Sunteți pe pagina 1din 27

COORDONAREA

ÎN MATERIE DE SANATATE SI SECURITATE ÎN MUNCA


ÎN CONSTRUCTII SI LUCRARI PUBLICE
COORDONAREA ÎN MATERIE DE SECURITATE ŞI PROTECŢIA
SĂNĂTĂŢII ÎN CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

Legea 319/2006 a creat noi obligaţii, în special pentru


managerul de proiect al unei opere de construcţii care trebuie
să pună în aplicare

PRINCIPIILE GENERALE DE PREVENIRE

Pentru a-l ajuta în această sarcină, el trebuie să desemneze


UN COORDONATOR.
Această nouă funcţie, ca şi noile relaţii între intervenienţi în actul de
construire, manageri de proiect, utilizatori, organisme de prevenire necesită ca toţi
să comunice între ei în mod cât mai clar, în acest scop elaborându-se acest
GLOSAR
Utilizat de către un manager de proiect, acest instrument poate fi un real
ajutor în:
 Alegerea coordonatorului adaptat la operaţiunea examinată.
 Aprecierea pertinenţei măsurilor de prevenire prevăzute.
PARTEA I:
Obiectivul este acela de a folosi un limbaj comun pentru
ca toţi „actorii” să înţeleagă şi să se înţeleagă între ei.
Principalii termeni care privesc coordonarea sunt clasaţi
în ordine alfabetică:
 Definiţiile existente au fost scrise in extenso.
 Definiţiile lipsă au fost create cu ajutorul documentelor
indicate în coloana „sursă”
ARSSM a redactat acest glosar, a ales definiţiile
prezentate aici pentru pertinenţa lor vis-a-vis de coordonarea în
materie de SSM în construcţii şi lucrări publice.
Celelalte definiţii pentru care cele din coloana „sursă” pot fi
recercetate.

PARTEA A II-A

Permite reperarea şi identificarea unor riscuri ce pot rezulta


dintr-o coactivitate între întreprinderi.
Coordonatorul va putea să se refere la această parte care
nu este exhaustivă dar constituie o bază metodologică referitor la
chestiunile (întrebările) pe care el trebuie să le pună pe şantierul
său.
Respectarea principiilor generale de prevenire şi, în
particular, „eliminarea riscurilor” trebuie să conducă coordonatorul la
a cerceta cu prioritate pentru a elimina coactivitatea prin „a
deplasa anumite operaţiuni în timp şi spaţiu”.
Ansamblul acestor elemente trebuie să permită facilitarea
elaborării unui plan general de coordonare în materie de SSM (PGC)
respectiv de a rezolva în timp util anumite probleme de securitate
rezultate din coactivităţi întâlnite în cursul realizării lucrărilor.
PARTEA I
DEFINIŢII
TERMENI, DEFINIŢII, SURSE
Pagina
6 Atestarea competenţei coordonatorului
Şantier
Responsabilul cu lucrările provizorii
Coactivitatea interîntreprinderi
7 Coexistenţă
Colegiul interîntreprinderi de securitate şi sănătate în muncă
Înţelegerea
8 Conducător de operaţiune
Coordonator
9 Contractant
Declaraţie prealabilă
Dosar de intervenţii ulterioare asupra operei de construcţie (DIU)
10 Elemente de structură
Angajator
Antrepriză
Antrepriză de construcţii
11 Întreprindere exterioară
Întreprindere interioară
Furnizor
Interfaţă
Intervenienţi
12 Manager de proiect (operă de construcţii)
Manager de proiect delegat
Echipa de concepere, control general şi execuţie a operei de
construcţie
Operaţiune
13 Lucrare provizorie
Permis de foc
Permis de lucru
Pagina
Faza de concepţie
14 Faza de realizare
Fenomen periculos
Plan de prevenire şi protecţie
Plan general de coordonare în materie de securitate şi de
protecţie a sănătăţii (PGC)
15 Plan propriu de securitate şi protecţie a sănătăţii
Pericol de securitate
Risc
16 Situaţie periculoasă
Transportor
Lucrător independent
Zonă delimitată
Atestarea Furnizorul de formare agreat de Legea 129, HG
competiţiei Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de 300/2006, ordinul
coordonatorului Şanse şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării MMSSF nr
eliberează un certificat de absolvire 242/23.03.07
pentru ocupaţia de coordonator în
materie de SSM în construcţii în care se
stabilesc competenţele cerute.

