré Si pe frontul ideologic. cios in folosul tarít.or do democratic papa- Mai sus vigilenta revolucionará!
social- democratit de dreapta. slugi iner- Chiar deasemenea
din prime'.e zile de dupá ellberarea Lora $l sá transmita experienta ]or oame-
La 10 Februarie si-a inchetat lucrari:e pe colegti electorate cam era in trecut. In It

Experienta luptet de classi a oamentlor a R.de


cate ale capitalismului Si trádátori al in- de catre cea a 7-a ses'une a Adunarli Populare f!ecare clrcumscriptie electoral& va can.
tereselor clase! muncitoare.
Armata Sovietica de sub jugul nllor munch'. La diferhtele procese, in spe- P. Bulgaria. dicta o singura persoaná.
hitlerist a anal serti de tar! din Europa cial la procesul centrului cornplotist anti- munti! din Uniunea Sovietica, ca si desfa- Adunarea Popularé a votat legea stabl- Adunarea Popularé a ales apol pe
Nu exista tara de democrazie populara Centrala si de Sud -Est, burghezia, care statal in frunte cu Slansky, s'a stabilht cá Surarea lupte' de clasá in tarale de demo- litáthl bratelor de muncá In intreprtnderl
In care actiunhle criminale ale partidelor Inca Cu mutt inatnte de inceputul celui tocmai fot.osind po acc$ti yacht spec1a115tI- cratie populara confirma in intregime teza sl hnstitutii, Yntocmlté in conformitate cu Dania' Gheorghiev Zaprianov ca prim
politice burgheze sá nu se ft infáptutt sub de al dotlea räzbol mondial vindea intere- sabotori. burghezia rasturnató indrepta lo- potrivit carena lupia de clasá in perioada Codul Muncii. procuror al republictl. Au fost alert lease.
conducerea agresortlor imperialist' st a in- seta nationale ale propriei tari când fas- vitura in insást inima tarilor de demo- trecerht dela caapitalism la socialism nu se menea cet 38 de membri al noului
stItut1Ilor tor diplomatico Si organe!or de castilor hitleriati. când imperialistilor ame- cratic populara $l desfa$ura o larga acti- A foot aprobata legea cu privire la ale- Tribunal Suprem, Nicola Docev Tvet-
stinge, nu slâbe te, cl, dimpotrivá, se in- garlic pentru Adunarea Populará, care
reprezentare. Numal prezenta trupelor so- ricano- englezi, a cáutat sá coco:oseascá vitate de subminare. tensificó St so astute. Clasele .exploata- democrattzeazá St mai mutt sistemul ale- covschi a fest ales presedinte al Trlbuna-
viatica in prima perhoadá de existenta a acest fapt, sá inaele massele, raspândind intárirea regimului de democratic popu- toare st complicit lor, sprijinite $1 inspirate gerilor pentru organul suprem al puterli lulut Suprem.
tarilor de democratie populara a imple- leoni false cu privire la pacea intre clase. lará, desfésurarea cu succes a construcziel de imperialisti! din Occident, nu l'au im- de stat. Potrivit noii legt electorate, alege- Cu accosta sesnea
lu Achmarll Populate
dícat burghezla sá deslántue, cu ajutorul Dupa infrangerea fascismului hitlerist, socíalismulu', care arata in mod concret pacat au gandul cá térile de democratic rile de deputati in Adunarea Populara var 11-a Incheiat lucrérile.
interventhei armate stráine, un sângeros burghezia din tärile de democratic popu- marea aorta a idehlor marxist-leniniste, populará au pásit pe cales dezvoltarii de-
razix)i civil si s& incerte sá restaureze prin lará a incercat sá sustiná Cä tot), fárá ex- exercité o influenta uriasá In cee.ace prh- mocratice sl socialiste libere. Activitatea
violentó sl impotrlva vointel Si intereselor ceptte, adita at exploatatorti $i vlctimele vesto reeducarea vechil intelectualitátt, contrarevoluthonara, vrajmasa Si terorista
poporulut dominatia capltalulul. for eel exploatatt, au suferit sub jugul cáreía statut de democratie populara i,a a dusmanllor socialismului In tarale 'de
Se stie cum s'au terminat incercárile bur- fascismului hitlerist Si cá tot'. fora ex- creat posibil'tati tiara precedent pentru
gheziet de a organiza putch -uri antipopu- ceptie, au luptat impotriva acestul Jug aplicarea cunotçtintelor Si aptitudlnilor el.
