Ministerul Educației Naționale

Centrul Național de Evaluare și Examinare

Examenul de bacalaureat național

Proba E.d)
Fizică

Filiera tehnologică-profil tehnic şi profilul resurse naturale şi protecţia mediului.

Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică:
A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA
CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ
 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
A. MECANICĂ
Se consideră acceleraţia gravitaţională g 10m / s2.
A. SUBIECTUL I (15 puncte)
I.Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15
puncte)
1. Unitatea de măsură în S.I. a raportului dintre lucrul mecanic şi intervalul de timp în care acesta a fost
efectuat poate fi scrisă sub forma:
a. kgm2 / s3 b. kgm/ s3 c. kgm2 / s d. kgm2 / s2 (3p)
2. Orientarea vectorului viteză:
a. coincide cu orientarea vectorului acceleraţie, indiferent de forma traiectoriei descrise de punctul
material
b. se modifică dacă traiectoria descrisă de punctul material este curbilinie
c. se modifică dacă traiectoria descrisă de punctul material este rectilinie uniformă şi acesta se
îndepărtează
faţă de reper
d. este întotdeauna aceeaşi cu a vectorului de poziţie (2p)
3. Energia cinetică a unui corp de masă m = 100 g , în raport cu un sistem de referinţă, este de 20J.
Viteza
corpului în raport cu acel sistem de referinţă este de aproximativ:
a. 14,1 m/ s b. 17,3 m/ s c. 20,0 m/ s d. 28,2 m/ s (3p)
4. Un camion parcurge jumatate din drumul său cu viteza v1 = 60km / h , iar restul cu viteza v2 = 40km / h.
Viteza medie a camionului pe întreaga distanţă parcursă are valoarea:
a.45km / h b. 48km / h c. 50km / h d. 55km / h (4p)
5. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa alungirii unui fir elastic de mărimea forţei
care o produce. Forţa care produce o alungire a firului Δl =2cm este: (3p)
a. 2,50N
b. 2,00N
c. 1,75N
d. 1,50N

A. SUBIECTUL II (15 puncte)

Rezolvaţi următoarea problemă:
Pe un plan înclinat este aşezat un corp A de masă M 2kg , legat de un corp B printr-un fir subţire întins
paralel cu planul şi trecut peste un scripete ideal fixat în vârful planului înclinat, ca în figura alăturată.
Unghiul
făcut de planul înclinat cu suprafaţa orizontală este α300 şi coeficientul
de frecare la alunecare dintre corpul A şi suprafaţa planului are valoarea
µ0,29(=3/6) . Determinaţi:
a. valoarea forţei normale cu care corpul A apasă pe plan;
b. acceleraţia sistemului, dacă masa corpului B este m 3kg;
c. valoarea forţei de tensiune din fir în condiţiile punctului b;
d. masa m1 a corpului B pentru care corpul A coboară pe planul înclinat cu
viteză constantă.
A. SUBIECTUL III (15 puncte)
Rezolvaţi următoarea problemă:

1
 Ministerul Educației Naționale
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Un corp de masă m 0,5 kg este lansat de la suprafaţa pământului, vertical în sus, cu viteza iniţială v0
8m / s . Frecarea cu aerul se consideră neglijabilă.
a. Determinaţi înălţimea maximă atinsă de corp.
b. Reprezentaţi grafic variaţia energiei potenţiale a sistemului corp-pamânt în funcţie de înălţime.
c. Determinaţi viteza corpului în momentul în care energia sa cinetică este de trei ori mai mică decât cea
potenţială (energia potenţială e considerată nulă la suprafaţa pământului).
d. Dacă frecarea cu aerul nu ar fi neglijabilă, precizaţi dacă viteza cu care ar atinge corpul pământul la
coborâre ar fi mai mare, mai mică, sau egală cu viteza iniţială v0 . Justificaţi răspunsul.

B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
1
Se consideră: numărul lui Avogadro NA 6,02 · 10 mol ,constanta gazelor ideale R = 8,31J / molK
23

Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaţia: p ·V υRT . Exponentul adiabatic
CP
este definit prin relaţia:   .
CV
B. SUBIECTUL I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.
1. Unitatea de măsură a căldurii în S.I. este:
2
a. J b. kg c. N d. N / m 2p
2. Un gaz ideal monoatomic efectuează o transformare ciclică reversibilă formată din două transformări în
care temperatura rămâne constantă (izoterme) şi două transformări în cursul cărora volumul rămâne
constant (izocore). Într-una din transformările izocore, gazul primeşte căldura 200 J. În cursul celeilalte
transformări izocore, căldura schimbată de gaz cu exteriorul este:
a. 200 J (primită) b. 200 J (cedată) c. 300 J (primită) d. 300 J (cedată) (3p)
3. Căldura şi energia internă sunt respectiv mărimi fizice de:
a. proces; stare b. stare; proces c. proces; proces d. stare;stare (2p)
4. Exponentul adiabatic al unui gaz ideal este  1,4 . Căldura molară la presiune constantă pentru acest
gazare valoarea:
a.11,95J /(mol ·K) b. 14,085J /(mol ·K) c. 20,895J /(mol·K) d. 29,085 J /(mol ·K) (3p)
5. Ştiind că în figura alăturată curba (2) reprezintă o transformare izotermă, dintre
celelalte curbe, cea care poate reprezenta o transformare adiabatică este cea cu
numărul:
a. (5)
b. (4)
c. (3)
d. (1)