Şantier Locul unde sunt executate lucrări de


construcţii sau geniu civil care concură la
realizarea aceluiaşi obiectiv.
Conceptul de şantier trebuie să facă
referire la noţiunile de loc de muncă şi
timpi, la diferenţa noţiunii de operaţie.

Responsabil cu Persoana însărcinată de către Caiet de clauze


lucrările provizorii antreprenor şi acceptată de către şeful tehnice generale
(RLR) lucrării pentru a asigura, în caz de (CCTG), convenţii.
necesitate, toate coordonările care permit
derularea operaţiunilor implicate în
LUCRĂRILE PROVIZORII care
acţionează asupra concepţiei, execuţiei
sau securităţii personalului şi a terţilor.

Coactivitate Activitatea generată de către cel puţin HG 300/2006


întreprinderi. două întreprinderi ce efectuează lucrări
de construcţii şi geniu civil în cadrul
aceluiaşi şantier sau a aceleiaşi
operaţiuni pentru a realiza acelaşi
obiectiv comun. Acest principiu trebuie să
fie strict diferenţiat de simpla coexistenţă.
Coexistenţa Prezenţa simultană în acelaşi loc a mai
multor persoane, lucrări, materiale,
echipamente.
Coexistenţa nu justifică prezenţa unui
coordonator decât cea care se distinge
prin COACTIVITATE.

Colegiul Pentru operaţiunile în care volumul de


interîntreprinderi de lucrări depăşeşte 10000 oameni/zi şi un
securitate şi număr determinant de întreprinderi, un
sănătate în muncă CISSM trebuie să fie constituit de către
(CISSM) managerul de proiect (de operă de
construcţie) cu 21 zile înainte de debutul
lucrărilor.
Acest CISSM prezidat de către
COORDONATOR regrupează ansamblul
antreprenorilor, lucrătorilor independenţi
şi subcontractorilor pe durata intervenţiei
pe şantier.

Înţelegerea Faza prealabilă de luare a deciziei care


constă în a regla diferendele prin analize
între părţile interesate; pentru a recurge
la o soluţie impusă se pot distinge 2 tipuri
de înţelegeri:
 În cazul în care 2 sau mai multe
părţi se sfătuiesc pentru a găsi o
soluţie acceptabilă pentru toţi, ei
sunt coresponsabili.
Acesta este cazul întreprinderilor care,
sub impulsul coordonatorului, decid să
aibă cantonamente comune,
antreprenorii fiind deci coresponsabili
ai acestei decizii.
 În cazul negocierilor ajunse la final
prin luarea deciziei de către o
singură parte, aceasta este
singura responsabilă.
Acesta este cazul sfătuirii între
angajator si salariat.

Conducătorul Persoana care conduce lucrarea publică


operaţiunii şi care asistă managerul de proiect pe
plan administrativ, financiar sau tehnic.

Coordonator Persoana fizică sau juridică desemnată


de către beneficiar sau managerul de
proiect pentru a asigura coordonarea în
materie de securitatea şi protecţia
sănătăţii lucrătorilor pe un şantier de
construcţii sau de geniu civil unde sunt
angajate să intervină mai multe antreprize
sau lucrători independenţi.
Se disting 2 misiuni:
 Coordonarea în faza de concepţie;
 Coordonarea în faza de realizare
(este util ca aceasta să fie
încredinţată aceluiaşi coordonator)
Contractanţi Antreprenori care realizează în comun
lucrările obiect al contractului în care ei
sunt cotitulari.
Fiecare cotitular este responsabil direct
de buna executare a părţii sale din
contract în faţa managerului de proiect.

Declaraţia de Fiecare şef de întreprindere trebuie să se


deschidere a declare la Inspecţia Muncii, CNPAS
şantierului pentru autorizarea funcţionării.

Declaraţia prealabilă Declaraţia care trebuie stabilită de către HG 300/2006


managerul de proiect în următoarele
situaţii:
- durata lucrării este >30 zile lucrătoare şi
pe şantier lucrează simultan mai mult de
20 lucrători
- volumul de muncă estimat >500
oameni x zi
Declaraţia se transmite Inspectoratului de
muncă cu 30 zile înainte de începerea
lucrărilor.

