Acas cu Dumnezeu NEALE DONALD WALSCH ACASA CU DUMNEZEU intr-o viata care nu se sfirseste niciodata Un minunat mesaj de dragoste, intr-o minunatd Conyersatie cu Dumnezeu Introducere Aceasta este transcrierea cuvint-cu-cuvant, a unei conversatii sacre, Este o conversatie cu Dumnezeu, despre a fi Acasd cu Dumnezeu, Este ultimul episod al unui dialog extraordi- nar, ce se intinde pe aproape 3 000 de pagini, in 9 cirti, scrise de-a lungul a unsprezece ani, si in care sunt atinse toate aspectele vietii umane. Dialogul de fati exploreazA multe domenii ale experientei umane si, in mod special, un domeniu cu 0 profunzime mai mare ca niciodati: ‘moartea $i procesul de a muri, ca si viata de dup moarte. Discutia se aventureaza, de la un punct, intr-un teritoriu ce se intinde pand la cea mai indepartata frontiera a spiritualitatii: cosmologia intregii vieti. Ea ofera o perspectiva care taie respiratia asupra Realititii Ultime, prezentati prin metaford. Reveleaza, intr-un limbaj simplu si accesibil, motivul si scopul vietii, cai prin care oamenii pot objine cea mai mare bucurie, natura cildtoriei in care ne-am imbarcat cu totii si extraordinanul sfarsit al acestei cilitorii - un sfargit care se dovedeste anu fi deloc sfarit, ci un interludiu extatic, intr-o experient glorioa- si care continud gi a clrei intreag& descriere zguduie imaginatia. Acest dialog este circular. El fdsneste inainte in spirale, spre locuri uimitoare, noi si niciodata descrise pdn& acum, apoi sare inapoi la lucruri cunoscute, pentru a se asigura c& ur mitozrea explorare care uluieste mintea va incepe pe o fundatie solid. Daca veti avea rabdare cu aceasta carte si, de altfel, si cu viata voastra - veti fi rispla- titi din plin. E posibil ca mesajul din ,, Acasdi cu Dumnezeu” si fie unul dintre cele mai pline de speranti si ajutor pe care le-a primit vreodat, omenirea. Este important sA infelegeti cum afi ajuns voi la aceast& conversatie. Dac vA ganditi c& ati ajuns la ea printr-o intamplare, veti rata maretia a ceea ce se petrece cu voi, chiar acum. Sufletul vostru v-a adus la aceast conversatie, aga cum v-a ghidat spre orice alta conversatie cu Dumnezeu pe care ati avut-o vreodatd, sub orice forma ar fi fost ea. El a reusit sa plaseze aceste pagini in fata voastra. O serie intreag& de circumstante au fost, chiar in acest moment, interconectate intr-un mod precis, la timpul exact, pentru ca voi S& fiti atrasi delicat spre cu- vintele pe care le gisiti aici — si doar interventia Sinelui vostru cel mai inalt a putut produce asemenea evenimente, cu atat de putin efort. Dacd acest lucru vd este clar, veti auzi aceste cuvinte intr-un mod cu totul deosebit. Afi fost atrasi aici, deoarece Universul a infeles cd voi afi cerut, in tcere, rspunsuri la intrebiri puse de toate fiintele umane. Ce se petrece, de fapt, in aceast& viatl gi ce va fi cand ea va lua sfargit? Ne vom reuni cu cei dragi care au plecat inaintea noastr4? Va fi Dummezeu acolo, s& ne intimpine? Va exista o zi a judecatii? Ne vom confrunta cu posibilitatea unei damniri vesnice? Ni se va permite si ne strecuram in paradis? Vom afla macar ce se petrece dup’ ce murim? Dar are se va petrece ceva?’ in raspunsurile la aceste intrebari se ascund implicatii enorme pentru fiecare fiinth umani, Ne-am ti noi vietile altfel, dac& am sti aceste raspunsuri? Eu cred ci da. Ne-ar fi mai putin teami s& trim aga cum ne-am dorit intotdeauna - fird fried, plini de iubire - dac& ne-ar fi mai putin team de moarte? Cred c& rispunsul este da. MA doare inima cdnd gtiu c& atat de multi oameni se simt infricogati, pe miisurli ce li se apropie momentul de trecere in lumea urmitoare, f’rd s4 mai punem la socotealA cat de friedAcas cu Dumnezeu le este in aceasta. Viata e menit& sd fie o continu bucurie, iar moartea este un moment de inc si mai mare bucurie, cdnd ar fi minunat dacd oamenii ar putea gsi doar pacea si ar avea asteptiri pline de fericire. Ca mama mea. Ea a murit complet impicati. Ténirul preot care i-a dat ultima imparti- sanie, a iesit din camera dnd din cap. Ea - gopti el - m-a consolat pe mine”. Mama a avut o credint& nestrimutatd cd pagea in bratele Lui Dumnezeu. A stiut ce in- seamna viata gi a stiut si ce nu insemna moartea. Viata, insemna pentru ea s& dai tot ce ai, tuturor celor pe care ii iubesti - fara ezitari, fara intebari, fara limite. Moartea nu insemna ci ceva se inchide, ci c& totul se deschide. Imi amintesc cA obignuia sd spund: ,,Cand o s& mor, si nu fii trist. Danseazi pe mor- mantul meu!” Mama a simtit mereu c& Dumnezeu i-a fost al&turi pe tot parcursul vietii ei - si exact acolo urma sd fie gi la moarte. Dar ce s& spunem despre cei care igi imagineazd cA tr- iesc si mor fir Dumnezeu? Pentru ei, viata poate fi coplesiti de singuritate, iar moartea, ex- trem de infricositoare, in cazul lor, ar fi mai bine s& moard fra s-si dea seama c& mor. Asa a murit tatil meu. S-a ridicat din fotoliul siu intr-o sear, a Ricut un singur pas si s-a pribusit la podea. Medicii au ajuns in cdteva minute, dar deja era gata gi sunt sigur c4 el nu s-a gandit cd acelea aveau sa fie ultimele sale clipe pe Pamant. Mama a stiut c& murea, si cred c& si-a dat ei insdsi voie s& stie aceasta, pentru cd putea SA facd fat’ acestui eveniment, intr-o stare de pace si bucurie, Tata nu ar fi putut, aga c&a ales sA plece bruse. Nu a avut timp si gandeasc&: ,O, Doamne, mor! Mor cu adevarat!”. Tot asa, nu cred s& fi existat vreun moment, in toti cei optzeci gi trei de ani ai si, in care si-si fi spus: 0, Doamne, triiesc cu adevirat!”. Mama stia c& ,trlieste cu adevarat”, in fiecare clipi. Ea cunostea miracolul simagia vietii. Tata nu, Tatal meu a fost un tip interesant, iar gindurile sale despre Dumnezeu, despre viatd gi moarte, erau o contradictie de termeni. Nu o dati mi-a impartigit confuzia sa totalé cu privire la evenimentele de zi cu zi, ca $i neincrederea profundi in ideea cA s-ar petrece ceva dupa moarte. Imi amintesc un schimb de replici, ce a avut loc cu doi ani inainte de a muti, in care el reflecta asupra existentei sale. Nua fost o discutie prea lung’. L-am intrebat care credea el c& este sensul vietii. M-a privit cu o privire lipsiti de expresie si a spus: ,Nu inteleg nimic din el”, Iar cand |-am intrebat ce credea cA se petrece dup mourte, el a replicat: ,Nimic”. Am insistat si-mi dea un raspuns mai lung de un singur cuvant, ,Intuneric. Sfirgit, Asta-i tot. Adormi $i nu te mai trezesti.” M-am speriat. A urmat o tcere penibilf, apoi m-am grabit s& umplu vidul cu tot felul de asigurari cd se inseald, cd tebuie sd fie o experientA extraordinara, ceea ce ne agtepta pe toti ,,dincolo”. incepusem s&-i descriu cum imi imaginam ca ar fi totul, cand m-a intrerupt cu 0 migcare neribdatoare din mand. ,,Prostii”, a mormait el. Si asta a fost tot. Am ramas mut de uimire, pentru c4 il stiam pe tata ca pe un om care, chiar si la cei optzeci de ani ai sli, stitea in genunchi si igi spunea rugiciunile, in fiecare sear’. CUI se ruga el, mi intrebam, daci nu credea intr-o viat& care s& fie sacr& si o moarte care si fie doar un inceput? Si pentru ce se ruga? Poate se ruga si nu aibi dreptate. Poate spe- va flind disperat Aceast’ carte este pentnu tofi cei care géndesc ca tatl meu, pentru toti cei care inci mai sper, desi nu mai vad nicio speranta. Este, de asemenea, si pentru aceia care, pur si sim- plu, nu stiu ce se petrece dup’ moarte, si din aceasta cauz& nu au o baz prea solid de porni- re, pentru 2 intelege mai profiund ce se petrece in viatd si de ce. Ea este pentru cei care nu cu- nose nici o formuld dup care se conduce viata pe ea insisi. Este pentru cei care sunt derutati, pentru cei care nu sunt derutati gi cred c& stiu céte ceva despre toate acestea, dar care se in- treaba uneori duc au, intr-adeviir, dreptate ... gi e pentru cei care ar putea fi, pur si simplu, speriati.Acas cu Dumnezeu De asemenea, ceasta carte este pentru cei care nu fac parte din niciunul dintre aceste grupuri, dar care igi doresc si-i ajute pe cei care sunt in acele situafii, dar nu stiu cum s4 0 fa Ce-i spui cuiva care moare? Cum ii consolezi pe cei care rimén si triasci mai departe? Ce-fi spui tie insuti, in acele momente? Acestea nu sunt intrebiiri usoare. Aga cB, acum veri de ce te-ai adus singur aici. Este intr-adevar un miracol c ai gasit acest text - stii asta. Un mic miracol, poate, ca mai toate miracolele, dar cu siguranfi un miracol. Cred cA exact aga este, Cred cA sufletul tau te-a alras spre aceasti carte, gratie aceluiasi impuls care ne atrage pe fiecare inainte, spre ur- mitorul nostru pas, spre urmétoarea noastrA cunoastere - si, in final, spre Divin. ‘Niciunul dintre noi nu suntem obligafi si urmam acel impuls. Putem schimba directia, in orice moment. Putem merge in alta parte. Sau putem s& riménem pe loc si sé nu mergem nicdieri mult timp, blocati in propria noastrd derutd. Totusi, pnd la urma, tofi vom pisi din nou inainte, si nu putem evita ca, in final, si ajungem la destinati Pentru tofi destinatia este aceeasi. Suntem toi intr-o cAlatorie spre Acas4 si nu vom ra- ta telul. Dumnezeu nu va permite acest lucru. lata, in trei fraze, care este mesajul acestei cdf. Fiecare face tot ceea ce face pentru sine insusi Cénd vei intelege ca acest lucru este valabil si in cea ce priveste moartea, nu te vei mai teme niciodata sé mori. — Este imposibil si trAiesti sau si mori fri Dumnezeu, dar nu e imposibil si crezi asta. Daed tu crezi ci triiesti sau mori fir Dumnezeu, aceasta vei triii ca experienti. Poti mentine aceasti experienti, oricit de mult doresti. Si o poti incheia, oricdind alegi si o faci — Cred c& acestea sunt cuvinte sacre. Cred c& au venit direct de la Dumnezeu. Aceste cuvinte mi-au umblat prin in minte, in ultimii patrii ani. Acum imi dau seama c& ele erau o invitatie pentru mine. O invitatie din partea lui Dumnezeu, la o conversatie mai ampli. — Ai dreptate. Am vrut si md asigur ci vom avea aceastd conversatie ampli, asa ci ti-am plasat aceste cuvinte in minte, de fiecare dati cénd te-ai géndit serios la viati si Ia moarte, chiar si pentru un moment. Aceasta este o conversatie la care ai fost refractar sipe care ai respins-o, in repetate rinduri. — Da, stiu. Dar nu pentru c& mi-ar fi team si vorbesc profund despre viaté sau chiar despre moarte, ci pentru ci acestea sunt niste subiecte foarte complexe si am vrut si fiu sigur cA sunt pregatit, cu adevarat, si mA angajez intr-o conversatie deosebiti despre ele. Am vrut si fiu pregitit din punct de vedere psihologic si, probabil, spiritual — Acum simti ci esti pregatit? — Sper c& da. Nu pot si resping o asemenea conversatie, la nesfarsit. Chiar dac& as incerca, tu ai continua sa-mi plasezi aceste cuvinte in cap. — Da, asa as face. Pentru ci acestea sunt cuvintele pe care vreau sii le auzi - chiar daca ar fi sk nu ajungi niciodati la restul conversatiei. — Bine, le-am auzit. — Vreau si le auzi din nou si din now.Acas cu Dumnezeu Este imposibil sa traiestt sau sé mori fird Dumnezeu, dar nu e imposibil sd crezi as- ta. Dacé tu crezi cé trtiesti sau mori fird Dumnezeu, aceasta vei tri Poti mentine aceasté experienta, oricét demult doresti. Poti incheia aceasta experienta, oricand alegi sito faci. Aceste cuvinte exprimi tot ceca ce ar trebui si stie vreodati, oricine se teme si trijiascd sau si moard. — Atunci putem sa incheiem conversatia, chiar aici. — Putem, Cit de departe vrei si ajungi in intelegerea ta mai inaltA? Daci vei alege si continui aceasti conversatie, iti voi prezenta inci 100 de cuvinte - o Formuld Pentru intreaga Viati, de 100 de Cuvinte. — Pai asta-i momeala. — Exact asta a fost i intentia mea. — Si amers. Acum nu ma mai gdndese s& scurtez conversatia. Asa ci, iata-mi intr-o conversatic cu Dumnezeu, despre a trai si a muri, Din nou. — Da, dar cu privire la multe lucruri despre care nu am discutat niciodati inain- te. — Cine ar fi crezut — Nu conteazi. Nu ai aceasti conversatie pentru alteineva - o ai pentru tine in- suti. — Trebuie si-mi amintesc mereu acest lucru, — Oamenii cred atat de des ci fac ceva pentru altcineva, cand, de fapt, o fac pen- tru efingisi. Fiecare face tot ceea ce face, doar pentru sine insusi. Cand vei infelege acest lu- cru, vei atinge [luminarea. Si cdnd vei intelege ci acest lucru este valabil chiar si cind e vorba despre a muri, nu te vei mai teme niciodata si mori, lar cfind nu te vei mai teme si mori, nu te vei mai teme nici si trAiesti. Iti vei trai viata din plin, chiar pnd in ultima clips. — Stai putin. Asteapti un minut, Spui cd, atunci cand mor, o fac pentru mine insumi? — Bineinteles. Pentru cine altcineva ai face-0? Odatii ce-fi dai raspuns la cele mai muite dintre intrebarile pe cate le-ai avut vreodati despre moarte, iti vei fi rdspuns la cele mai multe dintre intrebarile pe cate le-ai avut vreada- ta despre viata. 2 — Dupi cum vad, inceputul e interesant. Este o afirmatie care te provoacd. — Este prima din multele care vor apirea aici, Si dialogul nostru va ajunge in lo- curi care nu vor fi doar provocatoare, ci, pentru unii, chiar incredibile. Astfel va fi si natura Reamintirilor pentru care ai venit. — Reamintii? — Este aga cum fi-am spus in conversatiile anterioare. Nu ai nimic de invatat, ci trebuie doar si-ti reamintesti. Conversatia pe care 0 vom avea acum - ca toate conversa- fille noastre - te va ajuta si faci acest lueru. Te va conduce printr-o serie de Reamintiri despre viati si moarte. Vei observa cX multe din aceste Reamintiri au legiturd cu moartea. Aga este pro- iectat, pentru cA, doar printr-o intelegere mai profunda a mortii, poti ajunge cel mai repede la o intelegere mai profundi a vietii.Acas cu Dumnezeu Unele dintre aceste Reamintiri pot fi surprinzitoare, pentru cX ele vor pune la in- cercare foarte mult din cea ce credeai ci stii. Altele s-ar putea si nu te surprinda deloc. Imediat ce le vei auzi, vei constientiza cA le stiai dintotdeauna. Toate la un loc, aceste Reamintiri te vor aduce inapoi la tine insuti, re amintindu-ti tot ce trebuie sii sti, pentru 2 trica experienti faptul cX esti Acasi cu Dumnezeu. — Omenirca a asteptat atdta timp ca si aib& o nou’ conversatie despre aceste subiecte majore. Cea mai mare parte din tot ce avem in realitatea noastrd colectiva este din ere trecute, Am putea folosi acum 0 ,noua intelepciune™. — Toate fiintele umane se nase cu toatd intelepciunea universului imprimath in sufletele lor. Ea se afli in ADN-ul tuturor. Intr-adevir, ,ADN” ar putea fi utilizat foarte bine ca acronim pentru Amintirea Divini Naturali. Fiecare lucru viu are aceasti amintire natural inchisa in el. Face parte din sis- tem. Face parte din procesul pe care tu il numesti Viatii. De aceea, ciind oamenii se con- frunti cu o infelepciune inalti, amintirea sun atat de familiar si sunt de acord cu ea, aproape instantancu, Nu existi contradictii, Este doar o reamintire. Face parte din Amintirea lor Divini Naturali. Se spune c& este .Jin ADN-ul lor” Este ceva de genul Daa! Bineinteles!” Deci si deschidem noua conversatie in mod serios, permitindu-ti si-ti amintegti ceea ce ai stiut dintotdeauna. Si vorbim cu un glas nou despre aceste lucruri, pentru a-ti da voie si-ti reinnoiesti memoria celulari si si-ti gAsesti drumul spre Casi. — Pot fi Acas& cu Dumnezeu, gi cat ine& sunt in viat&, nu-i aga? Adic&... nu trebuie si agtept s& mor, ca si ajung Acas&”, nu? —Nu trebuie. — Atunci - mai spune-mi o dati, ca s& pot intelege clar - de ce atat de multe Reamin- tiri sunt legate de moarte? — Moartea este cel mai mare mister al vietii. Descifrand acest mister, descifrezi totul. Odati ce iti rispunzi la cele mai multe intrebiri pe care le-ai avut vreodath des- pre moarte, iti vei fi rspuns, de asemenea, la cele mai multe intrebiri pe care le-ai avut vreodata despre viatd. Atunci vei sti cum sii fi Acasi cu Dumnezeu, fird sk mori. — Am ingeles. Minunat. — Dar te sfiituiesc si nu ai asteptiri, sau si-ti fixezi in minte dorinta eX toti tre- buie si prinda™ ce s-a spus aici, pentru cA, dacd faci aga, s-ar putea sii ajungi si ,aran- jezi” aceastii conversatie, in asa fel incit sf te asiguri cd o vor intelege ct mai multi oa- menisi c& vor fi de acord cu ea. — Aaa, n-as face asta! — Ai putea fi tentat si o faci, dacd te gindesti ci altii ar putea-o marginaliza sau ridiculiza. —Nucred, — Vor fi portiuni din aceasti conversatie - mai ales cfind vom ajunge si discutim despre intreaga cosmologie a vietii - la care multi s-ar simti ,,pe dinafari”. Nu ma indoiesc ci explorarile si incursiunile mentale pe care suntem gata sii le facem, iti vor spori capacitatea de a intelege profund adevirul despre viati si moarte - desi unele dintre ele ti s-ar putea pirea atat de stritine si de esoterice, incfit ai putea fi tentat si le ,,corectezi”. — Nu, nu se va petrece asta. Angajamentul meu fat de aceast& conversatie este de a 0 transcrie exact, in totalitate, nelisdnd la o parte nimic din ceea ce Tu ai vrut si fie aici. — Bine. Atunci si pornim. lati. PRIMA REAMINTIREAcas cu Dumnezeu A muri este ceva ce faci pentru tine. — Ce spui aici e foarte interesant, pentru ci nu m pot vedea pe mine ,ficdind” asta pentru nimeni. De fapt, nu vad deloc procesul de a muri, ca pe ceva care-] fac eu. Il vad ca pe ceva ce mi se intdmpld mie. — Ti se intimpld tie. $i se intampli prin tine. Tot ce ti se intimpli TIE, se in- ‘impli PRIN tine. Si tot ce se intimpli PRIN tine, se intimpki PENTRU tine. — Chiar nu m-am gandit niciodat& la a muri ca la ceva ce ag face intentionat - cu atdt ‘mai putin ag face-o pentru mine insumi. — 0 faci pentru tine insuti, pentru ci a muri e un lucru minunat. Si o faci inten- tionat”, din motive ce vor deveni clare, pe misuri ce ne adancim in conversatie, —A muri e un lucra minunat? — Da. Ceea ce tu numesti ,moarte” este ceva minunat, Deci nu fii indurerat end moare cineva, nici nu te gandi la propria ta moarte cu tristete si cu presimtiri rele. in- timping moartea cu bucurie, asa cum ai intimpinat i viata, pentru ck moartea ESTE viata, intr-o alti forma. Salut moartea altcuiva cu un sentiment de sirbatoare si profundi fericire, pen- tru ca acela va avea 0 cilatorie splendida, lata calea spre o experienta plina de pace a mort ~a ta sau a altcuiva: si tii ec persoana care moare este, intotdeauna, cauza acelui fapt. Si aceasta este... A DOUA REAMINTIRE Tu esti cauza propriei tale morti. Aceasta este intotdeauna adevirat, indiferent unde Crezi efi moartea este ceva ce apare impotriva voinyei tale? 3 — Doamne, Tu chiar te tii de cuvant aici! Asta, intr-adevar va fi greu de crezut pentru multi oameni. — Exista cAteva principii de baza ale vietii - asupra carora ne vom concentra mai profund peste putin timp - cu ajutorul cArora va fi mai ugor si mentii cu mai multi fer- mitate, unele dintre aceste Reamintiri in realitatea ta, Cand vom explora mai complet aceste principii fundamentale, vei ajunge si afli cA ceea ce numesti tu moarte este un moment de creatie, plin de fort. — Vezi? Un alt gand fascinant. Moartea e un ,,moment de creatie”? — Este unul din cele mai puternice momente pe care le poti intalni vreodatd. Este un instrument. Folositi asa cum a fost menita si fie, moartea poate crea ceva chiar ex- traordinar. Si acestea iti vor fi explicate. — Moariea e un instrument? Nu e, pur si simplu, o ,,poarti””? — Este o poarti - dar este 0 poarti magic, pentru ck energia cu care vei pisi prin aceasti poarti determind ce este de cealalt parte. — Bine, bine, dar stai putin, imi tai respiratia. Putem incetini putin? Putem s& revedem putin acest subiect si s& umplem cateva goluri? Cea ce tocmai ai spus mA las4 cu o multime de intrebari. — Le revedem pe toate. Vom rispunde la fiecare din ele.Acas cu Dumnezeu — Minunat. Deci si incepem eu ideea de a folosi moartea, ca pe un instrument, Acest gind este cu totul nou pentru mine. Un instrument este ceva ce este folosit cu intentie. Este ceva pe care cineva vrea si-| foloseascA. Dar eu nu vreau si mor. Nimeni nu vrea si moar. —Tofi vor si mora. — Toti vor sé moard? — Bincinteles, altfel nimeni n-ar face-o. Tu crezi ch a muri ¢ ceva ce se petrece impotriva vointei tale? — Sigur, asa pare pentru foarte multa lume. — Nimic nu apare impotriva voinfei tale. Este imposibil. Aya cd aceasta este... A TREIA REAMINTIRE Nu pofi muri impotriva voinjei tale. — Dac as crede cf acest lueru e adevirat, ar fi atat de linistitor; ar fi extrem de vinde- citor, si stiu asta. Dar cum ag putea accepta acest fapt ca fiind adevarul meu, atunci cénd stiu din experienti cf se intmpld o multime de lucruri, care n-ag fi vruts& se intémple. — Nimic nu are loc fara ca tu sa fi vrut sa se intample. Vimic? Nimic. — iti poti IMAGINA ca ti se intimpla lucruri care nu ai fi vrut si se intimple, dar nu e asa, ci este doar un gind care iti permite si te consideri o victimi. Nimic nu te impiedicd mai mult si evoluezi decit acest gind. Ideea de victimizare este un semn sigur al unei perceptii limitate. Victimizare reali nu poate exista. —E destul de dificil s8-i spui cuiva, a cArui fiicd a fost violat, sau al c&rui sat a fost pe de-a-ntregul ras de pe fafa paméntului, printr-un act ticdlos de ,,purificare etnicd”, ci nie meni ou a fost victima. Ar fi total nefolositor sa le vorbesti astfel oamenilor, cand ei se afl in mijlocul suferintei. in acele momente, fii pur si simplu Ifingd ei, cu profunda compasiune, cu afec- tiune reali si iubire vindecdtoare. Nu le servi platitudini spirituale sau incursiuni inte- lectuale, ca remediu pentru durerea lor. intai vindecd suferinta, si abia apoi vindeck gindul care a creat acea suferinta. Sigur, e adevirat ci, in sensul uman obignuit, exist ,,victime” ale evenimentelor sicireumstantelor cumplite ale vietii. Dar aceastd experienti a vietimizirii poate fi reali, numai in contextul constiin{ei umane obignuite - si, de aceea, limitate. Cfnd spun ch adevirata vietimizare nu exist, vorbese din prisma unui nivel de constiint& cu totul diferit. Totusi, acesta este un nivel de constiinta pe care fiintele umane il pot atinge, odati ce durerea lor s-a vindecat. — Cred ci afirmatiile Tale vor fi dificil de acceptat pentru multi oameni, indiferent dac& ei se afld in suferint& emotional sau nu, — Ceea ce spun aici, nu e nimic mai mult decdt au spus aproape toate religiile traditionale ale lumii, de multe secole: ,,Multe si misterioase sunt Caile Domnului”, au proclamat ele. ..Aveti ineredere in planul perfect al lui Dumnezeu. Mai tarziu in aceasté conversatie, vom avea ocazia si explorim aceastd idee a unui plan perfect si, de asemenea, vom arunca 0 privire asupra modului in care multe suflete diferite interactioneazi impreuna, pentru a produce efecte individuale gi colective ii de pe PAmAnt - intr-un anumit mod perfect, pentru un anumit scop perfect. De fapt, iti voi cere TIE si-Mi dai MIE un astfel de exemplu. — imi vei cere Tua — Da. Si vei sti atunci exact despre ce vorbese. Acum, imi linistit in inima ta, stiind ci toate lucrurile se petrec intr-un mod perfect.Acas cu Dumnezeu i incerca. Voi incerca si plistrez acest gid si si-l accept in inima mea, aga cum mi-aicerut. DarTu inaintezi aici destui de repede. Te misti iute. Ne-am angajat in acest dialog doar de putin timp, iar Tu esti deja... pot si spun asa?... in ozon. Nu vreau s& par lipsit de res- pect, dar incotro se indreapt aceastA conversatie? — incotro ai vrut tu si mergi intotdeauna, — Adici...? —Spreadevir. Nu existd alt adevar decit cel care este in tine. Orice altceva este ceea ce ifi spun alfit — A, sigur c& am mai auzit asta inainte. Fiecare incearcd si mA convingd cA el mi conduce spre adevar. — Da, dar numaio singurii persoani te poate duce acolo, — Si cine e aceasta, Tu? —Nu. — Atunci cine? —Tu. —Eu? — Da, tu. Tu esti singurul care te poate duce la adeviir, pentru ck adevirul cxisti doar intr-un singur loc. —Nu-mi spune ca... ein mine”. — Corect. Nu exist alt adevar decit adevirul care existi in tine, Orice altceva este ceea ce iti spun altii. — Inclusiv ce-mi spui Tu acum! — Bineinteles. Exact. — Atunei care-i rostul acestei conversatii? Dacd e asa, ce rost are s& mai ascultim yreodati ce ne spune altcineva? — N-am spus ci nimic exterior nu te poate ghi singurul care te poate duce acolo. — $i daca mi-as fi cunoscut propriul drum spre adevarul des Te-ag fi intrebat pe Tine de el. N-as fi avut acest dialog acum, nu-i aga? Multi oameni pe care-i cunose s-ar ruga si- alba, S-ar ruga pentru un rispuns, pentru o ghidare, cand se afl in fata celor mai profunde intrebati ale lor despre viatd si despre moar- te. lar cdnd oamenii se roagi Jui Dumnezeu pentru rAspunsuri si le primesc - deseori foarte clar - ei spun c& Dumnezeu le-a rispuns la rugiciuni, S-ar putea spune ci la fel este gi experienta pe care o am eu acum, aici. Simt ac toati aceasti conversatic - ca pe o forma de rugiciune, la care primesc un rispuns. —E o afirmatie minunat, pentru ci este si adevarath. — De aceea notez toati aceasta conversatie, tot acest proces. Scriu absolut tot. — Doar sa ai griji ca acest lucru si nu le creeze altora impresia ca a intelege cu claritate este ceva ce se gaseste in afara lor si ck ei ar trebui si meargi in alti parte - la tine, de exemplu - pentru réspunsuri, Fi atent si nu creezi o situatie in care altii si te invidieze c& ai gisito cale spre infelepciune, pentru cd atunci ei vor vrea ca tu si le ardti lor calea, iar acest lucru ar fi contraproductiv si chiar periculos. —Periculos? — CAnd alti oameni vor incepe s4 creada ca tu ai acces la raspunsuri de la Dum- nezeu - la care ei nu au - tu vei deveni periculos. Aga cd sarcina ta este si faci tot ce poti ja spre adevar, Am spus ci tu esti re viata gi moarte, nu sta - 8Acas cu Dumnezeu pentru a te asigura ci lumea nu va gandi asa despre tine. Un sfat foarte bun ar fi si nu lagi lumea si te priveascd ca pe un caz special. Ia orice misuri crezi ci se impun pentru a te ,de-specializa”. Tu esti special, de- sigur. Ideea este si elimini din mintea oricui altcuiva gAndul cd tu ai fi, in vreun fel, mai special decat alti — Si ce-mi sugerezi? — FA ceva cu totul iesit din comun, pentru genul de persoani pe care oamenii ar vrea si-si imagineze cA esti - ceva ce un ,,sfant” sau un ,,guru” n-ar face niciodata. Con- du o formatie rock. Fi-te comediant. Deschide o pisti de bowling. — Deci, nu sunt sfinfi care si aiba piste de bowling? Nu sunt guru care sa fie comedi- anti? — Glumesti? TOTI sunt. —Tri-li-liii! — Numai ci lumea nu crede cd sunt. Asta-i idea. Aga cl, fi ceva iesit din comun, ceva ce i-ar face pe oameni sii se scarpine in cap, ceva ce i-ar face si-ti nege calitatea de Special” si chiar si te acuze ci ai fi foarte NEspecial. — Pai numai daca le-as spune povestea vietii mele si ar trebui sa fie suficient sa-i fac s& ajunga la concluzia asta. Am fBcut destule gregeli gi destule Iucruri pe care nimeni nu le-ar aproba, pentru ca sa fie imposibil ca cineva si ma considere foarte special. — E adevarat eX esti un Mesager Imperfect - ceea ce te face si fii perfect. — Pentru c& nimeni nu poate confunda Mesajul cu mesagerul. — Nu chiar. Doar daci nu cumva le permiti tu. Deci continua si fii uman. Larti- te tu insuti si cere iertare gi altora, pentru toate gregelile tale - vechi si noi. Apoi arati-te si spune-le tuturor c& rdspunsurile pe care le cauta se afla in ei ingigi. Indiferent pe ce cale mergi, mu se poate si nu ajungi Acasa 5 — E foarte bine sa le spui asta oamenilor, dar a fost spusa de atatea ori, incat acum poate prea nimic mai mult decat un aforism uzat. Adicd, ,RAspunsurile se aflé in tine” e doar la.un pas de ,Forta ecu tine” — Si totusi, sunt aici si-ti spun cd tot ce vei avea vreodatd nevoie si stii, ai stiut deja de la nastere. in fapt, ai yenit aici si demonstrezi asta. — Afirmatiile astea ale Tale sunt chiar... nu stiu... desprinse de experienta noastri rea- 14, Cum pot si cred cA fiecare rispuns este ,.in mine”, si cA a fost acolo de la nastere, cand vad, din experienti, ci mai am att de multe de invitat? — Nu ai nimic de invatat. Trebuie doar si-fi reamintesti. Viata este un proces de evolutie. Evolutia este dovada prezentei si expresiei Divinitatii. Tot ce inseamna viata functioneaza astfel. SA ludim spre exemplu copacul pe care-1 vezi pe fereastra. El nu stie nimi mai mult acum, cand e inalt de cinei metri si te acopers cu umbra coroanel sale gigantice, decd atunci cfind era un puiet. Toati informatia de care avea nevoie pentru a deveni ce este astizi, era continuta in simanta sa. Nu a avut de invitat nimic. El nu a avut altceva de ficut dect si creased. Pentru a creste, a folosit informatia inchisi in memoria sa ce- lulara. in aceasté privinta, nu esti diferit de acel copac. N-am spus: ,,Chiar inainte sd intrebi, eu iti voi fi raspuns”?Acas cu Dumnezeu — Da, da, dar... ei bine, trebuie si intreb din nou ... care este atunci rostui acestei con- versatii? De ce s& vorbim, cu oricine, despre orice - ba, cu att mai mult, de ce si ne nugim sau s vorbim cu Dumnezeu? — Chiar si copacul are nevoie de soare care-I ajuti si creased, oat lumea vie este interconectath. Nici un aspect sau individuatie*! a intregului nu actioncazi independent de orice alt aspect sau individuatic. Viata creeaza, in mod continuu, interactiv, Noi producem efecte reciproce. Nu exist alt mod in care Noi le-am PUTEA produce. Conversatiile tale cu altii si toate informatiile care iti parvin din lumea ta exteri- oar sunt asemenea razelor soarelui. Ele fac ca semintele din tine si creascé si si evolue- ze. Sunt multe lucruri in lumea ta exterioard, care te pot indrepta in direetia adevi- rului tiu interior. Dar chiar si aceste persoane, locuri, obiecte si evenimente sunt doar memento-uri. Ele sunt ca nigte indicatoare. De fapt, aceasta este semnificatia ,,lumii exterioare”. Lumea fizica este proiectati si-ti furnizeze doar contextul, in care tu si poti Tri ca experienti in exterior, cea ce Cunosti in interior. — Si astfel, eu beneficiez de pe urma lumii din junii meu, care aratd exact aga cum es- te. — Toti oamenii beneficiazi la fel. Din acest motiv am spus cd, atunci cand priviti Jumea $i tot ce vi se intimpli, .Nu judecati si nici nu condamnati”. In continuare, si considerdm copacul, ca fiind prietenul nostru care ne ajuta, in aceasti portiune a discutiei, si ajungem la o intelegere mai profunda. Si ne imaginim ck tu ai iesit din luminig gi ai intrat adanc intr-o pidure. Nu ai mai mers niciodatd atat de addne in pidure si stii e4 se poate si-ti fie mai greu si gisesti din nou luminigul. Asa cd, in drumul tiu, pui semne pe copaci. Apoi, cand iesi din pAdure, vezi acele semne si iti amintesti cd tu le-ai pus acolo, pentru a-ti ardita drumul inapoi. Aceste semne iti sunt exterioare tie. In final, ele te vor conduce inapoi Acasi, dar ele nu sunt ,Casa”, in sine. Semnele iti arati cirarea, drumul, calea - si astfel calea ti se pare familiara. O recuno Adici o ,,re-cunosti”, sau o ,,cunosti din nou”. Dar nici Calea nu este Destinatia. Doar tu insuti te poti duce la Destinatie. Unii te pot indruma spre o cale, altii iti pot arata drumul lor, dar numai tu insuti te poti duce la Destinatie. Doar tu poti decide si fii Acasi, cu Dumnezeu. Lumea ta exte- rioara e calea. Ea este menita si te conduca inapoi, Acasa. intr-adevar, toate evenimen- tele din lumea ta exterioar sunt menite si faci exact asta. De aceea le-ai pus tu acolo. — Ele sunt semne pe copaci. — Asta sunt. — Dar, dacd eu am pus totul acolo unde e, in lumea mea exterioard, astfel incdt s& mi conduc’ inapoi la adevarul meu interior - asta vrei Tu s& spui aici, ei bine... — Asta spun. Ai inteles exact. — Daca am ficut eu asta, atunci, mele méini, — Corect. ntr-un fel, eu mi-am pus aceasta carte, m propriile " Termen folosit de Carl Jung, care defineste astfel: un proces de maturizare, in care individul se maturizexzi selasi mod ca $i corpul fizic. Componentele diferentiate tind spre un tot indivizibil, Persoana devine constienta de umbri - partea intunecata din noi; devine constient de animus si anima - partea masculind dintr-o femeie si cea fersinind dintrea birbat; de spiritul arbetipal yi de Sime Acum, noi trcbuie si unim materia si spiritul, forma $ lipsade forma, corpul si sufletul. Jung spune cA individuatia insearnA ,.aajunge la starea de Sine” sau ,reali- ‘area de sine” N. T. 10Acas cu Dumnezeu — Eu am ,,determinat” acest material s@ vind la mine, exact asa cum vine acum, Este un indicator. E un semn pe copac. — Acum vezi lucrurile clar. Exact asa este. — Dar atunci, daci forul in lumea mea exterioar’ este un indicator, cum se distinge fi- ecare lucru? Ar fi ca $i cdnd ag merge pe strada si, cnd ag ajunge la o intersectie, ag vedea c& toate indicatoarele sunt indreptate in directii diferite si toate ar spune: ,SPRE ACASA, PE AICI”. — intr-adevar, acum vezi clar lucrurile. —Ce spui Tu acolo? — Spun cd indiferent pe ce drum mergi, nu se poate si nu ajungi Acasa. — Atunei nu conteaza ce cale aleg ‘u, nu conteazi. —Nu conteazi ce cale sleg? — Totalmente, absolut si sigur nu conteazi. — Atunei de m-ay mai obosi si aleg o cale in locul alteia? Daca toate cBile duc care-i diferenfi intre ele? — Unele cai sunt mai putin dificile. Orice ai face, nu crede ce se spune aici. 6 —A,a,a, a, unele c&i sunt mai bune decat altele. — «Mai putin dificile” este o descriere reali - pe end ,mai bun” reprezinti 0 judecati. 