democrazie populará confirmó In intregime
cunoscuta teza a tovarasulul Stalin: Nu
Mâravul atentat impotriva legafiei U.R.S.S.
lare in scopul acaparárli puterli. in toate fascist. Prin aceasta burghezla a vrut sá Totodatá, in Wile de democratic populara
t &rile de democrazie populará burghe- a bat a atentia oamenüor mundi dela far- se desfásoara pa scará larga pregátirea
s'a pomenit inca in (storie ca clasele mu-
ribunde sá paráseascé de bunavoie scena.
din Israel
zia a suferit in cele din armé un eses, tele interne ale neactiunit, sé -1 fata sá trite de special'$ti din rânduríle muncitortlor, Nu s'a pomenit inca in !storie ca burghe- TEL AVIV 11 (Agerpres). TASS I. G. Grisln, colaborator al legatiel. O
partidele necomuniste au fast curátite de cá burghezia era In cârdäsie cu banditti din ran durtle oamenilor munit. zia muribundá sá nu puna in Joe tot ce transmito : parte din cládtrea 'cataract a fost
trádátori, far poporul muncitor, sub con nazisti, tar apoi a incercat sá puns pe gru - Una dintre principalele forme ale lupfei '1-a mai ramas din fortele el pentru a -si La 9 Februe.rie elemente oriminale, sub trusa.
ducerea partidelor comuniste s1 munclto- niazul popoarelor jugul imperialismului de clasa in epoca dictaturii proletariatu- apara existenta... Mersul nostru inatnte, ochii binevoitort ai politiet, au sávârslt Trebue mentionat cá aceastá crimé m5r-
restt, sprijinindu -se pe ajutorul dezíntere- americano englez, sá fata sä s'e ulte su- lui este cultivarea unei discipline noi. ofensiva noastrá va reduce elementele ca- un act terorist indreptat impotriva lega- Sava a fost precedatá de o de$ántatá cam-
sat si infaptult pe starà largó al Uniunii ferintele, mizeria al expioatarea la care Lenin scr'a : Dare lupta de clasá in epoca pitaliste Si le va elimina, lar ele, clasele tie! sovíetice din Israel. In aceastá zt, la panic impotriva Unittnil Sovietice eu pat`
Sovietice, a pas't pe calea construiril so- burghezla ,.proprie" a supus clasa muncl- de trecere dela capitalism la socialism nu muribunde, se vor Impotrivi cu erice pret". orale 22,35, criminalii au fócut sá explo- ticiparea personalitatilor oficiale a'e
cialismu!ui. Ca tìrmare a acestet lupte, toane Si pe cement' mundi. Barghezia constá in a apara intereselo clasei munci- Forta crescândá a regimulut de demo- deze o bomba pe teritoriul legattet Israelulul, care au 'nst:gat fátis la actiuni
l'au intarat S1 dezvoltat statele de demo- Ins& n'a rousit sá Ynsele pe oamenil munch!. toare impotriva acelor mánunchlur', gru- tratto populara, succesele ohtinute In con U.R.S.S. In turma exploziel au foot ,ranite dusmanoase Impotriva Unlu-üt Sovhetice
cratie populara ca forma a dictaturil pro- Datoritá fermitátil St tartlet partidelor co- purl, páturi de muncitori care se crampo struitea socialismului, caro constitue o sotia mhnistruluh K. V. Ersov, sotia lut $h a mislunal diplomat'ce a U.R.S.S. in
letarlatului, chematá sá franga impotriva: muniste, care au stat in fruntea luptet Im- neazá cu Yncápatânare de tradítiile (de- con.tributie im.portanta la cauza intaririh A. P. Sásoev, colaborator al legaziet, si Israel,
rea olaselor exploatatoare rásturnate, sé' potriva asupritorilor httleristl, teoria prinderile) capitalismulul Si continua sá lagarului pachi si democratiei, provoacá
uneascá pe toti oameaa muncil in Jura] marxist-leninistä a luptei de clasá a de- príveascé Statul Sovietic ca mainte : a-1 ura de moarte si furia turbata atât a im-
proletariatului, eä inarmeze revolutia in venit o arma puternica a oamen:tor muncih da «lui. manca cat mai patina St cat mal porialistilor americanoenglezi, cat Si a
vederea luptet impotrlva uneltirilor rnâr- din toate Wale pe talea eliberáril de sub proastä, a smulge dela «el. ban' cat mal
save ale dusmanulut extern
mul.
imperialls- jugul exploatarli capitaliste.