Dosar de intervenţii Document constituit încă din faza de HG 300/2006


ulterioare (DIU) concepţie de către coordonator sub
responsabilitatea managerului de proiect.
El trebuie să strângă toate datele de
natură să faciliteze prevenirea riscurilor
profesionale în cazul intervenţiilor
ulterioare şi în special pentru dosarul de
menetenanţă.
El trebuie să permită o mai bună
integrare, în faza de concepţie şi în timpul
realizării obiectivului, a condiţiilor de
securitate precum şi pentru a se asigura
întreţinerea obiectivului în perioada
exploatării lui.
Sarcina de integrare a principiilor de
prevenire aparţine, de regulă,
managerului de proiect, conducătorului
operaţiunii şi coordonatorului în
elaborarea acestui dosar.

Elemente de Elemente portante, pereţi, planşee,


structură şarpante şi elemente de infrastructură
legate de fundaţii.

Angajatori Şefi de întreprindere sau unitate,


responsabili pentru punerea în operă a
principiilor generale de prevenire şi a altor
dispoziţii cuprinse în legea 319/2006
care prevăd responsabilitate faţă de
salariaţii proprii.

Antrepriză Toată entitatea care participă la actul de


construire, spre deosebire de furnizori
sau vizitatori aduşi să circule pe şantier.
Această accepţiune înglobează, în sensul
legii, noţiunile de lucrători independenţi
sau subantreprenori.

Antrepriza de Antrepriza care răspunde condiţiilor de


construcţii calificare profesională menţionată în
legislaţia privind activitatea de construcţie
Întreprindere Întreprinderi care, în baza unui contract
exterioară încheiat cu antrepriza, sunt furnizori de
materiale, produse necesare activităţii de
construcţie şi/sau efectuează prestaţii
punctuale cu personalul său (transport de
materiale, evacuări deşeuri, diverse
lucrări stabilite prin contract)

Întreprindere Întreprinderea care execută lucrări într-


utilizatoare una din unităţile sale de către personalul
aparţinând întreprinderii exterioare.

Furnizor Furnizor este acela care, în cadrul unui Dicţionar


contract de vânzare, procură antrepreno- permanent pentru
rului materiale standard disponibile pe construcţii
catalog de exemplu, fără altă prestaţie.

Interfaţa Limita comună a 2 întreprinderi în Petit Larousse


situaţia de coactivitate. - 1990
Îi aparţine coordonatorului responsabili-
tatea de a identifica şi urmări ca interfaţa
să fie asigurată (asigurată în contul altuia)
dacă întreprinderile se află în situaţia de
coactivitate.
Această gestionare poate consta în a
prevedea limita prestaţiilor fiecărei
întreprinderi în aceeaşi zonă şi a defini
transmiterea informaţiilor de la una la alta

Intervenienţi Toţi acei participanţi asociaţi la actul de


construire.
Percepe aşadar toate funcţiile: manager
de proiect (operă de construcţii), şef de
Lucrare, stafful însărcinat cu conceperea,
controlul general şi execuţia obiectivului,
diferiţi angajatori, antreprenori sau
lucrători independenţi ca şi
coordonatorii şi consilierii tehnici
angajaţi în operaţiune.

Managerul de În înţelesul dreptului administrativ, el


proiect de a operei acoperă două concepte distincte:
de construcţii - manager de proiect;
- persoană responsabilă pentru
contractul încheiat cu beneficiarul.
În înţelesul codului civil, acesta este
clientul, beneficiarul lucrării.

Managerul de Este mandatarul managerului de proiect


proiect delegat public şi execută, în numele sau în contul
său, anumite atribuţii de manager de
proiect.

Echipa de Înglobează personalul însărcinat cu


concepere, control şi conceperea, controlul general şi execuţia
execuţie a operei de obiectivului şi se compune din: arhitect,
construcţie. birou de studii tehnice, titularii unor
misiuni de ordonanţare a plăţilor, de
pilotaj şi de coordonare sau în economia
construcţiei.

Operaţiunea Este constituită printr-un ansamblu de


lucrări asigurate de mai multe antreprize
pentru a contribui la realizarea aceluiaşi
obiectiv.
Ea presupune aşadar o eşalonare
ordonată a actelor pregătitoare anterior
realizării operei de construcţie.

Lucrare provizorie Element sau ansamblu de elemente care


permit executarea unor activităţi ca:
spraituire, cofrare, armătură, eşafodare.

Permis de foc Autorizaţie scrisă eliberată unei persoane


înainte de a efectua activităţi în puncte
calde în scopul prevenirii riscurilor de
explozii, incendii etc.