0 observatie care ne conduce la... A PATRA REAMINTIRE Nici o cale pe care o alegem ca si mergem inapoi Acasd, nu e mai bund decat orica- re alté cale, — Esti sigur? Te rog, Doamne, te rog, am nevoie de asigurarea Ta in aceasta privinta, Aproape toate religiile de pe fata Pamdntului afirma exact opusul. — Iti spun din nou, ca si nu mai fie nicio neclaritate: nici o cale ce duce inapoi Acasi nu e mai buni decit oricare alta, Toate ciile te conduc intr-acolo, intrucat, pentru ca si ajungi acolo, este nevoie doar de o dorinth adevirati, de o inimi pur si deschisi si credinta ch Dumnezeu nu are de ce si spund: Nu, tu nu poti fi cu Mine” niciunei persoane, pentru nici un motiv - cu att mai putin pentru cd cineva, pur si simplu, a crezut in Dumnezeu, intr-un mod dife- rit. Toate religiile adevarate sunt minunate si toate invataturile spirituale adevarate sunt cdi spre Dumnezeu, dar nicio religie si nicio invatitur nu e mai ,corecti" decat alta Existi mai multe cariri ce due spre varful muntelui. Religia a fost creati de culturile si civilizatiile umane, pentru a-i ajuta pe cei nis- cuti in acele culturi si cunoascd si si inteleagh ci existi o sursi mereu prezenti de aju- tor, in vreme de nevoie; de putere, in timpuri de incereiiri; de claritate, in vreme de con- fuzie si de compasiune, in momente de durere. Religia este, de asemenea, o manifestare a cunoaste: tualurile, traditille, ceremoniile si obiceiurile au o valoare enormi, ca semne care atesti prezenta unui popor in lume si ca un liant care asigur aceast& prezenta, mentinand uni- tari cultura unui popor. instinctive a omenirii ciAcas cu Dumnezeu Fiecare culturi are traditia sa frumoasi si unicd, ce onoreazi un adevir central sublim: cX exist ceva mai mare si mai important in viath decit dorintele fiecdruia, sau chiar decat propriile sale nevoi; cd viata insisi este o experienti cu mult mai profunda si mult mai plind de intelesuri, decat isi inchipuie initial multi oameni; si ei omul igi va gisi cea mai profundi satisfactie si cea mai sublimi bucurie in iubire si griji reciprocd, in iertare si creativitate, in plicerea de se juea si de a-si uni mAinile intr-un cfort unitar, pentru a atinge un scop comun, De aceea, porniti fiecare spre Mine, pe calea proprie. Asumati-va propria cale spre Acasi, Nu vi faceti griji si nu emiteti judeciti, fath de modul in care si le aleg altii pe ale lor. Nu se poate sk nu ajungeti la Mine - si acest lucru este valabil si pentru ei Intr-adevar, toti vi veti reintélni Acas4, veti fi din nou impreund si vi veti mira de ce ati ocolit atat de mult. — 0, sice ne-am mai certat, nu-i asa? Ne-am certat far incetare. Ne-am sfidit gi ne- am luptat, si am ucis, gi am murit, pentru c4 am insistat c& drumul nostru e cel corect - ¢&, de fapt, al nostru ¢ singurul drum - spre impérdtia Cerurilor. — Da, asa ati ficut. — lar acum. Tu vii si ne spui ca ,nici o cale nu e mai buna dk voit si intreb, delicat, cum pot eu sd cred asta? Cum pot si stiu ce si cred? — Orice ai face, si nu crezice este spus aici. — Poftim? — Nu erede nici un cuvant din ce spun. Asculti ce zie, apoi erede ce-ti spune i ma ta cli e adevirat. Asta, deoarece in inima ta se afl intelepciunea ta, gi in inima ta silisluieste Dumnezeu, in cea mai intimk comuniune cu tine. iticer doar un singur lucru. — Care eacela — Te rog sa nu confunzi ce este in inima ta, cu ceea ce se afla in mintea ta. Ce e in mintea ta a fost pus acolo de altii. Ce e in inima ta, e ceea ce duci cu tine, din Mine. Totusi poti si-ti inchizi inima fat de Mine - si multi au fiicut-o, Multi si-au inchis si mintea. Si te rog nu spune altora eX, dack EI nu cred ce este in mintea TA, Eu ii voi condamna. Si, orice ai face, nu: — Noi continu s@ facem asta. Se pare c& nu stim cum s& ne oprim, si trecem printr- un adevarat iad. — lati si Vestea cea Bund: Omenirea nu trebuie si treacd prin iad, ca si ajungi in rai. — Nu e necesar nici macar si intrim in aceste piduri derutante, in care trebuie s& in- semnim copacii, ca si ne gisim drumul de intoarcere. Putem s& le ocolim. —Corect. — Oricdt cat de frumoase gi tentante ar prea aceste pAduri, privite dinspre drum, nu trebuie si intru in desig, nu e nevoie s& mA pierd in ele si apoi s& incere s&-mi g&sese drumul inapoi. —E corect, au esti obligat. — in fiecare zi imi promit mie insumi cA md voi mentine pe cale - $i totusi, in fiecare zi, sunt tentat de vial s4 mi las prins in tot felul de ,drame”, care nu au nici o legatur& cu cine sunt sau incotro merg, inainte de a-mi da seama, sunt din nou in pAdure. — Si inc n-ai iesit de acolo. — Stiu. imi sund continu in minte cuvintele lui Robert Frost. Le-am mai auzit inain- te, dar acum le aud altfel.. Padurile sunt frumoase, intunecate yi adanci. Dar am promisiuni de tinut, alta”. Sima vad ne- condamna tu, in numele Meu.Acas cu Dumnezeu Si mult de mers, inainte sit adorm, Si mult de mers, inainte sé adorm. — Deci, vino cu Mine acum. SA cAlitorim impreund spre luminis, astfel inedt, in sfarsit, si poti distinge pidurea de copaci. — OK. $3 pornim in cAldtoria spre lumina. M-am trezit in padure, m-am blocat in p3- durea intunccati a propriilor mele conflicte si confuzii, iar acum vreau intr-ades ajung »inapoi Acasa. Dar calea cea mai scurti, nue si calea cea mai bund? AdicA mei scurt nu inseamna ,.mai buna”? Care este cea mai scurta cale? — Pentru a rispunde la aceasti intrebare, trebuie si definim ce intelegem prin ~Acasi” - mai exact, ce este acest .Acasi” la care oamenii cauth si se intoareh? Cei mai multi cred c& .a merge Acasa” inseamni a se intoarce la Dumnezeu. Dar nu te poti in- toarce la Dumnezeu, pentru ci nu L-ai pirisit pe Dumnezeu niciodatd - iar sufleml tau stie asta, TU poate ci nu stii asta, la nivel constient, dar sufletul tiu stie. — Dar dacd sufletul meu stie c& nu trebuie si mi intore la Dumnezeu - pentru c& nu L- am pirisit niciodaté - atunci ce incearci sufletul meu si fac&? Care este scopul vietii pe Pa- mant, din punetul de vedere al sufletului? — iti pot spune in cateva cuvinte, Sufletul tdu cauti si triiased experienta a cea ce stie. Sufletul tiu stie ci tu nu L-ai pirisit niciodati pe Dumnezeu si cauta si triiascl aceasti experienti. Viata este un proces prin care sufletul transform Cunoasterea, in Experientia - iar edind ceea ce ai cunoscut si triit ca experienti devine realitate simtitd, acest proces este complet. Acasi se dovedeste a fi un loc numit intregime. Este Constientizarea in intregime a Cine Esti Tu Cu Adevarat, prin Cunoasterea in intregime. Experienta in intregime si Simtirea in intregime a acestei realititi, Este Sfargsitul Separadrii dintre Tine si Divinitate. Aceastd Separare este o iluzie, iar sufletul tu stie asta. Astfel, intregimea poate fi definitd ca fiind momentul in care ia sfirsit Separarea, momentul reunificdrii tale cu Divinitatea. — Aceasta nu e cu adevarat o reunificare, pentru cA n-am fost niciodat& ne-unificat - dar poate plrea ca o reunificare, daci am uitat acest lucru. — Corect, in momentul reunificdrii, ceea ce se produce este, pur si simplu, rea- mintirea a Cine Eyti Tu Cu Adevarat $i triirea ca experienta a acestei realitati. _- — Dei, intr-un fel, este o ,teintoarcere la Dumnezeu”, dar numai vorbind la figurat. in termeni strict literali, este o reintoarcere la constientizarea faptului cA tu nu ai plecat nicio- data; c& tu si Dumnezeu sunteti Una. — Dat! lar reintoarcerea la constienth este un proces in doui etape. Se ajunge la constientizare prin Cunoastere si Experientia - ceea ce produce Simtirea. Constientizarea inseamni Simtirea a ceea ce ai Cunoscut si trait ca experienti. Cunoaste este una, dar a trii ca experienti e altceva - si cu totul altceva este si § Doar Simtirea produce Constientizarea completi. Cunoasterea, singuri, poate produce doar o consticntizare partiali. Experienta, singura, poate produce doar constientizare partiala. Tu poti sa Stii cd esti Divin, dar cénd triiesti Experienta cd Sinele thu este Divin, atunci constientizarea ta devine intreagi, prin triirea acelui Sentiment. Tu poti Sti ci esti orice aspect al Divinitatii - de exemplu, cd esti plin de compasi- une - dar cAnd ifi triiesti Experienta ci Sinele thu este astfel, atunci constientizarea ta devine intreagi, prin triirea acelui Sentiment. Poti Sti ci esti generos, dar cand iti Triiesti experienta Sinclui ca fiind generos, atunci congtientizarea ta devine intreagi, prin triirea acelui Sentiment. A 13Acas cu Dumnezeu Poti Sti cd esti iubitor, dar cand iti triiesti experienta propriului Sine ea fiind iu- bitor, atunci constientizarea ta devine intreaga, prin trirea acelui Sentiment. — De multe ori am spus: ,,Parcd nu md simt eu insumi, ast8zi" - dar numai acum inte- leg exact ce inseamni aceasta. — CAnd nu te .,simti tu insuti", nu inseamna ci nu Stii cine esti, ci eA nu travesti ca experientd aceasti cunoastere. Pentru a produce Simtire, trebuie si-i adaugi Cunoasterii, Experienti. ‘Simtirea este limbajul Sufletului. Constientizarea de Sine se obtine prin simfirea completa a propriului tiu Sine, ca fiind Cine Esti Tu Cu Adevirat. Asa cum Constienti- zarea este un proces in doui etape, existi dou cXi prin care ea este atinsi. Un suflet ajunge la Cunoastere Completi pe calea lumii spirituale, iar la Experienth Completi, pe calea lumii fizice. Ambele cli sunt necesare si de aceea existh dou lumi, Pune-le impre- uni si vei avea mediul perfect in care si creezi Simtire Completi, care produce Consti- entizare Completi. Acasa, se dovedeste a fi ui loc numit intregime. Toate sufletele isi gasesc pacea dupa moarte. Nu toate si-o gases inainte. 7 — Aceasta ¢ o explicatie minunaté $i patrunzatoare a ceea ce se petrece, cu adevarat, ceast§ experient pe care o numim viata. — Si nu suntem, nici pe departe, aproape de final. Cele mai profunde mistere ale mort vor fi dezvaluite in curand. Aceasti conversatie doar a inceput si atingd suprafa- ta problemei. Acum si examinim mai profund ultima ta intrebare. Ai intrebat daci cea mai scurti cale spre Acasi nu este si cea mai bun. Rispun- sul este ci nu neapirat. Calea care iti aduce cel mai mare beneficiu este calea care te duce la intregime - indiferent eat timp ar lua. La momentul de Constientizare Absoluta - a Cunoaste, a trai ca experienta sia Simti Complet Cine Esti Tu Cu Adevirat - se ajunge in pasi sau etape. Fiecare trecere printr-o viati poate fi consideraté una dintre aceste etape. Nici un suflet nu ajunge la Constientizarea Absolut, intr-o singurd viath. Doar efectul cumulat al multor treceri prin Ciclul Vietii produce ceea ce poate fi numit intre- gimea Completi sau Constientizarea Absoluta. Fiecare trecere se incheie atunci cdnd planul sau misiunea acelei treceri a fost re- alizat(4) complet. Aceasti Viati se incheie atunci cind ai realizatin totalitate ceea ce ai venit si tri- iesti ca experienta, de data asta, in lumea fizica. Apoi, ceea ce ai implinit aici adaugi la ceea ce ai realizat in alte eXlitorii prin Timp, pani cand, in final, ,,ai totul la un loc” - si astfel ai obtinut Constientizarea Abso- luta. in — Deci sunt dowd nivele de intregime. Nivelul Unu este atunci cind implinesti un pas din proces. Nivelul Doi este atunci cind completezi intregul proces. — Da. lar intregul proces este complet, atunci end Cine Esti Tu Cu Adevirat a fost pe deplin cunoscut, in intregime trait si total simtit. — E o explicatie magnificd i ,am prins-o", Exist& lucruri precise pe care sufletele vin sf le realizeze gi sa le trdiascd experienta aceasta, pe Pamant. Unora dintre ele le ia mai mult 14Acas cu Dumnezeu timp si realizeze ce-si propun. CAnd sunt intregi, este un moment de bucurie pentru noi, pen- tru cele si-au incheiat munca aici. — Te-ai prins. E minunat! Exact asa este! — lar ,mai scurt”, nu e neapirat ,mai bu —Corect. — Uluitor. Acum mi simt din nou bine, cand mi géndesc la mine insumi, pentru ci ined nu cred c&.am terminat - chiar dacd sunt in a sasea decada a vietii - ceea ce am venit s: realizez aici. —Si care e acel lueru? — Nu sunt sigur. — Atunci ar fi dificil de realizat. — Stiu. Asta e o parte din problema mea, Poate ar trebui si vorbim despre asta. Sunt sigur ci mi-ar folosi si vorbim despre asta, dar deocamdati nu vreau si mA dis- trag de la ceea ce fac aici. Tu spuneai c4, desi nu trebuie neapirat si fie mai bune”, unele ci spre Acas& sunt mai putin dificile decat altele. Ma intrigd ideca asta. —E mai ugor si mergi pe o cale cu mai putine obstacole. — Sunt de acord. $i cum o gasesc? —Nu ogisesti. O creedi. —Cum? — Pii, asta faci chiar acum. Chiar si numai angajdndu-te si iti asumi o ale, faci ca lucrurile si fie mai usoare. Multi oameni tree prin propria viath, fir micar si se giindeasca Ia a fi pe o cale”. Ei nu au studiat. Nu sau rugat. Nu au meditat. Nu au acordat nici o atentie vietii lor interioare, nici nu au explorat, in mod serios, realititi mai yaste. Tu o faci acum. in virtutea faptului ca iti asumi explorarile pe care {ile asumi aici ~ si ai chiar aceasti conversatie - tu creezi o cale cu mai putine obstacole. Vreau si spun ci fie iti asumio cale sinuoasa, sau una directa, cd treci prin pidu- re sau cd 0 ocolesti, cfind ajungi la adevirul tdu despre viati si a trai - ca si despre moar- te si a muri - vei fi inlSturat obstacolele gi vei fi creat o Cale mai putin dificil spre intre- gime. Obiectivul este de a fi intreg, nu rapid, Odati ce cunosti in totalitate adevirul despre moarte, iti poti trfi viata la maxim, Apoi iti poti mii complet ca experienté Sinele - cea ce ai venit si faci aici - apoi poti muri intr-un mod plin de gratie si recunostinté, fiind constient cA esti intreg. Aceasta este o cale cu mult mai putin dificila si creeazi o moarte plind de pace. — Ceva din toate astea imi sund ca 0 judecati. Aproape ca ceva imperativ. .Dac& nu ai murit bine, inseamna cd n-ai realizat corect ce aveai de facut”. Cam aga ceva. — Tu emiti o judecath pe care Eu nu as face-o niciodata. Nu exist mod ..gresit” de a muri si nu exist nici o posibilitate de a nu ajunge la propria destinatie - care este reunificarea fericith cu Divinul, in Inima Fiintei Tale. Nu ai cum si nu fii Acasi cu Dumnezeu. Noi vorbim aici despre cum si-ti faci viata si moartea mai putin dificile, mai pline de pace. Afirmatia la care te referi tu este o observatie, nu o judecati. Daci te indrepti cu ugurinti spre implinire, in ce priveyte ceea ce ai venit si trAiesti ca experientd in acest corp - si astfel, si mori plin de gratie si recunostinti - iti vei fi glsit pacea inainte de moarte, in loc si 0 gisesti dupa. Toate sufletele igi gisese pacea dup moarte; nu toate si- gasesc inainte, Cfnd mori, este imposibil si nu fii implinit, dar ESTE posibil si nu fi constient de asta. ,,A fi in pace” inseamnik a fi constient cd esti tmplinit. CA nu mai ai nimic de fi- cut. Ci ai incheiat. Ai terminat. $i poti merge Acasa. Dack abordezi moartea cu fried si emotie, agitat si tremurdnd, nedorind si re- nunti la tot, simtind eX nu ai terminat ce aveai de fiicut, simtind teama fatd de ce se pe- 15Acas cu Dumnezeu trece acum in viata ta, sau fath de ce va urma, si tu vei ajunge, bineinteles, la destinatie. Nu se poate si nu ajungi acolo. — Dar poate fi mai ,anevoios”, nu-i aga? —Agae. Hai si clarificim ceva aici, din nou. Tu esti mereu scufundat in Divin. Esti cu- prins in cl, chiar acum, De fapt, tu esti cl. Esti Divinitate cuprinsi in Divinitate, exprimindu-se pe Sine ca Aspect Individual al Divinititii, cunoscut ca Tu. De aceea, in cel mai adevarat sens al cuvantului, tu nu esti pe un drum spre Acasa. Esti deja acolo. Esti mereu Acasi cu Dumnezeu. Esti deja acolo unde vrei si ajungi. Secretul ex- traordinar este ci a sti acest Iucru, te aduce imediat la a-l trii ca experienti, — Acum am senzatia cA ne invértim in cere, aici, in aceastA conversatie, vreau si spun. MA simt de parc& merg in somn gi nu stiu unde sunt. — Nu doar in aceasti conversatie, ci si in viata ta. Cfind triiesti - sau cdind mori - in fried sau emotie, agitat sau tremurind, nedo- rind sa te desprinzi, speriat de ce este acum viata ta sau de ce va veni, demonstrezi ci nu stii unde esti. in acest caz, problema este eX ceea ce demonstreci, aceea triiesti ca experi- enta. Aga a fost mereu gi aga va fi intotdeauna. Astfel, nu vei trai ca experienti faptul cA esti unit cu Divinul, nu vei tri experienta de a fi Acasi cu Dumnezeu - chiar daci esti. — MB crezi sau nu, incere si inteleg. Te misti foarte repede si ceea ce spui este foarte complex - aga cum ma gi asteptam si fie - dar caut si inteleg. — Foarte bine. Tine pasul cu Mine atunci. Nu pierde firul. Tu stii deja toate aces- te lucruri. Eu doar i le reamintese. Tu nu esti intr-o cAlitorie spre Divin, dar ESTI in mijlocul unui etern proces, pe care il trdiesti ca experienti din ce in ce mai mult ca flind Divinitate, pe misura ce treci prin el. Triiesti din ce in ce mai mult ca experientd, din Centrul Fiintei Tale, din Esenta 2 ceea ce esti, pe masurdi ce viata continud. Esti in eternd comuniune cu acea Esenti - ca parte a procesului vieti, iesi din ea din nou, cao expresie reimpliniti a ei. Acest proces, pe care -am putea numi .,contopire energeticd”, este formula intre- gii vieti. Ea poate fi serisi ca: con + topire™? De aceea, acest eveniment ¢ numit uneori o ..urgenti” spirituali. Asta reprezintd moariea sia muri. Moartea e 0 urgenti”, pentru ci nu e deloc vorba despre a muri”. E vorba de unire si iesire. — Vrei si spui cd nu doar intru in totald comuniune cu Divinul, ci c& si ies din el? —Da. — $i aici vorbim despre reincarnare? — intr-un fel. — lar incepem. — Cred ci e important si se inteleag ci nimic din toate astea nu se reduce la 0 singurd fraza, sau la un singur cuvant. Totusi, dacd vei avea un pic de ribdare, cred ci vei afla eX nimic din toate aceste lucruri nu se afli dincolo de puterea ta de intelegere. — Tot ce vreau este si ajung la adevarul despre moarte $i a muri. Vreau si stiu ,ade- varul lui Dumnezeu”” — Tu tot mai crezi ck Dumnezeu e separat de tine, nu-i aga? —Nu chiar. $tiu ci Dumnezeu gi eu - ch Tu gi eu- suntem Una 2+ Joc de cuvinte: energy merging - contopire energetic’, e*mergency ~ emergency, care inseam caz de ur= genta. N. T, 16Acas cu Dumnezeu — Chiar stii? Atunei de ce vorbesti in felul Asta? De ce spui ci vrei si cunosti .adevarul lui Dumnezeu”? Trebuie sk stii eX adevirul lui Dumnezeu se afl in tine. — ,Adevrul lui Dumnezeu” era o figuri de stil — A, deci cea ce speri si alli, de fapt, este adevirul thu. — Sper si pot folosi accasti conversatic - accasti ,.rugdciune” - ca pe un mijloc care s& mi conduc’ inapoi la rspuns, la adevarul care se alld profund in mine. — Bun. Aceastd experientd te poate conduce la acea cale, dar TU singur trebuie sf te plasezi pe ea, asa cum am spus deja, de mai multe ori, Eu pot sé-fi ardt drumul spre Casi, dar tu trebuie si mergi pe acel drum. Am spus ci, in cel mai real sens, tu nu esti intr-o cilitorie. Esti deja acolo unde vrei si ajungi. Dar, de vreme ce nu stii asta, experienta ta este ci ESTI intr-o ciliitorie. Aga ch trebuie si faci aceasti cAlitorie, pentru a putea afla ci ea nu este necesari. Trebuie si te imbarci pentru ea, pentru a afla ci ca incepe yi se sfaryeyte chiar acolo unde esti tu. Tie fricd sé moti gi te temi sé triiesti. Ce mod de a exista! 8 — Cum pot si fiu sigur c& aceste cuvinte, din toate cate s-au spus referitor la pot conduce la adevarul meu despre viaté si moarte? — Nu trebuie si fii de acord cu aceste cuvinte, pentru a fi condus spre adevirul biect, thu. —Nu? — Nu. Chiar dack esti in total dezacord cu cuvintele de aici, vei fi condus spre adevirul thu - iti vei gisi calea inapoi spre Casi, pentru ef, daci nu esti de acord cu aceste cuvinte, vei afla totusi cu ce esti de acord. Atunci vei alege alti cale. lar daci acea alta cale nu este calea ta, vei alege alta, i alta, pana cind vei gisi iesirea din aceasta de- ruta si vei ajunge inapoi Acasi. — Presupun ci aga functioneaz& totul. — Aga functioneazi totul. intreaga ta viath te duce inapoi Acasi, inapoi la Mine, De aceea, binecuvénteazi fiecare eveniment, fiecare persoand, fiecare moment, pentru cd toate sunt sacre. Chiar dacd nu esti de acord cu acel eveniment, chiar daci iti displace acea per- soani, chiar dac& nu te bucuri de acel moment, toate sunt sacre, pentru ci Viafa infor meazi viata despre viatl, prin procesul Vietii insisi - si nu exist nimic mai sacru decat a Cunoaste si apoi a Trai ca experienta ceea ce Viata are si ne spuna despre Sinele nos- tru. Agadar, aceasti conversatie, chiar daci nu esti de acord cu ea, te va conduce la adevirul tiu sila calea ta spre Acasi, Totodata, vei fi condus spre acea cale si daca esti de acord cu aceasti conversatie. In orice caz, aceasti conversatie te va duce acolo unde vrei si ajungi. — Toate caile due A — Absolut toate. — $i fiecare cale are propriile sale ,semne pe copaci”, pentru a mi ajuta sf ajung aco- A.Acas cu Dumnezeu — Exact, Acum intelegi. Toate semne pe care le vezi pe copaci sunt flicute de tine. Uitd-te in jur. Aici nu exista nimic pe care si nu-l fi plasat tu. Totusi, uneori nu-fi vei recunoaste propriile semne. Dacd le privesti dintr-un unghi diferit, ele iti pot apirea striine. Poate pirea ca si cum altcineva le-a plasat acolo. Vorbim, desigur, despre seninele din viata ta - in special de acelea pe care tu le-ai numi cicatrice. Ai griji si nu gandesti ci altcineva le-a plasat acolo, Asta te-ar trans: forma pe tine in vietima, iar pe altcineva intr-un torfionar. in viat, dup cum ti-am spus deja, nu exista victime si ni Aminteste-ti mereu acest lucru. — Minunata mea prietend, Elisabeth Kubler-Ross, obisnuia si spuni despre aceasta ceva ce mi-a plicut foarte mult: ».Dacd ai ridica ziduri pentru a proteja canionul de furtuni, n-ai mai vedea niciodati _frumusetea formelor sale," — Asta am vrut si spun mai devreme, cind am zis cd tot ce aleituieste viata e minunat, aga cum si ,,moartea” e minunati. Totul e o problemi de perspectivi. Perspec~ tiva creeazi perceptia. —Da. — Nu, nu, nu spune doar ,da”. Examineazd mai atent aceasta ultima afirmatie. Priveste-o mai profund. Este una din cele mai importante afirmafii pe care le voi face aici, Am spus. Perspectiva creeazit perceptia. — Modul in care privim ceva creeazA cum il vedem. — Exact. Mulfumese. Si astfel, daci te privesti pe tine insuti ca pe o victim, asa te vei vedea. Daca te privesti ca pe un riuficitor, cxact aga te vei vedea. Dacd te privesti ca pe un co-creator intr-un proces de colaborare, te vei vedea ca atare. Daca privesti fiecare eveniment din viata ta - inclusiv moartea - ca pe un dar, il vei vedea ca peo comoard, care va fi mereu in folosul tiu si te va conduce spre bucurie, Dacd vei privi fiecare eveniment, inclusiv moartea, ca pe o tragedie, il vei jeli mereu si au vei primi de la el nimic altceva decat durere eterna. Ceea ce ne aduce la... ACINCEA REAMINTIRE Mouartea nu este niciodatit 0 tragedie. Este intotdeauna un dar. Concentreazi-te pe asta acum. Concentreazii-te doar pe acest eveniment pe care tu il numesti ,moarte”. Asta, pentru cA, daci poti vedea ci aceasth afirmatie este adevi- rat in cazul mortii, foarte curdnd vei fi capabil si vezi cd este adevirati si in ce priveste orice alt eveniment din viata. — $i dac& pot vedea chiar si moartea ca pe un dar, in loc si o vad ca pe o tragedie, atunci pot vedea orice altceva din viata mea — ,micile mori” - tot ca pe daruri... toate acele aga-numite lucruri rele care mi s-au fEcut, sau pe care le-am ficut eu alteuiva, $i atunci nu va mai exista suparare. — Nici pentru tine, nici pentru alteineva. CAind iti traiesti bine toate ,mortile”, le permiti gi celorlalti si triiasei CU morti- le tale, la fel de bine. Si cu cele mici, si cu cea mare. — au, ce lucruri spui! Ce-ai strecurat aici! Dar au e posibil intotdeauna s& mori bi- ne”. Vorbesc de ,marea moarte” acum. Adie, uneori ne e, pur si simplu, fic s& murim — Sigur cd va este. Si cdind vi e fricd de ,micile morti” - acestea insemndnd orice infraingere sau pierdere - vii este fried si si traifi, Deci vi e frick si muriti si va ¢ team si triiti, Ce mod dea exista! 