Au esuat deasemenea Coate incercérile
multi".
ramasitelor claselor exploatatoare rastur-
nate ináuntrul tarilor de aomocratie popu-
lará Impotrivirea indârjita a reactiunll
Samavolnicia politiei belgiene
Educarea in spiritul anal discipline noi ROMA 11 (Agerpres). melle ltallene, locultorilor Belghe[, care au
Dupá aceastá Infrangere, burghezla, din dusmanulul strecurat in partidele comu- este o luptá pentru o atitudine socialista zdrohito $I a exploatatoritor nu se explicó Ziarul Unita" relateaza cá Maria Mad- avut de suferit de pe urma hnundatlel.
ordinal lmperfaliatilor americani, a arun- niste si muncitoresti de a abate aceste fata do muncá, fata de proprietatea de prin aceea cá aceste clase devin mai puter- dalena Rossi, presedinta Unlunii femeilor
cat pa frontul luptel de clasá rezervele et. partide, cu ajutorul vechil tearli diversio- stat, obsteasc&, o lupta irrupotriva rámósi- nice, ci prin faptul ca ele devin tot mai La sosirea la Bruxelles, Rossi a fest
Aceste rezerve au fost create de imperia- niste huhariniste Cu privire la integrarea te:or spiritului de proprietar particular, slabe. Dupa cum spuri tovaräaul Stalin. ital!ene, deputata din par-tea Partidului arestatá de politic, filnd eliberatd nurna1
list' inca in ansi dinaintea celui de al pasnicá a capitalismulith in socialism, dela impotriva egoismului de proprietar parti- cíasele muribunde ili sima ultimale zile Comuntst, a plecat In Belgia pentru a se In datoritá interventiei unui deputat belgian.
doilea rázbol mondial, precum Si In timpul rolul for conducátor in lupta de class. cular, etc. ale existentes lor sl deaceea opun o rezis- legatura cu aceastá ramavo snide, Uni-
inte:ege cu Uniunea femeilor belg!ene unea femelilor italiene a adresat guvcr
rázboiuiui SI dupá rázbot. Cépetenille lagá- Teoria buharinistá capitulardó despre stln- tenta prin toste puterile lor Si prin telate
rului imperialist ili dadeau seama inca gerea luptet de clasó in porioada dtctaturii no!Ins!munca de cultivare a anal discipline
constiente, partidul at statu] tole- mijloacele. Tocmal acum criminalhi impe- asupra ajutorulul pe care II. pot acorda fe- nulul belgian o telegrams de protest.
Cu molt inatnte de cel de al doilea razhoi pro!etariatului, teorie demascata sl zdro- seso ca arma princípala metoda de con- riali.ti in frunte cu imperlaliati1 amera
rnondial ce primeic!ie reprezint i pentru bits de tovarasul Stalin, a suferit un esce vingere. Trebue sá facem astfel ca ftecare cant, cane tind spre dominatia mondiali,
dominatia capitalismulul mondial partidele Si in tarale de democrazie populara. um al munch sá fie convins ca tiara o dis- deafásurând pregatirea anal nou mácel
comuniste, a caror forti a crescut Si creste O arma deocebit de perlculoasa a dus-
pe an ce trece. Toemai deaceen reactiuna manilor poporului au devenit nationa'tsmul ciplina constientó nu se poate construl so- mondial, incearcá sá sprijine prin toate
másuril.o impotrivEroe claselor exploata-
Povara mârsavului rAzboi dus in Vietnam
Imperialista, folosind tonte mijloacele Sl burghez at cosmopolitismul Istoria ne in cialismul. Atâta tamp cat fiecare om a] toare rásturnate. apasa greu asupra poporului francez
metodele, a introclus In partidele comuniste vat& cá burghezla recurge la nationalism munch' nu va fi ìnteles cá prin atitudinea
in conditole luptet de clasá care se
agenti ai el. spioni St trádátori, a caror pentru a abate atentia masselor Bela lupta neconsta'ncioasá fata de manca el aiuta
capata o foarte mare t.mportanta
acacute
sarciná era sá descompuná dinlauntru par - de clasá si pentru a foiosi miacarea mun- dusmanul de olasá, trehue sa ducem o
luptá perseverenta pentru o disciplina con- munca Ideologica a partidelor comuniste Rázhotul murdar pe care colonlaltstll O luna de rázli w din Vietnam rare'
tidele comuniste, sá submineze forca lor. citoreasca in propriile interesa. Asa a in- stientá. franceza cu sprijinul impertaltstilor ame- zintá costui a 12.000 stela.
