Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
UNITI-VA 1 ,,Urez muncitorilor ceferistf dela Grivita Rosie si din intreaga tare, care, luptând su!
steagul partidului, au înscris in 1933 o pagina glorioasá in istoria miscarii revolutionare a
aniela
Organ al Comitetului Central ai P.M.R.
clasei muncitoare din Romania, sa obtin.' noi si noi succe.se, muncind cu cinste si devotament
pentru a ridica transportul feroviar la înaltimea misiunii pe care o are ca unul din sectoarele
hotarîtocare ptintru dezvoltarea economiei nationale si construirea socialismului ".
GH. GHEORGHIU -DEJ
(din Cuvántarea tinutá la adunarea alegätorilor
ANUI
XXII Nr. 2581 Joi 12 Februarie 1953 4 PAGINI - 20 BANI din circumscriptia electoralá Grivita Rosie" din orasul Bucuregti).
tovarásului Gh. Gheorghiu -Dej ctzta executarii diferitelor operetlunf. de baza ai echipet. $1 rasucindu -sa mus Feti bine venite, tovaresf, In miJlocul
inalte acurrr schele'e unor alte grandloare
spiritul de echipá i$i spun hotärit cuvàn- tattle albe, adauga : Cu tineri ça el vorn constrrictortlor nostri. VA asteptam..." constructii, al caror profil a inceput -
Intarirea continua a regimului democrat- popular tul. Se scoatem repede materialul pus - càstlga balalia cu muntele si vom castiga In fie ere zt din toate colturale patrie' de pe acum se se contureze. Tot in aeezt
cat si sá armäm boita". se auzl vocea si intrecerca socialiste cu tunelistll dela sosesc pe maretul sentier dela Bicaz zeri cartier se construeste cu ajutorul U.R.S.S.
in Republica Populará Romana" ciará si ráspicata a lui Stefan Cristea. SteJanr care sfredelesc muntele din cea-
si zeci de taneri, dornici sa traduca in cea mai mare termocentralá din R. I'.
Editura pentru literatura politics a publicat in brosurä articolul tovaräsului Privt pe rand la figurale därze ale ttne- latta parte..." Polona. Printre a :te intrepr`.nder!, dator :ta
Gheorghe rllor, care parcia ardeau de nerabdare sa -st vista cuväntul partidului, indeplinind ma- carora Zeranul va ft raionul c'1 mai Indus -
Gheorghiu -Dei Intärirea continua a regimului democrat- popular in dovedea-aca priceperea, cite pe eceste fi- retul plan de electrificare a patrie'. trtallzat al Vareoviei, se numera st ueira
12-
p ublica Popularä Romana ", apärut in Nr. 1din lanuarie 1953 al revistes gure o hotárire de neabetut. Apoi 1i vazu Intr'un btrou, la o masa státea tânarul de reparat automobile 51 combinatul da
o`unist ", revista teoretica si politics a C.C. al P.C.U.S. pe Nastase, pe Ababel, cum se pregateau, Cocea Gheorghe, aplecat &supra unes coli V. LUPSAN materiale de constructie.
www.dacoromanica.ro
Pcz
--
2
--- -- -r ---- - -.--- Sc TEIA
---- ---- --- - --
PreedInte1e : Ce motive te-Ru dettrm!- Pcptal1&t.
O avem, eram atat
I n s a la de fu de C a ta ., douA ßrl va1orea prcx1ue1or. rcurgeiu la Boden). nu s'au fcut 1ucrrl de prccpee
meteeurI de pr'odue fcturate In mod tare a produIel de mel, rafinr111e nu
pgih1tor penru stet. Gau refcut normal, et din cârpeala. cee.ìce
Preed1nteIe: Socieátile petrolifere erau na putut sA dea o valorificare bunk aran-
oat sá intreprlrizl eceast ac1ufle ?
Acuzatul : Motivul a
tua1et care O a\eam la
ftpàstraa si-
Dlstribuia i la Tol aciizt1 au
*
recunoscut
informate despre activtatea O.L.P.-ulut 7 jamentelor de tabrkale, servidul de eco- Al.P.R.. dependenta de socIetU1e anglo- lnut In fata instanel d1ara.l?e mAfl.
PLOEST! (dela trtmlli notrI spe- ratà de aanumltul Management Corn- Acuzatul : Pa socetàtiIe erau infor- nomat a produs nemulumlri printre mun- faptul cá prin pozitla SoC1a1 cursul anchetel.
mate prin rapoarte lunare detallate, care c1tri. americane,
dali). mittee' era ¡ndrumat direct de agenii cuprindeau date despre expedlI11e din raft- PreedInteIe : Care a fot rolul d-tale in
sponaJulul americano-englez camuflai
In a doua zi a procesulul grupulul de
sponI i sabotori din industria petrol-
fera a inceput audlerea martolor. Cet
maca de ..d1p1oma'. Astfel. mar-
torul Schuller Friedrich \Vtlhcim a
nàril, despre s1tuaia comparat1v intre aceatá acçiune 7
expeditic I programan, desp incârcârile Acuzatul : Am exut directivee pr!- D epo zí íII e m a r t o r íIo r
P VaPO1re, IepurI i In cazne dn sta- mite dela V. C. Georgescu pe linIe de sa-
mal multi dintre el sunt fostI lngnerl,
conductorI tehnci sau functionari ai so-
&ratM 'cä la ednte1e omtetuluI de
cOOrdonare asstau din partea misiunhi
Col Farnsworth, col. \vI:c()
tj' portuare i despre starea de spirit botaj, lar In cecace prlvete splonajul,
a munctrilcr. rolul meu a fost de a da raoarte statstice
Martorul Ion BràIIeanu, Inginer la fota
socletate Astra-Românä. a rátat in dePo-
zAnd acte oficiale ale OLP., A.L?.R.
.nisterulul Minelor i PetrluIut Mi.
cietãtilor petrolifere cu capital anglo-a- ame PrezedtnteIe : Cine a luat iniIatva tri- lunare i anuale drecieI generale. In spä Martorul Neuman Oscar,
PIgot, lar din partea ms1unii bn- metod&e foos1te de cnduCätOti
menean. Fiecare dn depozlitle tor
Lace malor Gapin Muni-o Faure mterii acestor raixxirte ? lu! V. C. Georescu. lar dupa pecarea sa. acestel sOCietàtl in scopul sabotärti pro-
arätat cà primea din partea sc
aduce noi dovezi zdrohttoare asupra ti- I
Aeuzatul : Jnitatorul a fast Gar-tnr. lar lui Atanasle Christodulo, rapoerte care e duciel ptrollfere. sublinlind printre altele tra-Romàn un aiutor de 5.000
cAioiior sävärite de bandii din boxL Trinit5il stàpánor amer1cano-engezt rapoartele ser'eau pentru Info-marea so- trrnIteau la Centrala dtn New-York. prin repartizarea tntenlenat nejustà a persona- prlfl Intermedtul acuzatulul Capa unar
care au portt la maximum producta pe C(1s1dru mal prudent sà-1 albà su- legala amer1can. làspunzând intrehârll preedlntelui
trolifera când a fost vurha de sprijlni.rea gile sub ochi. c:etatllor Cu capta1 anglo-american. luuI tchnic de specialltate. deturnarea fon- priVire la mrrea acestul ajutor
Preedlntele : Care a fot p<tca duä Procurorul : S arate acuzatul cum s'eu duriior destinate productiel. Impunerea
crni1nalulu1 rázbol hterist, dar au fct Amnunte revelatoare supra strAn- de societaea RomAno-Americana cu prtvlre format fondurile ,.negre' ale socetàiI l unUl program redus de foruJ. impedlcarea
a declarat
tot ce le-a Stat In putinà pentru a sa selor rLail dlntre vatafil trusturlior la producle In ce scop au fost inrebuintate 7 pru de materiale care ar fi dus la Acel aiutor a fost märit la 7.0O
l!mperiaUste l vârfurlie partideor hur-
O cretre simtltoore a producllel Indus- P "'sa datorat
bota actlunea de exporare i forai cand la cea. 10.000 leI. Acea le
Acuzatul : Tonte ocleti1e &au organi- Acuzatul : Fonriurlie negre" s'au cre-
poporul avea nevoe de petrol pentru ghezo-moieretl a adus martora Luiza vederea sahotäril e1urlor guvernu- at din diferente de prez la vánzri pentru triel petifere. etc MartoM propuflerea
a arät (A comunicartior
ducerca räzhotulul antihitlerist cand \Talerla Boscovici. fusta secretara a lui lui democrat mân, prtn lmpedcarea rl smoala i uleiuri. Acetl bani erau chei- mIne lui Capsa cu prlvire
petrolul devenise sAngele vlu al Indus- Otto Stern, sosit in lara ca repreentant daca sar fi Pus in pr&ctic de Centralel petrolifere Muntent Ca
activltat
dcr1l produc!el de patrol din Românla la tuill pentru mese l cadourl ce se ddeau
triel noastre renàscute. puse in sluJ
pkcil SI a fàuriril une! vieti ferlcite pen-
trustulul Royal Dutch Shell. Ea a
arätat cà prin crlsorie scrise de ti. la nivel noiai. SbotJUl sa petrecut ceurilor tâtràcene, pentru a le obine R 92 Importa 60 de gran!ce
astfel : nu sau trlmls materiale de foraJe- hunvonta in rezolvarea favorabtlà a pro- tlt Ufl spor de
- s'ar fi ob-
tinor lnglneri dia aceste societU SPtIS atunci c va transmite aceste mi.
produCtie de 220.000
.
br de casi al trustunlior anwr.cano-en- Elena, cu Manlu. Vioanu. Nlcuescii- Acuzatul : Am fest eful serviclulul mite de seth senvicillor respective. Dupä Ma-oru1 : E! a impedicat sA e facfl o
gleze. afiall cum In fa;a JLIdecIi nein- Bupietl. Romnkeanu, Auschnitt l aIl tehnic cc erau intoemite veneau la mtne. lar eu renie de explor1rI, revocând programul de vt7.ionarea 51 prOcurarea d C
N3p!'C7.fltanI! do frunte al clas&or ex- flte1a1e,
1toare a poporulul. Astfel. In ani!
poatatare. care sau imbuthat atáta Precedintele : Soctethtlle petrolfere erau compuneam un prim capItol denumtt ,.i'ri- forai t in syctai expiorärile sìdclor care mattorttl rspunde :
dupa eIberare.a tàrli, in vnenie ce mun- info:mie desore activitatea O LP. ? vire generala'. Lucrarea mecca la dit-ce- Arti constatat o franare In aprovIzto
erati In aproplere de perimetree staulu1, rea Cu materiale, prcinuItà de noacor..
cltonil, tehncienli l Inginerli petroi5tl amar de Vre)3 po Fpinarea poporulul ba, enau Informate prin ra: torul Petr1or. care-1 dádea avizul ca sä iniociilndu-!e eu altele mal lndepàrtate sau
nu l cruau etortunile muncind pinI de I care urmreau di) r3?uteri re-
:
ltirare. fie multipilcatá. SOnde de experare din alte regluni. de credlte. Astfcl. Ralf Boto. dl101
ahnegaie t eroism pentru a da patniel aducá lara noa.strá in rohia sângeroa.s Preed1ntele : Ce contneau ace.ste ra- Prcedintele ; Cine a In1Iat forma aces- Impreuna eu colal)oratorll lui strälnl, Stern socletàtll Standard-Oil of New-je-e3 a .
mal mult petrol -- c}ela legatit!e arne- a imperIa]Lmu1tii amenicano-englez. tor rapoare 7
Pepozillile martorilor au confirmat
poarte lunare ? lntocmlse un proect pentru O flOUà lege a clarat. In cadrul Lind edlne tinute la t
ricanà l englezá. prin intermedlul lui Acuzatul : Aceste rapoarte lunare con- Acuzatui : Forma de redactare a aces- telul Union. ca atâla ttmp cât ra dut-e
Otto Stern Fritz Gartner. Chris&odulo, j.ata mal mult faptul c lipsa de rás- iflCaL1 ac'lvitatea tntregulul Oftetu i a- tor rapoarte am propus-o eu. Ea a fost PreSedintele : Dace 'roia Otto Stern aà II actual In România nu se va trirnitei.