18Acas cu Dumnezeu — Ajuti-ne! . — P&i, ce crezi ck fac aici? imi petrec timpul aici, ajutdindu-vi si scApati de frica voastré de ,marea moarte”, Pentru cX, atunei cdind nu vi e fried de ea, nu vi mai e frick de nimic. $i puteti trai eu adevarat. — Dar de ce suntem toti asa de ,speriati de moarte”, s8 murim? — Din cauza a ceca ce ati fost invatati despre moarte. Din cauza a ccea ce vi s-a spus. CAnd ganditi altfel despre moarte, o puteti trai ca experienta, in alt mod. Si astfel, ea poate deveni un mare dar, nu doar pentru voi ingiva, ci si pentru cei pe care ii iubiti. — Am un prieten, Andrew Parker, care locuieste in Australia, gia crui minunata sotie - Pip” ii spuneau cei care o iubeau - a ficut exact asta. Pip a murit de cancer in noaptea de Anul Nou, chiar dupa ce am trecut in 2005, iar Andrew mi s-a destdinuit printr-un e-mail, pe care La trimis si multor prieteni de-ai sii si de-ai sotiei sale. El ilustreazi perfect lucrurile despre care vorbim noi aici. lata ce spunea Andrew: Pip este cel mai mare dar pe care l-am primit vreodatd. A intrat in viata mea intr-o weme cand credeam cd stiam tot - dar nu era asa. Statea zambind in lumina lunii, in cea din- tdi noapte in care intre noi s-a infiripat o legatura reald, si am stiut ca, daca era sa-mi petrec in vreun fel timpul cu ea, era si 0 iau de nevasté si sd avem copiii nostri. Ea a fost 0 enorma binecuvantare! Un nodul canceros la sdnul ei superb a dat startul caldioriei in relagia noas- tra, dar curajul si taria ei mi-au ardtat calea. Zimbetul mereu prezent si spiritul ei treaz m-au tinut in picioare, desi iubirea ei ne- conditionaté a fost cea care a avut cel mai mare impact asupra mea. Iubirea ei a fost puterni- c& ca un stejar, profunda ca un ocean si plind de fort ca mareele si curengii lui din adancuri Neclintit a fost angajamentul ei fat de mine yi felul in care mé vedea, A trecut cu vederea muchiile neslefuite ale diamantului care eram, vorba tardiganaté din Newcastle, ca $i injuraturile si purtarile grosolane, care erau resturi din trecutul meu. A utdoar ce era mai bun in mine, si avea un fel de-a hrani cu bldndete acea laturd. Tratamentele pe care le-a suportat au fost brutale, asa cum sunt tratamentele noastre primitive. Chirurgia, chimioterapia i radiafiile, hormonii si menopauza prematuré n-aw alte- va rat niciodaté esenja feminind care a fosi iubita mea. Durerea acelor tratamente nu a adus niciodatdé un geamét de nemultumire, iar odati cu nasterea copiilor nostri, ea a stralucit de frumusetea maternitiii, de energie feminind side iubire profunda. Toi am fost atingi de frumusefea ei interioard si exterioand. Cind am aflat cd avea metastazd osoasd, la sapie luni dupa nasterea gemenilor nostri, si-a cerut iertare. Nu s-a gandit in ace! moment la ea insdsi, ci la mine gi la cei trei baiefi ai nostri. Apoi s-a ridicat, @ indreptat si a deschis din nou robinetul iubirit! Cand i-a fost indepartat al doilea sdn, a durut-o putin. Erau simtaimintele ei legate de feminitatea care parea siti fie luatd, desi, pentru mine, ea n-a fost niciodatd mai femeie, ca in acea perioadé de dupa operatie. Céind am adus, a doua zi, béiefii si 0 vada, si-a ridicat copii, unul edte unul, la piep- tul ei ranit, fara nicio wesarire. Taria ei a ramas marcatd cu foc tn congtiinga mea; lipsa et de egoism st curajul imi sunt sprijin in acest spafiu in care sunt acum - un spafiu plin de amintirea ei, dar si pe lungul drum pe care il am in fata. In cei aproape trei ani care au urmat, a trait. O, siincé cum a trait! Afacerea si cariera mea erau afectate, iar eu mé zbdteam si regasesc calea, directia si pe mine insumi, dar ea mi-a creat, in ticere, un spatiu in care si evoluez, Mi-a hrénit sufletul cu iubire, cu acceptare si ghidare fermé, si nu m-a lasat nici mdcar 0 data si dau inapei! Doamne, cum o respect pentru asta! miAcas cu Dumnezeu Ultimele ei sase luni de viajd au parut o eternitate, in timp ce incercam sa waiese printre momente. Acum mi-e dor de incd un moment in prezenja ei Cum as mai iubi-o, daci a5 mai avea sansa, cat de prefios mi-ar fi fiecare minut, fiecare secunda, daca as mai avea din nou acel timp. Ultimele luni si zile ale lui Pip au fost cel mai mare dar al ei pentru mine, Gradat, s-a retras din viata mea. Nu mai existau cinele rafinate, a venit randul meu sd gétese si sa fac curat. ,, Cine va lua acele haine de-acolo, daci tu le lasi asa?”... tonul ei dulce imi rasuna adanc in creter. Am paturi de facut si rufe de spalat. Cu caté bucurie erau implinite aceste sarcini de Pip a noastra. In timpul acelor zile, mea instruit prin prezenta ei, alindndu-mé ea pe mine, asa cum o alinam si eu pe ea, Num-am simtit niciodatdé mai aproape de ea si m-am simtit binecuvantat sa am ocazia de ao servi __ Apoi a venit tmpul sii 0 iau acasé, sé 0 duc inapoi la Perth, la prietenii si familia e in timpul zhorului nastru de patru ore, am privit-o cu coada ochiului. Durerea ei era eviden- ti, Un drum atét de dificil - si numai eu stiam! Ea a indurat totul in felul ei propriu, cu cea mai mare demnitate i grija fata de alfii. Pip a insistat sé 0 ludim cu noi in excursia planifica~ 1 spre Rottnest Island, sé inotém in albastrul de azur al Oceanului Indian, apreciind inca srumusejea si binecuvantarile viefii, lucrurile simple, Ultimele sale zile au fost 0 célatorie de proportii biblice, adevarate patruzeci de zile si nopti in desert, Trecerea ei a survenit atunci cand ea si-a ales timpul, in felul ei, Cand a stiut cdi totul urma sé fie cum trebuie, mi-a dat cel mai mare dar dintre toate. Sa fiu cu ea, sa ine artim acelasi spafiu si sd ne finem de mdini cénd aplecat, Era 12:50 a. m., in noaptea Anului Nou. A spus cé vrea sé treacé de ultima bétaie a gongului de Anul Nou $i exact asa a facut, Toata durerea vegherii, toata grija de a face tonul cum trebuie si de a spune cuvintele potrivite - totul s-a dus cu spiritul ei! Bland, asa cum a fost toata viaja ei, aplecat. $i m-a lasat, stiind absolut clar si fard nici un dubiu cine sunt si de ce sunt aici. Cel mai mare dar al ei pentru mine a fost si-mi ia toata teama cu ea. Zilele mele de acum sunt diferite, e adevarat, desi ea nu-i niciodata departe! Pentru baietii nostri e destul de dur faré ea - 0 iubire ca a lui Pip nu e deloc usor de inlocuit. Incii mai crestem impreund, darurile vietii ei se deschid incet, ca 0 floare de lows, petal cu petal, pe masurd ce vietile noastre prind contur, hrdnite de iubirea unei asemenea femei. Aceste cuvinte sunt menite sé transmita, in felul meu, tributul pe care i-l aduc iubitei mele, mamei copiilor mei, fie si Tuturor celorlalfi. Suntem mai buni, pentru ed ea a fost aici Nu regret nici un minut si nu invinuiese pe nimeni Noi tofi alegem singuri cum sa trai, iar modul in care acfiondm sau reactionim ne coloreazé existenta. Pip si cu mine ne-am ales iubirea si, oricat de dur a fost totul, ea este cea care mi-a dat viafa mea, Aleg sa vad totul cu recunostinta, si nu ca peo pierdere si durere. Da, ele sunt prezen- te in mine si sunt sentimente absolut potrivite, Cand treci peste teama, te conectezi la iubire si la propria noastré Divinitate si Unime. Iubirea vindecd. Ea ne vindeca sufletele, ne vindecd relatiile, si poate si ne vindece chiar si planeta. Sofia mea mi-a daruit aceasta iubire, iar eu aleg so impart cu vot. In prima zi a Anului Nou am luat cina cu familia, apoi m-cm dus acasa la niste prie- teni de-ai ei, sa bem ceva, Am plecat cam pe la 11:40 pm. si pe drumul de cateva mile spre casé, Pip a fost cu mine. Am simfit energia creatiei si a tuturor posibilitafilor, privind oame- nii ce sarbitoreau in curfile lor si artificile ce se ridicau, iar vocea angelica a lui Pip in min- tea mea spuse: ,... $i ai avut dreptate, exact asa cum stiai cd vei avea’” Cea vrut ea sd spund prin aceasta a fost ci ea era cu Dumnezeu, in constiingd colecti- vd - $i, incd o data, pe tronul creatiel. Am plans. 20Acas cu Dumnezeu Nu exista victine si nici réufticdtori in lume. 9 — Acesta este un exemplu izbitor, un exemplu minunat, uluitor, de cum, atunci cAnd iti triiesti moartea bine, ii lasi si pe ceilalti si triased bine cu moartea ta. — Sper c& sieu, cénd voi muri, o voi putea face atat de plin de gratie ca Pip, — Faptul c& avem aceasti conversatie va conta foarte mult. A sti ed mori pentru ci alegi asta, va fi de mare ajutor. — Toi mor cand aleg s& moar? Pip a ales Schiavo a muritin modul in care a vrut ca si moar’? — Pai, despre Pip stii, pentru ci ea chiar a spus cfind a ales sii moar. A spus ci ayteapta Anul Nou. — Da, dar a vrut ea si aib& cancer in acea etapa din viata ei? Chiar a vrut ea si plece atat de devreme? Aga ceva ar fi tare greu de acceptat de cdtre soful, copiii si membrii familie ci, Ei ar intreba, cu adénc& durere, sunt sigur: De ce ar fi vrut Pip sf ne pirliseascd in felul asta? atunci cand a facut-o? Terti mo: — Am un riispuns care s-ar putea sii te socheze — Care e acela? — Mai tarziu. Trebuie si vorbim despre aceasta mai tirziu. Trebuie pusi o fun- datie foarte solid, mainte, Apoi, rispunsul nu te va mai soca att de mult, — Ei, oricare ar fi raspunsul, sunt sigur ca membrii familiei lui Tei Schiavo** au aceeasi intrebare. $i ei, sunt sigur, ar respinge de prima data aceasta notiune de ,pre-alegere”, in ce priveste timpul si modul in care moare cineva. Nu, nu, cei mai mulfi ar spune: Asta nu-i experienta mea. $i asta n-a fost nici experienta lui Pip sau a lui Tern”. Stiu c& tu ai spus, mai devreme, cd sufletele igi pArasese corpul doar atunci cdnd luera- rea lor e completi - si, de aceea, a igi pardseste corpul este totusi ceva foarte trist pentru cei lAsati in urm, in lumea fizicd - jar a le spune acelor oameni 3, de fapt, cel drag a ales s& plece, ar putea s8 sune ca si cum acea persoand nu a mai vrut s& fie cu ei si... mise pare ceva foarte dureros. Stiv o femeie al carei sot a murit foarte tanar. Femeia a purtat cu ea tristetea pierderii sale, multi ani, Dar adevarata pierdere a fost resimtiti de cltre tndra ei flied. Ea n-a trecut niciodatd peste pierderea tatalui ei - si, de fapt, armas supdraté pe el pdnd in ziua de azi, pentru cd a plecat. Ea nu intelege de ce ar face tatal ei asa ceva, iar dacd i-as spune acum ci niciun suflet nu-gi pardseste corpul cand nu vrea si o facd - si c& fiecare suflet isi provoaci propria moarte si chiar vrea si moar’ in acel moment - aceasta ar rBni-o si mai mult. — Doar daca nu a infeles ci el se poate si nu fi stiut, in mod constient, cea ce ‘est momentar fi un motiv de sfrbitoare. Dar cnd un suflet vrea, Nu acesta e rispunsul surprinzitor pe care ti-l voi revela mai tarziu, dar este un lucru important de luat in considerare, ca posibilitate, acum. — Nu inteleg. Ce vrei si spui, cénd zici cd tatal siu se poate s nu fi stiut, in mod con- stient, ce vrea? Credeam ci mi-ai spus cd fiecare este cauza propriei sale morti si cd nimeni nu ‘moare impotriva vointei sale. + Terri Schiavo a intrat in stare vegerativa in 1990, dupa ce aadopur o dieta cu ceai la gheata (iced tea), din ‘cauza bulimiei, Rezultatul a fost o deficient cumplita de potasiu, care i-a distrus iremediabil creierul. A rimas in aceasti stare imp de 15 ani, iarcazul ei a stimit discutii nesfirgite legate de eutanasie in eazuri disperate, up /www.nndb com/peo-ple/435,000026357/N T,Acas cu Dumnezeu — Poate te ajuti si intelegi faptul cd fiintele umane creeazd, si de asemenea ,stiu ceea ce stiu”, la trei Nivele de Experientd - subconstient, constient si supraconstient. Aminteste-ti ci am mai spus ci atunci cdind mori, este imposibil si nu fii implinit, dar ESTE posibil si nu fii congtient de acest lucru. Un suflet poate gti, la nivel supraconstient, cd este implinit in cadrul acestei vi dar si nu fie ,,constient™ de aceasta la nivel subconstient sau constient. — Aceste trei nivele de experienfa au fost mentionate intr-un dialog pe care I-am avut noi doi anterior - dialog care a devenit cartea Prietenie cu Dumnezeu. L-am gasit absolut fas- cinant, — In aceasta conjunctura, e mai mult decét fascinant. E important si intelegi, pentru ca intrebarile tale si-si afle rispunsul, — Atunci hai s4 mai trecem inc& o dati prin asta. Care sunt cele trei nivele de experi- ent? Subconstientul este acel nivel al experientei in care tu nu-ti cunosti - sau nu-ti nstient - realitatea propric. O faci in mod ,,subconstient™ - adicd esti foarte pu- tin constient cX faci aceasta, cu att mai putin de ce o faci. Acesta nu e un nivel de experienta rau” - deci nu-l judeca. Este un dar, pentru cd iti permite si faci unele lucruri in mod automat — Ca de exemplu? Ce wei s2 spui prin ,a face lucrurile in mod automat”? — Functii cum ar fi cresterea pArului, clipitul ochilor sau bitdile inimii sunt exemple de lucruri pe care le faci automat. Nu te agezi si te gindesti: ,Trebuie si clipese. Trebuie si-mi crese unghiile”. Aceste lucruri survin - intregul tiu sistem biologie ope- reazA singur - fiiri instructiuni speciale de la tine. Subconstientul ereeazi, de asemenca, solufii instantanee la diferite probleme. El verifick datele primite, apoi intra in banca sa de memorie si vine cu rAspunsuri si reactii rapide la 0 multime de situatii - din nou, in mod automat. Daca atingi o tigaie fierbinte, nu trebuie sa te gindesti si iei mina de-acolo. O tragi intr-o fractiune de secunda. Aces- ta este o reactie automata, bazatd pe date anterioare. Subconstientul poate si-ti salveze viata. Desi, dack nu esti constient despre ce parti din viata ta ai ales si creezi in mod automat, iti poti imagina eX mai degrabi esti de partea ,,efectului” vietii, deceit de cea a cauzei, in acea problemi. Poti chiar si te con: deri vietima. De aceea este important si fii congtient de ceea ce ai ales si fii INconstient. Nivelul Constient este nivelul de experienti la care iti cunosti si iti creezi realita- tea, cu 0 oarecare constient a cea ce faci, Cat de mult esti constient de aceasta, depinde de ,,nivelul tiu de constiinta”. Acesta este nivelul fizic. CAind esti angajat pe o cale spirituali, treci prin viatd chutind mereu si .iti ele- vezi constiinta”, sau si-ti Mirgesti experienta realititii tale fizice, pentru a include si a integra cea ce stii, Ia alt nivel, ck este adevirat despre tine. Nivelul Supraconstient este nivelul de experienti la care tu iti cunosti realitatea si ti-o creezi fiind total congstient de ceea ce faci. Acesta este nivelul sufletului. Cei mai multi dintre voi nu sunteti constienti, la nivel constient, de intentiile voastre supraconsti- ente ... doar dacd nu cumva sunteti. Supraconstientul este acea parte din voi care contine intentia mai mare a sufletu- lui - care este sd se indrepte spre implinirea a cea ce a venit si traiesti si si simth ca experienti in acest corp. Supraconstientul te conduce constant spre urmitoarea experi- ent de evolutie, in ordinea doriti de sufletul tiu, atrigind spre tine persoanele, locurile si evenimentele precise, potrivite si perfecte, cu care si triiesti aceasti experienti, astfel incAt si poti obtine combinatia de Cunoastere si Experienti care va produce Simtirea - crefind Constientizarea Adeviratei tale Fiinte.Acas cu Dumnezeu — Ultima dati cand am discutat despre aceasta, Te-am intrebat daca exist un mod de a implementa aceleasi intentii la nivel subconstient, constient si supraconstient, in acelasi timp — Exist. Acest nivel de constiinti trei-in-unu se numeste Supraconstientul. U: dintre voiil mai numese si ,Constiinta HristicA”, sau .Constiinta indltata”. Tofi puteti ajunge acolo. Unii oameni 0 fac in meditatic, alti in rugiciune pro- funda, altii prin ritualuri sau dans, ori prin ceremonii sacre - iar altii prin procesul pe care il numiti ,.moarte”. Sunt multe cai de a ajunge acolo. Cand sunteti in acest loc, sun- tefi complet creativi. Toate trei nivelele de constiintd devin unul. Se spune cd ai totul la un loc”. Dar, de fapt, este mai mult decit atit, pentru ci si aici, la fel ca in toate lucru le, intregul este mai mare decit suma pirtilor. Supraconstiinta nu e, pur si simplu, 0 combinatie intre subconstient, constient si supraconstient. Este ceea ce se produce atunci ciind toate acestea sunt combinate, far apoi transcense. Atunci treci in puri Stare de a Fi. Aceasth stare este Suprema Sursi a Creatici din voi. O puteti trai ca experienta inainte de ‘a. sau dupa. — Presupun ci acesta e modu! in care creeazi un maestru viu. —Da. — Atunci poate un maestru si fie surprins vreodata? — Pentru o persoani cu constiinta elevati in permanenti, rezultatele sunt intot- deauna intentionate si constientizate si niciodati neanticipate. Gradul in care o experi enti apare neanticipat este o indicatie directi asupra nivelului de constiintA de la care e perceputi acea experienti. Aminteste-ti cdi am spus cii perceptia creeazi experienta. Aspirantul la starea de maestru este cineva care ¢ intotdeauna de acord cu expe- pe care o are ~ chiar dac& acea experienti nu pare" a fi favorabild - deoarece aspirantul stie c& trebuie si o fi intentionat, la un anumit nivel. Aceasti cunoastere face posibil ca 0 persoani sa se afle in pace profunda si ,,integrata”, in circumstante pe care altul le-ar gisi foarte stresante, Ceea ce aspirantul Ia starea de maestru se poate si nu vadi intotdeauna, este ni- yelul de constiint’ la care a fost intentionati acea experientd. Totusi, aspirantul nu se indoieste cd, la un anumit nivel, el e responsabil de aceasta, Exact aceasti cunoastere il plaseazit pe drumul spre starea de maestru. Mai devreme m-ai intrebat daci Pip a vrut si moar, daci ea si-a cauzat moar- tea, iar eu ti-am riispuns: ,Nu la nivel constient™. Acum gtii ce am vrut si spun prin acea afirmatie, Toate deciziile care afecteaza sufletul uman sunt luate de acel suflet, la unul sau mai multe dintre cele trei nivele de constiint& - sau Ia al patrulea nivel, nivelul supracon- stient. Pip si-a ales perioada din viati in care urma si-si pAriseasch corpul fizic, asa cum fac toate sufletele. in cazul ei, decizia nu a fost luath la nivel constient. Apoi, odati luati decizia mai mare, la nivel supraconstient, Pip a ales constient ziua si ora pentru plecare - citeva momente dupa miezul noptii, pe 1 ianuarie, chiar dup% Anul Nou. Poti sti ci aceasta decizie a fost luata la nivel conytient, pentru cd ea a anuntat-o in avans. Eaa fost complet constientd de ceea ce a ales - si a creat acest lucru. — Probabil ci ceva asemndtor a fost gi in cazul lui Terri Schiavo. Poate ci ea mu gi-a ales constient evenimentele anterioare din viata ei, dar poate c& lucrurile s-au schimbat cénd, dupa acele evenimente initiale, s-a spus despre ea cd si-a ,pierdut constienta”. Poate c& Terti nu si-a ,pierdut” constienta deloc. Poate cd si-2 modificar nivelul de constiint2. Poste c& ea sa sfegisit” la un nivel de constiin{& diferit - inti, la nivelul supraconstient, unde a devenit com- plet constienti de ceea ce crea gi de ce anume, apoi, in sfiirgit, la nivel supraconstient, unde, 2BAcas cu Dumnezeu pentru c& implinise cea ce a venit aici si implinease: unimii sale intrinseci cu Divinul. Cred c& Terri Schiavo si-a folosit viata pentru a invita oamenii din intreaga lume si treac& la un nou nivel de cercetare in materie de viatd si moarte, suflet i Dumnezeu, si despre ce actiuni sunt in beneficiul omenirii, in cazuri ca al ei Cred cé Terri Schiavo, la un nivel spiritual, au a fost absolut niciodati 0 victimd a cir cumstantelor sale. Cred c& ea a stiut exact, in timpul acelor ultimi ani, ce se petrece, si si~ permis s& se supuna acestor lucruri, cu scopul de a atrage atentia asupra ei, la nivel global, spre binele intregii omeniri. Cred c& si lisus a ficut exact acelasi lucru. Am drepiate in legiturd cu Terri? — Ar fi profund intruziv si nepotrivit ca eu si revelez lucririle interne supracon- stiente sau supraconstiente ale mintii acestei persoane. Doar atit se poate spune, totusi - siiam spus-o de multe, multe ori inainte, despre toate fiintele umane: Nu existe nici victime yi nici rdufécdtori in lume. — Ei bine, aceasta este a treia sau a patra oard cdnd faci aceast& afirmatie doar in aceasta conversatie, dar am mai spus inainte gio voi spune din nou: din punct de vedere emo- tional, uneori, oamenilor le este greu de acceptat ideea c& nimeni nu este victim’. Tu ai Ricut observatia ci acest Iucru se petrece din cauz cA cei mai multi oameni pri- vesc situatiile de viati din perspectiva foarte limitatd a intelegerii umane obisnuite. Dar, cum pot spera, aceia dintre noi, care cautl si-si eleveze propria constiintd si sd ajute la elevarea constiintei omenirii, si largeasc’ aceastd idee? — Vorbiti-i omenirii despre Instrumentele Creatiel: Géndul, Cuvantul si Fapta. Acestea sunt uneltele cu care voi va creati micro-realitatea voastra. Aceste instru: sunt perfecte. Ele sunt magnific de eficiente. Ceea ce giinditi, ceea ce spuneti si ceea ce faceti creeazi experienta pe care o nu- miti voi” si conditiile si circumstantele vietii voastre. Este cum am spus mai devreme: Dacd voi credeti cH sunteti victime, spuneti ci sunteti victime si actionati ca si cum ati fi vietime, vd veri simti pe voi insiva ca fiind vie- time, in ciuda faptului cA nu sunteti Acelasi lucru va fi valabil cfind decideti si etichetati experienta altora. Daci voi credeti ci alteineva este o victim, spuneti ci este o victimi si actionati ca si cand este 0 victima, vefi simgi acea persoand ca flind o victima, in ciuda faptului c& nu este. O simti tu pe Terri Schiavo ca fiind o ,victimi"? Probabil ch da. A fost Terri o vietima? Nu. Este imposibil si fii o victim a circumstantelor pe care tu le-ai creat. Aminteste- ti intotdeauna acest ucru. Este imposibil si fii o victims a circumstantelor pe care tu le-ai creat. De aceea, pentru a fi o vietima a circumstantelor, trebuie si juri cX nu le-ai creat tu. Aceasta ex- ‘i o minciuni in cea ce te priveste. Tu iti creezi toate circumstantele propriei vieti. Daci le creezi la nivel constient, vei fi constient de aceasta; daci le creezi la nivel subconstient sau supraconstient, se poa- te si nu fii Oricum ar fi, tu tile-ai creat. Toti maestrii stiu acest lucru i, de aceea, un maestru nua aritat niciodati cu de- getul spre o alti persoani, spundnd: ,,Tu mi-ai ficut asta”. Totusi, tu poti tri ca experienti, orice alegi. Poti trii cea ce ai ajuns si stii des- pre cine esti, ca rezultat al vietii tale in tardmul spiritual inainte de nagtere, sau poti trii ceva diferit, ceva mai putin important de atat. in aceasti privinta, ca si in toate celclalte, tu ai liber arbitru. a realizat Constientizarea Absolut a 4Acas cu Dumnezeu Aceasta imi ridicd o alt& intrebare. Exist constiint& inainte de nastere? Din ce spui tu aici, raspunsul pare si fie da. Deci, noi suntem ,constienti" de noi ingine, inainte de a ne naste? — 0, da! Cu mutt inainte. Acel tu” care esti ..tu" a fost ,constient™ de el insusi dintotdeauna. Vom vorbi mai mult despre aceasta mai tirziu, cand vom explora mai profund aceasti problemi a nasterii. Pentru moment, trebuie si stii doar cA .TU" ai fost intotdeauna... esti acum... gi vei fi mereu. Céind te nasti, pur gi simplu, te dezintegrezi. —Ce fac??? — Te dezintegrezi, incetezi si mai fii integrat, incetezi de a mai fi Singular si te divizi in trei parti: corp, minte i spirit. Sau in ceea ce ar mai putea fi numit subcon: ent, constient si supraconstient. —A, deci aceasta e corelatia. — in linii mari, da. Pe larg, da. Nu este o corelatie exact, aménuntiti, precisi, dar red imaginea in linii mari. in aceasta sacri trinitate - Dumnezeu in trei parti - mintea ta este locul in care se desfisoard activitatea ta constient’. De aceea, gandeste numai cea ce alegi sa traiesti ca experienta, spune doar cea ce alegi si transformi in realitate si foloseste-ti mintea pentru a-ti instrui constient cor- pul si facd numai cea ce tu alegi si demonstrezi ca fiind cea mai inaltd realitate a ta, Astfel ereezi tu, la nivel constient. Priveste indeaproape. Nu asta este ceea ce a fii cut orice maestru? A fiicut vreun maestru mai mult? Nu. intr-un cuvant, nu. Voi sunteti toi Cauza a tot ce se petrece in viaja voastrd - inclusiv a mortii voastre. 10 — Minunat. E chiar minunat spus. Multumese. lar acum ag vrea si mi intore la ceva, daca imi permiti. La ceva putin cam deranjant. —Te rog. — Cand mi-ai spus, mai devreme in aceasta conversatie, ca noi suntem cauza propriei noastre morti, primul lucru care mi-a venit in minte a fost c4, dacd aceasté afirmatie este ade- varaté, atunci fiecare moarte este, prin definitie, o sinucidere. De atunci m-am gandit mereu la asta. —Nu este chiar asa, Faptul cf fiecare este cauza sfarsitului vietii sale nu inseamnii ci ei aleg intentio- nat, la un nivel constient, s faci asta. Nici nu implicd faptul cd o fac ca si evite anumite conditi te. A fi cauza a ceva gia alege constient acel ceva pot fi doud lu- cruri complet diferite. — Poftim? Nu inteleg. — Poti fi cauza unui accident, dar aceasta nu inseamni ci I-ai ales constient, —A, acum vad ce vrei s& spui. — Deci si ne fie clar ce anume se comunied aici, Voi sunteti Cauza a tot ce se pe- trece in viata voastra - inclusiv a mortii voastre. Cei mai multi oameni nu sunt constienti de acest fapt. — Dar dacd o persoand este constient& de asta - si, c& veni vorba, acest dialog fi face pe oameni constienti de acest lucru - atunci nu inseamna cd, atunci cand moare, acea persoani se sinucide? Adic&, in aceast& lumind, toli oamenii sunt cauza sfarsitului vietii lor, nu? Mi-a scdpat ceva? — Dous conditii sunt necesare pentru a clasifica o moarte drept sinucidere, sau circumsta 25Acas cu Dumnezeu 1. Trebuie si fii constient de ceea ce faci - adick trebuie si faci constient alegerea dea muri, 2. Trebuie si faci alegerea de a muri cu scopul de a sedipa de viata ta, yi nu pentru ao implini. Unul din scopurile acestei conversatii este si te ajute si intri in contact cu sacrali- tale fizice; si te ajute si ajungi la intelegerea cd viata in corp fizic este un dar de proportii nemasurate. Am spus mai devreme cA moartea este un puternic moment de creatie - i aga es- te, Dar ea are menirea si te duc undeva, si nu si te scape de ceva. — Este atit de multi durere atagati ideii de sinucidere, incit aproape c& n-am vrut si adue in discutie acest subiect. Acea durere este resimtiti, bineinteles, mai intdi de persoana care trece prin tulburarea ce a condus-o la decizia de a-si pune capat vietii, iar apoi de cAtre familia si prietenii acelei persoane. Poate exista vreo alinare in toati aceasth durere - pentru oricare din ei? — Alinarea poate veni din a sti cd persoanele care se sinucid sunt bine. Totul ¢ in ordine cu ei. Sunt iubiti si niciodata nu sunt pardsiti de Dumnezeu. Ei, pur si simplu, n- au realizat ce si-au propus. Acest lucru e important de inteles pentru oricine igi pune intrebari in legiturd cu sinuciderea. — Vrei si spui cd cei care se sinucid nu sunt pedepsiti in nici un fel? — in ceea ce voi numiti Viata de Dincolo, nu existi .pedeapsi”. Cei care rimén in urmé, sunt cei pedepsiti, Ei triiese experienta unui soc ineredibil, din care unii nu-si revin niciodati pe deplin. Toti simt o pierdere enorma. Multi igi petree restul vietii invinuindu-se pe ei insisi. Se intreaba ce-au gresit, sunt disperati gindindu-se la ce-ar fi putut spune ca sa fi schimbat lucrurile. Triste cd cei care igi iau singuri viata, isi imagineazi ci ei vor schimba ceva - dar nu ¢ aga. A-ti sfiirsi viata cu scopul de a scdpa de ceva creeazi o situatie in care nu scapi de nimic, Daci te gindesti si-ti sfiirgesti viata pentru a seipa de ceva, trebuie si stii, 0 spun din nou, c& ai in minte ceva ce nu poti face. Dorinfa de a evita ceea ce este dureros e normal. Face parte din dansul uman, Totuyi, in acest moment anume al dansului, cineva incearcd si se indepirteze de experi enta pe care sufletul a venit sii o triliascd’ nu de care si scape. Din cauzi ci acea persoani considera experienta ca find dureroasa si dificili, el sau ea cauta 4 se arunce intr-un vid, in care nu e nimic de infruntat si nimic de temut. Dar camenii nu pot siriintr-un vid, pentru ci nu existi un vid in care si pagesti. Un vid nu exista. Nicdieri in univers nu existé vid. Absolut nicdieri. Nu exista ,loc in care nu existi nimic”. Oriunde ai merge, spatiul este plin cu ceva. — Cu ce? Cuce e umplut spatiul? Cu propriile voasire creatii. Oriunde veti merge, vi veti confrunta cu propriile voastre creatii, si nu veti putea scdipa de ele - si nici nu doriti asta, pentru cd voi ati creat propriile voastre creatii, cu scopul de a vii re-crea pe voi insiva. De aceea, nu va fin be- neficiul vostru si incercati si le ocolifi sau si dansati in jurul lor. Dansul citre vid nu poate fi facut. SA spun altfel: Un Dans Vid nu este posibil. —E foarte destept spus. Foarte istet joc de cuvinte, — Folosese deseori cuvintele in felul acesta, ca si-ti poti aminti usor gi mereu me- sajul pe care ele cauti sil transmita. — imi voi aminti mereu asta: Un Dans Vid nu este posibil”. —Nu, clei cu ce mori, cu aceea vei continua si tritiesti. —E o afirmatie foarte puternich. — Aga si trebuia si fie.Acas cu Dumnezeu — lart’i-ma cd mi intore la asta, iarti-ma cA o spun acum, chiar aici, in timp ce vorbim despre ati lua propria viata, dar mai devreme ai spus c& moartea e minunatd. De ce n-ar vrea cineva, a chrui viat& e ingrozitoare, s4-si doreasc4 moartea, dacd-i asa de minunat&? — Ceea ce tu numesti ,,moarte” ESTE minunat, dar nu este mai minunat decat VIATA. De fapt, ,,moartea” ESTE viata care, pur si simplu, continu intr-un mod dife- rit. Vreau si-ti fie foarte clar ceva. Te vei intalni cu tine insuti de cealaltd parte a mortii, iar tot ce ai dus cu tine va fi inc’ acolo. Apoi vei face cel mai ironic lucru. iti vei acorda ‘a, in care tie insuti o noua viata fi rezolvi ceea ce n-ai rezolvat in precedenta. — MA voi intoarce la viata fizic&? Nu pot si ,descure Iucrurile” in planul non-fizic, spiritual? — Nu, pentru cd scopul vietii fizice este si-ti furnizeze un context, in care si poti tri ca experienti, ceea ce alegi, in cadrul planului spiritual, si traiesti. Astfel cd, pird- sind viata fizici, nu vei scipa de nimic, ci doar te vei plasa inapoi in viata fizied siin si tuatia de care ai vrut si scapi... cu exceptia faptului ck acum o vei lua din nou de la ca- pit. Nu vei vedea aceasta ca pe o .pedeapsi” sau ca pe o ..conditie”, ori ca pe 0 ,.po- vara”, pentru ca o vei face din propria ta vointa, in mod liber, intelegdnd ca este o parte a procesului de creatie de sine, cel pentru care existi. — Deci am putea la fel de bine s& rezolvim orice avem de rezolvat, chiar acum. — intr-adevar, pentru asta e facutd viata. CAnd viata este utilizaté in acest mod, vei muri atunci cind esti pregitit si folo- sesti moartea ca pe un instrument cu care si creezi o viati noua si diferiti. Sinuciderea este utilizarea mortii pentru a sepa - dar ea creeazi aceeasi viatA din nou, cu aceleasi incercari i experiente. —N-am mai auzit acest lucru spus chiar aga. Asta spune multe, —Da. Deci poti utiliza moartea ca pe un instrument cu care si scapi, sau cu care si cre- ezi, Primul lucru e imposibil, al doilea ¢ ineredibil. — Dar nu e oare un pic de judecati aici? Nu inseamnd cd sinuciderea apare ca fiind ceva ,gresit”? Vreau sd spun, credeam c& Dumnezeu nu judecd. — Nu enimic ,gresit" sau ,riu” in a crea din nou aceleasi incerciri si experiente de viati. Dacd iti doresti si te confrunti