Si muncitoresti, educarea membrilor de Haan', il duc impotriva eroicului popor
Astfel, imperlaostil au reusit sá creeze cercat sa procedeze burghezia s! in Virile partid Si a tuturor eamenilor manti in Cu banti care se cheltuesc intro singurl
inóuntrul partidelor comuniste agenturi ale de democrazie populará. spiritul marxL n :entnismului, In spiritul vtetnamez
rea a mil de
inseamná pentru Franta pierde-
taneri francezt sl nesfârsite lip- ora pentru razbotul din Vietnam, s'ar pu'
lor, care trehulau sá contribue la reinstau- Clasele exploatatoare fo:ceeca larg In Importanza de nepretuit unel inalte vigilante politice, al patriotis- sari pentru massele muncitoare. In echtmb tea asigura
rarea in táríle democrat- populare a puterli lupta anal mitten s1 Jumátate
ideologica cosmopolitismul
capitalului. Dar numai una dintre ateste co- oträvitá a imperialismului american. Cos - arma a ajutorului si experientei mului socialist, cultivarea di'agastei Si de- crtmtnalul razbol
aduce profituri ma- copti un litru de ¡apte zilntc.
lesane a cincia, In slujba imperla.11stllor niopolittsmul se manifesta, pe de o parta. U. R. S. S. votamentului fata de proprlul stat de de- xima:e magnatilor francezi
americanoenglezi mocratic populará, fata de basthonul pacai americani. cát sl color Cu costui unei zile de rázbot din Viet'
banda de spioni sl nail, 13.227.000 gaspodine ar putea tam'
asasini titoistt a reuslt sá duca pana la in sádirea In masse a neincrederei In Por- Experienta Untunii Sovietice, unde au Si securhtatih popoarelor, cal mai bun grie-
capät murdara actiune de tradare märaavá tele poporului, in negarea senti,mentuluh fest lichidate tonte clasele exploatatoare, ten el tarilor de democratic populara Ziarud francez L'Humanité publica cá- para cate un kilogram de zahór, toat3
Intereselor poporulu1. Demascarea cri- patriotic, a mândriei nationale Si a con - are o mare trnportantâ pentru oamenit Untunea Sovietica.
teva date semnifícative : populatla Parisului ar putea aves ua
minalel bande titoiste, care a aruncat sttintet nationale, In diminuarea rolulul munch' din tarale de democrazie populará, Costal marturisít de catre oftctalítatile prânz campus din peste, fripturó, un lltru
poporul iu.goslav intro noua al cruntá care merg pe talea socialismului. Din acea- , Ascutirea luptet de olas& cere partide- franceze
al rézbofulut din Indochina de vin, o pain, o cutle de mazare b0
roble capitalisti, a constituit o loviturá culturit, arte! $1 Stlintel sovietice socia- sta experienta et invatä corn trebue sá 'lor comuniste Sl muncítoresti sá sporeascá scrie ziarul
zdrobitoare data uneltirtlor dusmanilor ta- liste, in dsminuarea rot.ului internationa- lupte impotriva duamanilor de clasa Si sa -i prin toste mijloacele vighlenta rev-otutio- ar permite sa se dea Si o prajitura.