Cezar Poposcu al altor a1acerit1 l
1 pundere in pästrarca secretulul de flume activitatea servictulul tehnle, eu- acceptat de Petrlor, poi de intregul moíuifice legea petrolulu 7 etun fel de material din America Cu tøie
conducätonl ai societä%ilor petroitfere
ang10-merIcane. porneau dIspozt1l me-
stat, lipsa de v1gitenà. atltudtnea de
gurä cacá sluJec in mod direct SiO
pninzänd toate expedliCe de produse cá- consiltu de administrale. I-am consutat 1atorul : Otto Stern era Impotnive ac& (rIne] cresánde ae 5antterlor. dlr.
tre punctele de livrare precum i livrárIIe deasemenea pe Fotescu ! Berku, care std legt pentrucá ea defavoniza socIetäiie lia na fácut nlmlc ca sA remedte ltu
ntte sá dezorganlzeze producia de pe- nikr ImpenialItI. dumanulul de clasá. propniu ztse activltatea serviciulu! acor. ml-au dat asentimentul. Cu capital stráln. tia l prin aceasta a fäcut sa scadà p.
trc. sá saboteze refacerea Indutnicl pe- Astfel. din deoodia martcrel Aurora Rcferindu-se la aittiidinea duminoasá a ductia.
trolifere. Creditele pnimite din partea Schafhjjte, ft tiactilografá la. Gen- Ini-eroqatoriul acuzattshii Kisicleyski Ion conducen! societatil Astra-Roináni in ce Este audlat epoi rnartoruj Gel'er Eme.
guvernului In 'ederea refacenil raflná- trala petrolIfera Muntenla. a roe.lt cá pnivete refacerea raf!nárìel gray avarlatä nuel, fost cf al serviclulul materiale la
riilor si a sondehr erau foo3Ite pentru aecasta, Increzându-se in .sinceritatea' Preedlntele : ¡n ed1nee cons!ltului de a desfiurat aetluni de sabotaj, potrtvit dl. tn cui-sul rázbolulul. mantorut a declarat : Asra-Român.
construlrea de .clubuni'. trandun1 I spionulul Ltgner. care-i sjusese cá ..In admnistraIie al O.L P. s'a arätat cándva rectiveor primite deia Boaden. ,,Pricic!plul lu! Gartner i Stern era pe- Preed!nte!e : Cum a fost sabotat d
case de aspetl pentru ,,dIst1nii gaiilet- câteva zile va fi retntegrat in funcie". onerozitatea acIunIor pe care le intro- Preedintele : Ce te-a determinat s des- ticirea rafinäriei l nlcidecum reface- cätre soctetate procurarea de materiale?
ten" americani sau englezi ce veneau l-a predat douá copi! du.p sltualiie fi- prtndea O LP. in dauna statului 7 fáorI aceastä activitate in cadrul OLP. 7 el. Martorul : Toate interventille pe care
sá tnsp.e.cteze dacá dispozi1Ie br de nanciare lunrc aie socletátil. Acuzetul : Da, Petrior, directorul Ofi- Acuzatul : Cunoseänd c OLP. era o Martorul a arátat deasemeffi di sahotoril le-am facut pe lânga conducere sau inhit
sabotai erau apilcate intocmal. Zlua a tret. ei procesului... clulut. ne-a arätat dlfIculttI1e ce von sur- emanatie a socetàtIIor petroltfcre ale cà- dela Astra-Românä táràgánau rldtcarea de formulo stereotipa : nu aveni ianI
T.ehnlclenl calificati, de care schelele, A inceput rechizitorlul procurorulul. venl in urma tranferurilor de produse ., (Iii) nor Interese le apara. eu, fInd un func- tinor cantitI Importante de materiale co- COflViflgerea mea a (ost i este i estâzi
sondele, rafinànllle aveau o nevee arzà- Pe fetele handitilor din boxá se ctte5te punct de vedere al urmaninll decontàrii i tionar al socetátIi Unlrea, am sprijlnit mandate la Belta. imptedicând astfel Cà sietata putea Sà faca disponib
toare, ei-au numiti in postiiri admtnis- Ingrijorarea. teama de consec!nele ttcä- contabiliiril acestor operaIunl. Era o ac- munca in aleltere l po .antiere. fonduri pentru a achlzitona aceste mate-
trative. pentru ca astíel, pe antiere, lolior pe care le-au sävârit împotrlva tiune tegala l pagubitoare statulul. aceste socletati, care au sabotat lnteresee Martorul Pandrea Ludan, rost secretar rIae.
produc1a s scdá ; importul iie mate- âriI nóastre l a poporulul muncltor. CU Acuzatul a recunoscut in continuare c statulul. al Consiliulul de Admhistretie al OLP.. Este audiat martorul Prodrom Ion, In-
riale din strinãtae l 1ndeoehl al gra- o zi mainte la interogatorlu, acuzatul R descnis diferite operaluni págubitoare gifler chimst, fost director tehnte ai ra-
nceior. de care se slmtea o nevoe un-
genta, era Sabot.at prin toate mtJloacele.
Grigore Ccs'te.eu, 1ost moIer leglo-
nar, dclirase cá sl-a defàiirat act!' Interogatoriul acuzatului Alexandrini Alexandru statulul re care lo sívàrea O.L.P. ftnärlei Steaua Hománá, dia Cãmpina.
EI aratá ca in repetate râ.idurl a pnimit
PreedIntele : Ce legtur1 erau Intre
Predlntele : D-ta al cerut dupá acea- A.l.P.I.
Paralel cii sahotarea produc%lei. ban- vlt.atea de splonaJ l sabotai in nádej- Preedintele : Care a fost polit!ca l'ar- St P.N.L. ? dlspozitiuni dOla i\tisaru l Mor!atti
d1iI sahotan prin toBte mtJ1cacle . dea dt va primi din partea conditcto- tidtiltil NaIonaI Liberal ? sta o aprobare dia partea Consillulul de Martorul : A.I.P.R. avea legatunl eu fa)nice cât mal multe produse scumpe, in
aç'rovtzonarea eeonoma1ultil pentru a rtlo'r trusturlicr arnenicano-engleze o Acuzatu : In sâniil guvernultil. Parttdul Mnitrl 7 detrimentul produselor necesare economei
lnflämánzl i nemultumi pa munettori. räsplata serIoas Si tata ca räsplata se Liberal a dus o poiiticà de opunere cu toa- Acuzatul : N'exn cerut u Jurnal de ra- grupul diferite
Tàtarscu i Alexandrin!. Acesta
naionale.
Ei min'eau cu -ieru5inare cil nu pri- apropie. Nu e cea pe care au visat-o el te mtJlocele la progresul soclalizárli trii tificare din panca Consiliului de Mtni.tri aproba cerenl ale A.I P.R.
Este Introdus martorul 'Hánclulescu Martorul Vines Gheorghe, Inginer, fret
S O politica de sprtjinire a l)urghezlei, In pentru acastá aprobare. In erviciuI A.I.P.IL, vorbete despre atl
mec credlte din partea guvernulul. In l compilcll säl Este räspiata neiertá- dtferent de naionalItatea el. (te engleza, PrecdIntele : Dar dup ce a aprut le- Toma, inginer, care a lucrat la Steaua
l ca cenzor la OLP. tudinea societàilor petoifere In ce pri-
vreme ce sume de miltoane e-rau rezer- toare hárázltà de poporul muncltor. de fie amertcaná. gea de majorane a preunllor, al urmänit sA Románá
Preedintele Care era atltudlnea gru-
:
vete aprovizionarea Cu materiale dup 23
vate hanchetelor l baclurlIor mentie legue tnll. bandltiior dtn boxà i tutu- PreedIrteIe : Când I]e cätre cine &a se rehá sumele evansate societâttior ? purlicr stráine In legatura eu roductia ? August 1944. El deelarà
sá cãtlge ,.bunävointa" mInitr1lcr tA- ron splonllor l sabotorlor lper1ali5t1. hotärìt acastâ linie ? Acuzatul : N'am urmànit persona' reti- Martorul : Dupa venirea lui tto Stern, Am semalat in m&d repetat llpre de
täräscieni. pe care 'lgllena poporulut va sti intot- Acuzatul : Aceast Poiltic a fost hoth- nerea acestoe sume. Nid Ministerul Finan- societi1e au tneeput sà ducá o campaiie materiale l necesitatea de a fi PIcu-
.a
deauna sA-i descopere I sä-1 ni.miceasc.
rita d Comttetul Executiv al Partidulul cIor na urmänit lmediat recuperarea aces sustinutä pentru modificarea legii petro- rate. Dar societùtlle au avut o atltudthn
Intreaga actiurse de saliotaj desfàu- Liberal inca la 6 Mantle 1945. din inItia- tor sume, ci mai tàrziu. lulul. Intre timp, explorärlle expcatä-
I
de pasívltate fa4á de aceest prohIem.
______________________ - tiva d-lui Gheorghe Tätäráscii, care era e- Preedintele : La ce suma sa ridleat rile au rámas In tirmá. Am fäcut un Este introdus mantorui Schuller Frie
ful partlduIii, Cu COpUl de a se mentine tot ceeace S (Ist OLP. 7 rarort cätre Consillul Superior Economle. drich Wilhelm, funcionar.
un stat burghez i de a se imptedlca socla Acuzatul : La 4 mili«.rde lei In Decem- in ere am arätat acest lucru. In urma
PreSedintele : Ce raixrturl existau
In t e r og a t o rîu I a c u z a tIIo r lizarea áril.
PreedInteIe : Când s'a accentuat acea- brie 1946. acestul raport. conducerea Astrei-Române,
Gartner, a cerut sá flu concediat.
socIetálle eu capital anglo-american dupá
23 August 1944 7
sta tltudíne a partiduiul 7 Prcedintele : S'a reinut aceast sumà? i)r'mnEste Introdusá apol martora Luiza Va- Martorul : RelaIlle care au existai in-
lnteroqatorhl acuzatului P!eoianu Romeo Acuzatul : In lama anulul 1946. deci
dupa intoarcerea d-lui Tátár&scu dela Con-
Acuzatul : Nu. Iena Bocovicl, funcionarà. tt sietäile Astra-Homân. Rotnáfl
AmerIcana, Steaua Rc'máná i Unirea au
Preedlntele : Ce consecinte Ru avut PreedIntele : Cu ce misiune a venit
PreedIntele : Ai ciinoscut actele de sa- flománá, pe a!tt dupá venlrea mea la ml- ferini de Pace dela Paris. El a convocat Pent!'u eco-iomia statulul toate aceste sume Otto Sern in România 7 fost foarte strânse. Po baza direetIvei«
hotaj pe care le sávâreau scxletàile pe- nister. Cu unii dintre ei aveam relatli Comltetul Executiv al parttdului nostrii I
acordate societá%Cor petroflfere 7 Martora : A ventt eu mlsiunea de a or- date do aclonaniI stràlnl. ele colaborau
trolifere ? amcae. Pe Slomnky I-am vlziiat de ne-a dai ca lInie aceca de a ne opune In Acuzatul : Sumee piaula societAilor gtniza colahorarea intre soctetàile petro Intens in cadrul a.s.anurnitulul ,.ManaO
Acuzatul : Am cunoscut anumlte fapte cteva ori. Pe Moriatti I-am rugat dacá mod activ tendineIor de socializare. Ptro.ifelC au contrihuit la mArinen emi: ltfer eu capital anglo-american din arä, ment Committee".
care pot fi imputate societätilor anglo- poate sá-mi asigure postul dela Steeua PreedinteIe : Care a fost atitudinea pe slunil m(netare, dcci la Inflatie : au av'ut In scopul de a impune punctul br de ve- PreedInteie : Cunoa.teI hotánirile Co
rmeniearie din industria de petrol ea ac- flománá dupá pecarea mea dela minister. care ai avut-o fata de socictàlIe petroli- astfei o inrâunire nsupra preun1lor artico- dere statulul român l de a lua contact cts mitetului 7
iuni de sabotai. Astfel, nu s'au respecta? Po Boaden I-am vlzitat fUnd invltat, lar fere ca ministru de flnane ? lelor de consum. diferlte personalitati din viata po1itic i Martorul : Le cuno'c. HotAririle RU
unele ohlIgaiun1 de lucru pe anumite te pe Niescu i-aro rugat s piaseze la Ru- Acuzatul : Faá de soclet4%ile petrolifere.