cu aceleasi provocdri iar si iar, atunci fi-o. Si aici, ca si in toate celelalte lucruri, poti sa faci cum doresti. Daca te gandesti ci vei scipa de aceste inceredri, este pur si simplu important si stii cd nu va fi aga, Te vei trezi in fata lor din nou. Sidesigur ci poate deveni putin cam plictisitor. Ceea ce ii face pe unii oameni si simti ci nu vor si-si mai infrunte provocirile prezente este ideea ck trebuie si le infrunte singuri. Este un gind fals, dar e intretinut de mul Singuriitatea este cea mai mare problemi in lumea de azi. Singuritatea emotio- nal, fizicd si spirituald - sentimentul de a fi izolat si rinit sau impovarat intr-un fel pe care nimeni nu-l infelege, si de a nu mai ayea resurse - este o formuld pentru lipsa de speranti si disperare. Doar in fata unei disperiri nesfargite, in final, nimic nu pare si mai conteze, in afard de evadare. Totusi, nu poti si nu vei scipa, ci doar vei repeta, de la inceput, ceea ce cauti si eviti. De aceea vin Eu, aici si acum, si-ti spun ch niciunul dintre voi nu este lipsit de re- surse, si ifi cer si anunti aceasta intregii lumi, Nu trebuie decdt s MA chemati, stiind fiirdi dubiu ei yoi fi acolo. Nu trebuie decat si vi indreptati spre Mine cu credintd abso- lut, pentru a ma vedea indreptindu-Mi inapoi spre voi.Acas cu Dumnezeu — Pot si-ti pun o intrebare care pare a fi neplacut4? — Sigur. De ce trebuie si ne indreptim noi spre Tine, inainte ca Tu si te indrepti spre noi? sti intr-adevr un Dumnezeu atotstiutor, atunci trebuie sf tii cnd avem nevoie de aju- Da tor. Dacd esti cu adevarat un Dumnezeu plin de compasiune, atunc’ trebuie sa vrei s& ne oferi acel ajutor - fird ca noi sd Ti-l cerem. Deci suntem deja in genunchi, incovoiati de nereusité, de ce mai trebuie s& ne si térdm gi s& ne rugam de Tine sa ne salvezi? Dacd esti un Dumnezeu atotiubitor, de ce nu ne iubesti atét de mult in implorim? it Sine ajuti, Mir ca noi sd trebuiasca sa Te $i cA tot suntem aici, ce le spui acelora care Ti-ar zice: ,, Te-am strigat si Tu n-ai fost acolo! Crezi ci n-am cerut ajutorul lui Dumnezeu? Pentru numele lui Dumnezeu, de ce crezi c& sunt atat de disperat? Sunt atat de disperat pentru c& se pare c& Insusi Dumnezeu m-a piri sit! Sunt total abandonat aici. $i nu mai vreau nimic din toate astea. Sunt sfargit. Terminat.” Ei bine, ce-i spui acelei persoane? — ii spun. Vreau si iei in considerare acum posibilitatea unui miracol. Existi un motiv pen- tru care tu nu ai primit o solutie din partea mea - dar acel motiv nu este important in acest moment. in acest moment, este important ca tu si consideri c4 acum, chiar in fata ta, exist posibilitatea unui rispuns. Deschide-ti ochii- iil vei vedea. Deschide-ti mintea - sii vei cunoaste, Deschide-ti inima - si vei simti cd este acolo, fi spun... Numai daci m4 apelezi in cunoastere absoluti, vei fi constient ci rispunsul ti-a fost dat. Pentru ci el este ceea ce TU stii, ceea ce TU simi si ceea ce TU declari ci va fi real in experienta ta. Dack MA chemi cind esti disperat, Eu yoi fi acolo, dar disperarea ta poate si te orbeascé si si te impiedice si MA vezi. fispun... Nimic din ceea ce ai ficut nu ¢ atat de oribil, nimic din ceea ce ti s-a petrecut nu e ceva imposibil de reparat, ceva care simu poati fi vindecat. Pot si te facintreg din nou, sio voi face. Totusi, tu trebuie si incetezi si te mai judeci pe tine insufi. Cel care judecd cel mai puternic esti tu. Alfii te pot judeca privind din afard, dar ei nu te cunose, ei nu te vid, iar judecdtile lor nu sunt valabile. Nu le face tu valide, preludndu-le asupra ta. Ele nu au sens. Nu te aytepta ca altii si te vadd aya cum egti tu in realitate, pentru ca ei te vad prin ochii propriei lor dureri. Sa stii, in schimb, e& eu le vad acum, in minunare gi in adevar, $i cA ceea ce vad in tine este Perfect Cand te privesc, nu am decat un gand: »Acesta este fiul Meu preaiubit, intru care am binevoit”. Tispun... lertarea nu este necesara in impara a 1ui Dumnezeu. Dumneveu nu poate fi ofen- sat sau pagubit in niciun fel, Existi doar o singuri intrebare important’ in tot acest uni- vers, si nu are nimic de-a face cu vina sau cu nevinovitia ta. Are de-a face cu identitatea ta. Stii cine esti tu cu adevirrat? Cand stii, toate gindurile de singuritate dispar, toate ideile de lipsa de valoare se evapora, toate reflectiile asupra lipsei de speranti se tra muti in splendida constientizare a miracolului care e viata ta. Si a miracolului care esti tu. Si, in sfarsit, preaiubitul Meu, ii spun... Esti inconjurat, chiar in acest moment, de o sut de mii de ingeri. Accept’, acum, ghidarea lor. Si apoi, di mai departe darurile lor, si altora. Pentru ci numai diruind vei primi si numai vindeciind vei fi vindecat. Miracolul pe care I-ai asteptat te-a asteptat $i ¢l pe tine. Vei sti aceasta edind vei deveni miracolul pe eare altcineva il agteapti. Du-te, deci, $i f% miracolele tale gi permite ca moartea ta si fie momentul gloriei tale celei mai 28Acas cu Dumnezeu mari, nu un anunt al celei mai mari dureri, Foloseste moartea ca pe un instrument cu care sh creezi, nu cu care si distrugi; cu care si mergi inainte, nu cu care si mergi ina- poi. Prin aceasth alegere, vei fi onorat insisi Viata si ii vei fi permis Vietii si-ti aduci cel mai miret vis al thu, chiar in timp ce trfiesti in corpul tu fizic: pace in sufletul thu, in sfairsit. —Multumese. isi multumesc pentru aceste cuvinte. Sper si ma rog ca ele sd poatd fi auzite de fiecare persoana indurerata. Trebuie sa te in- treb incd ceva dup’ toate acestea. Cum e cand o persoand ji cere alteia - unui doctor sau cuiva drag - SA o ajute s-si sffirgeascd viata? — Tu vorbesti acum de eutanasie, ceea ce este un Iucru diferit. Aceasta se intdm- pla cind o persoand realizeazi ci viata sa este deja terminath, sub toate formele si cX mu mai poate tri decit experienta durerii fizice ce nu mai cedeazi sau pierderea totali a demnitatii, in procesul mortii, Eutanasia nu poate fi echivalati cu sinuciderea. Cel care se gindese la sinucidere in mijlocul unei vieti, altfel active si relatiy sinitoase in limite rezonabile, iau o decizie foarte special. Cei ce isi sfargese o viatd care este foarte aproa- pe dea se sfarsi oricum, cu toate evidentele medicale indicAnd acest lucru, iau 0 decizie in totalitate diferits. Cei care vad clar, prin fiecare indicatie medical, cA viata lor fizied este absolut terminath pot alege si se intrebe: .Este necesar si suffir aceasth durere finald si pierde- rea demnititii?” Fiecare suflet va avea un rispuns care este corect doar pentru el si niciun suflet nu va riispunde incorect la aceasti intrebare - pentru ci nu exist riispuns -incorect” — Vad clar diferenta gi cred c& orice persoand rationala o vede. Esti diferit de Dumnezeu, dat nu esti separat de Dumnezeu. De aceea, nu pofi muri niciodata. 1 — Acum di-mi voie, te rog, s& ma intore la altceva. Ai spus mai devreme c& vrei si descrii cateva principii de viata spirituale, fundamentale, care ar face A ne fie mai ugor si intelegem viata insdsi, ca si moartea. Si, intrucdt ai atins mai multe de atunci, exist vreun principiu de viatd fundamental, care ar putea si deschida larg usa unei intelegeri mai profun- de, intr-o clipa? — Da. lar acesta este... A SASEA REAMINTIRE Tu yi Dumnezeu sunteti Una. Nu existét separare intre voi. in timp ce aceasta le poate pirea unora ca o informatie foarte elementard, cind aplici in viatd acest principiu fundamental, tu creezi un recipient in care poti si pastrezi toate Reamintirile anterioare pe care {i le-ai adus aici tu insuti - ca gi pe cele care vor mai veni. Implicatiile celei de a Sasea Reamintiri sunt enorme. Daca iti este clar cd tu si Dumnezeu sunteti unul, si cd nu exist separare intre voi, aceasta schimbi contextul in care triliesti experienta 2 tot ce ti s-a intfmplat, ti se intdmpl si fi se va intdmpla vreo- data in viata. Pentru a folosi exemple evidente din ce tocmai am discutat noi aici, o intelegere a unimii tale cu Divinul face si-ti fie mult mai putin dificil si-ti amintesti si si accepti ade- 9Acas cu Dumnezeu virul cd tu esti cauza propriei tale morti, sau cA nu exist nici vietime gi nici rhufiedtori fin lume. Aceasta poate si-ti fact drumul spre Completitudine mai putin dificil, iar moartea mai plind de pace. Evident ci individul care esti ,tu” nu reprezinth Totalitatea lui Dumnezeu. To- tusi, tu ai in tine toate caracteristicile, toate aspectele, toate elementele Divinitatii. Dumnezeu esti tu - in totalitate. intr-adevir, Dumnezeu ¢ totul. Nu exist nimic care si nu fie Dumnezeu. — Am auzit adeseori analogia conform careia eu sunt, faté de Dumnezeu, ca un val fa- 18 de ocean, Exact la fel. Doar cd la dimensiuni mai mici. — Acea analogie a fost folositd, intr-adevar, de multe ori, si nu este nepotriviti. Asa ci, acum, hai sa definim acest .ocean”. Si presupunem ci Dumnezeu este Creatorul. Foarte putini oameni, care cred micar putin in Dumnezeu, ar avea ceva de obiectat fati de aceasth viziune. Dacd este adevirat ck Dumnezeu este Creatorul, inseamna ci si tu esti un crea- tor. Dumnezeu creeaza fof ce inseamni viaté, iar tu ifi creezi toati viata @. E simplu. Daca gandesti astfel, poti pistra ideea in constiinta ta. Tu si Dumnezeu creati tot timpul - tu Ia nivel micro, Dumnezeu Ia nivel macro. Ti-e clar? — Da, inteleg! Nu existi nicio separare intre val si ocean. Niciuna, Valul este o parte a oceanului, care actioneazd intr-un anumit fel. Valul face ceea ce face si oceanul, dar la 0 scar mai mica. — Este foarte corect. Tu esti Eu, actionand in felul in care actionezi tu. Eu iti daw puterea de a actiona asa cum o faci. Puterea ta vine de la Mine. Fira ocean, valul nu are puterea de a fi un val. Fark Mine, tu nu ai puterea de afi tu, Lar fara tine, puterea Mea nu se manifesta. Bucuria ta este de a Ma face pe Mine si ma manifest. Bucuria omenirii este de a-L manifesta pe Dumnezeu. — Asta da enunt! — lati altul.. Viata este Dumnezeu, materializat. Ceea ce este important de infeles e cii nu exist un singur mod in care viata il face pe Dumnezeu si se materializeze. Unele valuri sunt mici, abia o ondulatie, in timp ce al tele sunt imense, tunatoare si ndvalnice. Totusi, fie minuscule sau uriase, existd into deauna valuri, Nu existi moment in care si nu fie un val pe ocean. Si, desi fiecare val e diferit, niciunul nu este despartit de oceanul insusi. Diferenta nu inseamnii despartire. Aceste cuvinte nu se pot pune unul in locul ce- luilalt, Tu esti diferit de Dumnezeu, dar nu esti despartit de Dumnezeu. Faptul ci nu esti tit de Dumnezeu este motivul pentru care tu nu poti muri. Valul se sparge pe plaji, dar nu inceteazi si existe. El doar isi schimba forma, retrigindu-se inapoi in ocean, . Oceanul nu se face ,,mai mic”, de fiecare dat cAnd un val ajunge pe nisip. in rea litate, valul ce vine demonstreazd, si astfel reveleazi maiestatea oceanului. Apoi, retri- géndu-se in ocean, el ii red oceanului gloria sa. Prezenta valului este dovada existentei oceanului. Prezenta ta este dovada existentei lui Dumnezeu. — Ar trebui si-mi pun asta pe perete. PREZENTA TA ESTE DOVADA EXISTENTEI LUI DUMNEZEU. Absolut exce- lent! Aceasti explicatie e atdt de simpli - 51 totugi, atdt de eleganta. despii 30Acas cu Dumnezeu Deci, cdnd spunem c& ,Dumnezeu si numai Dumnezew” alege momentul mortii noas- tre, noi spunem c& oamenii fac parte din proces, pentru c3 oamenii fac parte din Dumnezeu. — Da, exact aga este. — Cénd voi muri, moartea mea va fi prin mine, nu a mea, . — Este corect. Acum privesti problema intr-un mod diferit. iti schimbi perspec- tiva. Accasta iti va schimba perceptia, iar ca iti va modifica experienta. Perceptia creca- 2A experienta. — Dar mai este inc un lucru pe care nu-I pot integra. De ce oare ag alege eu vreodata s& mor? — A, asta e simplu. Pentru ci esti gata, Realizat, implinit. Sunt unii cate spun c& a vedea inseamnd a crede. Eu vd spun ed a crede inseamné a vedea 12 — Bine, in ordine, ne-am cam intors in cere. inteleg bine cand spui c& am venit aici cu ceva ce am de facut? Si c& atunci cAnd termin ce am venit sA fac, sunt implinit si gata s& plec? — Nu este ceva ce ai de fiicut, este ceva ce tu alegi si triiesti ca experienti. Dack tu si Dumnezeu sunteti Una, tu nu trebuie si faci nimic. Fiecare decizie deeurge din Li- ber Arbitru, Fiecare alegere demonstreazii asta. Tu ai venit in acest corp pentru a tri ca experientd un aspect al tau, asa cum am discutat mai devreme. Se poate ca acest aspect sa fie trdit ca experientd prin ceva ce faci - adied printr-o activitate fizicd - sau printr-un anumit mod dea fi, chiar daci nu faci nimic. — Am nevoie de un exemplu, pentru a fi mai verosimil. — Pai, pentru cé tot vorbim att despre ceea ce tu numesti ,moarte” si a muri”, si zicem ci tu asisti ticut la o inmormintare. De fapt, nu faci nimie decit cd stai acolo. Nici nu te misti. Dar esti, intr-un anume fel, nu? Poate ci esti trist. Sau poate ca esti bucuros in interior. Poti fi oricum. Va depi de foarte mult de felul cum vezi lucrurile -in acest caz, de cum vezi ,.moartea”. — Perspectiva imi va crea perceptia. — Da, si acesta este modul in care tu creezi cea ce esti, Pe scurt, dack esti trist, asta se datoreazi modului in care privesti lucrurile. lar dacd esti bucuros in interiorul tu la o inmormAntare, este exact din acelasi motiv. Modul in care privesti lucrurile este © alegere pe care o faci. Este o Alegere prin Liber Arbitru, care defineste cine esti si cine doresti si fii, si cum doresti si le experimentezi pe tine insuti. Poti si-fi schimbi perspectiva in orice situatie, razgindindu-te in legdturi eu mo- dul in care vrei si privesti acea situatie. Poti decide ce vrei sa vezi, iar apoi, odata stabi lit, aceea vei vedea. — lati un enunt grozav. — Da. Este un enunt plin de fortd a ceea ce este astfel - doar daca nu este. Si cine va decide? —Eu. — Da, tu. Corect Tu vei decide. Tu vei decide daci acesta este un enunt dititor de forti, prin modul in care il privesti. Si astfel, efectul este circular. Ceea ce vezi, aceea obtit - yi cea ce obfii e ceea ce veri. Veri? — Dragut. Foarte dragut — Crezi sau nu, aici e mai mult decat simpla mea abilitate in a folosi cuvintele. 31Acas cu Dumnezeu — 0, stiu asta. Abilititile tale indic& de multe ori spre un imens adevar ascuns. — Mi bucur cd iti place si inventezi cuvinte. O si-ti foloseased mai tarziu. — Deci, revenind la exemplul nostru, o cale de a fi bucuros in interior, de vreme ce m& apropii de timpul propriei mele inmorménthri, este si inteleg ch mor pentru c& aleg si mor. Tot ce mi se petrece este provocat, la un anumit nivel, de cdtre mine - inclusiv propria ‘mea moarte, ca si momentul — Da, este exact ce spun eu aici. Aceasta iti va aduce o stare de pace profunda, in momentul mortii tale. Faptul de a sti ci tu si Dumnezeu sunteti Una si cd amandoi luati aceasti decizie de comun acord, te poate duce intr-un loc de dulce seninatate. . — Totusi, aceasti idee cere ca omenirea s& creada intr-un univers cu totul diferit. In universul nostru, cei mai multi dintre oamenii care cred in Dumnezeu cred ci Dumnezeu e Cauza Primar& - nu ei insigi, Cred c& Dumnezeu este cu siguranti cauza mortii lor. Ei mor stunci cfind Durnnezeu decide si-i ,cheme Acasi” — Ei mor, atunei cfind EI decid si Meargi Acasa. — Tu imi ceri si cred intr-un univers in care eu sunt, in mod absolut, cauza propriei mele experiente. — Acesta e universul in care traiesti — Nu pare si fie aga. — Si nu iti pare aga, pind cénd iti vei schimba perspectiva. Nu va apirea nimic ce tu nu poti vedea. — Ei, ce intelepciune profunda. — Mai multi decit erezi. Sunt unii care spun cia vedea inseamnd a crede. Eu iti spun ck a crede inseamnd a vedea. mi place aceast& noua intorsitura a acelui vechi aforism, $i ai mai spus si asta ina- inte. — $i o voi mai spune, pana cand te prinzi. — In regul, deci nimeni nu moare , inainte de a-i veni timpul”. Ai spus-o de multe oti aici, prin urmare mi se pare c& trebuie ori s4 accept asta, ori sd resping notiunea cu totul. O voi accepta ca fiind adevarati, chiar dacd mi-e greu si o fac. — Spune-mi de ce e aga de greu. — Cred ci ined mi mai agit de notiunea ... uite, am auzit tot ce-ai spus, dar ... cred ch este o parte din mine care se mai agati incd de nofiunea cA se petrec lucruri pe care nu le-am dorit, c& ,,se intampla” ceea ce noi nu am creat in noi ingine. Dar acum inteleg c& nimic nu se petrece intimplitor, deci nimeni nu moare cnd n-a ales s4 moard. — Nu se poate sa nu alegi”. Tot! este ales. — Da, bine, infeleg. Si probabil cA tu trebuie s8 punctezi acest lucru din nou gi din rou, pentru cd se opune la tot ce si-a spus vreodat omenirea, ei insisi, despre toate acestea. Si trebuie s-ti spun ceva. Chiar in timp ce seriu asta, chiar in timp ce ne angajaim in exact aceas- {A parte din ceea ce mA astept 4 fie 0 conversatie foarte lunga. Viata insAsi reuyeste si-mi arate, din ce in ce mai clar, ci ceea ce spui Tu e adevarat. Nimic nu se produce din intamplare. Vreau sA spun ci insisi viata mea, viafa mea zilnicd, ma convinge de asta - si o face chiar in acest moment. — Povesteste-mi despre asta. — Poate oare s4 fie ,,din intimplare” faptul c4, exact cand aveam schimbul de replici de mai sus, am luat o scurté pauzi de la seris si, ca SA schimb pufin ritmul, m-am decis si-mi deschid cutia postal’, la timp ca s& gsese o scrisoare de la 0 cititoare? Autoarea scrisorii, Jackie Peterson (al cirei nume I-am schimbat pentru a-i proteja identitatea), mi-a scris c& ea tocmai gi-a pierdut logodnicul acum dowd luni, din cauza unui infarct. A fost distrusa, in spe- cial pentru ci logodnicul ei a fost tot timpul sinitos; testele medicale au avut intotdeauna re- aultate ce indicau o sindtate perfect’.Acas cu Dumnezeu Ea a mentionat cartea Conversatii cu Dumnezeu, in care a citit cB noi ne alegem situa- tiile din viata pimAnteasci. Aga incit se intreaba: si-a ales ea singurd aceastd situatie - sau face parte din programul de viatd al fostului ei logodnic? — Ai riispuns la acea scrisoare? — Sigur cd da. Dupi ce am trecut de clipa de total uluire e& a putut si apara” exact in acest moment, am incercat s4 rdspund la intrebare, ct puteam de bine. Mi-am bazat punsul exact pe aceastA conversatie pe care o avem acum. — Pai si vedem ce-ai facut. Hai si vedem ce-ai seris. — Acesta este rispunsul meu... Draga mea Jackie, Te rog asculté-md cu tot sufletul tiu, cand iti spun cat de rdw imi pare cé aaparut asa ceva in viata ta, Nu vreau s@-fi dau raspunsuri usoare, care sd facd ca totul s@ sune atat de simplu incét s@ te intrebi de ce asa ceva ar fio problemé. Jackie, aceasta ESTE 0 problema si o mare tristee si tu ai tot dreptul sd ie simfi asa cum te simti - suparata si tristd, derutata si frustratd, cdutand raspunsuri. Primul sfat pe care as vrea sa ti-l dau este sa-ti dai voie, tie insai, s& ai toate senti- mentele pe care le ai, fara sa incerci, a niciun nivel, sd le controlezi sau sd le reglezi, sa le limitezi orisd le restrictionezi. Doar simte-le - si lasd-le sii fie asa cum sunt, de la un moment la altul, Este remarcabil cé am primit de la tine aceastd intrebare astazi, pentru ct eu chiar acum scriu urmatoarea mea carte de Conversatii cu Dumnezeu, numité Acasi cu Dumnezeu, intr-o viatl ce nu se sfirgegte niciodat’. Jar in aceasta carte exploram chiar acum aceasta idee a sufletului care isi alege cand anume urmeazi sa-si paraseasca propriul corp $i sa se intoarcé Acasé. Da, e adevarat ca in aceasté ultima carte de Conversatii cu Dumnezeu - ca si in toate celelalte - Dumnezeu ne spune cd nimeni nu moare intr-un moment sau intr-un mod pe care mu si ta ales singur. Totusi, Dumnezeu spune clar si faptul ca aceasta alegere e posibil sd nu fie una constienté, ci poate fi facutd la un nivel de constiinja la care numai sufletul are acces. An acest caz, ar insemna cé logodnicul tiu nu a ales la nivel constient sd moaré atunci. La acel nivel, moartea sa se poate si fi fost la fel de mult 0 surprizé pentru el, pe cit a fost $i pentru tine. Eu banuiese ci asa a fost. Nu cred ca el a ales, constient, sf te paraseascd, Din ceea ce stiu, este adevairat ci uneori Sufletul face alegeri, la nivel subconstient sau supraconstient, pe care nu le-ar fi ales niciodatd la nivel congtient - si cd face aceasta pentru a-siimplini un Plan Mai Mare, A muri intra aproape intotdeauna in aceasté categorie. Foarte pufini oameni aleg, in mod constient, sé moard cand $i unde o fac. Cred cat lisus Hris- tos a flicut-o. Cred ca siaite suflete au facut astfel, dar cred ca aceasta imprejurare este foar- te rari. De aceea, incearca si nu fii prea suparata pe logodnicul tdu, ci, mai degrabd, permi- tefi sd-ti indrepti supararea spre circumstanta care fi \-a répit de lang tine, tocmai cand incepeati cu adevérat sé va bucurati de viata voastra impreuna. Inteleg profund gi imi dau seama cét de distrusé esti si, asa cum am spus, ai dreptul sé fii. In ce priveste intelegerea a tot ce s-a petrecut, oricum, eu cred cé e posibil ca unul din felurile sufletului su sa fi fost s se wdiasca experienta de sine tntr-o Uniune Perfecia si 0 Relatie Minunaté, dupa multe inceredri de acest fel, in aceasté viata si multe altele, in vietile anterioare. Cred c& logodnicul tau a fost un dar pentru tine - si cd tu ai fost un dar chiar mai extraordinar pentru el. Tu ai fost pentru el ceea ce si el cauta, Cred ca tu ai intrat in viata lui ca parte a unui ,,contract”, sau a unei ,infelegeri”, care fi permitea sa traiasci experienja pe sine insusi, in sféirsit, ca mult, mult mai mult din Cine Este El Cu Adeviirat. Cred cd el s-a simgit mai mult ,,el insusi” cu tine, decat cu oricine altcineva cu care a fost vreodata in relatie, nu doar in aceasté viata, ci poate ca si in multe, multe alte viefi. 33Acas cu Dumnezeu Jackie, poate e pufin cam greu de acceptat, la nivel uman - asa cf vreau si te rog sit vezi daca pofi ,sari” la un nivel spiritual foarte inalt, pentru a injelege cea ce ifi voi spune acum: cred cd e posibil ca logodnicul tau sd fi murit de fericire. Ai dreptate, Jackie, el nu a avut niciodaté o zi de boald serioasé, in toaté viata lui. A fost intr-o conditie fizica bund, si-a ficut analizele regulat, etc, si nu existaté nici un motiv pe Pamdnt ca el moaré atét de brusc. Totusi, se poate si fi existat un motiv spiritual. Pur gi simplu, el si-a incheiat programul pe Pamdnt - cu ajutorul tau, Sufletul Prietenos care a avut intengia clara de a-i oferi ultimul ajutor pentru ca el sii se poatd intoarce Acasa $i apot sa-st continue evolutia. Tu i-ai ardtat acestui am incdntétor cat de minunaté poate fi o relajie - si cit de minunat poate fi EL intr-o relagie. Asa cum am spus, Jackie, cred ca relatia voastra a creat un context in care el a putut avea 0 experienté a sa proprie, ca nicio alta avutd inainte Voi merge si mai departe. As pune pariu cd, de fapi, el fi-a spus asta. Cred 03 ti-a spus acest lueru in atat de multe feluri - c6 nu o mai trait experienta de sine, asa cum a iréit-o aldsuri de tine. Si asifel, Jackie, logodnicul tdu si-a pardsit corpul pe neasteptate, celebrind glorios ceea ce a aflat yi cea ce a trait, in sfargit, ca experienta: totalitatea a Cine Este El Marea tristefe pe care i se cere si 0 suporti face parie si ea din darul enorm, indes- criptibil de minunat si generos spiritual, pe care Viaja te-a invitat sa t-1 dai acestut foarte special ,,aitul” (care este de fapt doar o alta parte din tine), incat si sd poti cunoaste, la ran- dul tau, Cine Esti Tu cu Adevarat. Asta, pentru cé logodnicul tau ti-a daruit, de asemenea, 0 comoara (in Conversatii cu Dumnezeu se spune: ,, Toate beneficiile reale sunt reciproce"), care este cunoasterea ca tu esti capabild sd dai, sd primesti $i sa tréiesti ca experienta o iubire fermecitoare, in forma umani - ceva de care incepusesi si te indoiesti serios, inainte de a-l intélni pe el. Deci, inten- fia luia fost sd te resiituie pe tine, tie insdti. Si asta a yi facut $i astfel, Scopul Divin al relatiei voastre a fost servit si implinit, in Formé Divina gi cw Precizie Divina. Inceputul relafiei voastre in aceasta forma a fosi la 0 Divina Sincronizare (asa cum sunt sigur ca stii, pentru cd eu cred c& voi ati vorbit deseori despre aceasta), iar sfarsivul relatiei voastre in aceasté formé a fost, la fel, intr-o Divina Sincronizare - desi sti cd este foarte dificil sa vezi sau sd traiesti experienta acestui lucru, chiar acum. Cred ci posibil ca tu si te pregétesti si servesti un plan incd si mai mare, in anii ce vor uma, folosind aceasta experienté pentru a acorda ajutor si vindecare altora, care se aflé in diferite situatii de viata, flecare dintre ele incercindw-l la nivel spiritual. Cred cé se poate ca tu si fe pregitesti sd mergi mai departe, pentru bucuria de a-i reda pe oameni, lor ingisi. Unit dintre cei pe care fi vei intélni pot fi oameni care si-au pierdut credinta in iubire, care cred ci relatia potrivita $i perfecta, pur si simplu, nu este posibild sau disponibild pentru ei, si cd ar fi, mai bine sa uite intreaga idee, ca find o mare farsa a universului, Se poate ca tu sd fii capabild sd le spui altceva si si-i incurajezi sd ramand mereu deschisi fata de 0 aseme- nea posibilitate. Unit dintre acestia pot fi oameni care au pierderi ireparabile bruste si nu ingeleg, nu pot ,,vedea perfectiunea” in acele momente, ci sim: doar pierderea si durerea, si cred cd nu pot merge mai departe. Tu vei fi capabild sd le spui ceva diferit si sd-i incurajezi sd ramana intotdeauna deschisi, spre urmitorul mare dar al viel sl fagd de urmatorul moment extraor- dinar de cunoastere si expresie, a celei mai inalte notiuni a lor despre ei ingisi, despre Dum- nezeu, iubire si Cine Sunt Bi cu Adevarat. Desigur, toate acestea sunt presupuneri din partea mea. Se poate si le fi inventat eu, Jackie, si admit asta, Dar eu vid intotdeauna, in evenimentele vietti, un scop si un plan mai mare - inclusiv in cele mai tragice si mai iriste evenimente. Cred ca la finalul vietii noastre, in Jorma fizicd prezenté, toate acestea vor deveni, in mod instantaneu, clare pentru noi, $i ne vom bucura si vom fiincdéntati de perfecta simetrie a intregului 34Acas cu Dumnezeu $i mai cred, Jackie, c& relatia cu logodnicul tau nu se poate sfirsi niciodata si ci el poate sd fie acolo cu tine, in orice moment ai dori sa-i chemi iubirea si energia spiritual si te ajute, in timp ce iti continui calatoria ta, iar el si-0 continud pe a lui Cred cé drumurile voastre vor fi intotdeauna impreuni, asa cum au fost timp de eoni in trecut. Acum nu este prima data cdnd voi doi ati fost impreund in formd fizicd - $i cred ca sé acest lucru Lafi recunoscut amdndoi $i lati infeles. Si, draga mea Jackie, nu va fi nici ulti- ma. Intr-adevar, relatia voastra nu se sfargeste niciodatd. Ea continud chiar si acum, chiar in acest moment - caci cine crezi tu cd iti aduce fie aceste cuvinte? Iti imaginezi oare ca eu? Sau ar puiea si fie altcineva care vorbeste prin mine $i iti aduce acest mesaj? Crezi cd acest lucru e posibil, Jackie? Pentru cf, vezi tu, eu cred. Nu cituta sd ,.nu fii tristé”, in aceste momeate de pierdere. Tristetea este unul dintre modurile in care inima unui om il onoreaza pe celéiialt. Asa este si fericirea. Tu onorezi sufle- tul iubitului tu, Jackie, simtind acum toaté wistejea ta. Si vei onora sufleiul iubitului tau, Jackie, si simtindu-fi din plin fericirea, in ziua si clipa cand aceasta va veni - si sigur va veni. Cat asteptim acea zi, dorinta mea pentru tine este sd-ti gdsesti pacea sufletului, Jackie. Fie ca pacea de dincolo de orice infelegere umand sé fie si sd ramdnd cu tine, acum $i pentru totdeauna, Imi revars iubirea mea spre tine, pe aripile unei rugdciuni. Observatia obiectivi este imposibild. ic din ceea ce este observat nu riméne neafectat de cétre observator. 