Permis de lucru Autorizaţie scrisă eliberată de către o


persoană autorizată şi competentă
înainte de a se efectua o activitate ce
poate antrena riscuri în scopul de a le
preveni, prin acordarea de instrucţiuni,
instruire, logistică necesară executanţilor
unor sarcini prestabilite.

Faza de concepţie Cuprinde:


- studiile pe schiţe pentru o operaţiune
nouă de construcţie şi studiile diagnostic
pentru operaţiunile de renovare sa
reabilitare a operei de construcţie
precum şi studiile preliminare pentru
lucrările de infrastructură sau de geniu
civil;
- studiile dinaintea proiectului sumar şi
dinaintea celui definitiv;
- asistenţa asigurată de managerul de
proiect pentru parcurgerea etapelor sau
încheierea contractelor de lucrare ce
permit, de exemplu, selecţia şi
definitivarea ofertelor.

Faza de realizare Cuprinde pregătirea lucrărilor după


alegerea întreprinderilor şi executarea
lucrărilor propriu-zise, cuprinzând
totodată şi recepţia operei de construcţie.

Fenomen periculos Sursă potenţială de pericol (ex: energia


electrică)

Plan de prevenire şi Plan stabilit în comun înainte de


protecţie începerea lucrărilor de către o
întreprindere utilizatoare şi o
întreprindere exterioară şi care
defineşte măsurile care trebuie luate de
fiecare dintre ele în scopul prevenirii
riscurilor ce pot rezulta din interferenţa
activităţilor acestora.
Pentru operaţiunile de încărcare/descăr-
care efectuate de către o întreprindere
exterioară protocolul de securitate
completează planul de prevenire/protecţie

Plan General de Document stabilit de către coordonatorul


Coordonare în de SSM încă din faza de concepţie sub
materie de responsabilitatea managerului de proiect.
securitate şi Acesta trebuie definit ca ansamblul
protecţia sănătăţii măsurilor destinate a preveni riscurile ce
(PGC) decurg din interferenţa activităţilor
diferiţilor intervenienţi pe şantier sau din
succesiunile activităţilor (în cazul în care
intervenţia subzistă după terminarea ei de
către o întreprindere, devenind risc pentru
o altă întreprindere)
Planul constituie o piesă de bază a
dosarului de consultare a întreprinderilor
care cuprind subcontractanţii şi
lucrătorii independenţi.

Planul propriu de Documentul stabilit pentru fiecare


securitate şi întreprindere ca „intervenient” pe şantier.
protecţia sănătăţii Acest plan analizează şi prezintă într-o
(PPSSM) formă precisă fiecare operaţie, dispoziţiile
luate sau prevăzute în materie de SSM,
ţinând cont de măsurile alese de
coordonator în PGC. Documentul este
făcut pentru a se putea distinge riscurile
„importate” de către alte întreprinderi
aflate simultan pe şantier, riscurile „expor-
tate” de către lucrătorii independenţi sau
de către alte întreprinderi prezente
simultan pe şantier şi riscurile proprii ale
şantierului.
Planurile proprii trebuie să se integreze în
planul general de coordonare.

Protocol de Document ce conţine toate indicaţiile şi


securitate informaţiile utile pentru evaluarea
riscurilor generate de către o operaţiune
de încărcare/descărcare precum şi
măsurile de prevenire şi de securitate
care trebuie să fie observate la fiecare din
aceste faze.
El completează PLANUL DE PREVENI-
RE ŞI PROTECŢIE pentru o operaţie de
încărcare/ descărcare a unui vehicul
rutier.
Este de dorit ca acest document să fie
luat în mod obligatoriu de către PGC.

Subcontractarea Este operaţia prin care un antreprenor


încredinţează prin contract adiţional, sub
responsabilitatea sa, unei alte persoane
denumite subantreprenor, parţial sau total
execuţia contractului de antrepriză,
concluzionat cu managerul de proiect.

Lucrător Persoana care exercită activitatea sa fără HG 300/2006


independent să aibă calitatea de salariat. Un artizan
care lucrează pe cont propriu este un
lucrător independent.