Pre.sedlntele : Ce te-a determlnat s economicà a tàrii. urmätoareie : Cu privire la achizilta d le-
renuni petrolifere conceslonate. soilcitân- máno-Amenicana câlva solIcItanl care tot timpul cât ani condus departomentul duci acoastä acliune 'i Prcedtntele : De unde cunotI d-ta a- renurl : s se procedeze la achiziija d te-
du-se amânànl : s'ao anuntat mt.nlsterului mi s'ait adre.sai me la mints'.cr. flnan'elor. am avut o atitudine btnevol- ceste fapte 7 rnunl cAt mai prlelnlce, peatru a 9$
lucrári de forai l producle Cu cifre Info PreedinteIe : Ciim al intrat d-ta In ac- toare. Acuzatul : Mal tntàl politica gene!-i1á Martora : Cunosc aceste fapte din cores- bAndi rezerve petrolifere cât mai b°ga
rioare posIht1itáilor de lucro ; unele so- %tunea (le sabotai 7 PreedPntele : In ce a constat aCeast a- po care o urmam. de spnijinire a burghe- fondena iie care Otto Stern a adresaro Sá & Interviná Pentru mo(llfiC5 legIt
ctetáti au mnalntat revendtcàrl pentrti pre. Acuzatul : Am cutat când am venu titudine htnevottoare 7 ziel i de opunere prin toate mljIoaeee la UI ICesser, i in care reporta despre acti- petrolulul in sensul (le a släbi COntrOl&
tinse pagube aduse rafinánillor br de cá- la minister. sá pástrez bune raporturl Cu Acuzatul : in a solulona favorab!] ce- progresul socializârli ärll. Spnljintrea vltatea sa din Românla. statulul a.supra intrepninderilor pet1O!(C
tr9 prögraniee de prelucráni lunare mmc- conducerea sccletàIl Steaua Românà, cäu renie pe care ml le prezentau. burgheziel avea ca scop s'o punä pe ace.asta Preedlntele : Dar d-ta vedeal aceste co- refenitor la produclia de tiei : frána
mite de Mintsterul Minelor si Petrolulul. tind a-1 reiolva cererie când fácea apei Preedlntele : Ce sume al aprobat aces- in másurá sá reziste mal eficient teidln- respondene ? (lesehlderli de cmpunI noi petroiIf i
Preed1ntele : Ctne au tosi persoanele la mtne. Tot! conducátoril societàUlor tor s.'c:etali 7 tlor de socializare. Apot, faptul ca so- 1ao'a : Eu le scnlarn. Ii raporta ca (leschlderea br numal in másura intere
cure au intreprins aceste actiuni de sa mau Influentat Ii prerea cá redresare.i Acuzatul : In Manie 1943 am aprobat cietlile petrolifere spnijlneau finanarea millase Management CommIttee al celor br capitalulul retenter
anglo-american ;
botai 7 sau refacerea industrel petroifere n'ar fi socíetatior petrolifei-e un avans de 35 mi- Panttdului Nallonal Liberal, tnimitân patru soctetätl i cá luase contact eu di- la fabnicarea produselc'r : respiflge'
Acuzatul : La Astra-Românä : Gartner, posibila decât intr'un timp mal indelun lIarde lei. La uncle lui Martie 19.17, la ce du-ml-se in acest scop, prin Cezar Popescu. ente personalitl ca de pildá : fostul rege rerilor guvernulul (IC a intrehd CP
hg. Dumlirlu l Ing. Gotdentail. La Ro- gat. Tot ei ml-au lnsplrat neincredere tri rerea Mtnlsterului Minek)r Petrotulul, preedinte1e A.I.P.R., suma de cca. 800
l
Mihal, mama sa Elena, lullu Manlu, Cre- citatea disponibilá l neutllizatä 8 1finSC'
r.iáno-Amerleana : Ing. \'aleriu Gergescu. pos!hl1itáile de a fabrica mácar In parte am aprolt societátllor petrolifere un avans medalil in douá rânduri. in sfArit. nela- tianu, Violanu, Nlcuiescii-Buzetl Sttrbel. riilor i rneninerea unul randamt
Umbeck, Atanaste Chrisioduo t Ing utilaiul petroilfer la uztncle din ará (le 210 millarde lei, asupra sumelor ce nr- tule mele eu Ricá Georgescu
l Plutarc i
flomniceanu, Cezar Popescu, Ricá Geor- zut ; CU privtre la vánzanea prOdU0r
Tratan Ntescu. La cocletatea Untrea : m'au influentat in sCnsu!. cá expioat.area mau sá li se cuviná. pe baza majorrt1or Cotaru au contnibult la eceastä atltudine gescu, Max Auscholt i Emil Otulescu. intervenil continue pentru pretiJd mz
Boaden i Gheorghe Dimitrescu zis Coco. petroliferá la noi in tará devenise ne.en- uterioare de pt-euri. a mea. PreedinteIe : Cine pásra toat aceastá a'antajoase, cpi-e a chine cote catS P
lar la Steaua Românä : Mátásanu, Sotacolu tahiä. Acestea sunt considerentele care Corespondentá 7 nier! pentru exporturl in WI Undo
I Miniatti. m'au fácut sa depun eforuni pentru soin-
Preedinteie : ('e aciiinl de sahotaj tionarea unora din cerenile Inn, de5I am
Intcroqatoriul acuzatzilui Poi,tscu Cezar Martora Coresponde o pìistra chiar tea ohine plata in alutä forte.
dolanl 6aa
Preedintele : CIne a conceput pianul Acuzatul : Conducatonli celor 4 socle- Stern. ¡ns cáteodaà intocmeam copil i lu-e sterline ; Interventi! pentrtl
s'ati produs la Oficlul L1vrärlor Petroli- vàzut cá parte nun ele au fost fácute pen pentrU Fritz Gartner, lar dupa intiintarea taxelor cuvenite statulul si pntrU ifl tara
fece 7 trii stihmnarea intereselor statulul. general de sahotaJ 7 till! aveau legatuni Cu legalille engleza I
Iu Management Commtttee, se trinhitcau pt'euniIor la vânzarea prcxh1si0f
Acuzatul : S'au produs unele llvrári pe- PreedIntele : Ce te-a determinai sá Acuatui : Planul general de ahotaJ a afliericaiá i exptoatau aceste legPtturl fie copli lui Hessler la Londra. rCfenitor la operaiun! finaciarevAnzar :
trolifere de cailtate inferioarà acelora care dud aceastá aclune la OLP. 7 tosi iotIai i conceput de Otto Stern, in pentru transmlterea de rapoarte i lnfor- Depune apol martorûl Sever,nton, tnst rarea do fondurl .,negre" pnin
Acuzatul ; La scesi Oficiu. unde s'au anul 1945. cnd a venti in arä. mati! prvind petrolul catre centralete Ion
fuseserá contractate ptátite. Acest sis-
i
Preedlntele : in ce a constat acest plan? dIn strälnátate fIe pentru emersuni pe ef al servtciului geo:oglc l.a 'teaua Ro- suprapret a produ.s&or nedlniiate
tern de llvränl prlcinula statuiul mari chel comts fraude de milloane. o lnfluent rnáná. stat. 55
tuet. nefastá asupra mea eu avut-o Monlatti Acuzatul : Acest plan a constat in nein- lnga guvernul ro.in In apararea intere- PreedIntele : Cine particiPa la
i
vetirea de capital flou in industria de p- selor lor Deasemenea mai aveau legatunl Preedintele : Conducàtonit socetáttl au
Preedintele : Ce relail erau intre d-ta Cezar Popescu. f'CSPCtat Proramele de explorare mmc- tele Comitetulul ?
l conducatoril societatlior petrolfere 7 L.a Intreharea preedlntelui. acuzatul a trol i in restrângerea acilvitatli acestel CU6pectaIunIi membri din gruparea Tatarascu l
mite de d-ta 7 r.Iatorul : La aceste edint pattici
Acuzatul : Pe unii diitre el i-am cu- arätat apol in ce consta vina lui Petnior lndustril numal la resursele financiare din in eu fostul minlstru de flnane.
Martorul : Socletatea Steaun RornAnà. dela Astra-Rcmán : Fritz Gartner.
flocut in tirnpul activttáii mele la Steau. Petre. ca lost director al O.L.P. arà : se exploata llpsa rnatenlalelor, lar Alexandrini. care a acceptai o lrnportafltá l celelalte societal! eu capital anglo- Fitzgerald, E. Page, Ing. C. Dumitni'
sumá do ban! pentru gruparea Tätäràscu.
societälile Astra-Româná I Româno-Ame- C
ricana nu dàdeau nIeLun sPrijin aprovizio Alexandr:ni i aiutorul säu Pandele au so- american, nu se ocuPa de exporári re Hem i P L. Payne De-la
Interoqatoriul acuzatului Alexandrescu Eiqen flárli, Cu toate cá puteau l aveau posiblli- lutlonat totdeauna favor-abil care-rile de
O.
cDrtsiderentul cä legea petrolulul flu acorcla cana : RIca Georgescu, T. J.ChniStCl0.
trolului. din mapa pe care o aven un fune- tatea ; se fâceau proteste regulate la gu- credte ale industrlailor de petrol facute suficlentá recompensa eXploratorultil Dupa Traian Nitescu. Atanasle
Preedlntele : Ce lnformaii l-al procu- 6 Manie 1945, drecla generala, repr- Vtrgil A. Irlmia. Dela Steaua F{oDáDv
rat d-ta lui Ziwl Heinz ? ilonar pe hirou. fárä ca el sa cunoascá vern in chestiunea lipsel de materiale. In prifl asoclalle. sprijlnind asticl actiunea zentata prn Mätàsaru. Morlatti. Slomniky A. Evans, Atkins, Morlatti 51
Acuzatul : I-am dat lnformatluni despre acest lucru. chestlunea oreunIlor nerentabtle, in ches de sahota.l a societtiIor anglo-amenicane. $i HSsl, vàzând traflsformani:e (lin Dela societatea Unirea : Al. i
Itunea plat or i a credlteor. ca s4 se mo- PreedlnteIe : Care au fost motivele
expeditiile de produse petroitfere la export. Preedlntele : Ce te-a determInai s fact tiveze activitatea redusá a intrepninderllor. care au determlnat pe conducátorli socle a inceput sá ducá o pottiica contraratara. in- rray. Wilson l Costa-Foru
Iofl.