13 — Viid ed ti-ai insusit profund cea ce ti-ai amintit, intelegi clar, acum, — Gratie Tie, cred c& da. Cred c&, in sfirgit, am prins si am infeles cu adevirat, adevi- mul, — Ai grija. Vrei si spui adevarul tau, da? Adevarul nu existd ca realitate obiecti- vi. Perspectiva creeazi perceptia, iar perceptia creeazi experienta. Experienta pe care ti-o creeaza perceptia este ceea ce tu numesti ,adevar”. Adevarul tau este cea ce traiesti tu ca experienti. Orice altceva este ceea ce a triit altcineva ca experientd - si tia spus tie. Aceasta nu are nimic de-a face cu tine. — Nu existd realitate obiectiva? —Nu. ..Realitate obiectiva” e un oximoron, — Vrei si spui cf nimic nu este aga cum pare? — Spun exact opusul. Totul este asa cum pare. lar aparentele se bazeazi pe per- ceptii. Perceptiile se bazeazi pe perspective, iar perspectivele nu sunt obiective. Ele sunt subiective. Ele nu sunt ceva ce tu traiesti ca experienti - ele sunt ceva ce tu alegi. — Tocmai ai spus asta mai inainte. A fost greu atunci pentru mine si e greu i acum, Eu aleg s& am perspectivele pe care le am? — Tu, intr-adevar. Acesta este procesul prin care creezi — Mi-e foarte greu s& cred aceasta. — Atunci n-o vei crede. — Si varezulta ca. nu o vei tri ca experienti. — Deci, dacd nu cred c& eu aleg s& am orice perspectiva pe nu pot avea nicio perspectiva pe care mi-o doresc. — Exact asa. re mi-o doresc, atunci 35Acas cu Dumnezeu — Pentru cA aceasta este perspectiva mea. — Pentru ci aceasta este perspectiva ta. lar aceasta iti va schimba perceptia, care ii va schimba experienta - iar experienta ta ifi va intdri perspectiva. — Dar ag putea obiecta c& eu nu mi-am ales acea perceptie. E: ce obsery, in mod obiectiv. — Este ceea ce observi vatia obiectiva este imposibila. — Alt oximoron. ,,Observatie obiectiva” e un oximoron. —Da. Nimic din ceca ce este observat nu riméne neafectat de citre observator. — Sunt sigur c& asta pentru multi sund destul de mult ca o vorbarie spirituali New pur si simplu, cea din perspectiva ta. Tu nu observi nimic ,obiectiv”. Obser- Age. — Interesant, pentru ci e pura stiintd. — Stiinta? — Este fizicd cuanticd elementari. Citeste orice carte despre mecanic& cuanticd. — Deci Tu zici ci eu influentez ceea ce vad, prin insusi modul in care privesc? — Sau daca il privesti cét de cét. Exact asta spun. Exact aga stau lucrurile. — Ei, am cam deviat aici. Am intrat pe terenul mlastinos al teoriei perceptiei si fizicii cuantice! — Este vorba doar de a te conduce inapoi la adevarul tiu. Nu-ti poti redescoperi adevirul, nu fi-l poti reaminti, nu potilocui in adevirul thu, pnd ciind nu-ti amintesti cum ajungi acolo. Noi vorbim aici despre cum ajungi acolo. Acest dialog te duce acolo unde ai vrut mereu sii ajungi: Acasi. Daci poti ajunge acolo inainte de a muri, nu te va mai ingrijora niciodatA moartea. Nu-ti va fi niciodati frich si mori. Nu asta vrei si obtii prin aceasti conversatie? Pentru tine si pentru toti ceilalti? — Bada. — Atunci discutia noastré despre teoria percepfiei si fizich cuanticd nu a fost de- loc o diversiune - iar acum, infelegi probabil de ce abordim viata yi viata de dupi smoarte”, din acest unghi. — A, deci acum confirmi ci EXISTA ,,viati dupa moarte’ Nu. —Nu? —Nu. Nu existi viafi dup moarte. iu existd viata dupa moarte? — Nu. De fapt, nu exista ,,moarte” deloc. lar aceasta este... ASAPTEA REAMINTIRE Moartea nu exist. Dar stiu ci tu gindesti ci en exist, asa cd, pentru tine, ea existi cu siguranta. Despre aceasta vorbim noi aici. Vorbim despre perceptii si despre perspectivele din care apar ele. — Hmmm, Deci am incheiat cercul. — Toata aceasta conversatie este circular’. Daca incd nu ai observat asta, vei ve- dea, Acesta nu este un dialog liniar. Ne miscim in vartejuri, spiralind inapoi la multe puncte importante, de mai multe ori. Nu doar de doud, ci poate de trei sau patru ori. Aceasta va deveni evident pentru tine, pe misurd ce conversatia noastra va continua. Lar acest lueru nu va fi accidental, Va fio redundanti cu totul intentionatd. Ce se discuti aici nu e nimic mai putin decat cosmologia cosmosului. Secretele in- tregii vieti. Expedifiile sufletului dupa moarte. Natura timpului si spatiului. i cel putin doua idei ce vor zgiltai cosmologia. Uncori, trebuie si auzi anumite lucruri de mai multeAcas cu Dumnezeu ori, pentru a fi capabil si le asimilezi cu adeviirat. Deci, si mergem mai departe. Avem mult de strabatut. Esti gata? — Gata. — Deci, dii-mi voie si repet atunci, doar pentru a ficlar, eX perspectiva ta - adich modul in care privesti ceva - iti creeazii realitatea, atit in timpul acestei vieti, ct si dupa — Prin urmare, dacd nu cred c& exist o viati dup’ moarte, nici nu va existe? — 0, va exista una, cu siguranta. Nu poti schimba Realitatea Suprema, dar pojt schimba experienta pe care o ai in legdturd cu ea. De aceea am spus.. ‘mori faré Dumneceu - dar nu este imposibil sa creci Este imposibil si traiesti sau cd o faci. Daci tu crezi cd triiesti sau mori firdé Dumnezeu - vei trai acest lucru. Poti avea aceasta experienta, cit de mult doresti. Poti sé inchei aceasta experienta, oricénd alegi. Toate acestea ne conduc la. A OPTA REAMINTIRE Nu poti schimba Realitatea Suprema, dar poti schimba experienta pe care 0 aiin le- gaturi cu ea. — incerc s& inteleg exact cum functioneazA asta, ce inseamna. Caut in experienta mea personal, si vad daci pot si aduc o constientizare a acestui fapt, bazati pe propria mea trece- re prin viath Bun. Acesta e un proces foarte bun. E un mod minunat dea incepe. Doar sii nu ‘iciodata blocat acolo. — Ce inseamnd asta? — inseamna si-ti mentii intotdeauna mintea deschisA fati de lucruri pe care poa- te ci nu le-ai triit personal ca experienta. — Bine, am mintea deschis4, — in acest caz, si ne intoarcem la ceva ce poti si-ti extragi din propria ta memo- rie. Vorbind despre a lua ceva din propria ta .plimbare prin viat’” - ai fost vreodati in situatia sii te plimbi si si inceapa, bruse, si ploud? — Sigur cd da. Nu doar o data. — Bun. Si, in acel moment, ai trait realitatea acelei ploi, ca pe ceva enervant gi supirdtor- sau ca pe o minune sio inedntare? . — Pai, imi aduc aminte de fapt, am trait ambele stari. Imi amintesc ca odata, cand a plouat, am simfit absolut sigur, ca pe ceva enervant, M-am infuriat c& a inceput s& ploud Am fugit si mA adapostesc cat de repede am putut, dar degeaba, eram fleasca. Alti dati, imi amintesc cA, intr-o zi de vari, md plimbam cu o tana prieteni de-a mea, si s-a deschis cerul, Eram intr-o parcare cu mult spafiu si tanira gi-a scos brusc hainele de pe ea gia inceput si danseze in ploaie! Dansa gi sArea de bucurie, iar eu stiteam acolo pro- stit, cu apa siroindu-mi pe frunte, din p&rul ud. Ea ards de mine si m-a provocat s4 intu in Joc. Aga c4 am intral. $i am dansat aman- doi prin parcare, aproape cinci minute, pind s& vind politia. Politistul a fost foarte drdgut - de fapt era o femeie - gi ne-a spus doar s4 ne punem hainele pe noi, pentru c& nu voia sA ne ares- teze pentru expunere indecentA sau pentru tulburarea linistii publice. Toti trei am rés, iar noi - am unnat cererea, dar a fost un moment din viata mea pe care nu-| voi uita niciodata. A fost pura sineinfranati bucurie. A fost o boacind veseld. — Desigur ci eu stiam de acel moment - de aceea am dat acest exemplu precis. Acum, di-mi voie si te intreb ceva. Ce a fost diferit la cele doud momente de ploaic? —Poftim? te lagiAcas cu Dumnezeu — In ce fel a fost diferita ploaia din primul incident, de cea din al doilea? A fost mai uda? A plouat mai tare? Picdturile de ploaie erau mai reci sau mai mari? — Nu. Totul a fost, de fapt, la fel. Nua fost mai furtunoas& sau mai furioasa prima, decat a doua. AmAndouA au fost doar dusuri repezi de vari. —Deci, care A FOST diferenta in cele dou experiente? — Felul in care le-am privit totul. Perspectiva mea, intr-unul din cazuri, aveam pe mi- ne un costum de afaceri si ma indreptam spre o intdlnire foarte importanté, iar perspectiva mea era c& ploaia era supardtoare. Mai mult decat suparatoare. Era o interferenfi in planul ‘meu. Era un obstacol in calea mea. in cel4lalt caz, eram imbrAcat obignuit si nu aveam nicio ord anume, ca si ajung undeva. Mi s-a ,parut” c& ploaia putea fio distractie. — Da. Si cine a creat aceste perspective? — Eu, desigur. — Tu ai fi putut decide cit intilnirea de afaceri nu era atat de important’, sau ci aparitia ta putin sifonati ar fi fost complet inteleasd si nu ar fi contat, nu-i aga? Ai fi putut s& vezi situatia in acest fel, nu? —Da. — Acum gandeste-te la ploaie ca fiind ,realitatea suprema”. Tu n-ai fi putut schimba faptul ci ploua, dar puteai schimba modul in care traiai experienta ploii, schimbind modul in care o priveai. Nu puteai schimba Realitatea Suprema, dar puteai tri Realitatea Suprema, in orice mod doreai. Acesta este cel mai mare secret al vietii. — Dar nu e mereu aga de ugor! — ESTE mereu asa de usor. — Dar dac& ay fi schimbat modul in care am privit anumite lucruri, atunci intreaga dramé s-ar fi spulberat. — A, acum ajungem Ia asta... — De exemplu, acea A SAPTEA Reamintire - ,Moartea nu exista”. Doamne, daci omenirea, ca intreg, ar accepta cu adevarat acest fapt ca pe o realitate, unde ar mai fi toati drama? Cum am mai putea si ne infuriem, sau si fim tristi, sau si plingem pierderea celor dragi noua? Ce ar face italienii? — Asta-i foarte amuzant. — Crezi cd italienii ar gindi asa? — Sigur ca da. Ei ar rade cel mai tare. — Bine. Dar serios acum - poate s& fie asta adevarat? Una e s& spui cd exist’ viati du- pA moarte, dar e cu totul altceva s spui cA moartea insdgi nu exist&. Ai spus ceva enorm de important aici. — 0 faci sii sune de pared ar fi ceva nou. in aproape orice loc in care am fost citat - in indiferent ce religie, nu conteazi ce cultura, ce perioadi de timp sau in ce context - am fost citat corect, ca declariind ci moartea nu exist - cel putin nu in felul in care va ginditi cei mai multi la aceasta, ca fiind sfarsitul intregii vieti. Nu exised un ,sfirsit al vietii”. — Deci ,moartea”, ca experient& umani, exista. — Da, ¢ sfirgitul existentei tale fizice. Acea experienta se termind in momentul mortii tale - dar viata insigi, nu, Dacd ai credinté in Dumnezeu, trebuie si ai credintd si in viata eternd, pentru ci zeii tuturor religiilor o afirma. — Dar daci nu cred in Dumnezeu? — Acest lucru ifi poate schimba experienta, dar nu schimba ceea ce este. Cea ce yei triii ca experientii este ceea ce crezi - iar ccea ce crezi depinde de perspectiva ta. — Nu exist un ,mod prestabilit”? Nu exist ceva care apare la fel pentru tofi? 38Acas cu Dumnezeu — Existi lucruri ,,prestabilite” care apar - dar se poate ca tu si nu stii ci ele apar. — incepe si devini foarte derutant. — Seuze. Dar adevirul e ci, in momentul mortii, vei trii ca experienti ceea ce crezi, iar credinta ta va fi bazata pe ceea ce percepi, iar perceptia ta va fi bazati pe per- spectiva ta. — $i nu existi nici o sans& ca perceptia mea si se schimbe? — Bineinteles cA existi. Ca gi in viata ta de dinainte de moarte, perceptia ti se poate schimba i in viata de dup moarte. — Ce anume ar putea 4 provoace aceasta schimbare? — 0 schimbare in perspectiva ta. — A vedea lucrurile intr-un mod nou. — A vedea lucrurile intr-un mod nou. — Dar ce ar putea duce la asia? — O multime de lucruri - inclusiy ds ia ta, din momentele de dup moarte, ci modul in care vezi lucrurile in prezent nu functioneazd. Adicd nu-ti aduce o experienti pe care tu alegi sa o ai. O asemenea decizie ti-ar modifica imediat experienta. — Bine, bine... presupunem ci noi tocmai... existi vreo cale de a Te putea face si de- scrii exact ce apare in momentul mortii* si s4 continuam de acolo? — As fi fericit si vorbese despre alternative - dar, asa cum am spus, ele vor fi di- ferite pentru fiecare persoand. — Da-mi atunci cateva alternative. — Pui o intrebare foarte vasti. Vrei intr-adevir si intrim in aceasti problemi chiar acu — Da. Am ayteptat destul. Vreau sA stiu ce se petrece dupa ce mor oamenii. Sa fim clari, Nu, existé iad. ,, Pur si simplu nu existd un asemenea loc. 14 — Stiu cd asta e intrebarea Tuturor Timpurilor: Ce se petrece dupa moartea noastra? Dar a trebuit sd intreb direct i sper ca imi vei da un raspuns direct. — 0 voi face. Sigur cA iti voi spune. Dar nu va fi un raspuns seurt, Nu va fi vei merge ori in rai, ori in ind, depinde ce fel de viatd ai dus”. Nu+ti pot da un rispuns de o singur frazii la o asemenea intrebare. —Nu, va trebui si lasi asta in seama Bisericii. — Fara comentarii. — Deci... rispunsul thu? — Di-mi voie si incep spundnd cd exist un lucru care va fi la fel pentru toti, iar acela este faptul ci moartea va fi triith in ceea ce afi putea numi stadii, sau faze - iar primul stadiu este acelasi pentru toata lumea. in stadiul unu, in momentul mortii voastre, veti trii ca experientd, instantaneu, faptul cd viata continud. Aceasta se va intimpla la fel pentru tofi. Poate fi o perioadi Pai, ‘Vezi mult mai pe lag evolutiasufetelor dupa ieyirea din trup in, {raparaia misterioasa a suleteloc” de Jakob Lorber (hip: /svwwidocstne.cor docs/803 13339 , htp:issuu com bilydea/doesepiseqpul_ wantin) saulsi .De in tad ta Ra” de Jakob Lorber (ipl vo. som doc/2 1597483 buns /issuu,combillydea/docs/de_la_id_la_tai_vol_L , htp:/en-calameo,com/bcoks/000027980333e4Se 387ee inps ww doestoe.com doce 13731161 ) nr 39Acas cu Dumnezeu scurti de dezorientare, pani ajungeti si realizati ck nu mai sunteti in corpul vostru, ci ci acum sunteti separati de el. Curdind veti ajunge si intelegeti cd, desi ati ,murit”, viata voastri’ nu s-a inche: iat.’ in acest moment, veti infelege gi veti tri plenar ca experienti - poate pentru prima data - ci nu sunteti corpul vostru; cX un corp este ceva ce puteti avea, dar nu ceva ce sunteti. Imediat veti trece in stadiul doi al mortii voastre. lar aici se diferentiazi edile individuale. — ince fel? — Daci sistemul de credinte pe care l-ai imbratigat inainte de a muri include cer- titudinea ci viata continua, odath ce pricepi ck ai murit”, vei sti imediat ce se petrece si vei intelege. Al doilea stadiu va fi, atunci, a trai ca experient ceea ce crezi tu ci se petre- ce dupa moarte, Aceasti trlire va fi instantanee. Daed, de exemplu, crezi in reincarnare poti trii experienta momentelor din vieti anterioare, din care nu ai amintiri constiente. Daca tu crezi cA vei fi inviluit in imbratisarea unui Dumnezeu care iubeste ne- conditionat, aceea va fi experienta ta. Daca tu erezi intr-o Zi a judecatii, sau in Vremea Bilantului, urmata de paradis sau condamnare pentru eternitate... — Da, spune-mi, ce se petrece atunci? — Exact ce te astepti. De indati ce treci prin stadiul unu al mortii si realizezi ck nu mai triiesti intr-un corp, vei trece in stadiul doi si vei trii experienta de a fi judecat, exact aga cum fi-ai imaginat efi va fi - iar judecata se va dovedi edi este exact aga cum tie ai imaginat ci ar fi. Daca ai murit crezind eX meriti raiul, il vei trai imediat ca experientd, iar daci ai crezut cX meriti iadul, vei trii imediat ca experientd. Raiul va fi exact cum ti-ai imaginat cA ar fi - la fel si iadul, Daca nu ai nici o idee despre caracteristicile lor, le vei inventa pe loc. Apoi, aceste locuri vor fi create in acel mod pentru tine, instantaneu. Poti rimane in aceste experiente, ciit timp doresti. i atunci, pot sf ma trezesc in iad! — Si fim clari. Jadul nu existd.* Pur si simplu, nu exist un asemenea loc. De ace- ea, nu ai cum si te duci acolo. Ei bine... poti oare si Creezi un iad” personal pentru tine insuti, dacd alegi asta, .meriti"? Da, poti. Deci poti si te trimiti pe tine insuti in iad”, iar acel iad” se va dovedi a fi exact aga cum iti imaginezi sau cum simti nevoia si fie - dar, nu vei sta acolo nici un moment mai mult decat alegi tu si rim: —E cineva care ar alege si stea acolo vreun pic? — N-o si-ti vin si crezi! Multi oameni triiese intr-un sistem de credinte, care spune cé ei sunt pacitosi si trebuie si fie pedepsiti pentru ,,greselile” lor - si astfel vor riméne, de fapt, in iluzia lor de iad”, crezind ch asta este cea ce merit, asta este cea ce ,primese”, eit asta e cea ce el trebuie sd fucd. Nu va conta, oricum, pentru cd ei nu vor suferi deloc. Se vor observa doar pe ei {ingigi de 1a distant si vor vedea ce se petrece - ca si cind ar privi un film de instruire. — Dar daca nu este suferintZ, atunci ce se petrece? — Suferinta - dar nu vor suferi deloc. —Poftim? * Vezi si ,Dincolo de Prag” de Jakob Lorber ({uip:/www. seribd.com doc/20755525 , Hup://en.calameo.convbooks/000027680dd fi3 Ue6beea ,hitp2/vww.doestoc.comidoes!12757806 ),n. * Despre aceasta stare deA Fi,a Raiului si ladului, vezi ,Raiul yi ladul”, de Emanuel Swedenborg (tatps awww, scribd com/doc/ 36687848 , ntp://www.dacstoc,con/does'52736779, bap /en,calameo,conlbooks 00002 76807 #7ba66b ),n.x 40Acas cu Dumnezeu — Ce se petrece este ci ei par sd sufere -, dar acea parte din ei care priveste nu va simti nimic. Nici micar tristete. Pur si simplu, ei vor observa. Pentru a folosi altk analogie, ar fi ca si end ti-ai privi copilul ,,juedind teatru” in buciitirie. Copilul pare si ,,sufere”, se tine eu mina de cap sau se striinge de burt, spe- rind ci mama il va lisa si stea acasi, in loc si se duci la scoali. Mama intelege ci, de fapt, nu se petrece nimic acolo, Nu exist suferinti. Nu ¢ 0 analogie exact, dar ¢ destul de apropiati, pentru a putea descrie sentimentul. Deci, cei care observa, s-ar privi pe ei ingiyi in acest ,iad” autocreat, dar ar sti ca nu este real. Iar cfnd aflé ce trebuie si invete (adica, isi reamintese ce uitaser), se vor »elibera” si vor merge mai departe, spre stadiul al treilea al mortii. — Dar cei care si-au creat singuri un paradis"? Vor intra ei vreodatd in stadiul trei? — Pana la urma, da. Toti isi vor reaminti cd ei si-au creat experienta ,,raiului” lor, pentru 2-si reaminti - apoi vor intelege acelasi lucru pe care Lau inteles la sfirsitul vietii lor pimantesti. — Ce anume? — Ci nu maieste nimie de ficut. — Si prin urmare, vor merge mai departe. — Vor merge mai departe, in stadiul trei al mortii. Dar nu vreau ined si descriu acest stadiu. Mai intai, si vedem alte cateva posibilitati de ,stadiul doi”, pentru tine. — A, bine. Ca de exemplu? — Poti fi unul dintre cei care mor nefiind siguri dac& viata continua, in vreun fel, dupa moarte. — A, da, inteleg. Ei bine, si ce se petrece atunci? — Vei fi derutat si nesigur de ceea ce se petrece, iar aceasta te va face si abordezi tot ceea ce se intimpli, intr-un mod cu totul diferit. Vei realiza cX tu nu esti corpul thu, cA esti mort” (asta li se intmpla tuturor, in stadiul unu), dar odata ce nu esti sigur ce urmeazi - sau daci urmeazi ceva - e posibil si petreci mult timp incercdind si-ti dai seama cum si ,.mergi mai departe”. — Voi avea vreun ajuto:? — Tot ajutorul pe care il poti accepta. in momentele de dup& ,,moarte”, toti vi veti afla in prezenta celor mai iubitori ingeri gi ghizi, si a spiritelor blinde - inclusiv a spiritului sau a esentei tuturor celor care au fost impor- tanti pentru voi in viata. — Mama mea? Tata? Fratele meu va fi acolo? — Cei pe care i-ai iubit cel mai mult vor fi cel mai aproape de tine. Te vor incon- jura. — Minunat. Prezenta celor dragi tie si a ingerilor iti va fide un enorm ajutor, ca si te ori entezi” gi si intelegi exact ce se petrece cu tine gi care sunt .optiunile” tale. — Auzisem c& ne reintélnim cu cei dragi dup moarte gi c& ei ne ajutl s& ,trecem din- colo”, si sunt extrem de fericit s& aflu c& este adevarat! — Poti deveni constient de prezenta unora din cel dragi, chiar si inainte de moar- te. — Inainte de a muri? — Da. Multi oameni, inainte de a pirdsi corpul fizic, ii anunti pe cei care se afli cu ei in camera ci ii vid pe cei dragi de dincolo, sau cd aceia au venit dupi ei. Cei prezenti in camer inceares deseori si-i conving& pe muribunzi ci vid lu cruri care nu exist - dar ei VAD lucruri, lucruri foarte reale, pe care insi alfii nu le pot yedea, din cauza perspectivei lor limitate. 4Acas cu Dumnezeu Perspectiva ta se Hirgeste imens dupi ,moarte” - si deseori chiar in momentele de dinainte de a muri. — Asta/i faseinant! Acum aproape c& faci ca moartea s§ pard fascinant — Ea ESTE fascinanth. De fapt, moartea poate fi unul din cele mai fascinante momente din viata ta, Totul depinde de ceea ce erezi. Ca siin viati, in moarte vei trai ca experienti cea ce crezi. De exemplu, daca nu vei trai ca experienta, prezenta acelor spirite in momentul morti, va fi din cauzi ci nu te astepti ca ele si vini si pentru ca posibilitate prezentei Jor se afld in afara sistemului thu de credinte. Totusi, daci micar speri ci acele prezente iubitoare vor fi acolo, le vei percepe imediat. — inteleg. Deci este chiar important si-ti fie totul clar in ce priveste modul thu de a vedea moartea. — in viata, este important si-ti fie totul clar cdind € vorba despre absolut orice. Nu doar moartea iti este influentati de ceea ce crezi, ci $i intreaga viata. Moartea ne intrigd. E fascinanta yi uluitoare - si absolut minunata. 15 — Am auzit de foarte mult timp c, de fapt, credinfele mele imi afecteazi viata. Ma gindeam c4, dup moarte, s-ar aplica niste reguli diferite, Sunt putin surprins si aud c& gi du- pA moarte imi creez propria realitate. — Atunci mi bucur cd avem aceasta conversatie. — Stai putin. Ce inseamnd asta, cdnd e vorba despre tatl meu? El a crezut cA nu se petrece nimic dup& moarte. Absolut nimic. — Daca mori fiind convins ch NU exist& viatd dup moarte, odata ce i cA ai murit, vei trece imediat in stadiul doi, care va fi experienta cd nu exist viata. — Cum pot trai ca experienta, faptul ca ,,nu exista viata"? — Nu vei tri nimic ca experienti. Pur si simplu, nu va exista experienti. Lucrurile vor merge mai departe, dar tu nu vei fi capabil si le percepi. Va fi exact ca si cum ai dormi acum, in timp ce lucrurile ar merge mai departe in jurul tu. — Deci nu exist nicio sperantA? Tatl meu a murit, fiind absolut sigur nimic - nicio viatd de niciun fel, nicio experient& de niciun gen dupi moarte... deci... nu existi nicio speranti pentru cl — Repet, cfind mori in acea stare, este ca si cum ai adormi, Pentru a trai o alti experienti, trebuie si te trezegti, pur si simplu. — Cum ne putem trezi? — Vestea bund este cd tofi se trezese, Exact aga cum, in viata pAmdnteased nu ai dormi pentru totdeauna, tot asa, nu vei riimane in somnul uitirii pentru totdeauna, nici in Viata de Apoi. Nu dsta e planul. Sufletul se va trezi cu ajutorul ghidirii celor dragi si a ingerilor. Apoi se va intre- ba unde este, de ce nu se petrece nimic, ce s-a intimplat. Va incepe si pund lucrurile cap la cap gi, in acel moment, sufletul va trece intr-o recunoastere constientd a stadiului doi al mortii, — Cum va fi aceasta? Cea trait Tata ca experienta ? — Ce experienti a ales atunci si triiascd. i dai seama nu exist 2Acas cu Dumnezeu — Orice a dorit s& creeze? Absolut orice? — Absolut. Dar dacd exist confuzie, experienta poate fi putin confuzi. Un fel de amestecditura de scenarii, create rapid, care e posibil si aibd sau sii nu aibi sens. — Asta nu sund aga de fascinant. — Nu-ti face griji, Nu e un lucru ru”. E vorba doar despre a te reorienta. E ca si cum ai trece rapid prin toate canalele de TY, folosind 0 telecomanda. Nu se intimpli nimic periculos, Trebuie doar si te hotirdsti ce ,canal” vrei si urmiresti. Daca incepi sA te simti putin coplesit si iti doresti un ajutor, vei deveni imediat constient de cei dragi si de ingerii si spiritele care plutese in jurul tiu si te ghideazd, ay- teptind ca tu si observi eX sunt acolo. in orice caz, curdnd iti vei stabili o imagine, din miile de imagini din mintea ta - si vei incepe si creezi de acolo. Dar acum este important pentru tine si infelegi ci niciunul dintre scenariile pe care tocmai fi le-am expus nu are nimic de-a face cu Realitatea Supremi. Aceastd expe- rientd se traieste in al treilea stadiu. Scenariile pe care tocmai ti le-am descris sunt pri- mele doud stadii - stadiile primare ale ,experientei tale de dupa moarte”. — Bine. Deci, in primul stadiu al ,mortii”, imi dau seama c& nu mai sunt corpul meu, in al doilea stadiu al ,.mortii”, voi trece prin orice mi-am imaginat sau am decis cA se va pe- trece cand mor”. larin al treilea stadiu? Vrei si-I descrii si pe aceasta acum pentru mine? Ce va fi cu mine atunci? — Te vei uni cu Esenta si vei incepe si triiesti experienta Realititii Supreme, in Centrul Fiintei Tale. — Adicd, pe Dumnezeu? — Poti numi Realitatea Suprema, sau oricum doresti. U Esenta. Altii o numese Allah. Alti oameni o numese Totul. Nu conteazi cum o nume este acelasi lucru. — Si dacd aceasta este exact ceea ce am crezut intotdeauna cd s-ar intampla? — Cum adici, este exact ceea ce ai crezut intotdeauna ci s-ar intimpla? — Ce-ar fi dacd, exact ceea ce am crezut intotdeauna cA s-ar intimpla imediat dupa moartea mea, ar fi ci m-ay scufunda in Dumnezeu? Aceast& experienti nu ar fi tit, in al doilea stadiu al mortii? — Da, IDEEA ta despre asta s-ar tri ca experienti in al doilea stadiu al mor Asta, din cauza cd, in al doilea stadiu al mortii, tu ined mai operezi din minte. Ar fio experienti atat de plicuté si minunatd, pe cat ai putea sio faci si fie in imaginatia ta. Dar apoi, in stadiul final al mortii, ai avea experienta asa cum este ea de fapt -nu aya cum ti-ai imaginat tu c& ar fi Dar ai dreptate, incepi si infelegi. Dac ceea ce ai crezut intotdeauna ci se in- timpli este cH, imediat dup moarte, vei fi Acasi cu Dumnezeu - vei Asta e cea mai inalti speranti a lumii - si e adeviiratd. — Mama mea nu a sperat; ea gtiut. Mama mea a stiut c& se va intilni cu toti ingerii si c& se intorcea Acasa. — $i exact aceasta a gi trait ca experienti. Apoi a trecut in urmatorul stadiu al vietii si imaginatia ei s-a transformat intr-o realitate inci — A trait ca experientd, prezenta lui Dumnezeu? Tu ai fost acolo sa o intampini? — iti spun ci Eu sunt acolo, ca si intimpin pe oricine. Este imposibil si mori ffiri Dumnezeu. Voi fi intotdeauna acolo. Va voi imbrati- sa, vi voi méngdia si vi voi asigura cH sunteti perfecti, exact aya cum sunteti, si perfect pregititi si intrati in impariitia Cerurilor. Apoi, vi voi intoarce inapoi la sufletele celor dragi vous si la ingeri, care vii vor ghida pe restul drumului, duedindu-va in tiramul oameni o numesc 4BAcas cu Dumnezeu spiritual... sau cea ce ati numi ,adeviratul” rai, in locul celui imaginat de voi. Acolo veti face munca pe care ati venit si o faceti. — Trebuie si, muncese” in rai? — Nu-ti face griji. Va fica o joaca. Te vei juca in Gridinile Zeilor. Va fi cu ade- varat ,.rai", Folosese cuvantul munca”, in sensul de a ,,implini ce fi-ai propus si faci”. — Si ce este ceea ce imi voi ypropune si fac” in rai? — Cfind vom ajunge la explorarea tirmului spiritual, ne vom ocupa si de asta. Dar si stii cd nu vei pleca de linga mine, pnd ce nu-ti voi fi adresat Sfanta intrebare, iar tu imi vei firdspuns. — Sfanta intrebare? — Da. Dar as vrea si-ti spun despre asta mai tirziu. Asta ar putea fi cea mai im- portant parte a conversafiei noastre si vreau sii pun intai niste edrmizi la locul lor. — Bine ... dar acum sunt dou lucruri despre care ai spus ci sunt destul de importante si le-ai amanat pentru mai tarziu, Mai devreme ai spus c& aveai un raspuns la o intrebare - ispuns care ar putea chiar si ma gocheze. Ai zis cf vrei si pui ,,bazele” pentru el. Acum imi spui cA imi vei revela care este ,SFinta intrebare”, dar numai dupi ce ,pui niste crdmizi la locul lor”. Deci chiar m-ai intrigat pana aici. — Pai, moartea ne intrigd. E fascinantd yi uluitoare, si absolut minunati. — Deci, daci Dumnezeu a fost acolo s o intimpine pe Mama, spune-mi, cum ardta Dumnezeu? Vreau si spun, cdnd Te voi intalni, voi putea sA Te recunose’ — Cum vrei tu si art? — Pot si Te fac s& arti oricum ag vrea? — Da. Ca in cazul tuturor lucrurilor, vei avea orice alegi. Da, da yi din nou da. Daca tu alegi ca Eu sa ardt ca Moise, voi ardta ca Moise. Daca te astepti si art ca Tisus, voi ariita ca lisus. Daci iti doresti si ardt ca Mohamed, voi ardta ca Mohamed. Voi lua orice forma la care te astepti sau care te va face si te simti confortabil in Prezenta Mea. — Si dacd nu am nici o idee despre cum arati Dumnezeu? — Atunci voi fi un sentiment. Va fi cel mai minunat sentiment pe care I-ai avut yreodati. Va fi ca si cum ai fi scufundat intr-o baie de lumind caldi, ca si cum ai fi im- britisat de iubire. Sau te poti simti ca si cum ai fi infiigurat intr-un cocon, sau suspendat intr-un re- cipient strilucitor, usor, de absolut si neconditionatd acceptare. Ai tri experienta ace- luiagi sentiment, dacd ay aparea pentru tine, mai inti intr-o forma fizicd. Pand la urma, acea forma se va topi intr-un sentiment, iar tu nu vei mai avea niciodati nevoie si mi vezi in vreo forma, sau cu un anumit contur, oricare ar fi acelea. inteste-ti ce am spus. Este imposibil si mori fri Dumnezeu, dar nue imposibil sa crezi cd asa se intimpla. Poti crede orice doresti, in stadiul doi al mortii. Ast- fel cX energia Esentei Mele Pure te poate inconjura, iar tu poti alege si o ignori, sii mi nimizezi experienta, si o numesti halucinatie sau si O desconsideri total. — Nas face niciodata asta. De ce ag face aga ceva? — Ai ficut-o de multe ori, in cursul vietii tale. Ce te face si crezi ci nu ai putea-o face dup moarte? — Pentru c& as sti mai bine. Sper c dupa ce mor, voi sti mai bine. Pe langi asta, dup ce mor, vei face in asa fel incat s4-mi fie clar cl Tu esti Dumnezeu, cA sunt iubit, si c& aceast experientd prin care trec inseamnd Tu care mA primesti Acasa. — Ascultd-Ma. Moartea e un moment de creatie. in momentul a ceea ce tu numesti,,moarte”, are loc o adaptare energetic’ care acordeazd fin energia cu care tu intri in acel moment, pro- duciind un efect de duplicare in lumea ne-fizicd in care tocmai ai intrat, astfel incit tu si. poti continua si ai experienta pe care fi-ai creat-o, chiar si cind treci intr-un alt trdm. Totusi 4Acas cu Dumnezeu (Acelasi proces apare la nastere, doar ci in sens invers. Céind te nasti, energia pe care ai adus-o cu tine din planul spiritual se transformé in materie, prin acest proces de acordare energetic, producdnd un efect de duplicare in lumea fizied in care tocmai ai intrat.) Aminteste-ti ce am spus mai devreme: moartea este o poartd, iar energia cu care piisesti prin acea poarti determina ce ¢ de partea cealalti. Poti re-crea ceva nou in orice moment alegi si o faci (exact aya cum potisiin viati), doar ed vei gisi acolo, initial, ceea Dumnezeu tot va fi acolo, dar tu nu-L vei sim = nu mai mult decat o faci in viaqi. Pentru a simti ci Dumnezeu este prezent, trebuie sd sti’ ch Dumnezeu este prezent. Dacd privesti o floare si stiicd Dumnezeu este acolo, il vei vedea acolo pe Dumne- zeu. Altfel, nu vei vedea nimic mai mult decit o floare, Ai putea vedea chiar o buruiand, Dai privesti in ochii altuia - gi stii ci Dumnezeu este acolo - il vei vedea pe Dum- nezeu acolo, Altfel, nu vei vedea deci o alti fiinti umand, Ai putea chiar si vezi un ru facdtor. Daca privesti in propriii ti ochi intr-o oglinda si stii ci Dumnezeu este acolo, il vei vedea pe Dumnezeu acolo. Altfel, nu vei vedea nimic altceva decat 0 persoana care incearc& si ghiceascd cine e acolo, Ai putea si vezi chiar o persoand care nu are rispun- sul la aceasti intrebare. — Vrei si spui cd Dumnezeu nu mA salveazi din propria mea .necunoastere”? — Dumnezeu te ,salveazi” in fiecare zi, din propria ta necunoastere. Sti asta? — Binuiese —Da? — Pai, uneori. — Ela fel si imediat dup moarte. Uneori oamenii o stiu, alteori nu. $i i se va fa- ce tie, dupa credinta ta. — 0, Doamne, ce mesaj! Cu siguranfi mA asteptam 1a mai mult de-atdt. MA asteptam si-mi spui c& prezenja lui Dumnezeu in Viata de Apoi va actiona ca o ,suprapunere”, ste gnd toate credintele obstructive si umpland momentul cu Glorie Absolut. — Dumnezeu va umple momentul cu Glorie Absolut, pentru ci nu e nimic mai glorios decdt Actul de Puri Creatie, iar Dumnezeu iti va permite si creezi, in momentul mortii tale, orice experientd doresti. Aceasta se petrece in stadiul doi al mortii. In stadiul trei, vei ajunge si cunosti un Adevar mai mare despre tine - yi atunci iti vei aminti din nou cum si-l creezi. Pentru cd tu esti o parte din Dumnezeul despre care vorbesti aici Totusi, si daca vei continua si-ti imaginezi cA nu esti, tot poti si creezi orice experienti iti doresti. Si astfel, intelege c& prima experienti dup moarte este ceva ce tu creezi aici si acum, si vei continua si creezi atunci si acolo, prin ceea ce gindesti despre aceasta si prin ceea ce speri — ,,Speranta” joacti un rol aici? — Aminteste-fi ce fi-am spus inainte. Daci speri ci va veni cineva si te ajute, vel fi inconjurat de cei dragi si de ingeri. Daca speri ca il vei intalni pe Mohamed, Mohamed te va ghida. Dacd speri cf lisus va fi acolo, lisus va fi acolo. Sau Krishna. Sau Buddha. Sau, pur si simplu, Esenta Iubirii Pure, Speranta joacd un rol minunat in ,moarte” si in »viati", (Ele sunt acelasi lucru, bineinteles.) Niciodati si nu renunti la speranti. Nicio- daté. Speranta este o afirmare a celei mai inalte dorinte pe care o ai, Este anuntul celui mai maret vis al tu. Speranta este gind, devenit — 0, ce afirmatie superba! Sperana e gai minunata! nd, devenit Divin, Ce afirmatie perfect de 45Acas cu Dumnezeu — De vreme ce-ti place aceasta afirmatie att de mult, iat acea ,Formuld de 100 de cuvinte, pentru Tot ceinseamna Viati” pe care ti-am promis-o, — A, da, una dintre promisiunile tale amanate! — Speranta e poarta spre eredinti, eredinta e poarta spre cunoastere, cunoaste- rea e poarta spre creatie, iar creatia e poarta spre experienta. Experienta ¢ poarta spre expresic, expresia ¢ poarta spre devenire, devenirea ¢ activitatea a tot ce inseam Viati i singura functie a lui Dumnezeu. Ceea ce speri, pana la urma vei crede; ceea ce crezi, pnd la urmé vei sti; ceea ce stii, pind la urmi vei crea; ceea ce creezi, pind la urmi vei trii ca experienti; cea ce trliesti ca experienti, pani la urmA vei exprima; ceea ce exprimi, pind la urma vei de- veni. Aceasta este formula pentru tot ce inseamni viath. Este atat de simplu. — imi place foarte mult cand informatia despre viatd ni se di atat de succint. Ce dar! Poeti ca Robert Frost ne-au dat acest dar. $i compozitorii. $i autorii dramatici. $i seriitorii. $i mesagerii si invatitorii. imi place ceca ce a spus 0 poctd, Lisci Mucller, intr-un poem cu vers liber, intitulat ,Speranta”. Ea spune ca speranta ,,este miscarea ce pomeste din ochi, spre coada unui c4ine”. Nu e sublim? Nu-i aga c& o surprinde exact? lat un pasaj din scrierea sa: Spetanta. este migcarea ce trece din ochi pand la coada unui edine, este gura care umfld plamdnit copilului care tocmai s-a ndscut. Este singurul dat pe cate nu-l putem distruge in noi insine, argumentul care respinge moartea, geniul care inventeaza viitorul, tot ceea ce cunoastem din Dumn Ce traiesti ca experienti este o lume tridimensionala, dar nu traiesti intr-o asifel de lume. Realitatea Supremé e mult mai complexd, decat ti-ai fi putut imagina vreodatd. 