rilor de democratic popular&. Vigilenta lismului pro:etar, lar pe de alta parte in invinga. AJutorul S! sprijinul acordat do nari. Once slábire a vigilante! aduce a :pa loculnte unul millon de franeezi, fiecare Cifrele de mal sus veriest dala sine'
partidelor comuniste si muncitorestt a cuitivarea ploconirih servile in fata mo- Uniunea Sovietica dau posibilitate oame- famille având 3 camere cu bucátarie si Ele stârnesc manta popoarelor lmP°ttita
ejutat sá fie zádárnicite la timp planurtle dillul de viata occidental, a tehnicil capi- ntlor munch! din aceste íári sá invinga cu la meará dusmanulul de clasá. Este deo-
criminale ale bandelor de °pioni $1 cor- sebit de periculoasa etitudinea de gura- abae. Chiar si un deputat reaccionar, Estèbe, atatótorilor la rézbol, satost de singe `t
plotisti. ale lui Rajk sii Ungaria. Costov taliste, a putnedel 'culturi burgheze. etc. succes tonte greutatile si toste piedicile casca, ca urmare a autolhnistiril Si a sent- declarat nu demult la Bordeaux ca profituri maximale. Partizan!! pacii do
In Bulgaria. Dzodzn in Albania, Slansky Burghezia foloseste in scopurile ei cri- in lupta pentru o viata nouá, pentru so- natápi nepasatoare, generate de succesele Indochina ne costa intr'un an atât cat ar lumea intreaga car sá se Puná
capät
In Cehoslovacla, Gomulka- Spychalski in minale S1 pe slujitorii cultelor rellgirese cialism. fi necesar pentru a rezolva problema lo- r&zboaielor in curs, sá se t,estabtleaecá
Polonia. Spre deasebiro de poporul soviet:a, care obtinute. Oamenil muncil din táríle de de- cutnte:or".
Cu stare de spirit ostili fata de regimul mocratie populará au obtinut succose mari parea In Coreea, Vietnam, Malaya 1

Demascarea coloanel a cincia, organtzate de democrazie populara. in special ierar- dupa Marea Revolutle Socialista victo-
de Slansky din ordinal imparialistilor ame- hia reactionar& a bhsericii catolice. rioasé din Octomhrie a trebult sá lupte in tonte sectoarete constructiei socialiste.
Aceste succose, ansa, in niciun caz nu tre-
ricani, arata deosebit de concret ce forme Dar tonte acestea n'au fost de ntciun impotriva dusmanilor pe fronturile razbo- bue s& duca la o atitudine de gura -casca Creste specula cu cereale In Iugoslavia
pertculoase de luptti folcoaate dusmanul de fofos exploatatorilor. Educati de partidele lulua civil, impotriva interventtei armate
clara pentru a zádárnici construirea socia- comuniste si munchtoreStl, cameral munch a i nparialistilor, oamenii munii din tarale pe care dusmanul de clasá o va folosi tot -
deauna. Este necesar de a intrr( si pe SOFIA 11. (Agerpres). ATB trans serle ca In numeroase regiuni din Croatia
lismului. Procesul centrulul complotist din Wile de democrazie populará se con - do democrazie populara, datoritá Uniunil vhitor prin tonte miJloacelo aparatul de mite :
antistatal ramificai in frunte cu Slansky sang din ce In ce mal mutt pan propria Sovietica, au putut sa evito aceasta. Dada ait aparut speculanti de cereale care
stat, in special acele organe ale statuluh Presa titoistá este nevoitá sá recunoascá imbogatesc pe seama producátordor S'
a arátat cá activitatea de subminare sl sa- for expertentó cá pot sá rezotve Just toste n'ar fi existat Uniunea Sovietica, Imperia- care sunt chemate sá apero securitatea In- ca in Iugoslavia specula cu cereale a luat consumatorilor. Bursa neagra a luat
bota] dusá de complotistt a constituit o prohlemele vietai tarii for numai cu con- lista', tiara indolalá, dupa cum au fócut terna Si externa a tarli, manca creatoare marl proporti!,
importanti parte componen', a planurilor citata cá se vor calauzi dupes invátátura dupa Revolutla din Octomhrie, n'ar fi So mare ampioare in satele Baban, Gre
a poporului, libertatea si lndependenta sa. Ziarul Vtesnic" care apare la Zagreb, Sematsul slavon, Jupan', Stitar SI ait=
militare ale imperialismulut american in lui Marx Engels - Lenin Stalin. váit sá organizeze In comun o invazte in
Trebue sa .tinem mante Yntotdeauna pro-
cadru] pregátirilor sale in vederea unii Lupta pe frontul ideologic continua $t táríle de democratic populará pentru a funda indicatie a tovarásului Stalin: Baza
agresiuni impotriva Ltniunia Sovietice Sa are un caracter extrem do complex. Este inabusi tortele democratici si socialis- tattica a socialismului stiintifac este teoria SPECTACOLELE DE AZI
TEATRE : Opera de Stat :
a tarilor de democratic populará. La acest necesar sá ducem o luptá nehmpácatá im- mului. I. L. Caragiale" (sala S.udio):Fidello : National de noapte: Miorita: Destinul anon remetb
luptet de clasá intransigente, care este O noapte tor, Popular : Profesorul de dans: Litt B'
'

Eliherarea tarilor de democratie popu- noasa: National furtu-


proces a fest demascat rolul sionismulul potriva ideologici burgheze, sá intensifi- cea mai buna armó in mâinile proletaria - dia)
I. L. Caragiale" (sala Come- intAtnire fet-Icir &: Vol a: Asteapta-ma 5
.;.