Preedlntele : In ce imprejuräni II-al tereC:or satuliii. iunea Brltanicá : maier GaPln
procurai aceSte lnformattunl ?
aceasta acilune ? Exploatând uneie lipsiiri reale de mate- tài1or sá ducá aciunea de sabotai 7 F'iu1. D&a Mtsiunea ArnerCafl
Acuzatul : Ataamentul meu faá de con- niae din Industria petrol1erá i un&e dl Acuzatul : Instaurarea gimuiui politic Martora Aurora Schafhüte, dactiIograf
Acuzatul : u-am lu dela Serviclul de decará intre altele : Farnsworth. cotone-I \VlC0
Panlficare al Mintsteriiiut Minel()r Pe durerea engleza a socie'ttIi. flcultatl Inerente in aprovlzlonarea eu a- (lela G Mantle 1945 sI apel evolulia poli- La cáteva zlle dupá indepártarea lui Pigot.
Cesie materiale. sucletâtie jxtrollfere an- ticà din Romthia In 1946-1947. in care
I
gb-americane sau îhátut sistematle dela societatlle vecicau o Ingradire n exploatânil Lgner dIn servIe?, m am inta:nit eu el la Preedlntele : Cele discutatø
Interoqatoriul acuzatului Petrior Petre o acilvitate intensá de explorare. suhml- ck' ctre ele a resurscor petrolifere ro- servlclul fInanciar al Centralel petrolifere S punau in pra,cicä interesa1 :
nánd astfel producla. In lnteriorul soci mâneti. Muntenla. El ma ruga ca. in Cazul c ii Martorul : ot ce a fc3t In
La intrehánile preedintelut, acuzatul a tea opera.tlunllor facute de cätre Oflciul de la masiná situaUi financiare lunare liC pitlului anglo-american 5! iti praCti'
arätat ce legaturi existau mire OLP. l Livrarl Petrolifere 7 tá;ilor u mat avui loe deturnánl cte f,n- Preedlntele : Care a fast !OlUl d-tale CCntralel. sá-i dau i lui câte o copie. Eu btärii productiel a fost pus in
societatile petrolifere ce operaiuni fA-
i Acuzatul : Onerozttatea operaiuntIor a duri. exploatându-se dificutàtile perloacici in executarea acestor aclluni cJe sabotai 7 I-am dat douá situalli.
de infiaie. Soctetá%lle petrol!ferc anglo-
cee O.L.P. Del era mandatarul societal!- constat in primtrea d.c avansurl dela Mini-
br petrolifere pentru livrrile din a.cordul sterul de f'lnanle. care nu au tosi restltu
comerotah totui OLP. a incheiat contrae ite de socieiäti la termenele fixate : dubla
Acuzatul : In sabotajul pa linIe fInan-
amerIcane au hotárit sà amáne executare clora care s'a realizat prin pIaille maslve
obllgalunllor de forai i sa nu prela noi jtistlfcate i neJustlficate fäcute indu.'Lnlel
Preedlntele : Ce cupnlndeau ? PLOESTI I i -
Insela tni1)Uflalt1
Martora : Ele cuprinideau plä%lle i in- PlOO5ti, in fata Instantei TnibUfl0 il
te in numele statuiui. facturare a produselor li'. rate In cadrul a- ol)!lgaiunl chiar ciará ele ar fi lndlct de petrol, In agravarea lnflalei I haosului casanie Centralci 'etroIifere Muntenla. ritorial Bucuretl, au continua
Acuzatul a dectarM : Scopul a tosi de a corduui comercial ; incaarea unul pret existenla unor zácárninie petrolifere. economIc. Eu sustlneam In cadrul diactitti-
feri societätile de ohllgalile durgánd dIn mai mare decât col al la ltvräle de pro PreedIntele : O.L P. facea 51 cl parte tor dIn cadrul societälilor de petml pune-
Manlorul Goldstein Ludovlc,
dezvaiuit aetivitatea de sabotailnglner. a l'ebruarle desbatenile proceSult
dc sp!onl l sahoorl din indUS
din planul general de sabotai 7 a condu-
aceste contracte ; transferarea de pro'luse duse mestecate la care societálile nau res tul de vedere al socictátilor anglo-amen-
Acuzatul : La inceput nu. dar pa urrná .ane, factittând luarea de hotariri dorlie
cäturtlor societ4tll Astra-Románá El a Ilferá.
petrolifere in asa fel lncât soctetàiie sá pectai retetele de amestec tahti1e de Ml
-i fsi integrai
declarat intre alte:e : In curstil dlm!netli proCuror
poata incasa contra'a1oarea Ion in tlmp nisterul Minetorintegrala. Petrohiltu! : nerestttut
i . i el de aceste societal!. hotäriri care erau fo- cá dlrectorul tehnle olandez, Bol- Lt. maj. de Justtie Caranda
scurt. operaie care era in dauna statulut. rea lmerltata pe masura decoei-
i Preedlnte1e : Care a fost scopul urma losite in ac,iunile cte sabotai. derdyke, a schimbat multi funcionani ad a desvoltat r'ch!zltoriul.
In afarà de aceästa. mai era un ait Seep. tarli de ctre Banca Nailonalá a contra-
i
rit de panul general de sabotai 7 Preedintele : Cum ai intrat In aceasta mlnlstrativl i I-a iniouit eu tehnlcleni, lar Au luat apoi cuvántul a' oCI
anume ca societätile sa evite pata taxelor valonli exporturl;or afectate la acordiil co- Acuzatul : Scopui a tosI compromiterea de sabaJ 7 In cursul dupá amlczil, dUPA
regimulul politic Instaurat In Românla in Ingineri l-a trirnis dupa alimente. In fe-
de transport. niscunile de transport l otlee melal. provocãndu-se prtn aceasta pagu- G Martte 1945. pnln scädrea progresivá aveam. Acuzatul : Prli stttiaIa Pe care o luI acesta et au lipsit din producile. Pe asocaUior, sa dat acuUttll0
be statulul ; Incasarea unu! comiston dubu U5flt. priiP
täspundere.
Preedintele : In ce a constat oneroztta- pentnil acelea produse. a prodiictlel petroifere. cecace insemna cát(NilOrFceam parte din grupul condu-
de societáti en.gto-amentcane, care
mine m'a pus la materiale in locul lui Co-
salitic, care lucrase acolo 23 dc an!. In curaul zlel, trihunat-'1 fflCtlDJ
o sähire a putenil Industriale a %ànil i a moliuni adoptate Ifl
lnteroqatoriul acuzatului Fotescu Constantin aclivitatil unor Importante lnstltu%ll dc ml-au iartat intotdeaiina o deosehlta pre- Manor.iI Vastllu Gheorghe, lngtner a a nunieroase oemenl!or muncH dtn Ora dCPir
stat Cu caracter economic, 5i mai ales Incredere. Am fc.st ales preedinte ratat In ciepozIia sa ca acuzatul Plecianu ale
Astfel, prn operarea a dlfertte transfe- ercarea de nemuitumlrl In rândurile popu- al Asoclallel lndustriailor de petrol din flomeo. eu care avea reiaii cJe servicl l-a oea Pioci, care cer aspra
La intrei)area preednteIui. acuzatJl a Románla. Ml-am dat coacursu in mcd 1ncredinat spre päst splonlior i sahoiorilor.
run. socletàtil.e petrclifre a.rnei-lcane l
arâtat operatiunte efectuaic de Oficul Li- engleze latlel.
erau scutite de plata frachtelor, nu
vrânilor Petroiifere (O.L.P.), operaiufli aveau riscul PreedlnteTe : Pa ce a1t Fegtiirl c' niai contie1t. fllndcá servindu-i aveam 1 o
casau de spríjineau acese actiun! de abotaj 7 pnumjta perspectiL - Text prescur-tat -
pub1trepent ransPorturUor,
'
www.dacoromanica.ro
f
,. 2581 SCANT EIA Pag. 3
P trolitii din Valea Prahovei cer cea mai as rá Mai multa atentíe cursurilor pentru agitatori!
pedeaPsä pentru banda de spioni sabotori Lípsurí mici" sau superficialítate?
Sá zädärnicim din fa§á uneltirile agentilor imperia4ti 1 Tovaràsa Nicolee Ana, secretara orga- prtn vlu gral", pcedatä de tovaràeul Iancu
nizatiet de baza a fitaturil Decía" din David, a fast o expunere generala, compu-
aratat cum trebue aä fo:oseasco agitatorii
aceste forme pentru ca munca lor sa fie
Capitala se arata cat se poste de multumità sä In cea mal mane parte din fragmente cat mal effcace.
1tluncltorit, tehn!clenll 51 inginerit ache-
ache- tngtnerul Alexandru
Eranacov. El a aràtat tràim liberi sä arda pämántul sub pi- de felul cum functloneazà cursul de agita- lame -la intámplare din ziare $i brosurt. Biroul organizatlel de haza nu cunoeete
adunat eri cat de redusà
tor!. Inafara de une :e llpsurl miei" E ciar ca clin aceast:l lectle agitatori' au
1-°i petrolifere fn Bcad ul tunuf
IuPA a Infiera
era activltatea de forai In
schelA inatate de nattonadtzare
ticalosfl:e sàvársite cte mare a sahotaJulut pract:cat dé vecheaca ur
so-
ctoarele sptonhor $l satx>to-:lor".
Sontorul Anghel Bucur a vortat desp rt
harnicia muncaorilor, tehniclenl,or si ln-
-totul merge bine ".
spune car lncántare tovaraea Nicolae avut prea putin de invatat. Lectta nu a dat
agttatorilor o perspectiva larga asupra eve-
Iipsurile sanease care exista in privinta
continutulul lect'ilor, deoarece membril
b:roulul nu participa la predart $i semi-
sploni *1 cietatte Astra Romànà"
ndá pentru afcere f cee maid aspra
cum schela era
da utilaj corespunzator ca sä nu
ganeri:oa data Bo:de$ti, detorita camera pro- In ce constau aceste ltpsurt mic!" 51 ntrrtentelor internationale cele mai impor- narit.
petrola pen rtt aceste slugf odtoase ate poatà desfaeur4l o ectivitate normaiA, etc. duct:a scheret a crescut vertiginos In care este situatia de fapt a cursulut de agi- tante, nu i-a inarmat cu cunoasterca Felul ueuratdc In care blroul Intelege sä
ulitmrl ant. tators ideilor sl faptelor cuprinse In raper- prtv-eascä functionaroa cursului de agltatcrl
riállsmulut americano-englez. Banda m:irsava de nàimiti al tiret $i ai Banda de apical! et rotori care a
1Ramenli munch din schcta Bo:destt au dolBa,nda ,.Banda Consider and In mod greslt ca odatä ce tul tovarasului Malenkov la Con.gresul al
s:'r relese $1 d!n faptul ca nu s'a ingrtjit níct
arului a spus Inginerul Ermacov - tnercat sa puna pledtcl luptei noastre res,xmsabtlul $! propagancti$ tit au tosa XiX-lea al P.C.U.S., In legoturà cu s:à
carat utmarea sa loveasca in industria noestra p:lna acum ca agitatorll care urmeazä
n.cten
v:gilentà anumite ,lipsuri" el greutàti" la-au _lariat atátia ani in tara noastra". at sem:narii!e care s'au tinut s'au desfäsu- [n lect!e nu s'a pomen!t nimic de formale Blroul organizatiel de baza dela filatura
Fag! mad: Astral" ticalosf de teapa care altudata ne p;íreau fóre,ytl In schefa. Sa raspunckem svsrcollrllor turbate rat la un nivel scozut $1 n'au fast axate variate ale agitatiei prin vit graf, ca
1ltihai, Banta Aural $1 altli ,.Dacia" are datorta sa la masuri grabnice
El ne-a aratat ce se poate ascunde in do- ale dusmanutut de claso aflat in solda tm- pe problemele care trebue sa stea In cen- monca dela om la om. convorhirile la Incul pentru a asigtt.ra cursului de agitatori con-
ta vremeilor stting!n rit
teh
ntru
r
refacerea
faceaa eforturt sul
industriel noa-
unor asemenea lipsurt" el , grcutati".