16 — Si astfel, ne intoarcem Ja ideea c& starea mental a unei persoane, in momentul mortii sale, este experienta pe care o va avea ,,de partea cealalta”. — Da, exact asta e cea ce spun. Am spus-o mereu, aici. — Da, dar o reiau mereu si mereu, pentru cd ceva din aceasté afirmatie parc nu-mi sund bine si am incercat si-mi dau seama ce esie. Acum cred ci am gisit. — Te rog, spune-Mi. — Aceasti idee nu las& prea mult loc de alinare pentru cei care abordeazi moartea fa- 1G sperantd - cei care se alla intr-o stare de fried sau teroare, de team, de auto-invinuire sau indoiala - gi nici pentru familiile lor. — Inteleg, inteleg incotro te indrepti. — Ei, vreau si spun c& nu multi oameni mor atat de impaicati gi intr-o agteptare atat de minunat, cum pari Tu s& sugerezi ci ar fi necesar, pentru ca si aiba o experienti glorioas8. 46Acas cu Dumnezeu MB gindese cA mai multi oameni mor in ... care ar fi cuvantul? - nelinigte, cel putin, diac nu fricd sau confuzie, sau soc fat de aparitia sa neasteptatd, ca intr-un accident, sau orice altce- va. — iti inteleg ingrijorarea. Totusi, alinarea vine din a sti ci toate sufletele giisese pace, bucurie si iubire. Toate sufletele trec in stadiul trei al mortii, momentul unirii cu Esenta. intre timp, nu existi .durere” - emotionali, fiziei sau spiritual - in vi apoi”, Am mentionat mai devreme ed nici micar cei care isi imagineazi cd se vor duce in siad”, si se trimit singuri acolo, nu sufera. Pur si simplu, se observa pe ei insisi avand acea experienti, dar fArd a avea vreo legituri emotional cu ea. — Ai spus ce ca si cum ai urmari un film de instruire. — Corect. Acela este nivelul de detasare. Pur si simplu, iti acorzi acea experienti pentru ao revizui, pentru a extrage din ea intelepciunea care se poate extrage, dar nu suferi. in viata de dup4 ,.moarte”,nu existd suferinta. — Ce este acolo? Exist ceva? Este bucurie? Este fericire? — Asta e tot ce exist. Nu este nimic negativ. — Nimic negativ? — Niciun singur lueru. — Dar am crezut c& ai spus c& oamenii tries SA tris —E corect. — Si dacd cineva se asteaptd s& sufere? Dacd alege sf sufere, si simte c& este singurul mod in care igi poate ,,castiga accesul” in rai, sau poate , plti pentru picatele sale”? Credear cA ai spus, c& un suflet poate tri orice experient& vrea s& triasc’ dup moarte. — Ce am spus e adevirat. Ai trait experienta suferinfei.. doar dacd nu cumva 6 vei trai ca experienta, — Pentru cd, aga cum ai spus mai devreme - tu doar privesti si nu te identifici eu ,ti- ne”, cel care trlieste experienta? — Da, si de asemenea, pentru ci desi te-ai putea identifica cu acea parte din tine care trlieste experienta, nu ai face-o. — Cred cA-ti dai seama c4 mi lagi in ceatl aici. — Hai si-ti reamintese ceva ce a fost spus mai devreme si care ar puten explica mai bine acest aspect. — Da, ar fi bine. Acum ar fi intr-adevas bine venitd 0 explicatie mai cuprinzitoare. — in momentul in care apare experienta pe care sufletul o triieste ca nefiind ce- va de dorit, insugi gindul ci nu e de dorit face ca experienta interioara a sufletului si fie modificati instantaneu. Si astfel, nu exist suferintd. Nici micar pentru o persoani care isi imagineazi cu putere c& ar trebui pedepsita. Ea ar crea experienta pe care si-o imag- ineazi, dar nu ar trii-o aga cum si-a imaginat, pentru simplul motiv ci, imediat ce ar avea acea experienti, va alege si nu o faci. — Chiar daci asta e ceea ce crede cu adevirat cf vrea? — Nivelul de constiinti din Viata de Apoi exclude posibilitatea ca cineva si alea- gh voit ceea ce nu este real, Lar sufletul ar sti si ar intelege imediat c& idea, conceptul si experienta ,,suferintei” nu sunt reale. in primul stadiu al mortii, sufletul ajunge si inteleagi c& trupul in care si-a pe- trecut viata fizicd nu este real. Adicd, faptul cH nu este cea ce e, cu adevirat, sufletul. in al doilea stadiu al mortii, sufletul intelege ci mintea, cu toate gindurile ei, nu este reali. Adici, faptul ci nu este ceea ce e, cu adeviirat, sufletul. TOATE gandurile mintii limitate, provenite din perspectiva limitati a experientei umane, suferi un mare impact in al doilea stadiu al mortii, in mod precis pentru cé per- a experienti, exact ceea ce se asteaptl 47Acas cu Dumnezeu spectiva sufletului in Viata de Apoi este atit de mareati si atit de diferith de cum era atunci cAnd sufletul se afla in corp. Din aceasti perspectivi Kirgith incepe sufletul si creeze si si tritiased experienta de sine insusi. Imediat ce sufletul vede si realizar ci el nu este un corp, perspectiva i se schimbi enorm, dupi cum iti poti inchipui. Acest lucru este, de fapt, ceea ce propulseazi sufletul in al treilea stadiu al mortii, cand toate gandurile - nu doar cele , rele”, ci chiar si propriile sale ganduri despre .,rai” - sunt abandonate si se triieste experienta Realiti- Supreme. Si astfel, chiar si in cazul unei persoane care crede sincer ci trebuie si sufere, ci meriti si sufere, cX suferinta este singura cale de a se riscumpira in ochii lui Dumne- zeu, insisi ideea de riscumpirare si de suferinti, ca mijloc de a o obtine, devine firk sens, in cadrul perspectivei extinse a sufletului. Sufletul se poate privi pe el insusi cum inceared sik guiere in propriul siu iad auto- creat, dar el va ajunge curdnd s& vadi ci o astfel de experienth nu are sens si fie creat. — Nu mam gandit ci ar fi ceva imposibil, pentru un suflet care se exprimi pe Sine ca find Creatorul Propriei Sale Realitati. — Nu se pune problema sa fie imposibil. E vorba de a fi fara sens. Sufletul nu ar avea niciun motiv si creeze asemenea experiente - dincolo de faptul ci este vorba despre -reamintire”. Odati ce sufletul si-a reamintit cd suferinta nu este o realitate, ci doar 0 experienti creati in mintea umani, va intelege ce dorea si realizeze prin crearea pro- priului siu iad, si dup’ aceea, experienta va fi lipsiti de sens. Asta, pentru cA, intr-un fel, sufletul ,,stie prea multe”, ca si mai scoatd ceva din acest fel de experiente. Ar fica un magician care-si efectueazA trucurile iar si iar - pentru un singur spectator: el insusi. — MB gandesc c& ar fi destul de dificil pentru un magician si-si mentina interesul pen- tru propriile sale trucuri. — Ar fi mai mult decat dificil. Ar fi imposibil. in acest sens, in acel context, s-ar putea spune cé sufletului fi este imposibil si sufere. — Dar nici macar pentru o clip’ ct de mic3? Nici m&car pind decide dacd e interesat sau nu? —Nu. Deloc. Nu existi .,o clipd efit de mica”. intrebarea ta are sens in cadrul realititii tale, a ceea ce tu numesti timp”, unde lucrurile se petrec seevential. Dar toate lucrurile pe ca- re le-am descris ci se petrec unui suflet dupi moarte, au loc in aceeayi clipa. — Stai putin. Tu insuti ai spus cB ele se petrec in ,stadii”. Stadiul unu, stadiul doi gi aga mai departe. — E corect, conform terminologiei tale. Totusi, aceste stadii sunt trite simultan - fiecare experient& noud 0 sterge” pe cea veche. E ca gi cum cea veche n-ar fi avut loc niciodata. Tu esti” ceea ce ,esti” Chiar Acum, sie ca si cum n-ai fi fost niciodata altce- va. — imi pare riu, dar asta nu prea are sens. Pur i simplu, nu mai are sens ce spui — Provocarea, aici, este sii vorbim in termeni piimintesti, despre o situafie sau 0 experienti din afara acestei lumi. Di-mi voie si spun c& toate lucrurile se petrec sec- vential si simultan. — Asta are si mai putin sens! Lucrurile se petrec ori secvential, ORI simultan. Nu se poate in ambele moduri. — Nu se poate? Eu ifi spun cé intreaga viaga e in ambele moduri. — intreaga viatd este ,,seeventiala”, dar gi ,simultana”? — Coreet. — Ei, asta mi-a blocat mintea, Nu pot sA integrez acest lucru in realitatea mea, 48Acas cu Dumnezeu — Poti si-ti imaginezi aceasta posibilitate? iti poti forta mintea si o inteleaga? Nu exist cuvéint pentru aceasti experienti in limbajul tu, aya eX va trebui si inventim unul. Sa zicem ci intreaga viatd e ,secventimultana”, E ,seeventiali” si ,simultand”, in acelasi timp. — Nu stiu ce si spun. Presupun cé totul si orice e posibil, si vreau si admit c& nu stiu tot ce ¢ de cunoscut despre Realitatea Supremi, dar nu pot si merg mai departe de atdt. Chiar dac& ag putea ajunge acolo conceptual, nu-mi pot imagina cum ar fi experienfial Nu-mi pot imagina aceasta experien. — Sii vid dacd putem gisi alte cuvinte - cuvinte ,,reale” - cu care s-ar putea ex- plica, sau care cel putin ar face totul mai clar. — Foarte bine, cA am nevoie de ajutor aici si imediat. Sau ar trebui si spun cd am ne- voie de el secventimultan...” — Perfect. F perfect! Acum imagineazi-ti impreund cu mine o realitate in care timpul nu exist. Nu in felul in care iti imaginezi tu. Existi numai un singur moment, Momentul de Aur de Acum, Tot ce sa petrecut se petrece acum si tot ce se va petrece vreodata - se petrece Exact Acum. Asta e valabil pentru toate vietile tale, nu doar pentru acea parte din ex- perienta ta pe care o numesti Accasti Viatd, sau Viata de Apoi. Diferenta e ed, in Viata de Apoi, stii acest lucru, il traiesti ca experienti. — Bine, dar stai putin. Tocmai ai spus cd toate vietile mele apar simultan. Vrei si spui toate incarnarile mele, nu-i asa? — Da, Dar si toate trecerile tale prin aceasta incarnare. — Vrei si spui cA eu tree prin aceasta viatd, de mai multe ori? — Da. Si multe posibilitati si experiente au loc simultan. — Dar dacd totul se petrece simultan ... asta ar insemna cd ar trebui si existe ,realitati alternative”. Vrei s4 spui cd exist ,universuri paralele” pe langa al nostru, in care ,eu-ul” - care sunt ,eu” - are alte experiente? —Da. — Ei, mi-ai spus Tu la inceput c& unele parti ale acestei conversatii ar putea prea prea de tot” si vad c& iti tii promisiunea. Multi ar spune cd scenariul Jsta e doar science- fiction. — Dar nu este. Cum am spus mai devreme, este stiintd. — Asta e stiint&? Discutia despre realitati alternative este stiinja? — Tu crezi cd triiesti intr-o lume cu numai trei dimensiuni? intreaba orice fiz cian cuantic despre asta. — Noi nu traim into lume tridimensional? — Trdiesti experienta unei lumi tridimensionale, dar nu traiegti in aya ceva. — Ce inseamn’ asta? — inseamna ci Realitatea Suprema e mult mai complex decat ti-ai fi putut ima- gina vreodati. inseamnii ci aici se petree mai multe lucruri decat poate cuprinde ochiul, Eu iti spun ch TOATE posibilititile existi in toate timpurile, Tu alegi posibilita- tea pe care doresti si o triiesti ca experient acum, dintr-un cimp multidimensional de posibilititi infinite. $i exist un alt ,tu” care face alte alegeri, chiar aici si acum. Un alt eu? —Corect. — Vrei si spui cd ,eu” exist multidimensional? —Da. 7 Despre acesstl stare a ,precenului perpetin” din Rai sau imparatia Cerusilor,veei ces mai ampli descriee in RRaiul si ladul” de Emanuel Swedenborg, ned, (itp:/svww scribd com dac/ 36687848 , tips docstoc com/oes/$2736779 , ip: //er.calarmeo,combbocks/000077980f47 1A7ba66b ) 49Acas cu Dumnezeu Nue nimic misterios in legdturd cu universul, daca il privesti cum trebuie, 17 — Ne-am lansat, inc o dat, intr-un domeniu total diferit, de la care am crezut cA vor porni explorarea. Oricdt de fascinant ar fi, e relevant s& stiu, pentru subiectul meu - care este ‘viata pe care o triiesti ca experientd si care e moartea? — Aici totul se intrepitrunde. Niciun singur fapt legat de viath sau de cea ce tu numesti ,,moarte” nu este independent. Toate sunt relevante. Bun. Atunci rispunde-mi la intrebarea asta. Dacd totul se petrece in acelasi timp, cum ¢ste posibil ca noi” si trdim experienta evenimentelor ca gi cand cle s-ar petrece izolat, secvential? — Depinde Ia ce alegi s priveyti. Lar aceea este o informatie extrem de practici despre prezenta ta trecere prin aceasti viati. Experienta ta e creati prin ceea ce privesti. Sau, mai corect, prin modul in care te misti in Spatiu/Timp. — Poftim? — Si-tidau un exemplu simplu, pentru a vedea daci pot si te adue mai aproape de intelegere. — Doamne, Te rog. Ma striduicsc din risputeri si te urmiiresc, dar am nevoie de ceva de care si-mi atim pilaria. — Bine. SA zicem ca ai intrat intr-o camera. Este 0 camera imensa si ingri Poate ck eo bibliotecd, dintr-o casa bogata. — Bun, Mi-o pot imagina. — Tu intri in acea camerd si observi .in primul rind” anumite lucruri, Poate ch intr-un colt exist o pereche de statui mai mari decit e normal, de figuri umane, nude. in mod firese iti atrag atentia. Te indrepti spre ele pentru a le inspecta. Sau poate existi altceva, la fel de spectaculos. Un urs urias, impaiat. Sau un TV cu ecran larg, ce umple peretele. Atentia ti se indreapta imediat intr-acolo, la fel si mintea. — Da, imi pot imagina. — Acum incepi sa te uiti in jur gi incepi s& vezi alte lucruri, mai mici, mai putin spectaculoase. in final, te indrepti spre o biblioteck din mijlocul camerei. Privirea iti cade pe titlul unei cirti din centrul raftului din mijloc, drept in fata ta. Pentru ea ai ve- nit in aceasti camera. Statuile ti-au atras privirea si te-ai indreptat spre ele, dar ai venit aici pentru aceasta carte. Descriind scena pentru altcineva mai tirziu, ai putea si te auzi spunind: ,,Piind la urmi, acolo era! Exact ceea ce chutam!" Bineinteles, nu e vorba de niciun .,pini la urma”. Ai fi putut la fel de usor sk spui: ,,in primul rand, iat-o!" Cartea doriti a fost acolo tot timpul, asteptindu-te s-o vezi. Nu s-a aritat ,mai tirziu”. De fapt, ea nu sa ,aritat” deloc. Nu a sosit la un anu- mit ,,moment”. A fost acolo tot timpul. Dar nu ai vazut-o, pentru cd nu te-ai uitat la ea. Nu te-ai indreptat spre ea. Si toate celelalte lucruri din acea camera erau acolo, Toate existau simultan, Tu ai vazut ce era acolo, le-ai .,descoperit” si astfel le-ai trAit seevential. Astfel, momentul a fost intr-adevar ,secventimultan”. — M-am prins, inteleg cum a putut s8 pard aga. — Un lucru nu ,apare bruse” atunci cand il vezi tu, Faptul cd il vezi, il face si * bruse pentru TINE, Cei care se joacd in fizica cuantici clementarfi ar spune ci 50Acas cu Dumnezeu nimic nu ¢ acolo, pani cind nu-l vezi tu. Faptul ci il vezi, il pune acolo, Totusi, savantii mai avansati stiu acum cX nici asta nu ¢ afirmatia ultima despre cum stau lucrurile. in Realitatea Supremé, lucrurile SUNT acolo, inainte de a le vedea tu. Adicd, in toate momentele existi mai multe posibilititi. Fiecare rezultat imaginabil al oricdrei tuatii imaginabile exist chiar acum, chiar aici - si se dutdmpla chiar aici si acum. Faptul cA tu vezi doar unul dintre ele, nu il pune acolo”, in sens literal - il pune acolo” 7 min- tea ta. — Dar care tealitate, dintre toate realitatile care exista, este cea pe care o pun eu in ‘mintea mea? — Cea pe care alegi sa o veri. — Si ce md face si aleg s& vad o realitate, in loc de alta? — Ei bine, aceasta-i intrebarea, nu-i aga? Ce te face si alegi si vezi o realitate, mai degrabi decit pe alta? Ciind treci pe Hingi o persoan intinsa pe marginea drumului, neingrijiti, nebar- bieritd, sorbind dintr-o sticld de vin, ce te face si alegi si vezi un .vagabond” si nu un »sfant”? Céind vezi o instiintare scrisi de la patronul tiu cd ai fost ,restructurat”, ce te face sa alegi sa vezi un ,dezastru oribil” sau o .,oportunitate minunata”? Cand vezi un reportaj de televiziune despre un cutremur sau un tsunami, cu mii de morfi, ce te face si alegi si veri o ,,calamitate” sinu punerea in scend a ,,perfectiunii”? Ce te face sf alegiun lucru in locul altuia? — Meea mea despre ce e acolo? — intr-adevar. De asemenea, si ideea ta despre tine insuti. — imi aminteste de povestea lui Don Quijote, Omul din La Mancha, in care un om yede lumea prin ochi diferiti, ochi care ,,ard cu focul viziunii interioare” - cum spun versurile lui Joe Darion dintr-un cdntec de muzical. Don Quijote concepe ,,cel mai straniu proiect ima- ginat vreodata... si devina un cavaler ratdcitor gi s4 se avante in lume, corectind tot ce e gre- sit”. El giseste un lighean pentru barbierit gi, intorcdndu-l invers, il vede ca pe un coif si il poarti mandru pe cap, intilneste chelneritA sipsiti de moravuri, Aldonza, si o vede ca fiind Dulcinea, o frumoas& domnisoara, purd gi cinstitd. El ii cere un talisman pe care si-| poarte in bi i arunci ironic o carpi de tejghea, el o vede ca egarfa ei gi o poarti in san. Incaleca si pleacd, declarénd: ,Eu sunt eu, Don Quijote, Lordul de La Mancha, Destinul mi cheamé gi mi duc!” — El a inventat totul. Care este, deci, destinul tau? Cum iti vei trai viata? Cum vei privi oamenii, locu- rile si evenimentele din ea? Sicum se va dovedi totul? — Tu esti Dumnezeu. Spune-mi Tu. — Totul va depinde de cum privesti. — Stii ce-i incredibil? Oricdt de nebunese ar prea, cred cd, de fapt, injeleg asta. — Sigur ca intelegi, pentru ci totul e foarte natural. Sufletul tiu intelege toate acestea - inclusiv ,,seevenfimultaneitatea” - perfect. Sufletul tu stie c& toate realititile exist. Omul de pe marginea drumului este si vagabondul, gi sfantul. Aldonza ¢ si bar- manita si frumoasa domnigoard. Tu esti si victima si rduficdtorul - si ai fost ambele, in viata ta. $i niciunul dintre ci nue real. Niciunul, Tu le inventezi pe toate. Tu iti creezi experienta, hotdrdnd ce parte alegi si privesti din Tot Cea Ce Este, Si poti foarte bine sf nu fi se opreascd ochii pe ceva ce incereai si gisesti. — Frate, pricep asta. Unii oameni imi spun ci-si cauté perechea perfecti, dar cind acea persoani le este trimisi de cer, ei nici micar n-o vid, pentru ci sunt atdt de distmsi de lucruri cum sunt aparentele sau ceea ce ei descriu ca fiind defecte. Don Quijote a vizut-o pe lie, iar cand eaAcas cu Dumnezeu barmanit& ca fiind o frumoasi domnigoar& - si ea a devenit aga. Acest mod de a privi peste ceva se aplic’ si obiectelor fizice. Nu pot si-ti spun de céte ori am pomit s& caut ceva care era chiar in fata mea, dar din cauza altor lucruri care mi-au distras atentia, nu m-am uitat la el. Am trecut cu privirea peste el! Si astfel pirisese acea ,,cameri” (acel moment din viata me: anuntindu+i pe toti cei interesati c& obiectul respectiv ,.Nu este acolo. Va spun eu lot”. Apoi. spre spaima mea, altcineva intra in acea camera si se intoarce triumfitor, indnd exact ceea ce am jurat cA nu era de gisit nicdieri! — Asta face un maestru, Un maestru spiritual este cineva care intri in camera vietii tale gi vede ceea ce tu juri ck nu este acolo, — Atat de des i-am auzit pe altii zicdnd - si foarte des m-am auzit pe mine insumi zi- cand - Cum oare a ajuns asta acolo?” — Magicienii inteleg acest principiu, perfect. Ei spun ci .mina e mai rapid de- cAt ochiul” si isi fac trucurile chiar in fata ta. Nu e niciun fel de iluzie in ele. Dar magici- anul stie ch va parea ca 0 ilucie pentru tine, din cauza locului in care te uiti Secretul profesiei de magician este si te faci sd te witi mereu in alta parte decit unde igi face el trucurile. Nu e wn accident faptul ca despre magicieni si maestri spirituali s-a gindit deseori intr-un mod foarte aseminitor si au fost numiti ,mistici”. Cuvintele ic si magic sunt deseori aliturate, pentru a descrie 0 anumitA persoani sau experien- nu-i aco- Misticii sunt oameni care vid lucruri pe care tu nu le vezi. Ei nu privese in alt loc deciit in cel in care se efectueazi magia, ci chiar la el. Nu e nimic misterios in univers, daca te uiti direct la el - oat ce-1 vezi multidimensional, Totusi, pentru cei mai multi cameni nu e ceva ugor de faicut, dati find perspectiva lor limitata. Tu te-ai plasat pe tine insuti cu un corp, in Spatiu si Timp, fiind capabil si vezi, sA percepi gi si te misti in directiile limitate de care e capabil corpul. Totusi, corpul tiu nu este Cine Esti Tu, ci ceva ce tu ai, Timpul nu e ceva care trece, ci ceva prin care treci tu, asa cum ai trece printr-o camera, lar Spatiul nu este cu adevirat .spatiu”, adicd ..un loc unde nu e nimic” - pentru ci nu exist un asemenea loc. Timpul ESTE. Se spune ci ,,timpul merge inainte”, dar, de fapt, timpul nu merge niciieri. Tu esti cel care mergi inainte, tu ,,treci prin timp”, tu esti cel care creeazi iluzia ~trecerii timpului™ pe misurd ce treci prin Singurul Moment Care Exista. lar ,,Singurul Moment Care Existi” este fri sfarsit si, astfel, cdnd treci prin el, ai senzatia ci, literalmente, tu ,,iti treci timpul” - pentru cé asta faci. Timpul este ceva ce tu observi secvential, pe cénd el exist simultan, in toate spa- Spatiul si Timpul sunt seeventimultane. Pe masura ce treci prin Coridoarele Timpului, ajungi si traiesti experienta faptu- lui ct Spatiul/Timp este vast. .Singurul Moment Care Exist” este numit CONTINUU- MUL Spatiu/Timp, exact pentru ci aceasti realitate spatiu/timp continud sd existe me- reu. Tu, ca Spirit Pur, poti trece prin aceasti Realitate Singulara (uncori numit& Singu- laritatea) in cercuri nesfargite, pe misurX ce continui si-ti traiesti experienta Sinelui. Tu ESTI aceasti Singularitate. Zn esti materialul din care ea este ficutd. Esenta Pura. Energia, Tu esti o individuatie a acestei energii sia acestei Esente. Tu esti o .,Individuatie a Singularitatii”. Singularitatea este cea ce unii dintre voi numese Dumnezeu. Individuatia este ceea ce unii dintre voi numese Tu. poti impirti Sinele si poti trece prin Singularitate in multe direetii diferite. Tu numesti aceste migeZri ce variazi prin Continuumul Spatiu/Timp - AcesteaAcas cu Dumnezeu sunt Ciclurile Sinelui, care reveleazi Sinele PENTRU Sine, prin trecerile Ciclice ale Si nelui PRIN Sine, — Sunt la podea. ‘Nimeni nu mi-a explicat asta aga, pan acum, — Ei, eo problemi de Timp. — 0, asta-i chiar nostim. Esti nostim. — Multumese. — Deci, acum lasa-ma s4 vad daca pot sa aduc toate astea in Sinele meu individual si pot gisi o perspectiva pentru tot. Noi, fiinfele umane, suntem individuatia singularititii ce trliese experienta vielii simultano-secvential. — Asta e. Aiprins-o exact. — Riazi de mine. Ai auzit ce-am spus? Tocmai am spus.. Noi suntem individuatia singularitatii ce triieste experienja viefii simultano-secven- tial Grozav! Sunt in Tara Minunilor. Tocmai am cdzut prin gaura iepurelui. Intengia ta esie sii te cunosti pe tine insuti in intregime, prin experienta ta - nu sd te cunosti partial. 18 — Deci, di-mi voie si-fi pun o intrebare direct. Ea se referd, mai precis, la viata de dupa moare. —Bine, — Dac noi suntem Esenta Etemd, trecdnd prin Singularitatea pe care o numim Spatiu si Timp, intr-un Ciclu continu si nesfarsi¢ al Sinelui prin Sine, atunci cum traim vreodati experienta vietii eterne cu Tine - CU DUMNEZEU - aga cum ni s-a promis? — Bund intrebare. —...rispunsul Tau? — Acest Ciclu continuu al Sinelui, pe care il descrii, ESTE viata eterna cu Mine, despre care vi s-a spus. Voi triifi experienta ,vietii eterne cu Dumnezeu”, chiar acum. — Atunci care este rolul mortii, in toate astea? $i vrei s4 spui ca asta e raiul? Este acest Ciclu continuu, nesfirsit, atat de bun pe cat spui? Nu trim niciodatd experienta ,uni- mii” cu Tine, asa cum s-a scris? Ce-i cu acel moment de Pura Fericire, despre care misticii au cAntat laude, acela cdnd sufletul individual se reuneste cu Totul? — Inainte de a se termina conversatia noastri, acel moment iti va fi deseris. Setea ta va fi potolith. Cit priveste celelalte intrebari ale tale, trecerea Individualititii prin Singularitate nu se termind niciodati, ci continua in cicluri, asa cum a fost deseris. — Cicluri care apar secvential - pentru c& un ciclu ESTE secvential prin definitic, nu-i aga? Totusi, aceste cicluri apar simultan. — Coreet, Totul se petrece in acelasi timp, ,pardind” doar ci are loc in secvente. Tu folosesti ceea ce numesti ,moarte” ca pe un mijloc de a marca inceputul si sfarsitul acestor seevente si de a-ti reumple Sinele, intre ele. ,Moartea” este un salt energetic care produce fluctuatii enorme in rata si freeventa vibratiei fiintei tale, propulsindu-te inainte siinapoi, intre ceea ce tu ai numi viata fizied si cea spirituala. Totusi, ,moartea” nu este neapirat necesard, pentru ca tu si treci prin Continu- umul Spatiu/Timp si si-ti trdiesti experienta Sinelui, la diferite nivele. — ,Moartea” nu este neapirat necesara? 