Zonă delimitată Zona delimitată în spaţiu şi timp în care


tot sau o parte a personalului trebuie să
fie evacuată şi/sau nu trebuie să pătrundă
Accesul în anumite zone delimitate se
face după realizarea unor condiţii ca:
formare, informare, ordin medical.
PARTEA A II-A
RISCURI DIN COACTIVITATE

FENOMENE PERICULOASE

Pagina
18 Zgomote
Circulaţie
19 Electricitate
20 Electricitate indusă – prin câmp electromagnetic.
Gaze şi vapori
21 Interferenţe de comunicaţii radio
Mase în mişcare
22 Gravitaţie / înălţime
23 Prafuri
24 Produse periculoase
25 Raze laser
26 Radiaţii ionizante
Rezistenţă insuficientă
27 Stabilitate insuficientă
ZGOMOTE

Situaţia periculoasă
un salariat al întreprinderii B efectuează mici
lucrări de terasament în apropierea altui
salariat de la întreprinderea A care dislocă o
dală de beton cu ajutorul unui ciocan
pneumatic care generează un zgomot de ~ 92
dB Vătămare corporală sau
Riscul generat leziune
Ambianţă sonoră ridicată. - perturbări;
- oboseală auditivă;
- deficienţa audiometrica
- surditate.

CIRCULAŢIE

Situaţia periculoasă
Salariaţii întreprinderii B trebuie, pentru a se
prezenta la postul de lucru, să folosească zona
Vătămare corporală sau
de circulaţie a maşinilor de la întreprinderea A leziune
Riscul generat - ciocnire/ zdrobire
Un salariat de la întreprinderea B care trece prin
unghiul mort de viziune al maşinii riscă să fie
accidentat.
UTILAJE

Situaţia periculoasă
Utilajele întreprinderii A folosesc o rampă la
marginea căreia lucrează un salariat al
întreprinderii B.
Vătămare corporală sau
Riscul generat
Utilajul riscă să se răstoarne sau să provoace
leziune
- ciocnire/ zdrobire
prăbuşiri peste salariaţi. - acoperire cu pământ

ELECTRICITATE

Situaţia periculoasă
Întreprinderea de electricitate pune provizoriu
sub tensiune instalaţia definitivă ai căror
conductorii sunt introduşi în beton atunci când Vătămare corporală sau
leziune
o altă întreprindere trebuie să efectueze
- electrizare;
perforarea betonului - electrocutare.
Riscul generat
Riscul de contact între perforatorul care are
un defect de izolaţie şi conductorul sub
tensiune şi riscul de electrocutare al
salariatului care ţine perforatorul.
ELECTRICITATEA
INDUSĂ

Situaţia periculoasă
Un şantier dotat cu o macara rotativă se
găseşte în preajma unui emiţător radio de Vătămare corporală sau
mare putere. leziune
- surpriza;
Riscul generat - căderea.
Salariatul care ghidează cârligul macaralei
riscă să fie surprins de descărcări de
electricitate indusă

GAZE – VAPORI

Situaţia periculoasă
Salariatul întreprinderii A efectuează un Vătămare corporală sau
leziune
amestec de răşini epoxidice şi utilizează - probleme respiratorii;
solvenţi. În aceeaşi locaţie, un salariat al - intoxicaţii acute/ cronice
- arsuri.
întreprinderii B efectuează lucrări de sudură
Riscul generat
Risc de inhalare vapori pentru salariatul
întreprinderii B.
Risc de explozie a amestecului aer-solvent,
inflamabil la contactul cu punctul cald.
INTERFERENŢE DE COMUNICAŢII RADIO

Situaţia periculoasă
Două şantiere vecine realizate pentru
întreprinderi diferite, utilizează pentru
comunicarea cu grupurile din sobordice
aparate cu lungimi de undă apropiate.
Riscul generat
Macaraua şantierului A riscă să execute
eronat ordine transmise de şeful de manevră Vătămare corporală sau
leziune
al şantierului B. - ciocnire cu alte sarcini;
- prăbuşiri

MASE ÎN MIŞCARE
Situaţia periculoasă
Un salariat al întreprinderii B efectuează
lisajul unei şape atunci când, într-o zonă Vătămare corporală sau
leziune
apropiată, salariaţii întreprinderii A - ciocnire;
manevrează cofrajul. - zdrobire.
Riscul generat
Cofrajul poate scăpa din ghidaj peste
salariatul întreprinderii B.
GRAVITAŢIA, ÎNĂLŢIMEA
LUCRĂRI SUPRAPUSE
Situaţia periculoasă
Salariaţii întreprinderii A lucrează în acelaşi
timp şi deasupra salariatului întreprinderii B,
în cazul în care nu există nici un obstacol
susceptibil de a opri căderea obiectelor sau a
materialelor utilizate de către întreprinderea
A
Riscul generat
Un obiect riscă să scape din mâinile unui
salariat al întreprinderii A peste salariatul Vătămare corporală sau
leziune
întreprinderii B. - ciocnire;
- zdrobire.