Sa ne ctesvatam tcfvarasl de a cusca ,gura.
perialielilor amer!cano-engiezi
tov. Ion Sandu, secretarul comttetului de
a spus trul atentiei agitatorilor. Lectia Agitarla de productte, la coltul rosu, etc. et nu s'a tinutul et niv-e'.ul cuvenit.
patrtotce p. Sa zadàrrticlm din faso uneltirile vtc'.ene partid al sche:et prin vigilentu mereu
sae petrolifere.
In sala uwide s a
c!tori,, tehnrctenfi
t.r nut meetingul mint- ale dusmanulut pe care flerare tzbanda a sporitA, prin muncà gi mat avántatà pen-
noastra 11 face sa turbeze de manta. A no tru Inflorlrea patriel noastre, pentru pace
ei ingtneril schel-'1 fl vigilant astäzi, cánd duemanul se zbete Si socialism".
Bptde$ti au a$ezat o lozinc:i mare, expri- so intoarcu vremurGle de odintoarà, ln- Sutele de mune!tort, tehnictenl et ingi- Comltetul regional de partid Bacäu $i-a
Intentía a fost buná...
: , Sä pedepsim aspru seamna e-i sprijlnt pe -p!onl et sabotorl, nerl prezentt la meeting au trimis o te- fäcut In mod birocretic, far rezultatele nu farä macar sä stea de vorhä eu ei. Nu e
mand Fantail tuturor sabotorl care, la ordtnul pe cet pe care fmpertallst" americani sf legrama Trihunalului din Ploesti prin propus sA organizeze la Inceputul anultri au fast din cele mat bone. ele mirare ca multi agitatori au a.flat ca
de spleni $t acesta un numar de 35 cursuri pentru agi-
,mperlalt$ttlor, a incercat sa loveasca In engiez! 11 pbatesc gras in au.r, ca sa le care cer sä se apice bandet de spioni $1 tator!, la care sute de agitator: urmau so
han Comltetul raional de partid Ptatre aunt Incadrati la cursori abia in ziuet In-
pa$ntcä", Neamt, de pildá, a neglijat o problema caper!' acestora.
r;tunca noasträ atát de importantä ca selecttonarea Indi-
in cadrul
me'tingului au luat ctrvántul faca jocul lor m5r$av in tara noastrà. In s.a.botorl din tndustr:a petrolifera cea mal Invete sa foloscctscu cu mai multä prtcepere Organizatifle de baza din unele intre-
formed() variate ale muncil de agitatie 51 vidualà a agitatorilor ce urmaau s3 fie in- prinderi ca Steaua Rosie ", Muncftorul
aemeroei vorbitort. Printre pr!mit a vorbit patrfa noasträ draga In care muncim el aspra pedcapsa. sa-ei Imtrogatea.sca cunoetin.te:e. cadrati in cursurile de agitatie. liber ", etc., care trebufau sä faca intense
Ce s'a intámplat Insa? Nelntelegänd Mergand pe teren, toy. Weiss, care se pregatirf pntru deschiderea cursurilor, nu
Un îndemn la ascutirea vigilentei revolutionare insemnatatea deosebità a munch politice
de massa pentru mobilizarea oamenilor
ocupa cu muna de agitatie In cadrul sec au luet nieto masura pana in preajma des -
tiei de propaganda ei agitatie a coanftetulul ch :der'' tor. Unele organizatii de partid
meet!ngulu.t care a avut toc ch'ei, este o chamare la ascutirea vigilen- in sluJbe lntereselor clasei muncltoare, munch la lupte pentru realizarea màrete- ratonal de partid, nu a urmarit indepllnr- dia cele mai importante intreprtndert ale
1n cadrul lor sarclni ale p:anulut In industrie Si agrl- rea acestei conditll Importante pentru buna regiunll, ca, de pildà, aceea a combinatu-
Raf!naria Nr. 1 Sovrompatrol", tn- tel revo:utionare. Atitudina de nep-- a construirte socialismului. Totodata, a desfaeurane a cursurílor $1 nu a indrumat lui forestier ,.Vaduri" n'a boat niai pánä
tragul co;ectiv al raffnäriei s1-a expri- sane, de gura casca fata de asa zise .,,ne- spus vorbttorul, trebue sa ne pasträm ne- cultura, unele comttete rafonale de partid
regoli" si tntámplari" in aparenta farà contentt vigl'.enta treaza pentru a desc'- au prlvit problema cursurílor de agitatie organtzatltle de baza In aceasto di - ectte. La azi oreo masura pentru deschiderea cursu-
mat d,gustul $i indlgnarea fata de cllca S.M.T. ,Stefan cel Mare", la gospodària rilor de agitatie.
Insemnàtate da posibilítate dusmanulut peri acere elemente izolate, rupte de po- cu multo u$urintä. In majoritatea raloa-
de spioni $1 sabotort din industria petro- colecttvä din Serbeeti, etc., el insuel a fa- Comltetul regional poate fi Cu conetitnta
sa - ctloneze nestingherit. Vorbttorul a por. care incearca so faca jocul exploata- nelor, pregat'rea deschideri' cursurilor s'a
lifere.
Adochiel Gheorghe, frun- cerut pedeapsa cea mal aspra pentru ban- torilor alungati dela putere at al color mai cut la repezeelä un label al agitatorilor, Impacata... Intencha a fast buna...
Lacätusul tmperta-
proclucthe, Wand cuvántul, s infle- dirli din boxa. sângerosi vräpme$i al orenfrli
tas In acestor shrgol v5nduci hmpe- Patti americani el engtezi,atâtatorl la un
rat crimele In cuvántul'säu, tov. Georgescu Gheor-
ria;!eth:or americani si angled, care au ghe a vorbit despre dragostea el stima cu nou mäcel mondial.
Ee pot tmpaca cu gandul cri au apus pen-, cane aunt inconjurati de catre masse in-
tru vec:e
vremurile cánd adunau avert din
sángae poporulul nostru.
Toti vorbltoril au cerut intr'un singar
glneríl el tehincienit c:nstiti, despre mun- glas pedeapsa cea mai aspra pentru grupul
Presa progresista din strainatate
audesrea si
prooesul dela Pioeett, a spus toy. Ado- ca Ion harn!cä $i plinä de abnegarle puso de spioni el sabotori. despre opera de constructie pa$nica a poporutui nostru
PARIS 11 ( Agerpres).
Urá neiertätoare împotriva trädätorilor de tard gres iota
Revista pro-
Démocratie Nouvelle' publica in
Subliniind griJa partidulul et a guver-
nuluf pentru oamenit munctl din IRepublica
LONDRA 11 ( Agerpres). Intr'un arti-
col intltulat Constructia in Romania ", re-
ultimul sao numar numeroase stiri In vista engleza World News and Views"
noastra populara, Démocratie Nouvelle"
Eri, In cadrul unta mare meeting, mun- $l vánzatorilor de tara, au cerut salt nu este proa mare. Noi cerem sä 11 se legatura cu succesele clohándite de neme- preztnta cititorilor sat cáteva din =rile
uzlnel spunti cuvántul. dea pedeapsa cea mal grea. riti mundi din Republica Populara Ro- serie cà statul democratiel populare tri- constructli ale socialismului din R.P.R.:
citorit, inginerii $1 functionarit Vigilenta poporulut, a spus toy.
Teleajen" $1 al Rafinàrlel nr. 3 au Infle- I1 cunoaatem cu tolti, pe fostul di- mana in opera de construire a socialismu- mite In stetlu-rile balneoclimaterice un Canalul Dunàre-Marea Neagra, Hidrocen-
Si-laghi loan, 1 -a impiedicat pe acesta han
rat cu Indignare actiunile criminale ale rector general Chrtstodulo Atanas!e a
diti vánduti imperialismulul sit-ei puna in lua. Sub titlut Bucure$ti port la Dunure ", numar tat mai mare de oame-rl al munch trala V. I. Lenin ", Combinatul ,Casa
grupulut de spioni el sabotori din industria spus toy. Maracu Vasile. Crimele pentru revista relateaza despre planurile de e1 copi pentru a -si petrece vacanta in ScántelI" etc. In articol se sublaniazo ca
aplicare planurüe criminate. Ei trebue sa
petrolifera al caror proces s'a Judecat la care trebue sa ràspunda azt in fata po- primeasca o astfel de pedeapsa incát ea gnandtoasa opera de constructie can tara
transformare a Capltalel tarli noastre case de odihna ". Revista serie ca in cursul noasträ deschide poporulul roman not
Ploe$tl. porulul stint ine:ele unufa al acelulae Ian(,
sA constltne.un averttsment pentru toll cet
Unii dintre acuzati aunt bine cunoscuti care -I leagi stráns de stapánii lui de eri care s'ar mat incumeta sà le cake pe urme. Intr'un ora$ portuar. Revista descree anului 1952, paste 300.000 de salariati perspective de progres economic el cul-
muncitorilor dela Raftnaria nr. 3. Acuzatul el de azi, de duSmanis nostri dfntotdeauna $I sa ta amante domnit imperialieti, cà in lucrarne urlaee care se vor Infaptui pentru si-eu petrecut concediul In statfuntletural.
Christodulo Atanasie, fost director gene- lmper!alfstil americani. In 1933, cánd tara noasträ nu -eats st nu va f: nicfodatä transformarea oraeudal Bucuresti intr'o balneo-cllmaterice el au beneficiat de tra -
Autor-ul articolului se ocupa In mod spe-
ral al socletàtli petrolifere Romano- Ameri- noun n'. se corra sa strángem cureaua, ticà toc cie spioni *1 sabotori. Poporul muncitor capitala demna de epoca construtril socla- tamente medicale. Acest numar este cu cial de hotàririle Comftetulul Central al
cana, R exp'.oatat in trecut cu cruzime pe
losul de Chrtstodulo a eerut ajutorul jan- este necrutätor fats de oricine incearca sa
fnuncitorlt raftnarici, tar dupa 23 August darmilor ca sä Inàbuse lupta muieitoellor lismulul. In curánd serie revista se 60.000 mai mare decát In 1951. Anul P.M.R, el ale Cons!liului de Mintstrf al
se puna deacurmeziebl drumului sat spre
1944, a sabotai cu cet mai nerueinat cl- care -et cereau dreptul la viata. Dupa 23 social ism. vor deschide primele lucrad de construc- acesta vor ft trimiei In statfuntle balneare R.P.R. cu privire la constructia el recon-
nlsm eforturile for patriottce de a da
August el a ramas aceeaal sluga cred`.n In inchelerea meetingulut a fost adoptatàtie. De pa acorar colective de arhitecti el un numar el mal mare de salariati, structia oraselor, la plant!' general de re-
patriei mat mult petrol. ctoasa in slujba lmperlalletilor, din oral o motiune in care muncitorü, inginerit at ingineri studlaza et elaboreaza protecte Revista mal publica o stiro In legàturä constructie socialista a oraeului Bucurestt
functionarii 151 exprima hotarirea de a -el priv!nd reconstructia oraeulu; Bucureeti.