International ca agenturá a imperialismu- cam educatia comunista a oemenilor lará de catre eroica Armata Sovietica a tului. Lupa de olas& a proletariatului este aOpereta:'Pericola
de Tiner tutu,: Student cescu, Unirea: Puterea cea mare: Donc,`
creat coaditfi deosehit de favorabile pen - in anal iII: Armatel (B -dol Marite, Cultural: O noapte furtunoasa,Rahov3:
lu! american, cu ajutorul cáreia dusmanul muncii.
tru ca cementi munch( sá se poata rafut arma Cu care va cueca puterea politica Intro noapte de vara: ArmatelO(Ca!ea -rai Magheru)
13 Sep -
Lanhtl slabiclunilor, ArendaiUl romain: a;ts
Descoperttorul talnelnr sborulul; Vaille cbriin
patrunde in partidele comuniste. Astfel Si tembrte): Ion Vodä tel Cumplit; C. Nottara
Cu proprrti for exploatatori tara un rózbol 51 va expropria apot burghezla pentru a in- Mich bur hezi Teatrul Evreesc de Stat: Hase: Doua lumi; Flacara : Fata cu PA1 prion "'
apeste coloane a cincia. ca rezervó arun- Educarea unei noi discipline staura soctalismul ". di i ^. i:n Tandar.ca : 7 Noembrle: Feritele vieneze:
Tandarica ht tara za- sp ectacol: Olga Bancic: Cucerl'orit a s'?
Ada' >r:
catá In lu.ptá, au fost tnfrânte. Au font zá- civil. Dar, desigur, cucerirea puterlh poll - per : :.
Trie Pintilie: Cadavrul vlu: T. V ladr
a muncii tice de catre clasa muncitoare sub condu- rab
e
a) E t: fille :ode miciuriniste de selectie. poa'ese
u-:.

dárnicite incercarile duamanilor democra- Victoria:


i -a); I. C. Frimu, Republica, 1
Miserai ii ( seria Seim, 1laestrü dansulul uzbek. lntrec vat'd'
1?.

tiei 51 socialismului de a pune mana pe Rásturnarea puteril capitalulul n'a cerea partidelor comuniste Si .muncitorestl Articol apdn)! In .,PE.1'TRU PACE Gh. Mai,
Doja : Micul partlan: Lumina : Alex. Sabla, (Buie ,t,gtt
PEKTRU DE.ifOCRAjIE artiste, Elena Pavel: Brutarnl imoiratuiul \irai une' ternatlnnale de ciclismi Tlmpuri NOI
bl[Sa. Calaretii din Cuban. hno(Gr'
patere In partidelo comuniste Si muncito- ntmicat in Odle de demccratie populará a avut loc In conditiile unei grate si com- TR.alXlCA, (se. Ursuletul
nnicA, Bolnavul 1nchtpt!t: Tirrpuri p °iasta
resti Sa in tarife de democratie populará. toate radócinile capitalismuluf. Lenin ne plicate lupte de clasá in domenhul politic. POFULARA t" nr. 6 (222). 23 August Cant o anevaste: Alex. trPop3v;; vita): Atacul ca- avane!: Const. David.
Aziail si ura: 8 Mai: Oameni curajc5l

ACDACIIA Si ADMINISTRATIA: Bucureiti Plata ,.Scannell Sel. S 60.10 al 7.60.40. T'Parul: Combinarul poligraflc ,.CASA SCANTEII ". Abonamenta. rndmdua!e lunar lot 3, coacctivs pentru muncnorl
tarant st Intelectualt lei 4.

www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și