(5p)

B. SUBIECTUL II (15 puncte)

II Rezolvaţi următoarea problemă:
Un mol de gaz ideal, aflat într-un cilindru închis cu un piston de masă neglijabilă care se poate mişca fără
frecări, este comprimat izoterm, din starea iniţială în care presiunea este p 1 = 2·105 Pa şi V1 =8,31dm3
până în starea finală de volum V2 2,77dm3 .
a. reprezentaţi grafic procesul în coordonate (p,T).
b. determinaţi temperatura gazului;
c. calculaţi variaţia relativă a presiunii gazului;
d. determinaţi numărul de moli de gaz care trebuie scoşi din cilindru pentru ca presiunea finală să devină
p2´ = 2·105 Pa , volumul rămânând V2 .

B. SUBIECTUL III (15 puncte)

III. Rezolvaţi următoarea problemă:

Un gaz ideal biatomic Cv R/ 2 efectuează un ciclu format dintr-o comprimare izotermă urmată de o
destindere izobară şi o izocoră, în această ordine. Izoterma corespunde temperaturii T1 400K , iar
raportul volumelor maxim şi minim atinse de gaz în cursul ciclului este ε2 . Se cunoaşte cantitatea de
gaz  4 · 10 mol şi ln2  0,693 .
3

2
 Ministerul Educației Naționale
Centrul Național de Evaluare și Examinare
a. Reprezentaţi grafic ciclul în coordonate (p,V).
b. Determinaţi lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul în procesul 1→2 .
c. Calculaţi căldura primită de gaz din mediul exterior în procesul 2 →3 .
d. Determinaţi variaţia energiei interne a gazului în procesul 3 →1.

C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

19
Se consideră sarcina electrică elementară e  1,6  10 C

C. SUBIECTUL I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.
1. Unitatea de măsură a energiei electrice disipate pe un consumator poate fi scrisă în funcţie de alte
unităţi de măsură din S.I. în forma:
c. V  A  s d.   A  s
2 2
a. V ·A b. V ·A ·s (3p)
2. Dintre mărimile fizice de mai jos, mărime fizică adimensională este:
a. randamentul; b. sarcina electrică; c. rezistivitatea; d. tensiunea. (2p)
3.Dacă U este tensiunea la bornele unui generator electric, E tensiunea electromotoare a generatorului,
R rezistenţa circuitului exterior şi r rezistenţa interioară a generatorului, atunci expresia randamentului
circuitului electric simplu este:
U E R Rr
a. ; b.; c. ; d. . (5p)
E U r R
4.Intensitatea curentului electric ce trece printr-un conductor legat la o sursă electrică este I 3,2A .
Numărul de electroni ce traversează secţiunea conductorului în intervalul de timp Δt 10s este:
b. 2  10 c. 3  10 d. 8  10
20 20 20 20
a. 10 (3p)
5. Intensitatea curentului electric printr-un conductor este egală cu:
a. lucrul mecanic efectuat pentru deplasarea unităţii de sarcină electrică prin conductor
b. sarcina electrică transportată de electroni prin conductor
c. raportul dintre tensiunea la bornele conductorului şi rezistenţa internă a sursei din circuitul electric în
care este conectat conductorul
d. sarcina electrică transportată într-o secundă de purtătorii de sarcină care trec printr-o secţiune
transversală a conductorului. (2p)

C. SUBIECTUL II (15 puncte)

II. Rezolvaţi următoarea problemă:
Un circuit este format dintr-o sursă de tensiune cu t.e.m. E 10V şi rezistenţa internă r 2Ωşi un rezistor
cu rezistenţa R 8 Ω.
Un ampermetru şi un voltmetru considerate ideale RA  0,RV   sunt folosite pentru a determina
intensitatea curentului din circuit, respectiv tensiunea la bornele rezistorului R.
a. Desenaţi schema circuitului.
b. Determinaţi intensitatea curentului prin circuit.
c. Calculaţi tensiunea indicată de voltmetru.
d. Determinaţi căderea internă de tensiune a sursei.
e. Circuitul este modificat prin conectarea voltmetrului în serie cu rezistorul şi ampermetrul. Specificaţi
noile indicaţii ale voltmetrului şi ampermetrului.