Meetingul a fest deschis de preeedintele nul carora a cautat permanent sa submI- sport vigilenta, de a munct cu st mai mull cu comemorarea a 100 de ant dala moartea el la construirea metroulut In oraeul Bucu-
comttetulul de Intreprtndere. Dupa citirea neze eforturile noastre de a reface raft- elan pentru a da mai mutt petrol pentru Until din aceste colectivo lucreazä in pre- lui Nicolae Bälcescu. Revista deserte restt, sublinlind amproarea uriaea a aces -
actului de acuzare, numeroet muncitori, !Aria el de a produce mal mult petrol. patrie, pentru intarirea capac!tatit el de zent la elahorarea planurilor viltorului hogata activitate revolutionara a lut tor lucrari, care vor transforma Capitala
plait de urn sfánta Impotriva tradätorilor Pentru astfel de napárcl nido pedeapsa apurare. centru universitar din Bueureeti 51 al Nicolae Balcescu, precum St uriase sa petriel noastre Intr'un mtnunat oras so-
Universltätl, C. I. Parhon ". muna pe tärám social et stiinthfie. cialist.
La schela Bdicoi
PLOESTI, (dela corespondentul nostru). unelte ale imperialistilor americani et en-
In dupa amtaza zilet de ieri, sute de mun- grezi care ne-au pradat tara, au urmarlt
sublinlind necesttatea Intoriril necontenite
a vigilante! revolutionare. 1vlicare grevistá Pentru pace,
citori, inginerf ei tehnicienl dela schela ca prin actiunile for criminate sà se puna
Nicol s'au adunai dupa terminarea lu- deacurmezi.ul luptei milloanelor de oa
In Inchelerea meettngulul, colectivul
srhelef Bàicol a adresat o telegrama Tri - in Italia independenta unitatea Germjartiei
crulut in sala de festivatitt de curánd con - mcni ai munch din tare noastra pentru so-
bunalului din Pioe.eti, prin care se cere
sa se aplice cea mal aspra pedeapsa spin - ROMA 11 (Agerpres). Dupä corn re- BERLIN 11 ( Agerpres). Dupu corn re- La conferinto a fost constitult un coml-
strulta, in cadrul unol mare meeting, pen cialtsm, pentru un vfitor fericrt. Not, pe nilor $1 sabo'.orflor pu$1 in sluiba imperia- lateaza ziarul Unita ", la 9 Februarie a lateaza presa democrats germana, la con - tet de actiune pentru pace, unitate $1 tn-
tru a Infiera acttunile criminale ale gru trolietia cerem api carex celei mat d.rastice lis:ilor americani st eng:ezi. avut toc o greva de 12 ore a functionari- fcrinta pentru unitate, pace el indepen- dependentà. Participanttt la confertnta au
pului de spioni si sabotori judecatl In pro dep-se bande! des Poni
p s t sabotori", Me°_tinguri asemànatoare au mat avut tor el muncitortlor din transporturile locale denta, care a avut hoc la Mannheim, au par - adoptat o rezolutie In care se sublintaza
ceste dele Piccett. Numerosi alti muncitori $1 tehnicteni toc la acheta petrolifera Berca, la schela din intreaga Italic. Grevistil au cerut ma- t!cIpat delegati reprezentánd 25.000 de ce- ca pacea poate fi obtinuta numai pe calea
care au luat cuvántul au Inflame ea el Urlati, la uttna .,Sovrom- ut11aJ petrolifer" Jorarea sporulut de scumpete la salarit. tatenl can regtunea Mannheim. Confer!nta tratativelor, prin inche!erea until tratat de
Banditti din boxa acuzatilor a spus a examinat màsurile ce pot ft tua :e pentru pace co o Germanie unita, independentä ei
atahanovistul actiuntle ticäloase ale acestor banditi, Poiana CSmpina, etc.
Constanti-( Crottoru a impied!ca ratificarea tratatudui gene- democratA. Rezoltt'a cheamä pe tott ceta-
ROMA 11 (Agerpres). Ziarul Units" ral" militarist el pentru Incheierea tratatu- tenti din trgtunca Mannheim sa se uneascä
relateaza ca societatea metalurgica Ma- lut de pace sl asigurarea unitätil Ger- In vederea lupptel comune Impotriva prega-
gona d'Italia" clin Piombino (provincta mantel. tirilor de ràzbol.
Schimb de experientá între gospodáriile colective In Edítura pentru llteraturà politica Livorno) a anuntat concedieren a 500 din
cc! 2.400 de muncitori, reducerea sàptA-
din raionul Bârlad a apàrut : mánli de Macau dela 48 de ore la 24 de one
erinchiderea a doua sectii. Reprezentantit Greve in Germania occidentalá
jumätate. Cultivaren legumelor in mod ra- C H I V U STOICA: Eroicele Federatlei muncitorilor din lndustria me-
BARLAD (dela corespondentul nostru) talurgicä si de prelucrare e metalelor au
Din initlativa Comitetului raio :tal de par tional a adus un venit de 14,240 lei. La lupte ale muncitorilor declarat cA oamenit munch' rasping aceste
BONN 11 (Agerpres). A.D.N.
La 9 Februarie 6.000 de muncitori tex
sporirea salarillor, dei conducerea
dicalà de dreapta a propos amánarea gra-
sin -
lid $1 a Comitetului executiv a) Sfatulul impartirea veniturilor, monca colectIvietl- cefers$ti petro110i mäsuri. La 9 Februarie muncitorii au de- tilietl din orasul Gronau (in apropierca vel el re:uarea tratativelor cu patronif.
popular raional Bárlad a avut loc zfle:e lor a fast bine ràsplatita. Colectivistul Ste- claret o greva de protest de 24 de ore.
t'e`ute un schimb de experiencä la care fan Munteanu, lmpreuna cu membri at fa- din 1833 frontierel olandeze) au declarat greva ce-
rand morirea salarillor in raport cu costui *
cadrete de conducere din milial lut. a lucrat 900 zile- munca, pentru
24 participar
g darti colective din raionul care a primat 3105 kg. grau,
1896 kg. po- 148 pag. 1 leu datü. Aproape toate fabricile de textile DÜSSELDORF 11 (Agerpres).
din acest centre industrial din landul Re- tia France Presse anunta cä 17.100 mun-
Agen -
nadad. Schlmhul de experienca s'a orga- rumb, 225 kg. floarea soarelul, 903 kg.
nizat la gospodària colectiva 8 Mal" din varzà, 325 litri vin, precum et 1.000 lel. Procesul unui grup nania de Nord- Westfalia ei -au lntrerupt citori textilistl din centrele textile Nord
activitatea.
comuna Cotoroaia, gospodarfe fruntaeä pe
raion,
Apol au luit cuv intul oaspett, care STIR! SPORTIVE de sabotori horn, Dorghorst $i Gronau din Germania
in unele uzine muncitorlf olandezi s'au occidentals au declarat greva ceránd
au vorbit despre experience din gos- in R. D. Germano aläturat gravel tovaräetlor for germant. In sporirea salarillor In raport cu costui
Cu acest prllcj, preeedinte)e, brigadier poduriile for colective, aratánd totodata ce Mtercuri au luat sfársit campionatele fata portllor fabricilor de textile din Gro- vtetii. Greva urmeaza sà se extindá In
rill de camp, brigadierul zootehnic Si so- au inva;at cu ocazia acestul sch!mb de de patinai viteza ale R. P. R. care s'au BERLIN 11 (Agerpres). TASS trans- nau au fost postale pichets de grevieti. intregul teritoriu al Germaniei occidentale,
cot.torul ?costal gospodarii eu vorbit experientà. Presedintele gospodariel co- deaféeurat la Cluj. In ultimale doua die mite :
despre realtzärlle obttnute de catre colec- lective din Sárbi. tov. Stefan Codrean'r, de concurs. patinatorii nostri, in real pro - in aceeaai zt, 4400 de muncitorf dela deoarece $i muncitorii din alte regiuni
tivletll din Cotoroaia e! llpsurlle !vite to a aratat cá metolele de Itrcru pe care le -a Dupa cum anunta presa democratà din tret marl uzine textile din ora$ul Ahaus stint hotaritl sa recurgà la greva in cazul
gres, au realizat performante de valoare. Berlin, Potsdam a inceput un proces cánd revendicärile for nu vor fl satis-
aetivftatee
gospodariel. Tovarasul t3ercea aplicat brigadferul de camp la intretinerea Cu acest prileJ, au fast doborite recordu- public laimpotriva until grup de sabotori din Westfalia au declarat greva ceránd facute.
Pricop, presedintele gospodariei, a aratat cu:turilor le va folost la gospodárta colec- rile R.P.R. la probate de 1000, 3000 $1 care ei-au desfaeurat activitatea din 19.15
cat de mu :t a crescut gospodarie dela In- tivà din Sárbi. Tov. Ion Culitu, brigadier 5000 m. senloare el la proba de 1000 m. puna in Decembrie 1952 In localitatea
filalarea el si pano azi datorito sprijinulLil zootehnic din gospodaria colectiva din senior]. Klein- Machnow. In boxa acuzatllor se aflà
aat e partid ei de stat el muncii neobo
sate a
Caräpcestf, a crittcat conducerea gospo-
darle! din Cotoroala cä acorn, in perloada
* 10 criminal', in frunte cu sabotorul Will! Activitatea fascista din Germania occidental©
membrilor ei. Marti ei Miercuri parttclpantii la Tur- Stein. El sunt acuzati de a fi dus o acti-
Daca la inceput gospodaria a avut numai de gestatte a onor, nu s'a ingriJit sä dea neul international de sah al R.P.R. au vitate subverstvä la ordinale Imperlalistilor BERLIN 11 (Agerpres). TASS trans- strasse 10, la locutnta aventurierel Faust.
9 bat
51 5 vac], astazi are ferme zootehnice o hranà concentrato, aea cum se face in facet o excursie, vizitánd Oraeul Stalin ei americanl $t ale compliclior ]or din Ger- mite : Alai un oarecare Winfrled Maher, mem-
tare cuprind 485 of, 26 pore!, precum gospodorla colectiva din Càräpceeti Inca statiunile din Valea Prahovei. mania occidentalà, In scopul de a zàdärntct Ziarul Vorw3rts" publica o ;5tire in bru In Uniunea trneretutul german",
II 55 cal $1 hot de munch. Din vánzarea din luna Ianuarle. Astazl dupa amiaza, incepánd data ore!e construlrea bazelor soclalismulut In R. D. care arata cà deal organtzatia fascista te- conduce un mare fisier al agentilor orga-
Produaelor
17, se va desfasura a 11 -a runts a tur- rorlsta Unlunea tineretului german" a nizatiel, In %ederea viitoerelor opera
animale gospodaria a realizat Rand pe ráad, numerosi participant! au neului, care cuprtnde urmstoarele partite: Germano. Post ttuni" teroriete, agenti! recrutai de aceasta
tnterzisä in landul Hessen, eceasta
38.282 lei A. O'Iielly A. Tolus, O. Barda I. Boles
vena cepe ccontrihult la ma )oat cuvántul, facánd proponevi pretfoase Instructia e stabllit cä banda lui Ste!n a organizatie surit tnstuiti in casa unui mare
continua totusi sä desfasoane o intensa
atra foidului de baza al gospodàrtei pentru imbunatatirea metudeior de muncä. layski, H. Golombek M. Filip, L. Szaho sabotai !agile R. D. Germane $1 hotorirtle ectivitate la Frankfurt pe Mean. Membril industrial situata la Windersberg, in apro-
a veniturilor colectivieti)or.
SI
Participant!! au aratat ca astfel de schim- B. Shwa, B. Spaskt E. Reacher, Smis- acestel urgantzatll fasciste primesc in- piore de Bad Homburg.
lev -G. Ì3arcza, V. Clocáltea St. Szabo. guvernulul Republtcil. structiuni dela seil' sectiel de presa" a Potrivft relatarilor agontiei vestger-
prlrt aplicarea rtetodelor agrotehn!ce burl de experiencä contribue to popularl- Z. Miley G. Stoltz, T. Petros!an J. &al- conducerii federale a ,Uniunil tineretu- mane D.M.T., un reprezentant al guvernu-
$au obtinut caio 1612 kg, grati la hectar, zara $1 extinderea metode:or de muncä tar, M. Rádulescu O. Trolanescu. lui german", Gerhard Bischof, care let are lut Adenauer a declara -t recent co Bonnul
120o kg porumb, 13.400 kg cea pä la inaintate, la scoaterea la !veleta a lipsu- reeedinta pe Mainzer Landstrasse 376. nu are niciun interes sa dizolve organiza-
da. in tamp
ce taranti muncitori Cu gus- rtior $1 la lichidarea tor, la intärtrea si Se intensificó teroarea Cei mai apropiati complici al lui Gerhard tta fascists ,Unite-ea tineretului german".