53Acas cu Dumnezeu —Nu, daci definesti ,moartea” ca a lisa in urmi corpul fizic. Poti avea experi enta cea mai complet a sinelui tiu spiritual, in timp ce iti pistrezi corpul fizic. Nue ne- cesar si arunci fizicul, pentru a trai aceasta ca experientd. Si poti avea experienta in- treagi a sinelui tiu fizic, in timp ce caldtoresti in trdmul spiritual. — Pot si-mi iau corpul cu mine, in tArdmul spiritual? — Poti, intr-adevir. — Atunci de ce n-ag face-o mereu? De ce ag mai ,muri"? — A rimane cu un singur corp fizic, de-a lungul intregii eternitati, nu ar servi scopul Eternititii insisi. —Nu iar servi? —Nu. —Decenu? Pentru ci scopul Eternititii este si-ti ofere un Camp Contextual Fira Timp, in care si ai oportunitatea pentru Experienta Infiniti si Nesfirsith Varietate a Expresiei a Cine Esti Tu. Tu nu ai sidi doar o singura floare in gradina ta. Oricat de frumoasé ar fi acea floare, oricdt de minunat ar fi parfumul ei, doar prin varietatea de expresie, creatia pe care tu o numesti ,,flori” poate st infloreasca pe deplin. Intentia ta este si te cunosti pe deplin, pe tine insuti, prin experienta ta - nu si te cunosti partial. A continua si existi cu o singurd forma ficicd prin toati Eternitatea nu ar servi acel scop. Totusi, nu-ti face griji. Schimbarea formei nu necesith producerea unei experien- te de pierdere, pentru ci te poti intoarce la absolut orice forma fizici, oriedind doresti. — M5 pot intoarce la cine am fost inainte? — Da, $i o faci freevent, pentru a trai experienta acelei anumite expresii de Tu, intr-un mod nou si mai miret. Aceasta este descrisd in unele traditii religioase ale voastre, ca a doua venire a lui Hristos - desi multi dintre voi v-ati imaginat cX ea este posibild si va avea loc doar pen- tru o singurd persoand, Adevirul este ci fiecare dintre voi poate trli experienta de Sine ca fiind Hristul- si, de fapt, cu totii aveti potentialul de a face aceasta, orivdind. Puteti adopta calitatea de Fiu in orice moment - si o faceti in clipa in care intele- geti Cine Sunteti Cu Adeviirat. Atunci veti inflori in gridina vietii. Aceasta este Griidina Paradisului, despre care ati scris in mitologiile voastre. De aceea treceti prin ciclurile vietii. Aceste cicluri apar simultan pentru multe Individuatii care compun Singularita- tea, care este Sufletul Unie. Tu poti trece prin Spatiu/Timp in mai multe locatii si, cum am spus mai devreme, poti si treci si prin aceeasi locatie - prin acelasi .,tunel al timpului” - de mai multe ori. — Da, siultima dat cand ai spus asta, mi se invartea capul. Acum iar mi se invarte. — Bun. Cred cA, in curnd, cuvintele vor inceta complet si ne mai serveascd. Si vedem atunci daci o imagine mental te-ar putea ajuta si intelegi ceea ce discutdim. Sunt pe cale si creez o metaford. Este o metaford pe care ai putea-o utiliza tot re- stul vietii tale. De aceea, ¢ important si intelegi ed acesta nu este adevarul literal, ci este o metafora. Cand spui, Nw asa stau lucrurile, aceasta este 0 metaford. Totusi, metaforele pot fi extrem de utile cdind nu se poate explica ugor, in cuvinte pe care si le intelegi, cum stau lucrurile” - sau cénd, intr-adevir, nu existd cuvinte pentru asta. Metaforele, ca si parabolele, te pot ajuta si cuprinzi ceea ce este de neinteles. De aceea le-au folosit toti marii invatitori. — Deci, hai sk o numim Metafora Extraordinar — Bun. Acum...Acas cu Dumnezeu Ti-ai imaginat cd iti trebuie atét de multe, pentri a fi fericit - si chiar pentru a supra- viewui Tu ai inventat totul 19 — Creeazi-ti in minte imaginea unui mir frumos, rotund, rogu si zemos. Numes- te acest mir ,,Timp”, iar interiorul acestui mar numeste-1 ,Spatiu”. — Mi-e greu si mi gandesc la interiorul unui mar ca find ,spatiu”, pentru cd este atat de mult Materie acolo, — Dack ai fi viizut eft de multi Materic exist in ceea ce tu numesti ,spatiul cosmic”, n-ai mai avea nicio problema. Proportional, moleculele acelui mir imaginar sunt cel putin la fel de departate ca si materia solida din cosmos. —Bine... — Acum imagineazi-ti ci tu esti un microb infinitezimal, mic dar plin de viatd, trecdind printr-un tunel din acest mir. in aceasti metaford, peretii ,,tunelului” sunt Coridoarele Timpului. De-a lungul coridorului sunt marcaje care diferentiaza fiecare milimetru de perete, de oricare altul. igi poti imagina acest ,,tunel al timpului”, cu multele sale marcaje? — Da, am o imagine a accstuia. — Bun, Acum remarei, pe masurd ce treci prin acest tunel, cH nu timpul trece, TU treci prin TIMP. — Uau, tocmai am vazut asta. Ai mai spus-o inainte, dar acum chiar am vazut-o! Doamne, o imagine valoreazi cat o mie de cuvinte! Si ce risturnare interesant& de viziune prezinté imaginea asta. E un salt conceptual total. — Rimi in el. Continua si vezi ci Timpul nu merge nicdieri. Timpul ,,st& pe loc”, chiar acum. Este static, stabil, stationar. Este mereu acolo, exact unde este. Oriun- de te-ai afla in timp, este mereu Acum. Tu esti cel care te afli intr-o cAlatorie. Tu te misti prin Timp. — Bun, m-am prins. Mentin imaginea. Eu trec prin Timp. — Acum, imagineazii-ti cA microbul pe care il numim ,,tu” face parte din mir. —Poftim? — Imagineazi-ti cA tu esti parte mica, un atom, daci vrei, al marului insusi. Si astfel, tu ai trece prin tine insufi, corect? —Hm, da, cred ci da. Presupun, — Tu esti un atom al acestui mir, o parte din tine trecdind prin tine insufi. Ai pu- tea spune atunci ci acesta este mirul atomului. — Destept. Esti infinit de destept. — PAi incerc s& folosesc imaginatia si cuvintele care te vor ajuta sA-ti formezi in minte, o idee de neuitat. — Aireusit asta. Bun. — Acum, tu cAldtoresti dinspre afard spre interiorul mirului - din cea mai exte- rioard parte, spre cea mai interioard a Sinelui tau. {ti poti imagina asta? —Da. — Aceasta este cilitoria ta prin Viatd. Marcajele din tunel ii spun unde te afl Aceste marcaje sunt, de fapt, imagini gi fiecare marcheazi un moment. Fiecare Moment este ca un fulg de zipadi. Nu sunt doui la fel, in toati Eternitatea. 55Acas cu Dumnezeu Pe misurii ce treci, privesti imaginile. Te focalizezi pe ele si treei prin tunel in acest fel, concentréndu-te pe rind, pe cdte o imagine. in final, ajungi in Centrul maru- lui. Aceasta a fost mereu destinatia ta. Aceast parte a cdldtoriei tale s-a incheiat acum. — Banuiesc c& asta este cand ,,mor”. Este atunci cAnd mor”? — Este atunei cdind ,mori”. Ai trecut prin lumea fizicd yi ai atins Centrul sferei care contine tot spatiul si timpul. Esti in ,punctul mort”. — Din nou istet... $i rimén acolo pentru totdeauna, imbratigat in cdldura centrului — Nu. Ai unele experiente acolo (din care am descris deja citeva si din care voi descrie mai multe, mai tirziu), apoi iesi de acolo si te indrepti spre partea cea mai exteri- oar, opusi a Continuumului Spatiu/Timp - cealaltd parte a sferei. Si ai ajuns in ,partea cealalta”. — ,,Partea cealalt”, Desigur. Interesant metafori. Bun, gi ce e in ,partea cealalta”"? — 0 realitate diferita. — Cat de diferita? — Totalmente diferitd. Atat de diferita, incdt ar fi ca sicum mirul s-ar fi trans- format intr-o portocali. Aceasta este ceea ce ar trebui si numim tirdmul spiritual, iar a compara acesta cu lumea fizica ar fi — ... nu-mi spune, stiu. Ar fica gi cand am compara mere cu portocale. Vezi? incep sii mi prind de Jocurile Tale cu Imagini si Cuvinte. — Bun, Asta-i bine. Joaci-te eu ideile. Joacé-te cu ele. Nu le lisa niciodati si de- vind munca. Joaci-te cu ele. Si joaci-te cu viata. Jucati-vi unii cu altii, in acest timp. invitati si va jucati frumos. V-am trimis in Gradina Zeilor si y-am oferit lumea intreagé, in care si vA jucati, Am oferit suficiente premii, pentru a ajunge, cu sigurantd, tuturor. Nimeni nu trebuie si flimanzeased si, cu atat mai putin, sa moard de foame. Nimeni nu trebuie s4 rimana fara haine care sa tind: de cald, nici si rimAnd ftird adipost in furtund, Este destul pentru fiecare. Dincolo de toate acestea, nu ¢ nevoie de nimic pentru a juca bine. Nu este nevoie de nimic altceva, pentru a aven o experienti glorioasi a Cine Sunteti Voi. V-ati imaginat cA aveti nevoie de atit de multe ca si fiti fericiti si chiar ca si supravietuiti. Voi afi inventat toate astea. Pe milsurii ce vii apropiati de moarte, veti intelege cft de putin conteazit toate as- tea. Orice din toate astea, in momentul despirtirii de viata fizied, veti sti cd v-ati zbatut pentru nimic. Si atunci, lunga voastra zbatere va lua sfargit. Puteti ajunge la aceasti cunoastere oricdnd si puteti pune capit zbaterii voastre, in orice moment Aceasta oportunitate si aceastA experienti nu sunt rezervate doar pen- tru momentul morti. Dacd priviti cu atentie, veti vedea cd fiecare zi din viata voastri este plind de +mici morti®. O puteti folosi pe oricare dintre ele ca baz pentru aceasti lucrare. Moartea este un proces prin care iti restabilesti identitatea, 20 — Bun, deci am vorbit despre a compara mere cu portocale si asa am ajuns, in aceasta metaford, de la lumea fizicd, la thrdmul spiritual, cAlétorind prin Centrul Fiinfei Mele, pentru a ajunge acolo. Cand intru in aceasta realitate diferitS, cdnd ajung de cealalt& parte” a Centru- lui, ce se petrece atunci? — Modul in care traiesti ca experienta ceea ce afli depinde de modul in care pi- risesti Centrul, Daci te eliberezi de probleme gile lasi la Centru, te vei simti ,centrat”, 56Acas cu Dumnezeu pentru ci nu ai luat cu tine ,problemee centrale”. Daci nu le dai drumul, dac& pur si simplu nu vrei si le lasi, vei lua cu tine orice probleme centrale pe care nu le-ai Lisat to- tal, in ,partea cealalti”, unde te vei confrunta din nou cu ele si vei avea o sansi sile re- zolvi. Daca ti-ai incheiat viata constient, cu intentia de a sepa de aceste probleme esen- tiale, nu vei sedpa de ele, ci vei alege si faci drumul inapoi gi si te intorci in lumea fizied, intrand in acelasi Tunel al Timpului si trecdnd din nou prin accleasi experiente, luand-o de la inceput. — CAnd te referi la , probleme esentiale”, ce vrei sa spui? — Problemele esentiale includ frica de a nu fi abandonat, dea nu fi destul de va- loros sau de bun, un gand ci esti incapabil, o idee de separare, sau oricare din numeroa- sele ginduri false pe care le-ai putea avea despre tine insuti. in cele din urmA, toate problemele esentiale sunt legate de una singuri: identita- tea ta proprie. Problemele esentiale pot lua multe forme diferite, dar toate se reduc la Singura intrebare Care Existi: Cine Sunt Eu? Tu calatoresti prin Continuumul Spatiu/Timp pentru a-ti cunoaste Sinele si al tri pe deplin ca experientd - iar apoi pentru a te re-crea pe Tine insuti din nou, in urmi- toarea cea mai mareata versiune, a celei mai inalte viziuni pe care ai avut-o vreodata despre Cine Esti Tu Cu Adevirat. in functie de natura experientei pe care ti-o oferi tie insuti in lumea fizied, ajungi la Esenta Fiintei Tale si te aventurezi spre ,,partea cealal- ti”, intr-oanume stare de a fi sau in alta, — Experienta mea de Ja Centru nu-mi garanteaz3 ci mA voi cunoaste pe mine insumi pe deplin, eliberdindu-ma de orice probleme pe care le am? . — Experienta ta de la Centru VA FI una a cunoasterii depline de sine. intr- adevir, nu te vei cunoaste niciodati mai deplin. Totusi, poti si alegi si te eliberezi, sau au, de orice probleme ai avea. Totul depinde de unde vrei sk mergi de acolo, De ceea ce iti doresti si Cunosti. De ceea ce iti doresti si Traiesti ca experienta. —Nu inteleg. — Iti voi deserie aceasta mai detaliat, cind vom vorbi despre Experienta Esentia- 14 - Imersiunea Total a Sinelui in Sine insusi. Deocamdati, sA stii atit: vei est din Tota- Ja Imersiune si apoi va veni cel mai mare Moment de Liber Arbitru, pe care ti -ai putea imagina vreodata. — Voi iesi? Nu voi ramane acolo? Nu voi mane in Totald Imersiune cu Unicul? —Nu. — Atunci rimn pe ,,partea cealalta” pentru toata eternitatea? Acolo voi sta’ — Nu. Cand ajungi de ,,partea cealalta” - cand descoperi ca ,,mirul” s-a trans- format intr-o .portocali” (sau, cu alte cuvinte, ci ai trecut intr-o realitate cu totul nous) - vei realiza ci ai ajuns acolo dintr-un motiy, cu un scop, si ci munca ta de ,partea cea- alti” este 0 munci minunatd, pasionanté, inedintitoare, dar cfind este gata, va fi timpul sf te intorci Sinele Adevarat, Sinele intreg ti-a fost prezentat si reamintit in Centru. Cond: din ,partea cealalti” sunt perfecte pentru munca de cunoastere a Sinelui complet in afara Centrului - gi, ficdnd aceasta, iti urmezi drumul de-a lungul Coridorului continuu al Timpului, spre marginea exterioari din ,partea cealalti”. — Te rog mai spune-mi o data. Care este aceasti ,munc&” pe care o va face sufletul meu, de ,partea cealalta"? — Nu este 0 muncd, in sensul eX e grea, anevoioasi. De fapt, este o mare bucurie. Este bucuria de a ajunge si Cunosti ceea ce ai trait ca experienta, in timpul Imersiunii tale Totale in Esenti, ca fiind real, ca fiind Cine Esti Tu. Acesta este ,,raiul”. Voi deserie mai tirziu cum se face, exact, aceasti munei.Acas cu Dumnezeu Imediat dupé trecerea ta din viata fizicd, atunei dnd ai trecut in al treilea stadiu al mortii, speranta a devenit realitate. Orice iluzie a vietii fizice s-a revelat a fi doar atat - 0 iluzie, Ochii tai s-au deschis, perspectiva ta s-a Lirgit si s-a aprofundat si, renuntind la gindurile si credinfele pastrate in mintea ta, prin procesul din al doilea stadiu al mor- tii, aiinceput si-ti formezi credinte noi. Acum aminteste-ti Formula intregii Vieti, pentru ca ca rimfne adevdraté nu doar pentru viata in corpul fizie, ci si pentru Viata de Apoi: — Nu stiu de ce, dar sunt surprins s& aud c& este loc pentru lucruri ca ,sperantd” si in Viata de Dincolo. peranta” este o energie. Nici mai mult, nici mai putin. Toate gindurile sunt energii, iar ceea ce este numit, in mod obignuit, Viata de Dincolo nu e nimic altceva de- cit un efimp de energie. Este un Camp Cosmic de Infinite Posibilititi. Este urias, este vast, dar este elementar si fundamental in chimia Jui, in elementele sale energetice, in constructia si functionarea sa. Eleganta sa consti in totala sa simplitate, la nivel funda- mental, yiata de Dincolo nu ¢ un timp sau un loc unde sufletele existi in mod automat, fir sentimente sau fird emotii, Din contr, este un loc in care sentimentele si emotiile ating limite inalte, erefind un cfimp contextual, in care sufletele igi amintese si ajung si Cunoased din nou Cine Sunt Ele Cu Adevirat. »Moartea”™ este un proces p: care iti restabilesti ea identitate. Ceea ce ai nu- nit .ra local unde fact aceasta, RABI ny sen lb Fal, GFW SWE GEA. area cealalta” nu este un loc in cosmos, este 0 expresie a cosmosului. Este un mod dea fi. Este fi in rai” prin procesul expresiei de sine - care e expresia Divinititii insisi, in si prin Sine. intelegi acum? De ,,cealaltd parte”, tu te indepirtezi de Centrul fiintei Tale si treei in tdrdmul spiritual, pentru a putea ajunge si Cunosti mai bine cea ce ai gisit in Centrul Fiintei Tale ca fiind real, prin perspectiva distantei iar apoi sii creezi aceasta IN tine, ca find TU. — Doamne, ce este ceea ce gisesc in Centrul Fiinjei Mele gi e aga de extraordinar? — Adevaratul Sine, Sinele intreg. Gloria si Minunea a Cine Esti Tu gi Ce Este Viata, Pe scurt: Dumnezeu. — Ei bine, cum e? Cu ce seaména? Cum arata? — iti voi descrie aceasta mai tarziu - edt de bine se poate descrie, in limitele co- municirii noastre prezente. Deocamdat, ar fi mai cel mai bine si continuim cu metafo- ra noastrd. —Bine. — Odat& ajuns la limita extern a ,celeilalte parti", adicd odata ce ai cunoscut ceea ce ai venit si Cunosti, efit de departe ai putut merge in tirdmul Cunoasterii - meta- foric - te intorei gi vii inapoi, ined o dati prin tari mul spiritual, de aceasta dati indrep- tindu-te spre Centrul Fiintei Tale, eu tot ce Cunosti. iti duci Cunoasterea in Centrul Fiintei Tale, pentru a te angaja acum in cel mai saeru proces: re-crearea Sinelui, in urmétoarea ta cea mai grandioasi viziune, la Nivel Central. in momentul tiu de Liber Arbitru, decizi, pe baza a tot ce stii, ce iti doresti si triliesti mai departe ca experienti din Cine Esti Tu, prin expresia fizicd a acestui lucru. 58Acas cu Dumnezeu Trecdind deja, ined o dati, prin experienta Imersiunii Totale - de a fi Una eu Dumnezeu” - esti pregatit si te nasti din nou. — Urmeazi si pirdsesc , portocala” si si ma intore la mar"? —Da. — De ce? De ce ag vrea si fac asta? — Pentru ca si poti trdi ca experientd ceca ce ai ajuns si cunosti. A Cunoaste ceva sia Trdica experient& sunt doud lucruri diferite. Procesul pe care il descriu aici este circular. Tu intriin Centrul Fiintei Tale, dupi ceea ce tu numesti ,moarte”, pentru ati re- stabili identitatea. Treci prin trdmul spiritual gi, prin acel proces, ajungi si Cunosti Din Nou cine si ce esti - pe deplin, Te intorci in Centrul Fiintei Tale, inainte de ceea ce tu numesti ,nastere”, pentru a-ti re-crea identitatea din nou, in urmiitoarea cea mai mirea- {4 versiune, a celei mai inalte viziuni pe care ai avut-o vreodati despre Cine Esti Tu. Adicd iti elevezi experienta si expresia de Sine, ducdnd-o la nivelul urmator. Aceasta se numeste evelutie. iti traiesti viata in Jumea fizied, pentru a-fi putea Cunoaste Sinele in propria ta Experienta. Reintrarea in viata fizicd - o existenta extrem de grea”, densa, in com- paratie cu ceea ce tocmai ai lsat - produce o pierdere a identitatii complete pe care 0 stabilisesi. Aceasta se produce implicit. Daci ai fi cunoscut totalitatea ei, nu ai fi putut-o tri ca experientd intr-una din pirtile sale - si exact aceasta ai venit si faci in lumea fizi- ch. Ciind aceasti ,muncii” este completa (intentia este de a fio experienti plind total de bucurie, aga cum este experienta ta in Viata de Dincolo), tu ,mori din nou”, intrand din nou in Centrul Fiintei Tale pentru a restabili intregimea identitatii tale. Lei din now sitreci prin tirdmul spiritual, pentru a exprima cine gi ce esti pe deplin, prin Cunoaste- re. Te intorci la Centrul Fiintei Tale, inainte de ceea ce numesti ,nastere”, pentru a- tire-crea identitatea din nou, in urmitoarea cea mai mireat& versiune a sa. iti dai nagte- re tie insuti si iti trliesti viata in lumea fizicd, pentru a-ti putea Cunoaste Sinele in pro- pria ta Experienti. Cfind aceasti ,,munci” este completa, tu ,,mori din nou”, intriind iar in Centrul Fiintei Tale, pentru a restabili intregimea iden titifii tale. Treci prin tirdmul spiritual yi prin acel proces, ajungi si Cunogti Din Nou cine si ce esti pe deplin. Te intorci in Cen- trul Fiintei Tale, inainte de ceea ce tu numesti ,,nastere”, pentru a-ti re-crea identitatea din nou, in urmatoarea cea mai mireat versiune a sa. iti dai naytere tie insuti si iti trliesti viata in lumes fizied, pentru a-ti putea Cu- noagte Sinele in propria ta Experientd, Céind aceastd ,munca” este complet, tu ,mori din now”, intréind din now in Centrul Fiinfei Tale, pentru a restabili intregimea identiti- {ii tale. Treci prin tir mul spiritual si prin acel proces ajungi si Cunosti Din Nou cine $i ce esti, pe deplin. Te intorci in Centrul Fiintei Tale, inainte de cea ce tu numesti ,naste- re” pentru a-fi re-crea identitatea din nou, in urmitoarea cea mai mireati versiune a sa. Si procesul continua. in eternitate. Totala Imersiune in Esenta din Centrul Fiintei Tale produce atenuarea energici (ceea ce ai numi adaptarea vibratiei sau .gribirea spiritului”), fiicind posibili urmatoa- rea re-iegire ori in tirdmul spiritual, ori in lumea fizicd. Ciclul Vietii continua etern, pentru ci dorinta a Tot Cea Ce Este e de a se Cus noaste pe Sine insusi, in Propria Sa Experienti. Accasta este de fapt.. A NOUA REAMINTIREAcas cu Dumnezeu Dorinta a Tot Ceea Ce Este ¢ de a se Cunoaste pe Sine Ensusi, in Propria Sa Experi- ena. Aceasta este ratiunea intregii Vieti. Aminteste-i ci fi-am spus ef un suflet ajunge la Cunoasterea Completi, pe calea lumii spirituale si la Experienta Completa, pe calea lumii fizice. Ambele efi sunt utilizate side accea existi doud lumi. Pune-le impreuni, unite la Centru, si ai mediul perfect in care si creezi Sentimentul Perfect, care produce Constienté Absoluti. Aminteste-ti ca ti-am spus ca, la Momentul de Constienta Absoluta - adicd de a Cunoaste, de a Tri ca experientd si de a Simti Complet Cine Esti Tu Cu Adevirat - se ajunge in pasi. Fiecare trecere printr-o viati poate fi considerata ca fiind unul dintre acesti pasi — Deci mA intore in fizic pentru ci ag putea obtine ,o lume de experienta"! — Exact. Ai spus-o foarte bine. inainte de a face aceasta cildtorie de intoarcere spre fizic, intai te unesti din now cu insdsi Esenta Sinelui din Centrul Fiintei Tale. Intri in el gi apoi iesi, pentru a calatori mai departe, spre marginea exterioard, cea de unde ai venit. — Pot si inteb ceva? Ce se intimpla cand termin toti pasii - ii vom numi vieti - si ajung, in cele din urma, la Constienja Absoluti? Raman atunci, in sfirsit, in rai”? RAman in Centru? Traiesc experienta unei Imersiuni Totale, pentru eternitate? — Nu aialege si o faci —Decenu? — Dac te-ai autorealizat complet, cea mai mare dorinti a ta ar fi si triiesti asta ca experienti, ca peo realitate fizied distinct. —Si.. — Si te-ai intoarce in lumea fizicd. — Exact de unde am venit. — Exact de unde ai venit. — In acelasi corp, traind din nou experienfa aceleiasi vieti - sau int-un scop diferit, traind o viata diferita? — Ar fi cum doresti, Tu ai hotiri asta, cind ajungi la cel mai mare Moment de Liber Arbitru pe care fi Lai putea imagina. Unele suflete care au obfinut starea de maestru au ales sii se intoared pentru a o tri ca experient&, in aceiasi corp in care au {cut ultimul pas pe cale. Altele au ales sii se intoared in fizie, intr-un corp cu totul diferit, trdind o viat cu totul diferita, in orice caz, ai Cunoaste acum, in intregime, Cine Esti Tu Cu Adevarat. Ai trai in Constienta Absoluti. Atit de absolutd ar fi constienta ta, atfit de complet ar fi Cunoas- terea ta si Experienta, ined altii ar cunoaste si ar trai ca experienti Cine Esti Tu, la fel de bine si te-ar numi Rabin, Maestru, sau Invatitor. — Ar putea chiar si jure cd sunt ,,Alesul”. — Da. Si ar putea crede ci nu mai este altul ca tine. Apoi ar fi sarcina ta si-i con- vingi ci nu e exact aga, si cd fiecare din ei este ca tine - sic toti pot cunoaste i trai ca experienti tot ce cunogti si traiesti tu. Ce Cunosti si Triiesti ca experient ar fi cea mai mare bucurie si ai cduta si o impArtdgesti cu toati lumea. Si nu te-ar deranja si renunti la viata ta fizied, daca prin asta ai putea si le ari altora Cine Sunt Ei cu Adeviirat. Ar putea pirea ci alti oameni iti iau viata, dar tu ai sti exact ce se petrece. Tu ai sti ce nimeni nu ,,moare” impotriva vointei sale - in niciun moment si in niciun mod pe care nu gi le-a ales. Si astfel, tu ai folosi ,moartea” ca pe un moment de creatie, produ- cdnd in multi altii o deschidere spre o Realitate Mult Mai Cuprinziitoare. 60Acas cu Dumnezeu — Ei bine, atunci, in orieare din cazuri - ori c& ajung la Constienta Absolut, ori c& imi continuu cilitoria - este adevarat cA, pani la urmA, md voi afla la marginea exterioard a ma rului”, de unde am pornit? — Da. Vei fi parcurs cereul complet. — Si vrei s&-mi spui c& apoi md voi intoarce gi voi trece prin ciclul din nou? $i c& 0 si continui si merg inainte si inapoi, mereu si mereu si mereu? — Poti s-o faci, daci asta alegi. — Deci, ag putea intr-adevar sa traiesc aceeasi viaya, din nou si din nou? — Avem mult de vorbit ai — Poti s-o mai spui o dat. Nu toate Iucrurile sunt aga cum par. Existé mai multe posibilitafi in fiecare mom din fiecare viata, decit fi-ai fi putut imagina mai inainte. 21 — Vite, am auzit c& noi toti trim multe vieti diferite - dar Tu mi-ai spus aici, de mai multe ori deja, c& traim aceeasi viat’ din nou si din nou, ca un fel de versiune real a filmului Ziua Cartitei, Acesta ¢ un lucru greu de pitruns mai ales dintr-o dati, aya ci aici poate ar tre- bui sd inaintim putin mai incet. Tu pui intrebari profunde si importante despre .,viath", .moarte” sia muri”, iar pentru a intelege pe deplin ceea ce tu mumesti .moarte” si ,,a muri” este necesar sii ex- plordim unele subiecte absolut esoterice, cu privire la ceea ce ar putea fi numit ,cosmolo- gia a tot ce existi”. Dar si pornim ceva mai incet. — Bun. MS simt de pared am fi alergat. Caci, in ultimele zece minute, am primit mai multe informatii — $tiu. Acum, hai sa ne intoarcem putin, si ludim unele din acele informatii si si Je examinim din nou. Am spus cd tu esti o parte din Tot Ceca Ce Este. Egti - pentru a ne intoarce la me- tafora noastr - un atom al mirului - portocala si cAlitoresti prin el. — Am putea numi asta Martocala! — Ebine. Asta va face ca aceasti imagine metaforicd si fie de neuitat. Vom folosi cuvantul inventat de tine pentru a ne referi, pe scurt, la Continuumul Spatiu/Timp. —Bun. — Deei poti cAlitori prin Martocala de mai multe ori, pe orice ruth doresti. Cum am mai spus, poate fi ruta pe care ai ales-o inainte, sau poate fi o alti rut, un alt ,,tu- nel”. Si poti, de asemenea, si alegi oricare alt mod diferit de a trece prin Coridorul Timpului, schimbindu-ti migedrile/directia, de la un moment la altul, dach doresti. — Ce vrei sd spui’ — Pi si-mi spui tu cum te-ai putea vedea pe tine insuti migedndu-te prin Cori- dorul Timpului, Si zicem ci esti suspendat in aer in acel coridor. Esti, practie, dat in timp”, in ce mod te-ai putea vedea misefindu-te? — Inainte. MA& vid migcandu-mA inainte, prin tunel. Asta mA intrebi? — Existh vreun alt mod in care te-ai putea migea? —PAi, inapoi, presupun. Vrei si spui ci ne putem migca Inapoi in timp? 61Acas cu Dumnezeu — A, aici atingi ceva foarte semnificativ. Mai semnificativ decat iti inchipui in acest moment. Aceasta eo parte din Sfiinta intrebare de care am vorbit mai devreme. —O, ai de gnd si-mi spui acum ce e Sfinta intrebare? —Nu chiar scum, dar curind. Am c&teva cirdim Je pus ined Ia locul lor, Rais- punsul scurt la cealalta intrebare a ta este da, te poti misca ,,inapoi in timp” - nu doar spre alte vieti, i $i in interiorul unci anumite viet. —Fascinant. — Dar te poi gandi la vreo alti directie in care te-ai putea miyea in acel tunel? —AM, nu.. Ar fi doar inainte si inapoi. Sau si dintr-o parte in alta, — Corect. Dacd ai fi suspendat in Coridorul Timpului, te-ai putea misca side la stdinga la dreapta. Mai exist vreun mod? — in sus $i in jos? — Corect. Te-ai putea migca in sus gi-n jos. Si astfel, vezi c& exist trei moduri in care te-ai putea migca - inainte si inapoi, in dreapta si in stanga, in sus si in jos. Te mai poti gandi la vreun alt mod in care te-ai putea migca? hei, ce faci? — MA gindesc. Nu, cred cA mu. — Cei mai multi oameni nu pot. —De ce? — Pentru ci triiese experienta ci ei insisi fac parte dintr-un mediu tridimensio- nal. Dar daci eu {i-ag spune eX exist o a patra dimensiune spatial in acel tunel, o a pa- tra directie in care te-ai putea misca? — Ag fi uimit Nu pot sé ghivese care e aceea, — Te-ai putea migca in cere. Din pozitia ta suspendati din interiorul Coridorului Timpului, te-ai putea misea in sensul acelor de ceasornic, sau in sens invers. —Nu mam gindit la asta. fe... distanta de la inceput pani a sfiirsit (inain- tefinapoi), distanta dintr-o parte in alta (stnga/ dreapta) si distanta de sus pana jos (su jos). Si are si oa patra distant - distanta din jurul spatiului siu interior (circumferinta). Aceasta este a Patra Dimensiune in Timp... si astfel existi mai multe moduri de a te ,,de- plasa in timp”, decdt ti-ai fi putut imagina anterior. — Ai dreptate. Doar c& nu m-am gandit niciodatd la acest al patrulea mod. — De fapt, in Continuumul Spafiu/Timp exist mai mult de patru dimensiuni. — Mai mult #e patru? Doamne Sfinte, cate? —Numirul chiar nu conteazd aici, Dack doresti si stii mai multe despre asta, la nivel tehnic, vorbeste cu un fizician cuantic. Repet, aceasta e doar stiinta din ziua de a Tot ce conteazi pentru scopul acestei discutié este ca tu si stii si si infelegi cH nu toate lucrurile sunt asa cum par, ci existi mai multe posibilitiiin fiecare moment din fiecare viati, decat ti-ai fi putut imagina anterior. Totusi, calitoria ta e aceeasi, in sensul ci destinatia este aceeagi. Ruta e cea care ar putea oferi mai multe posibilitati de modificare, decat te-ai gandit. — Ce anume determind alegerea, date find aceste optiuni? — Depinde de ceea ce vrei si traiesti ca experientd. Toate cdile pot duce la aceeasi destinatie, dar fiecare ,.ruti” oferd experiente diferite. De vreme ce tu faci continu ci- litorii prin Continuumul Spatiu/Timp, infinite ca numar, alegind orice ruta doresti, nu existi ,riscul” de a ,pierde o sansa” pentru a alege orice ruth special, deci posibilitatile tale sunt larg deschise. — $i asia dureazi la infinit? Nu ajung niciodati eternitate? rimdn in viata spiritual, pentru aAcas cu Dumnezeu —Nu rimii nicdieri, pentru eternitate. ar in Centru, in Centrul Fiintei Mele? Stiu cd am mai intrebat asta si inain- Hinud. — Nu rimén nicdieri pentru etemitate? — Trebuic si puiun spatiu in acel cuvint nowhere”, asa cum te-am invatat ina- inte, pentru a intelege afirmatia. Cuvantul ,,nowhere” cu un spatiu in mijloc reveleaza: ,,now here” (acum aici). Tu rémdi Acum Aici pentru eternitate. ~Acum Aici” este singurul Timp si Spatiu care existh. — Asta chiar iti expansioneaz mintea. Deci cerul, ,.raiul”, nirvana, reunirea in extaz cu Dumnezeu, mu este in Centru? — Ba da, este - dar este, de asemenea, oriunde in alti parte. Nu trebuie si fie aici” si nu acolo”. Este pretutindeni. Totugi e ceva unic in Centru, ce nu gasegti in niciun alt loc din Con tiu/Timp -si de aceea te duci acolo. — Ce esie? — Singularitatea. in Centrul Fiintei Tale, Tot Ceea Ce Este si Tot Ceea Ce Esti apare in Forma sa Singulard. Aici se unese Cunoasterea si Experienta. Aceasti unire poate fi creati de tine oriednd, in cadrul Continuumului, dar in Centrul Fiintei Tale nu mai este nimic altceva care s4 ,,concureze” cu aceasta, nimic care si-ti abati atentia de la ea. Este tot ce exist. — Bine, atunci acela e raiul Acolo vreau sé ramdn. — Nu, nu vrei. Asta e cea ce vrei si Cunosti si si Triiesti ca experienti, dar nu este locul unde vrei si ramai. — De ce nu? Mie imi sund bine! — Daca ai Cunoaste si Trii ca experienti Aceasta si Nimic Altceva, in cele din urind te-ai pierde pe tine in contopire. Nu ai mai sti cA te afli in contopire, pentru ch nu ar mai exista alte Cunoasteri sau Experiente cu care si 0 compari. Nu ai mai sti nici mi- car cine esti. Ti-ai pierde capacitatea de a diferentia, de a-ti individualiza Sinele. — Vrei si spui de fapt c& ,raiul” poate ajunge s& fie prea mult, din ceva prea bun!? — iti spun cd toate lucrurile existi in Continuumul Spatiu’ Timp, in echilibru perfect. Esenta a Cine Eyti Tu stie precis gi exact cénd insugi Procesul Vietii te cheami s te contopesti cu Unicul gi si iegidin el, ca si cunosti extazul Unicului, prin Experienta sigloria Individuatiei sale. Sistemul functioneazi perfect. Echilibrul este categoric. Designul are eleganta unui fulg de zipadi. La Unicul te intorei si din Unic iesi, mereu si mereu, etern si pentru totdeauna, si in vecii vecilor. Si aceasta este... juumul Spa- A ZECEA REAMINTIRE Viata este eterna. — Da, bine, fiecare religie ne spune asta. Fiecare traditie a credinfelor de pe PamAnt 0 proclama. $i iati c& auzim asta din nou. — E adevirat cd am trimis acest mesaj spre voi, prin multi mesageri, de-a lungul multor secole. 