Sunteți pe pagina 1din 2

LUCIAN BLAGA

EU NU STRIVESC COROLA... IZVORUL NOPȚII


Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a
lumii de Lucian Blaga este o artă
poetică modernă, o confesiune lirică, în care
Lucian Blaga adoptă formula lirismului Poezia "Izvorul nopții" este un scurt, dar
subiectiv, subliniat de atitudinea poetică profund omagiu adus frumuseții iubitei,
SPECIA

transmisă în mod direct. exprimat printr-o confesiune solemnă și plină


Arta poetică Eu nu strivesc corola de de fiori.
minuni a lumii sintetizează viziunea blagiană
despre lume, care implică o dublă perspectivă:
poetică și filozofică.
Titlul poeziei sugerează fascinația ochilor
Titlul este o metaforă revelatorie care negri ai iubitei, care sunt numiți printr-o
semnifică ideea de cunoaștere luciferică. metaforă revelatorie, "izvorul nopții",
TITLUL

Verbul nu strivesc la forma negativă exprimă semnificând originea - "izvorul" -


refuzul cunoașterii de tip rational. sentimentului de iubire, ce capătă proporții
cosmice, prin cuvântul "noapte".
Tema poeziei este una filozofică:
cunoasterea, descriind prin metaforele
revelatorii lumina mea și lumina altora, cele Tema operei este iubirea eului liric faţă de
două tipuri de cunoaștere. Conform lui Blaga fiinţa iubită. Prin diverse figuri de stil, acesta
cunoașterea lumii este posibilă numai prin dovedeşte că dragostea lui faţă de ea este
TEMA

iubire, prin comunicare afectivă totală. nemărginită, inocentă şi necondiţionată, la


Motivul central este lumina care sugerează sfârşitul textului numind-o lumina mea,
cunoașterea, dar și iubirea pentru tainele lumina fiind simbolul purităţii şi al inocenţei.
lumii, pentru că poezia este o formă de
cunoaștere și de trăire a misterului.
Poezia este alcătuită din trei secvenţe
Poezia este alcătuită dintr-o frază amplă,
poetice, prima şi ultima aflându-se într-o
care conține o afirmație constatativă și
relaţie de simetrie deoarece amândouă descriu
admirativă pentru frumusețea ochilor iubitei
poziţia poetului în legătură cu creaţia şi
și o propoziție dezvoltată, ca o concluzie
misterul. Se remarcă însă şi relaţia de opoziţie
emoționantă, înălțând dragostea la apogeu.
dintre aceste două secvenţe şi a doua, care îi
Poezia începe printr-o invocație cu
include pe creatorii care se folosesc de
încărcătură afectivă, sugerând admirația
cunoaşterea paradisiacă
poetului față de ființa dragă. Vocativul
STRUCTURA

Prima secvență poetică (primele 5 versuri)


"frumoaso" ilustrează perfecțiunea fizică a
exprimă atitudinea poetică față de tainele
iubitei, însumând toate trăsăturile fizice și
lumii, refuzul cunoașterii logice, raționale,
morale ale fetei dragi.
care încearcă descifrarea tainelor.
Ultimele două versuri se constituie într-o
A doua secvență mai amplă, se
concluzie a versurilor declarative anterioare,
construiește pe baza unor relații de opoziție,
care exprimaseră o constatare plină de
iar procedeele folosite sunt antiteza și
admirație. Se reia superlativul absolut din
comparația, cum ar fi raportul eu-alții ce se
versul al doilea, pentru a exprima consecința
face sub incidența luminii. Această opoziţie
pe care o are asupra poetului vraja emanată de
semnifică de fapt antiteza dintre cele două
frumusețea ochilor iubitei.
tipuri de cunoaştere, paradisiacă şi luciferică.
Finalul are un rol conclusiv, în care poetul
reia imaginea corolei alcătuită din elementele
misterului poetic.

Texul este alcătuit din 20 de versuri libere,


în metru diferit. Opțiunea poetului pentru
VERSIFICAȚIE

Poezia nu este structural în strofe, metrica


versul liber și lipsa elementelor de prozodie
este variabilă, versurile de 3 silabe alternând
clasică permit exprimarea fluxului ideilor și a
cu cele de 12. Ritmul și rima lipsesc.
intensității sentimentelor, precum și
eliberarea de rigorile prozodice clasice.