Bischof sunt asa numitul eef al serviclului In ajunul Anului Nou, mínistrul justittei
ärit Individuale au obtinut alla pe Inflorirea gospodarillor colective. Un nou dispensar fascista in S. U. A. de sphonaj al Uniunii tineretulul ger- dela Bonn, Deter, a adresat acestet erga-
de întreprindere WASHINGTON 11 (Agerpres). TASS man" Carl -Heinz Brunn st faimoesa prin - nizatii fasciste o telegrama de salut cu
cipesa von Reis zur Lippe. O alta oncin l urmätorul cuprins : VA donese succese
transmite : a organizatfei teroriste Untunea tinere- In activitatea voestro din anul %alto% Al
PE URIaLE MATERIALELOR PUBLICATE IN SCANTEIA" PETRO$ANI (dela corespondentul no- Curten Suprema a Statelor Unite a con- tulut german" Ie1 are sediul In Jultus- vostru devotat, dr. Deler".
stru). Pe lángà cele 16 dispensare de in- formal sentlntele de condamnare la moarte
treprindere infttntate in cadrul exploatarl-
,,Mai mull spirit gospodáresc la uzinele Steabul Rep"
pronuntate Impotriva a 4 negri din statul
1or de cArbuni din Vales Jiulut, in anti Carolina de Nord. Mesta victime ale te-
In urma articolulul Mai mutt spirit cut la lmhunat.atirea agitatiel vizuale in regimului democrat popular, a feast deschis rorii rasaste din Statele Unite Clyde Guvernul belgian aloca sume infime
podäreec la uzlnele Steagul cadrul sectorului.
Rosu",
klat In ztarul ,Scánteta" Nr. 2525. Co-
pu-
Deasemenca, s'a hotarlt efectuarea con-
zllele tractile un nou dispensar pentru mun- Brown, Raleigh Speller, Lloyd Ray Da- pentru lichidarea urmarilor inundatiei
mitetul
tra:ulul la desenele secttet 901 pentru citorii uzlnel electrtee can Vulcan. niels et Beanie Daniels au fost condom-
a irimtsde partid al uzine! Steagul Roeu" a se elimina unele grelell care ingreu- La acest dispensar, doctorul Gheorghe nati la moarte sub acuzatia falsa de viol BRUXELLES 11 (Agerpres). Opiada comunlst a propus parlamentulut sa aaoce
ziarului o scrisoare in care eratä 905 se Drama controleazä cu regularitate starea publica progresista din Bolgia protesteaza pentru primele masura 200 milioane de
ca, tmpreuná
cu biroul organizatiei de neazà prelucrarea utllajulul ; sectia sau asasinat. In recursul adresat Curti! cu hotarire impotriva faptului ca protectul
fabricti de rulmenti si cu direc- va
Uuneaa fahricil
IngriJi de ver'ficarea'nelelor ei rotator sa atalit muncitorilor el ingriJeete in mod Supreme, acuzatii au declarat ca depozi- franc!. Totodata, deputati] comunisti au
a anali-r.at problemcle ri- care stint ràmase pe terco ; se va organiza de dectzie privitor la alocarea de fonduri props ca aveste cheltueli sa fie sparite in
'mate In <^.rttcol. conetilncios pe bolnavi. title [acute la proces le -au Post smulse cu pentru lichldarea urmarilor lnundattei, primul rand prin reducerea cheltuelilor
Articolu) a tost dis- o vitrina de rebuturt, etc. arata scrisoa-
ba, 'J''nem sà mentionäm
Sunde s'au ntrasat argcánlcoencrete rea in Inchehere
Muncitorit uzinei electrice din Vulcan forca el cä printre Durati nu era niciun
cä articolul publicat au astfel un dispensar proprtu unde pot negru. Cu toate acestea Curtea Suprema a
prezentat parlamentului de cutre guvernul
belgian, prevede o sumo infima de 10 mi-
militare umflate paste masura. Coman-
dati dono bombardiere cu reactle mat pu-
mbrilor de partid in lupta pentru redu- constitute un aJutor pretfos in
monca
urma tratamente, primind totodata, la respins recursul acestor conclamnati nevi-
lloane de franc! belgieni. Ziarul Drapeautin au spus deputatli comunisti et veti
Zre a procentului mare de rehuturi SI Pad- noastra Si a Intregulut coleetiv de muncä Rouge" califica aceastä suma drept ridf- area peste 300 de m'lioane de franc!, pen -
" regim sever de economti. S'a tre- din fabrica de rulmentl". devote, medicamentele necesaae. novati. cola at relateaza ca grupul parlamentar tra lupia Impotriva urmarilor inundatiel "r
www.dacoromanica.ro
Pag. 9 SC1iNTEIA
Cuvântarea Jul Mao Tze-dun
Despre lupta de clash In lärile de democratie populará exprímá sentimentele
Corlstrulrea socialismulul 1n tarde de Lupta de clasá In
democratie populará din Europa se 1nfáp- tértle de democratle
tueSte In conditiile unes lupte de class tot populará nu se limi-
ALEXEI CEPICKA
lnvató cá mica hur-
ghezie, cea orásenea-
scó Si cea s&teasc&,
economic Si ideologic. In aceautá luptá a
fost realizaté unitatea claret muncitoare,
care a cucerlt da partea sa majoritatea po-
întregíí populatíí a Chinei
mai ascutite. teazá, tnsó, numat la membru al Prezidiului Comitetulul genereazá din sânu] porului, Si a triumfat regimul de demo- UN ARTICOL DIN ZIARUL JENMINJIBAO"
Central al Partidului Comuntst et. In flecare zi, In crap populará.
Lean Si Stalin ne Invaté cá trecerea Incercarl:e reactiunia
Cehoslovac fiecare ceas capita- PEKIN 11 ( Agerpres). CHINA national
dela capitalism le socialism nu se poate de a cuceri din nou
list' sl mtct capataltstt,
Fa.ptul cá statele do democratie populará
merg spre socialism nu izolat, ci In lagá- NOUA transmite : sultativ!tepolit c popu ar, C rtlfului cs,
desfá$ura lin, fára o Inversunata luptó de puterea, de a restaura adoptat Yn unan'.mitate o hotórelr`arlal a
class, cä socialism' se realizeazá numai capttálismul. sí aceste elemente ca- rul unit al statelor lubitoare de pace. spri- Ztarui ,,.IenminJibao" consacra articolul
Nationaltzánd marea Industrie, bánctle, pltallste lau toate mäsurile ca s&-sa apere jinindu -se pe tanta Union!! Sovietica, este salt de fond din 10 Februarie cuvántáril gerilor p ntruiradunárile re vdera
árt.
pe cales luptet de Glasé. Dezvoltánd invá-
tätura despre dictatura proletaratului ca lichidând .proprletatea funci.arä mosierea- existenta. Aceastá rezistentá poate fi In- hotäritor In lupia aspra dusá Impotriva rostite de presedintele ]'Mao Tze-dan la cea o ulartpde toate radele iprezentanttl
Instrument al construiril societati! socia - sea, statele de democratie populará au frán'á numai printr'o invcrsunat& lupta de dusmanflor dhnäuntru si dinafaré. de a 4 -a seslune a Com:tetului national al ñarpea reprezentan lor populñtnl Adur
liste, Lenin e arátat inca In 1919 cá dic- lipsit pe capitalisti si mosieri de baza lor clasé. I:ntrucât táránimea munc`.toare n'a Trebue sá subliniem in mod deosehlt Canstitu'.ui eonsultativ politic popular, ca-
tatura proletariatttlui este continuarea economic& Dar in tárite de democratie foot Inca atrasa in intregime de partea pro- urlala important& a ajutoralui economic racterizând-o drept o declaratie solemn, treaga China, in scopul realizári, Cep 1
clepllne clemocratii. Aceasta masuró 11 tn-
luptet de clasá a proletarlatului in forme populara mai exista inca rám&Site de ex- ductiei agricole colectíve, intrucât o parte acordat de Uniunea Sovlet'.ca tuturor tari- care exprímá sentimentele intregil popu- pr-'it$finmá gt?1 t11 popor al
p:oatatori, cärora le-au fost luate intre- din ea sováe, apérá productia privata, due- lor de democratic populará. A suferit un latii a Chinei ".
noi.
Victoria istoricá a Armatel Sovietice prinderíle, fc6ti banchert si moSleri, fosti manul de clasa cauta s'o atraga de par- esce total hlocada economica cu ajutorul Recenta sestune a Com.itetului national co dh sä pai
Aceasta va intárt Yntr'o mésurá a u4a'1
asupra fascismului hitlerist e Post candt- t:onart, ierarhia angrosisti,
mart com..rcianti militari reac- tea sa. cáreia imperialisti sperau sá sagrure al Consiliulut consultativ politic popular,
btsericeascá, functiona- Chiar dela inceputul existentei térilor orândutrea no,strá de stat Si va contrisuA
tia hotáritoare a form&ril tarilor de demo t &rile care au terminat tifi dominatia capt- serie ziarul, a avut 1cc in alum]] celai de la creSterea entuziasmtiluf revolutíonar
crajie populará. Sprijiiul frótese al putér- rime reactaonará. Exista cea mal cruntá de democratic populara ciasa muncitoare talismului. Taríle lagarului socialist au a troia aniversari a semnárii Tratatulul
chiaburimea. Toate ili dadea somata ca imbue só atraga de In munä ai poporului. Lupia im
race! Uniuni Sovietice a salvat aceste clasá exp'.oatatoare
waste elemente dusmane constitue medial partea sa táranimea muncitoare, ca allai
realizat o strânsó legatura din punct de chino-sovietic de prieten'.e, al'antá sa asis- birocratismului, a metod( cle contñdt`a
51
taxi ele r&zbot civil Sf de grozáville unes pe care se sprijina imperialisttl din Occi- sigur Sl trainic. Reforma agrara, infap- vedere ecortómtc $l au organazat colabora- tenta mutuala. In raportul politic al vice - a incálcá ti legator $1 discipline' va
Intervontli strai-le. Inca continuarea, In dent in activitatea lor de submínare .c1usá tuita pe scarä larga in taríle de democrazie rea economica SI ajutorul reciproc. La pre.edintelui Chu En -lai Si In cuvântárile lt.dabaze.e éntru t ^ea aleQerilor
forme noi, a luptel de clec& In ccadi'thle impotriva tártlor de democratie populara. populará, si politica Justa a partidelor co- haza acestet colaborara eta dorinta sinter& aerate care vor Yncepe Intr'un viltor
dictaturii proletariatului, asa cum a arátst de a se ajuta reclproc si de a obtine un altor membri at Gavernului Central Popu- ee
oars.