LUCRĂRI LA ÎNTÂMPLARE

Situaţia periculoasă Vătămare corporală sau


Salariaţii întreprinderii B, pe fundul unei leziune
- ciocnire;
excavaţii, transportă materiale în timp ce
- zdrobire prin răsturnarea
utilajele de terasare ale întreprinderii A utilajului;
- îngropare.
lucrează la acoperirea acesteia.
Riscul generat
Risc de cădere a terenului terasat.
Risc de prăbuşire a taluzului aproape vertical,
ţinând cont de greutatea utilajului.
Risc de răsturnare a utilajului.
SURVOLUL SARCINII

Situaţia periculoasă
Întreprinderea A transportă cu macaraua un Vătămare corporală sau
leziune
profil metalic deasupra unui post de lucru al - ciocnire;
unui salariat al întreprinderii B. - zdrobire
Riscul generat
Desprinderea sarcinii şi riscul de cădere
asupra salariatului.

PRAF

Situaţia periculoasă
Salariaţii întreprinderii B se deplasează spre Vătămare corporală sau
leziune
postul de lucru printr-o porţiune măturată de - iritarea căilor respiratorii;
un salariat al întreprinderii A - silicoză.
Riscul generat
Risc de inhalare a prafului ridicat pentru
salariatul întreprinderii B
Situaţia periculoasă
Întreprinderea A şlefuieşte pereţii atunci când Vătămare corporală sau
leziune
salariaţii întreprinderii B lucrează în aceeaşi - iritarea căilor respiratorii;
locaţie. - silicoză.
Riscul generat
Risc de inhalare a prafului ridicat pentru
salariatul întreprinderii B care nu este protejat

Situaţia periculoasă
O întreprindere amplasează acoperişul de Vătămare corporală sau
leziune
azbo-ciment pe clădire. - iritarea căilor respiratorii;
Riscul generat - silicoză.
Salariaţii întreprinderii învecinate care sunt în
bătaia vântului riscă inhalarea prafului şi a
fibrelor.

PRODUSE PERICULOASE

Situaţia periculoasă Vătămare corporală sau


Cârpe îmbibate cu răşini şi solvenţi sunt leziune
aruncate de întreprinderea A în pubele - arsuri provocate de
incendii sau explozii.
utilizate de alte întreprinderi.
Riscul generat
Un salariat al altei întreprinderi aruncă ţigara
în această pubelă. Risc de arsuri prin
aprinderea pubelei.
Situaţia periculoasă
Salariaţii întreprinderii B care nu au fost Vătămare corporală sau
leziune
avertizaţi lucrează în preajma faţadei unei - iritaţii cutanate,
clădiri decapată cu acid de către respiratorii, oculare;
- arsuri.
întreprinderea A
Riscul generat
Risc de contact al salariaţilor cu acidul
impregnat pe faţada umedă.

RAZE LASER

Situaţia periculoasă
Întreprinderea A efectuează alinierea unui Vătămare corporală sau
leziune
tunel cu ajutorul razelor laser în timp ce un - orbire;
salariat al întreprinderii B circulă prin tunel. - afectarea corneei.
Riscul generat
Salariatul riscă să fie orbit dacă raza laser
este îndreptată spre ochi.
RADIAŢII IONIZANTE

Situaţia periculoasă
Salariaţii întreprinderii A radiografiază sudurile Vătămare corporală sau
leziune
în timp ce salariaţii altei întreprinderi trec prin - arsuri;
apropiere. - cancer.
Riscul generat
Risc de iradiere.

REZISTENŢĂ PRECARĂ

Situaţia periculoasă
Salariaţii întreprinderii B circulă cu o roabă Vătămare corporală sau
leziune
încărcată, iar ansambul de cofraj pe care - răniri grave sau
poate circula acesta este prea slab susţinut. mortale;
- căderea pe persoane
Riscul generat care lucrează la nivele
Risc de rupturi ale bârnelor şi căderea inferioare.
salariatului împreună cu roaba încărcată.
STABILITATE INSUFICIENTĂ

Situaţia periculoasă
Salariaţii, utilajele sau vehiculele circulă sau Vătămare corporală sau
staţionează în apropierea zonei de depozitare leziune
- ciocnire;
sau a pereţilor. - zdrobire .
Riscul generat
Risc de prăbuşire a pereţilor.