C. SUBIECTUL III (15 puncte)

III. Rezolvaţi următoarea problemă:

Un bec şi un reostat sunt legate în serie într-un circuit electric. Tensiunea la bornele becului este de 60V,
iar rezistenţa electrică a reostatului este de 20Ω. Becul şi reostatul consumă împreuna 200W .
Determinaţi:
a. intensitatea curentului electric în circuit;
b. energia consumată de bec într-o oră;
c. temperatura filamentului becului, dacă rezistenţa sa la temperatura de 0ºC este R0 2,5Ω, iar

3
 Ministerul Educației Naționale
Centrul Național de Evaluare și Examinare
coeficientul de temperatură al rezistivităţii este   5  10
3
grd 1 ;
d. Realizaţi schema electrică a circuitului descris.

D. OPTICĂ

 Se consideră: viteza luminii în vid c = 3 ⋅108m/s ,constantalui Planck h = 6,6 ⋅10−34 J⋅s, sarcina
electrică elementară e=1,6 ⋅10−19C , masa electronului me = 9,1⋅10−31 Kg .

D. SUBIECTUL I (15 puncte)

I.Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15
puncte).
1.Imaginea reală a unui obiect plasat la 60 cm în faţa unei lentile convergente se formează la 30 cm de
lentilă. Dacă sistemul este plasat în aer, distanţa focală a lentilei este:
a. -20cm b. -60cm c. 20cm d. 60cm (3p)
2. O rază de lumină trece din sticlă (având indicele de refracţie ns ), în aer (naer = 1). Dacă unghiul de
refracţie este r < 90° , unghiul de incidenţă i respectă condiţia:
a.sini > ns b. sini = 1 /ns c. sini > 1 /ns d. sini < 1 /ns (3p)
3. O lentilă care este divergentă atunci când se află în aer se introduce într-un mediu cu indice de
refracţie mai mare decât al său. În această situaţie se constată că:
a. poziţiile focarelor rămân neschimbate
b. distanţa focală devine pozitivă
c. distanţa focală devine negativă
d. convergenţa este nulă. (3p)
4. Tensiunea de stopare a electronilor emişi de catodul unei celule fotoelectrice este U = 0,8V . Viteza
maximă a fotoelectronilor este:
a.12 ⋅102m / s b. 32⋅103m / s c. 28 ⋅104m / s d. 53 ⋅104m / s (3p)
5. O lentilă biconvexă din sticlă (nsticla = 1,5) are razele de curbură de 0,5m , respective 20cm.
Convergenţa lentilei este:
a. 2m−1 b. 3,5m−1 c. 5m−1 d. 7,5m−1 (3p)

D. SUBIECTUL II (15 puncte)

Rezolvaţi următoarea problemă:

Pe un banc optic, plasat în aer, se află o lentilă subţire, plan convexă, cu convergenţa C = 10δ şi
cu indicele de refracţie n = 1,5 . Pe un ecran care se află într-o poziţie convenabilă se obţine o imagine
reală, de înălţime 6mm , a unui obiect liniar, luminos, cu înălţimea y1 = 3mm , aşezat perpendicular pe
axa optică principală.
a. Determinaţi distanţa focală a lentilei.
b. Realizaţi un desen în care să evidenţiaţi construcţia imaginii prin lentilă, pentru obiectul considerat, în
situaţia descrisă de problemă.
c. Calculaţi coordonata imaginii faţă de lentilă.
d. Determinaţi raza de curbură a feţei sferice a lentilei.
e. Se alipeşte la lentila dată o lentilă divergentă cu convergenţa Cd = −6δ . Stabiliţi dacă imaginea poate fi
vizualizată pe ecran în situaţia în care obiectul este plasat la 15 cm faţă de lentilă. Justificaţi.

D. SUBIECTUL III (15 puncte)

Rezolvaţi următoarea problemă:

Pentru determinarea experimentală a valorii constantei lui Planck, se realizează o experienţă în care
catodul unei celule fotoelectrice este iluminat succesiv cu două radiaţii de frecvenţe υ1 10,4 ⋅1014Hz şi
υ2 11,2⋅1014Hz. Tensiunile de stopare a fotoelectronilor emişi sunt US1 1,89V şi respectiv Us2 2,22V.
Determinaţi:
a. valoarea constantei lui Planck;
b. lucrul mecanic de extracţie a fotoelectronilor din metal.
c. lungimea de undă de prag caracteristică materialului din care e confecţionat catodul;
d. raportul energiilor fotonilor incidenţi.