Lenin, este proprie tuturor tarilor de da- impartalistti cauta sá sprijlne, s& incu- muniste si muncitoresth in domeníul agri- avant economic general. in realitate, dupes lar s'a subl!niat cá realizérile obtinute de ptat.
mocratie populará. lmpotrivirea exp'oata- rajeze In fel Si chip impotrivirea tuturor catarrh, bazatá, pe de o parte, pe spri- cum arata tovaräsul Stalin. a rezultat nu China in refacerea economica rapida St in In inchetere, ziarul serie: In toste eta,
toralor capäta forme variate. se manifestó actor e:emente dusmane. Ei trimit in Jinul'Sh convingerea tar-anima muncitoare, suerumarea, ci intárhrea noli píete mon- trecerea la o larga constructie economica, pese munti noastre trebue
In viata polittcá Sí economicé, pe frontal aceste tari sptonf, asasini S1 terorls'i, pen- lar pe de alta parte po Ingrádirea s1 eli- diale. sunt indisolubtl legate de ajutorul sinter, cu ho`órire marea chamare a
Ideologic. tru ca prtntr o activitate de subminare sá mina rea ele men telor capitaliste, au creat Aceste cáteva particularitatl In dezvol- p intelul
Ingreuneze mersul oamenalor munc'i Ina- condithh favorabile pentru ca Want' mun- tarea luptei de etas& nu In_eamná, insé, dezinteresat s1 fr&tesc al marii Uniuni So- Mao Tze -dan. Prooedánd astfel,
van a,
late spre victoria final&. Scopul crimina- citori sá fie legati prin legaturi trainice cá oamenii munch din tarale de democratic vietice. Urlasele sartina ale constructiei punte victoria tn lupta impotriva
E$ecul planurilor Illor-sabotori este in primal rand activt- Si intereso comune cu clasa muncitoano. populará pot sá evite ascutirea luptei de economice care stan In fata noastrá cer sá unii americane Si pentru aJutorateaagrari,
contra- revolut'onare tatea de subminare in domeniul economic, Cresterea mlScárih cooperaQLste la sate con- clasá in ,perioada trecerii dela capitalism Invátám In toste domeniile dela Uniunea ree!, precum 51 in toate domeniile 5
In productia lndustrlalá SI agricola. Ei or- stitue o dovadá vie a faptului cá si alci la socialism. Crearea noti orânduiri sociale
ale reactiunii internationale ganizeazá spionajul, acte de sabotai in Ympotrhvirea elementelor exploatatoare nu este pasiht.la fárá lichidarea total& a Sovietica. structiei noastre nationale. cda-
uzine, fabrici, la cane ferate, la sate, este lichidatá in decursul luptei de c]asá, claselor exploatatoare In general. Clasele
Dupa eliberarea tarilor din Europa Cen- rocurg la incendieri, intimidare $t asasi- cá In prezent in toate tarile de democratie exploatatoare nu pot fl lichidate Intro sin
trale Si de Sud -Est de catre eroica Armata nate, incearcä s3 aciucá prejudtcil cat mal populará ldeea marli productif agricole, a gura noapte, acest prooes cuprinde o in-
Sovietica, clasele exploatatoare, sprijinin- marl economie! SI sá impiedice astfel area- lucraríi in comun a pamântulul ish face treaga perioada istoricá. Lenin seria : Inmânarea ordinului Lenin" lui Zdenek Neledly
du-se pe propriile lor parade politice. au rea hazel economice a socletátil noi, so- neincetat drum in ctuda impotrav'rll in- ,Dcsffintarea claselor va fi rezultatul unel
Incercat sá impledice crearea unei noi cialiste, sa turbure viata pasnicó a oame- dârjito a chtaburlmii. lupte de class indelungate, anevoloase, in-
orânduiri sociale in aceste tart. Cu aauto- nilor munch!. Tarlle de democrazie papilla/a, ftínd PRAGA 11 (Agerpres). TASS trans- tul cu prhvtre la decorares sa cu ordi:tui
rut acostar partide ele au sperat sa zádár- dârjite, care dupá doborirea puterii capi - mite : Lenin" de catre Prezid.ul Sov!etului
Dar zadarnico sunt Incercárile dusmanf- state tinere, n'au avut un numár suficient trlulut. dupá distrurerea statulul burghez, La 10 Februarle, ambasadorul extraor- prenn al U.R.S.S. Totodató arnbasadorul Su.
niceascé transformártele democratice, sá ]or de a impiedlca constructia socialista de spechaliSti din rândurile muncitorilor dupes instaurarea dictaturil proletarlatuluh
mentina rándueltle capitaliste. Reprezen- pasnicá. Zdrobind impotrhvhrea turbaté a si tóranilor muncltori, necesari pentru con- dinar al U.R.S.S. In Cehoslovacla, Bogo- Bogomolov 1-a comuntcat
tantil partidelor burgheze au Céutat prin clusmani.lor de clasá, oamenli muncii din ducerea statulut at a economie! Deaceea nu dispare (cum ili Inchipue reprezentantii molov, la vizitat pe presedintele Acade- lut Zdenek
manifestärile ]or demagogice dela tribuna toate térile de democratic populara tnde- a fost necesar do a folosi vechc~a tntelec- vulgar! al vechlulut socialism si al vechti miei de stante a Republhcil Cehosiovace, Nejedly CI Unlversttatea de Stat din M.
parlamentelor sá semen neincredere in plineso $í depa.sese cu succes planurile tualitate atât In adm(nf,stratia de stat, cat social- democratil), ci 1st modifica doar Zdsnek Nejedly, si 1-a remis d(octlmen- cova i-a conferit tttlul de profesor onorlfi,a
fortele clasei muncitoare, neincredere fata economice Si merg term spre o viata tn- St in toate sectoarele economiel nationale, formale, devenind In multe privante st mal
de partidele comuniste. fata de Uniunea staritá s1 ferícitá. Inversunatá ".
de a o atrage de.partea sa st de a reeduca In aceasta perioadá clasa muncltoare
Sovietica. In partidele necomuniste burghe- pe tott specialisti' c!nsthtl. Folosirea spe-
zia a concentrai pe lacheii capitalismulul
Si fascismului. pe trádátorii poporulut, pe Ascutirea luptet ciali$thlor echi sub conducenea st contro-
tut clasei muncitoare era insott`.a de o
duce o lupta politica, economica si ldeolo-
gita, dar o duce de data aceasta cu aju- Incheierea Iucrárilor celei de a 7-a sesiuni
torul unor metode noi, al liner forme noi
care i-a ferit de pedeapsa dreapta, clerul
reacttonar. In toate táríle de democrazie pe frontul ideologic serle de greutath, Intrucât nu toti specta-
Itst'1 care In trecut au slujtt hurghezlei au Si cu ajutorul organelor puteril de stat. a Adunárii Populare a R. P. Bulgaria
populará, organIzand re zistenta impotriva O Inversunata luptá de clasá se desfá- fost gata sá munceascá cinstit si conathln- SOFIA 11 (Agerpres). ATB transmite : aven foc pe circumseriptil electorate s] nd
noului regim, burghezla s'a sprijinit pe soaré Si pe frontul ideologic. cios in folosul tarít.or do democratic papa- Mai sus vigilenta revolucionará!
social- democratit de dreapta. slugi iner- Chiar deasemenea
din prime'.e zile de dupá ellberarea Lora $l sá transmita experienta ]or oame-
La 10 Februarie si-a inchetat lucrari:e pe colegti electorate cam era in trecut. In It
Demascarea coloanel a cincia, organtzate de democrazie populara. in special ierar- dupa Marea Revolutle Socialista victo-
de Slansky din ordinal imparialistilor ame- hia reactionar& a bhsericii catolice. rioasé din Octomhrie a trebult sá lupte in tonte sectoarete constructiei socialiste.
Aceste succose, ansa, in niciun caz nu tre-
ricani, arata deosebit de concret ce forme Dar tonte acestea n'au fost de ntciun impotriva dusmanilor pe fronturile razbo- bue s& duca la o atitudine de gura -casca Creste specula cu cereale In Iugoslavia
pertculoase de luptti folcoaate dusmanul de fofos exploatatorilor. Educati de partidele lulua civil, impotriva interventtei armate
clara pentru a zádárnici construirea socia- comuniste si munchtoreStl, cameral munch a i nparialistilor, oamenii munii din tarale pe care dusmanul de clasá o va folosi tot -
deauna. Este necesar de a intrr( si pe SOFIA 11. (Agerpres). ATB trans serle ca In numeroase regiuni din Croatia
lismului. Procesul centrulul complotist din Wile de democrazie populará se con - do democrazie populara, datoritá Uniunil vhitor prin tonte miJloacelo aparatul de mite :
antistatal ramificai in frunte cu Slansky sang din ce In ce mal mutt pan propria Sovietica, au putut sa evito aceasta. Dada ait aparut speculanti de cereale care
stat, in special acele organe ale statuluh Presa titoistá este nevoitá sá recunoascá imbogatesc pe seama producátordor S'
a arátat cá activitatea de subminare sl sa- for expertentó cá pot sá rezotve Just toste n'ar fi existat Uniunea Sovietica, Imperia- care sunt chemate sá apero securitatea In- ca in Iugoslavia specula cu cereale a luat consumatorilor. Bursa neagra a luat
bota] dusá de complotistt a constituit o prohlemele vietai tarii for numai cu con- lista', tiara indolalá, dupa cum au fócut terna Si externa a tarli, manca creatoare marl proporti!,
importanti parte componen', a planurilor citata cá se vor calauzi dupes invátátura dupa Revolutla din Octomhrie, n'ar fi So mare ampioare in satele Baban, Gre
a poporului, libertatea si lndependenta sa. Ziarul Vtesnic" care apare la Zagreb, Sematsul slavon, Jupan', Stitar SI ait=
militare ale imperialismulut american in lui Marx Engels - Lenin Stalin. váit sá organizeze In comun o invazte in
Trebue sa .tinem mante Yntotdeauna pro-
cadru] pregátirilor sale in vederea unii Lupta pe frontul ideologic continua $t táríle de democratic populará pentru a funda indicatie a tovarásului Stalin: Baza
agresiuni impotriva Ltniunia Sovietice Sa are un caracter extrem do complex. Este inabusi tortele democratici si socialis- tattica a socialismului stiintifac este teoria SPECTACOLELE DE AZI
TEATRE : Opera de Stat :
a tarilor de democratic populará. La acest necesar sá ducem o luptá nehmpácatá im- mului. I. L. Caragiale" (sala S.udio):Fidello : National de noapte: Miorita: Destinul anon remetb
luptet de clasá intransigente, care este O noapte tor, Popular : Profesorul de dans: Litt B'
'
tiei 51 socialismului de a pune mana pe Rásturnarea puteril capitalulul n'a cerea partidelor comuniste Si .muncitorestl Articol apdn)! In .,PE.1'TRU PACE Gh. Mai,
Doja : Micul partlan: Lumina : Alex. Sabla, (Buie ,t,gtt
PEKTRU DE.ifOCRAjIE artiste, Elena Pavel: Brutarnl imoiratuiul \irai une' ternatlnnale de ciclismi Tlmpuri NOI
bl[Sa. Calaretii din Cuban. hno(Gr'
patere In partidelo comuniste Si muncito- ntmicat in Odle de demccratie populará a avut loc In conditiile unei grate si com- TR.alXlCA, (se. Ursuletul
nnicA, Bolnavul 1nchtpt!t: Tirrpuri p °iasta
resti Sa in tarife de democratie populará. toate radócinile capitalismuluf. Lenin ne plicate lupte de clasá in domenhul politic. POFULARA t" nr. 6 (222). 23 August Cant o anevaste: Alex. trPop3v;; vita): Atacul ca- avane!: Const. David.
Aziail si ura: 8 Mai: Oameni curajc5l
ACDACIIA Si ADMINISTRATIA: Bucureiti Plata ,.Scannell Sel. S 60.10 al 7.60.40. T'Parul: Combinarul poligraflc ,.CASA SCANTEII ". Abonamenta. rndmdua!e lunar lot 3, coacctivs pentru muncnorl
tarant st Intelectualt lei 4.
www.dacoromanica.ro