6Acas cu Dumnezeu — Rossiter W. Raymond a fost scriitor, editor, orator, teolog, invatator, romancier, in- giner consultant minier si avocat, a trait din 1840 pand in 1918, iar cel mai faimos citat al lui a fost: iubirea e nemuritoare; iar moartea e doar un orizont; iar un orizont nu esie altceva decat limita privirii noastre.” Presupun cé cl a fost unul dintre mesagerii tai. —A fost. — lar cei din industria de divertisment contemporan sunt giei, binuiese, tot aga, Cum ar fi Carly Simon, Ea a folosit citatul lui Raymond, cdnd a inregistrat un cdntee scris impreund cu Teese Gohl, acum cativa ani, pentru a trimite un mesaj unui public nou si mai larg, despre a fi Acasa cu Dumnezeu. $i Alanis Morissette, in uitimul timp, ea a spus multe despre viatd si natura existenfei, prin muzica ei. $i regizorul Stephen Simon, prin filmele lui, iar acum prin Cercul de Cinema Spiritual. $i. — Di-mi voie si clarifie ceva aici. Voi tofi sunteti mesagerii mei. Absolut fiecare din voi. Cu tofii trimiteti un mesaj vietii, despre viata, prin propria voastra viatd, triind-o. intrebarea nu este: ,,Esti un mesager?”, intrebarea este: ,Ce mesaj trimiti?” Nu exista adevar, 22 — Cea de a Zecea Reamintire nu m& surprinde deloc, nici nu-mi taie rasuflarea originalitatea ei. . — Sunt sigur de asta. Dar ar trebui si-ti taie risuflarea, prin semnificatia ei. in toati aceasta conversatie, nu va fi nimic mai plin de semnificatie. Cfind stii ci viata e eterni, nu te mai temi niciodatd de ..moarte”, pentru ed ti vezi siti intelegi natura, minunea, gloria, perfectiunea - si intelegi ce dar desivarsit este. — Poate ca, intr-o zi, ag putea scrie o carte separata: Moartea, Darul Desavirsit. — Ar fio carte foarte bund. Un mic manual. O carte mied .,de instructiuni”, pen- tru cei ce mor si pentru cei dragi lor. Ar fi o contributie extraordinara, intre timp, avem aceasti conversatie de intregit, astfel inet tu si altii care explo- reazi mai profund aceste subiecte, si le poati intelege mai temeinic. intrebarea nu este daci, atunci céind vei termina aceasti conversatie, vei intelege ceea ce ti-ai dorit intotdeauna sa intelegi, ci daci vei crede cea ce ai aflat, — De ce n-as crede? Pentru ci omenirii i-a fost intotdeauna greu si creadi cele mai minunate ade- iar adevarurile despre ,moarte” sunt cele mai minunate dintre toate adevaruri cu varuri le. — Sunt adevdruri minunate, trebuie s& recunose, imi dorese atét de mult s& cred fieca- re cuvant. Sper doar c& sunt adevarate. — Vezi? lati-te deja pundindu-ti intrebari in privinta lor. O, tu, cu eredinta pu nil... nu vezi cil atunel efind te indoiesti de ele, te indoiesti de Sinele tiu? Dacd iubesti adevarurile pe care le gisesti in sufletul tu, nu le abandona, doar pentru cé cineya din afara sufletului tiu nu este de acord cu ele, le ridiculizeaza, sau le pune la indoiall. Tu nu spui ci adevirul thu este Adevirul. Tu spui ci este adevirul TAU, Nu existd ,Adevirul”. Am trecut deja peste asta. Ar trebui si-ti fie de ajuns doar faptul cd intri in contact cu adevarul TAU. 4Acas cu Dumnezeu — Acesia este adevarul meu, Ceea ce ajung s& inteleg prin conversatia mea cu Tine este adevarul meu. Asta e suficient. E destul, De fapt, e mai mult decit destul. Este ceva foarte pu- efit de puternic este si ajungi in contact cu adevarul tu propriu - in orice ternic. privinti? Si alti vor ajunge in contact cu adevarul lor, ca rezultat al acestei conversatii Pentru cd, ,,intr-adevir™, aceasta nu este doar conversatia ta, este sia Jor, Oricine citeste aceste cuvinte a creat aceasta conversatie. Stiai asta? Sti cd, citind aceste cuvinte, tu ere- ezi directia incotro vor merge ele mai departe? — E un concept care iti ameteste mintea. Mi-e greu si m& impac cu ideea, pentru ci sfirsitul acestei cArti existé deja. Am putea sari la sfarsit, chiar acum, s& vedem ce scrie. Deci, dac& toti cei care citim, o cre’m pe m&surd ce o parcurgem, cum se face c& sfargitul exist’ deja? — Cartea de pe raftul bibliotecii aceleia exista chiar acolo, dar pani efind nu ai vdzut-co tu, nu a existat in realitatea ta. TOT ce ai creat este deja acolo. Totul. Faptul ch este deja acolo, nu inseamna cA nu Lai creat. Pur si simplu, inseamnd cX nu esti constient ca Lai creat, pentru ca, de acolo de unde esti acum in Continuumul Spatiu/Timp, nu poti vedea acest lucru. — Tu stii cat de ametitor e tot ce spui aici? — Cred ci idee Mea e destul de clar. — Sunt aga de fericit acum. Ma simt de parc mi s-a dat informatia din spatele cosmo- logiei universului. Acesta e mecanismul vietii gi-al mortii. Agadar, cred c& acum pot s& mor. — Vei alege sa ,,mori”, atunci cdnd viata ta pe PAmint va fi completa. Viata ta pe Pamént va fi completa, cind vei fi trait ca experienta, cof ce ai venit si triiesti aic — Sau cdnd realizez c4 n-am trait tot gi cd nu exist alt mod de a trai experient& a cea ce mi-a ramas pe calea pe care am ales- — Nu. Subliniez: Nu. Aceasta nu se poate intimpla. Nimeni nu moare dupi ce a esuat si triiasci toate experientele pentru care a venit in lumea fizics. —Ceee??? — Am spus ck nimeni nu moare, dupé ce a esuat si irdiascd toate experientele pen- tru care a venit in lumea fizicd. Nu existi ceea ce se numeste a fi ,incomplet”. Asta se intelege prin... A UNSPREZECEA REAMINTIRE Momentul si circumstantele mori sunt intotdeauna perfecte. — Eu cred asta, Dar cum poate un parinte al unui copil care a fost violat, mutilat si omorit, si numeascd circumstantele unei asemenea morti ca fiind .perfecte”? Cum accept, cei care i-au vazut pe cei dragi lor dispardnd in 11 septembrie, o asemenea moarte ca fiind perfects"? Ceri extrem de mult! Asta intinde credulitatea celor mai mulfi oameni la limita absolu- a — Am spus deja cd eleganta designului vietii este ea cea a unui fulg de zipada. Pare aproape prea perfect pentru a fi credibil, prea bun pentru a fi adevarat. Totusi, iti spun: Alinarea celor nefericiti se va afla in cunoasterea deplini a perfectiunii lui Dum- nezeu. Dumnezeu este perfect, mereu si etern, Acum iti mai riméne un singur lucru de inteles: cine si ce este , Dumnezeu”. Ti-am spus, iar si iar, in conversafiile noastre - $i ifi voi spune aici si acum, ined 0 data si pentru ultima oard: 6Acas cu Dumnezeu DUMNEZEU gi VIATA sunt unul st acelasi Iucru, De aceea, céind spun ci ,,Dumnezeu este perfect, spun ci Viata este perfectd. Si aga si este, ,Sistemul” rimane in echilibru perfect cu el insusi, Toate lucrurile se petree la momentul lor perfect si in modul lor perfect. Nu intotdeauna e posibil si vezi acesta, Si o percepi din perspectiva extrem de ingusti a experienfei umane. Aceasta este o limi tare a lumii fiziec. Este 0 limitare care poate fi, totusi, depisita. Multi ..profeti” si ,intelepti” au depisit aceasti limitare a perceptiei alegind o perspectiva diferitd, privind viata intr-un mod nou. Totusi, mesajele lor sunt deseori ig- norate. Intuitiile lor sunt freevent minimalizate, Adesea, ei ingisi sunt condamnati. Si astfel, orbul continua si conducd alti orbi, pentru cd voi nu vreti si-i ascultati pe cei care vid. Deaceea, ceicare au urechi de auzit, si audi: Imperfectiunea e imposibila, in im- pardtia Ini Dumnezeu. —Da, dar aici, pe Pamént? ici, pe Pimant" ESTE impair: faci parte din acea impiratie. — Vezi tu, noi avem totul ,,separat” - aici, pe Pamant. Noi am zis ca viata pe Pamant este incercarea si durerea ce ne permit si intrdm IN impardtia lui Dumnezeu. $i credem ch moartea e calea pe care intram. . — Nu exist cale pentru a intra in impiritia lui Dumnezeu. Acesta nue un loc in care intri, sau din care iesi. Este un loc in care ESTI mereu. Este singurul loc in care poti fi. — Cu sigurant, uneori nu pare aga. — Asta pentru ci nu-ti amintesti cine esti si nu-i tratezi pe ceilalfi ca pe cine sunt ci, Dacd ai face-o, ai tri experienta Raiului pe Pint. Ai fi Acasi cu Dumnezeu, ori- unde. Si intotdeauna. — Exist vreun med in care cameni s& poatd vreodata s& ,,se prinda” de asta? — Conversatii ca asta sunt un mod. Nu tine aceasti conversatie pentru tine. Asi- gurii-te cX ajunge in cat mai multe maini posibil, impirtiseste-o lumii. Dar, mai intdi, du intelesul acestui mesaj in addncul propriei tale vieti. Vezi-L pe Dumnezeu in toti si in tot - si vezi totul ca fiind perfect. — Exist vreun mod in care oameni s& poatd vreodatd s& ,se prinda” de asta? — Conversatii ca asta sunt un mod. Nu fine aceasti conversatie pentru tine. A; gurii-te c& ajunge in cat mai multe maini posibil, impirtigeste-o lumii. Dar, mai intdi, du intelesul acestui mesaj in adancul propriei tale vieti. Vezi-L pe Dumnezeu in toti si in tot - si vezi totul ca fiind perfect. — Ai mentionat asta mai devreme, cdnd am vorbit despre oamenii care se simt vieti- mizati. Ai sugerat s& ne schimb&m perspectiva si 4 vedem totul ca fiind perfect - chiar si atunci cdnd, in termeni umani, este evident c& nu-i aga. — Mai ales atunei efind nu este. Asta, pentru ek 0 asemenea cunoastere vii va aduce pacea in mijlocul tulburdrii, odihna in spatiu! oboselii, iertarea in momentul in care ar putea apiirea resentimentul si mania si o dragoste de viatd mai mare decat ati triit vreodati, inainte. Cauta perfectiunea in fiecare moment. Caut-o. Staruitor. Cu credinta. Si stii cd es- te acolo si ci o vei gisi, numai dacd privesti mai profund. Acum iti aduci aminte cnd am zis, destul de devreme in aceast& conversatie, ci am ayea 0 alti oportunitate de a explora aceasta idee de ,,perfectiune” si ci urma si-mi dai TU MIE un exemplu pentru aceasta? Ei bine, te voi ruga acum si spui povestea lui Billy, de la atelierul tau. lui Dumnezeu. Nu existii loc care si nu 66Acas cu Dumnezeu — Stiam eu. Am stiut atunci cA asta era ceea ce voiai si aduci in di lucru la care m-am gandit, cénd ai inceput s4 vorbesti despre asta. — Bun. Atunci spune povestea. — Sigur Helen era unul dintre cei nouazeci si sapte de participanti la una din taberele mele de Re-Creare de Sine, tinutd in siptimina dintre Craciun si Anul Nou, in fiecare an din ultimii zece. In seara finala a taberei, inainte de ritualul nostru de hotardri pentru Noul An, Helen a ridicat mana si a cerut un microfon. Am auzit multe in aceasti siptimand, despre faptul cZ Dumnezeu ne este cel mai bun prieten, c& Dumnezeu este minunat gi iubitor gi ci tofi ar tebui si ave o conversatie cu Dumnezeu in fiecare zi", a inceput ea. Ei bine, daci as avea 0 conversatie cu Dumnezeu, i-as spune cd sunt foarte supratd pe El.” »Nu-i nimic”, am spus eu. ,, Dumnezeu poate s4 suporte aga ceva. Dar tu?” Nu”, a spus ea, iar vocea ii tremura, »,Deci, mai precis, de ce esti att de supiraté pe Dumnezeu?” Helen a tras aer in piept, »Acum aproape douazeci gi unu de ani, noi am adoptat un biietel. Am incercat si con- cepem un copil timp de cinci ani, dar fr succes. Se prea ci nu vom fi niciodat parinti Ceasul meu biologic aproape se oprise. Asa c, lam adoptat pe Billy. Trei siptimani mai tarziu, am descoperit cA eram insircinati. Am avut copilul, alt bi- iat, si i-am crescut pe amindoi ca find ai mei, desi i-am spus primului nostru fiu, cand s-a ficut mai mare, cA era adoptat. Am vrut sf fim onesti cu el. I-am spus cf il iubim la fel ca gi pe fratele lui, $i stim c& actiunile noastre i-au ardtat aceasta, Billy avea opt ani. Probabil c& impartayise legi, pentru c& intr-o zi a venit de la scoala, foarte supdrat. Fusese tachinat in curtea gcolii ci nu avea mamé. Stiti cum sunt copiii, Uneori pot fi foarte cruzi. I s-au spus lucruri de genul: »Billy e atit de urdt, inedt nici maicd-sa nu I-a vrut’. In orice caz, el a venit acasd atdt de ranit si chiar furios, dorind sa stie de ce mama lui La abandonat - gi cerdnd s& alle cine e si si 0 vada imediat. M-am simfit ingrozitor, desigur, intdi, pentru chinul si durerea prin care vedeam ci trece Billy ma lui Billy. $tteam acolo si imi aminteam noptile in care fi schimbam scutecele, il ingrijearn cand era bolnav si toate celeilalte lucruri pe care le fac mamele, gi mi se rupea inima cd Billy nu mi mai vedea ca find , Mimica” lui, ci nu se mai géndea la mine astiel. Dar am inteles - da, a trebuit sa inteleg - si i-am promis ca, atunci cand va fi mai mare, daca inc& va mai dori, igi va intilni mama, A$ fi flcut tot ce se poate s4 0 gasesc si si aranjez intdlnirea dintre ei. Atunci a parut si fie in ordine pentru Billy, dar nu a trecut niciodata peste supdrare. A pastrat acea furie tot restul copildriei si chiar in anii adolescenfei, care au fost foarte dificili pentru noi. Toti am trecut peste aceste lucruri, dar pentru nimeni din familia noasti nu a fost usor - i, in mod sigur, nu pentru mine. C4nd Billy a mai crescut, am vorbit din nou despre intélnirea cu mama sa si am facut intelegerea c4, atunci cénd va implini optsprezece ani, o voi cduta, daci el inc& va mai dori aceasta, $i n-a trecut an in care si nu-mi reaminteasca de acea promisiune. in sfirgit, aniversarea celor optsprezece ani a sosit. in acea zi, Billy a fost ucis intr-un cident de motocicleti.” Aici a fost un suspin colectiv din partea participantilor la tabard. Brusc, energia lui He- Jen s-a preschimbat in furie, yAcum vreau si-mi spui tu mie”, a izbucnit ea, ,ce fel de Dumnezeu iubitor ar putea lisa si se petreacd asa ceva, chiar cdnd Billy era gata si-si intdlneascé mama, chiar cAnd tatdl cutie, Este primul mod inocent aceste informatii cu uni co- gi apoi pentru mine insdmi. Eram tristi pentru cJ, desigur, simteam cA eu sunt ma- 7Acas cu Dumnezeu sdu si cu mine eram gata s reconciliem tensiunea pe care dorinfa lui arzdtoare o plasase asu- pra relatiei noasire. Vreau si-mi spui, de ce ar face Dumnezeii asta?” O ticere de plumb s-a ldsat in incdpere. Eu am inghefat. M-am uitat fix la Helen pentru un moment, apoi am inchis ochii i m-am interiorizat. Mi-am auzit gandurile. »Deci, Doamne, asta e. Nu sliu ce s& spun in cazul sia. Trebuie s& m8 ajuti.” Bruse, ochii mi s-au deschis, mintea mi se revarsa. Am spus cuvintele pe care le auzeam in cap, ina~ inte de a avea posibilitatea sA le judee sau sa le corectez. » Billy a murit in acea zi, pentru cd era ziua in care i se promisese cd isi va intalni ma- ‘ma - si agaa facut. In acea zi, mama sa nu se afla pe acest Amant.” Audienfa a suspinat din nou. Cineva a soptit un Da” apasat. Altcineva a izoucnit in plan Amcontinuat wNu exist accident si nimic nu are loc din coincident. Tie fi-a fost daruit un fiu bio logic, chiar daci nu puteai si concepi si prea ci nu vei putea s& o faci vreodati, pentru ch exista un plan - un plan mai vast - in functiune. Ti s-a dat acest dar special, care era ful tu biologic, in schimbul bunavointei tale de a-| lua pe Billy, de de a-l iubi si al creste ca pe copilul tau, si de aavea grija de el, pani cdnd era pregitit si-si intdlneascA mama naturalA si ea ar fi fost pregatitd, de asemenea. Ziua mori lui Billy a fost cea mai fericité zi din viata lui. Recunostinta lui pentra tine, pentru cA Lai adus pind in acel moment, este eter. Ea ifi invaluie inima chiar gi acum $i creeaz4 o leg&turA eternd intre voi. in designul Vietii exist perfectiune, in fiecare circumstant& si experientS umana, in orice conditie. Noi avem oportunitatea de a o observa. Aceasta este gi eliberarea noastra. Sal varea noastrd, Sfarsitul suferinfei si a durerii noastre.”” Fata lui Helen s-a schimbat imediat. Plina de manie doar cu cateva momente inainte, acum stralucea. Intregul ei corp parea eliberat de orice tensiune. Pentru prima dati de mult timp, parea relaxatd. Lacrimile fi curgeau pe obraji, chiar si in timp ce zimbea cu o strdlucire care a umplut camera. Am spus aceasti poveste, pentru ci vreau ca toati lumea si stie ceea ce Helen gi toti ceilalti participanti la acea tabiri stu acum. Exist o ,,formuli magic&”, care ne-a fost dati din ceruri. Este o formulé cu care toati tristefea, toatd mania, tot negativismul din jurul oricd- rei experiente umane se dizolva. Este o formul care ne permite sa ne re-cream pe noi ingine, din nou. Este o formula usor de tinut minte gi are doar dou cuvinte VEZI PERFECTIUNEA. A, dar functioneazi oare? Functioneazi ea cu adevarat? In noaptea de Anul Nou, Helen mi-a inmanat 0 notit& pe care a scris-o cu 0 sear ina- inte, cdnd s-a intors in camera ei dupa o plimbare sub cerul clar si rece din Colorado. Ca si Robert Frost gi Lisei Mueller, si ea a recurs la poezie, pentru a descrie frumuse- tea cunoasterii sale. Am venit aici cu 0 inima impovitrata, O inima ce se temea sa planga Sunt aproape trei ani de cand Billy a plecat Simi mi-am putut lua rémas bun. Am stat, singurd, lingd mormantul lui Si nici n-am putut sé pling. Am avuto injelegere, i-am spus eu M-ai ldsat secata si fara cuvinte, 6&8Acas cu Dumnezeu Sunt aproape trei ani de cénd Billy a plecat, $i Dumnezeu nici macar n-a incercat S4 aline aceasta durere, sé-mi vindece inima, Sa-mi dea lacrimi sa plang. Si-apoi, Dumnezeu a vorbit, El a subliniat Ca si daca ar fii incercat, Inima mea era inchisa si nu putea s-auda Suspinul sau bland, dincolo de timp. $i chiar dacé a fost doar vocea lui Neale Cea care a adus mesajul din inal, Spiritul meu a auzit cuvintele lui Dumnezeu $i-acum ochii mei pot plénge. M-am plimbat in aceasta noapte-nstelaid, E, in sfarsit, timpul si incere Sa gasesc bucuria de a-mi elibera fiul. E timpul s-mi iu ramas bun Si chiar atunci, o stea cézétoare ...... a dansat pe cer. Nicio moarte nu ¢ in van si toate mortile aduc un mesaj celor care pardsese Pan dar sicelor care ramen intul, 23 — Eo poveste minunati. Ea ilustreazi perfect felul in care fiecare cilitorie prin Continuumul Spatiu/Timp e proiectati si aduci fieckrui suflet 0 experienti special si cum timpul si circumstanfele ficcdrei ,,morti* sunt intotdeauna perfecte. — Cu sigurant vid cat de perfect” a fost c& acest tindr si-a p&rasit corpul atunci, pentru ca el a spus ca vrut sa-si intilneasca gi sa-si cunoasca mama biologica - iar dorinta i-a fost implinita prin intermediul mortii sale. Ceea ce nu vad este cum a fost perfect” ci a trebuit ca totul s& se desfagoare in acest mod - si sigur nu vad cuma avut acest tandr .experienta special” pentru care a venit aici. Billy a venit aici si triasc4 pe parcursul intregii vieti, experienta stirii de frustrare gi apoi si moar intr-un accident de motocicleti, doar ca si-g fim seriosi! — Nu presupune ca poti sti sau poti ghici din ,fapte", care este calea unui suflet. Nu poti cunoaste delicatele intreteseri co-create de toate Fiintele Binecuvintate, implica- te in experienta de viata povestitd mai inainte. Billy a venit aici pentru a servi TOATE planurile. — Toate planurile? — Au fost multe suflete care au interactionat si au co-creat aici - asa cum sunt in fiecare moment al vietii, pretutindeni. in acest caz, acele suflete au inclus tandrul de pe motocicleti, mama sa biologic, mama adoptiva, tatal adoptiv si fratele situ - ca si sufle- tul persoanei care conducea vehiculul care |-a lovit gi l-a ucis. intdlneasc8, in sfirgit, mama? Si 0Acas cu Dumnezeu Dar asta nu spune nimic despre alte suflete, uncle dintre ele indepartate, cum ar {i tatil biologic al tindrului, prietenii si rudele tuturor acestor oameni si - esti pregiitit pentru asta? - TU si oamenii din grupul tau. — Fiecare are un plan, care este servit. — Astfel, intelegind toate astea, ajungem Ia... A DOUASPREZECEA REAMINTIRE Moartea flecarei persoane servesie intotdeauna planul fiecarei persoane care e con- stienti de acea moarte. Din aceasté cauzd, ei sunt constienti de ea. Astfel, nicio moarte (si nicio viata), nu este vreodata ,pierduta”. Nimeni, niciodata, nu moare ,degeaba”. — Aceasta plaseazi tragediile personale, dezasirele nationale, pierderile masive si ‘moartea fiecrui individ, intr-un context cu totul diferit. Brusc, totul - de la moartea unui sin- gur copil din leagin, par anihilarea a mii de oameni - poate fi inteles. intr-un mod cu totul now. —Da. CAnd infelegi nesfiirsitele si miraculoasele intreteseri ale vietii, fiecare moarte se transforma intr-un eveniment cu semnificatie cosmica enorma. Mortile din 11 septembrie, cele in urma tsunamiului din 2004 si din timpul ura- ganelor din 2005, mortile din genocidul din Darfur si cele din Holocaust, toate sunt indl- tate la loc de cinste. Moartea bunicilor ce zac in pat ani de zile, moartea copiilor care tagnese in fata unor masini si moartea celor bolnavi de SIDA, mortile pilotilor de incereare si ale celor care au murit in timp de pace sau in violent, mortile eroice si mortile care tree nesesiza- te - toate mortile sunt indlfate la un nivel de o insemnitate extraordinara, pentru cd fie- care viat atinge alte mii - si fiecare moarte fi izbiveste. Orice moarte este eliberatoare, pentru cA toate mortile intore fiecare suflet la adevdrul su, la adevirul vietii, la adeva- rul lui Dumnezeu - si fiecare persoand care ajunge in contact cu orice moarte se deschide fat de acest adevir si, astfel, i poate trii ca experienti. iti spun cd nicio moarte nu este in van si toate mortile adue un mesaj att celor care pardsese PAméntul, cat si celor care rimén, Tie iti revine sarcina si cauti acest me- saj si sil giisesti, si-l asculti si si tii cont de el. Care este mesajul Holocaustului? Care este mesajul din 11 septembrie? Care este mesajul din tsunami si al mortii copilului in leagin, al pacientului cu SIDA si al bunicu- lui iubitor, care pleack la miez de noapte? intr-adevar, care este mesajul si scopul oricd- rei morti - si intregii vietii —Ne vei spune? Ne poti spune aici? Mesajul este cel pe care il declari tu ed este. Scopul este cel pe care il demonstrezi tu ch este. Tu faci declaratia si demonstratia, prin felul in care iti traiesti viata. Tu esti si mesajul, si mesagerul. Tu esti si creatorul, si creatia. Tu esti in procesul de a produce mesajul, chiar in timp ce il transmiti, intr-adeviir, procesul de transmitere ESTE procesul de producere a lui. Ele sunt unul gi acelasi. Gandeyte-te la asta. Gandeste-te profund la asta. Doar atét iti pot spune: Viata insigi este o glorie si o minune, cu mult dincolo de orice ti-ai imaginat inainte - situ in- suti esti o glorie si o minune, cu mult dincolo de orice ai triit inainte ca experienti. Aceasti viati pe care o triiesti - aceasti viatd care esti - este nesfirgiti si eternd. Ea nu se termini niciodati, in veci. Toate sufletele interactioneazi si co-creeazA in fiecare moment. Toate sufletele. Este ca 0 intretesere care produce tapiseria vietii - care iti taie risuflarea. Fiecare fir isi urmeazi calea sa, dar a presupune ca fiecare fir este ,,de unul singur™ din aceastd cauzil, ar dovedi o enorma neintelegere a modului in care este creat Marea Imagine. 70Acas cu Dumnezeu — Dumnezeul meu! — Dumnezeul tu, intr-adevar. — Deci, viata nu este o experienta singulard. — De fapt, ESTE. Este experienta Singularitatii, ce se cunoaste pe Ea insasi ca Ea Insisi, prin expe- rientele Individuatiilor sale. Este doar un Plan Singular gi este servit prin experientele distinete - dar admirabil reunite - ale fiecdruia dintre noi. revine sarcina si exprime si si traiasca experienta acelui Plan Singu- lar, in toatd splendoarea sa, si se re-creeze si si se defineased pe Sine Insisi din nou, in fiecare moment de aur de Acum. CUM anume se exprima pe sine, CUM triieste exper enta de sine, CUM se defineste pe sine, depinde de tine. Aceasta este alegerea pe care tu o faci in fiecare zi. Este alegerea pe care tu 0 demonstrezi in fiecare moment. O faci atat individual, c4t si colectiv. Fiecare actiune este un act de autodefinire. De acest adevar - si de multe altele - ti se va reaminti, atunei cAnd te vei reuni cu Centrul Fiintei Tale. Acolo, vei fi reintinerit, reunit si reintegrat, daci vei fi uitat planul initial, dacd iti vei fi pierdut memoria si simtul a Cine Esti Tu Cu Adevirat. lar dacd nu ti le-ai pierdut, daci esti pe deplin constient de toate acestea si de o experienta deplina a lor, atunci vei fi reimplinit in Centrul Fiintei Tale. Marea neintelegere a celor care au uitat Adevirul Suprem, marea iluzie a tuturor acelora care triiesc in amnezie temporara, este ci trebuie ,meargi” intr-un loc, trebuie si cAllitoreased undeva, pentru a ajunge in cer” sau a se uni cu Dumnezeu” sia trai experienta fericirii eterne. Nu trebuie si te duci niedieri, nu ai nimic de ficut si nu trebuie si fii nimie, in afar de ceea ce estichiar acum, pentru a trai experienta fericirii Divinului. Tu ESTI fericirea Divinului si, pur sisimplu, n-o stil. — Atunci, de ce si te mai obosesti sd faci aceste drumuri nesfarsite prin Martocala? De ce cAlatorese continuu prin Continuumul Spatiu/Timp? De ce m-am angajat in aceast& nesfargitd clutare de Dumnezeu? — Cilitoria ta nu este o nesfirsiti CAUTARE de Dumnezeu, ci o nesfirsiti TRAIRE a lui Dumnezeu. inteleasi in acest fel, iti devine evident motivul nesfarsitei ci- litorii, Ciilatoria este un proces. Este modul in care il cunosti pe Dumnezeu - de fapt, in care te cunosti pe tine insuti CA cea ce este Divin. De aceea, aceasti cllitorie reprezinth cea mai mare bucurie a ta, — Bine, deci fac aceste ,excursii” prin timp gi spatiu, pentru a-L tr8i pe Dumnezeu. Dar, cdnd il intdlnese, de fapt, pe Dumnezeu? Mai devreme ai spus c& Dumnezeu va fi prima experienti pe care o voi avea dup& moartea mea. — Daca tu erezi cd va fi, atunci va fi. Dar nu trebuie si agtepti pind atunci, De fapt, tu L-ai inidlnit pe Dumnezeu tot timpul. Asta este cea ce ti-am spus. Lata principala greseali a celei mai mari parti a teologiei umane: credeti cA, intr-o zi, va veti intalni cu Dumnezeu. Vi imaginati ed, intr-o zi, veti ajunge inapoi Acasi. Nu veti ajunge Acasi. Nu ati plecat niciodata de Acas Aniregul univers este campus dintr-un singur lucru, ce actioneaza diferit Tu iti experimentezi Sinele, ca pe individualitatea in Multitudine. 24 — Ei bine, de cateva ori ai spus c& aveai de gand sa te intorci la punctele majore - $i chiar ai ficut-o. Dar ceea ce ne prezinti tu aici este o spiritualitate cu totul noua. Este un mod m1Acas cu Dumnezeu nou dea privi lucrurile. Eu credeam c& sunt in afara mirului, dorind gi sperdnd s& gust din el. Aceasta m-a invltat vechea spiritualitate. Dar tu spui ci nu sunt in afura mrului, ci sunt 0 parte din el, c& m& misc prin mir, iar intregul mar este Dumnezeu. Dumnezeu nu este doar in centru - in centrul tuturor lucrurilor - Dumnezeu ESTE toate lucrurile. —Corect. Acum, tu foloscsti metafora, pentru a vedea dincolo de metafora. imaginat cA esti in afara lui Dumnezeu, dar nu esti. Nu POTI fi, Dumnezeu este Tot Ceea Ce Este. Este imposibil sa existe ceva in afara a Tot Ceea Ce Este. — Prin urmare, eu sunt... — .. corect. Exact aga cum ai spus deja, tu esti o parte din Martocabi, treeind prin Martocalé. Tu esti o parte din Dumnezeu, gustind din Dumnezeu. — Mai exact, cum fac asta? Adie, cum mA face pe mine migcarea mea nesfargitd, ci- clicd, prin Coridoarele Timpului, si gust din Dumnezeu? — Diruindu-ti ocazia de a te trii la infinit pe tine insuti, ca fiind creatorul. Dum- nezeu este Creatorul, iar cdnd triiesti aceasti experient& ca fiind tu insuti Creatorul, te trliesti pe tine insuti ca Divin. Mai devreme, ti-am spus ca intregul univers este compus dintr-un singur lucru, care actioneazd diferit. Savantii vostri numese acum acest unic lucru: energia funda- mentali a vietii, care se manifest ca minuscule ,,superstringuri”, ce vibreazi cu viteze diferite. Variatiile in aceste vibratii produc variatiile din materia fizicd, ce aledtuieste toate lucrurile din univers. Am spus, de asemenea, ci si tu esti compus din acelasi lucru. Odati ce stii asta si odati ce stii cd materia” se prezinta diferit, in functie de diferitele vibratii ale acestor superstringuri, tot ceca ce fi-a rimas si infelegi - pentru a crea realitatea fizick pe care 0 doresti - este cum sd faci su-perstringurile sa vibreze in modul ales de tine. Viteza si modelul vibratoriu al stringurilor creeaza manifestarile fizice speciale. — Bine, dar ce face ca vibratia lor s& fie mai rapid& sau mai lent? Ce face ca frecven- ta lor s& fie mai inalt& sau mai joasd? —Tuo faci. Eu? — Da. Voi toti o faceti. Prin gindurile voastre, prin cuvintele si prin actiunile voastre. Lucrurile pe care le gandesti, pe care le spui gi le faci emit 0 ,,vibratie” din cen- trul fiintei tale. Gandurile nu sun nimic mai mult decat vibratii. Dupa cum sti, ele pot fi masurate. Cuvintele sunt vibratii ale corzilor vocale. Actiunile sunt corpul tau fizic, care vibreazd intr-un fel sau in altul Aceste vibratii formeazi anumite tipare si obtin anumite frecvente, iar fluctua le produc anumite tipuri de perturbiri in tiparul energetic, care inseamna Viata insisi Asemenea perturbiri, nu sunt nimic altceva decat migedri structurate si schimbitoare ale superstringurilor invizibile - iar aceste vibratii variate produc materia fizich variatd. — Aceasta este alchimia vietii! — Da. Poti modifica ,,frecventa vietii" prin ceea ce gandesti, spui sau faci, produ cnd, astfel, modificiri in tiparul energetic, care egti .,tu”, si in energia pe care ,tu” 0 emiti si o trimiti in lume. Modificarile din cimpul energetic din tine si din jurul tiu pro- due noi fluctuatii locale, in mai vastul Continuum Spatiu/Timp in care existi - iar aceas- ta provoacd noile efecte fizice din viata ta. — Ce fel de ginduri, cuvinte si actiuni produc cele mai benefice freevente? Cred ci stiu raspunsul, dar spune-mi, oricum.Acas cu Dumnezeu — Da, bineinteles cA stii rispunsul. Gandurile, cuvintele si actiunile pozitive pro- due cele mai benefice freevente in vibratiile superstringurilor sau in tiparele energetice ale vietii. Meditatia sau rugiciunea reprezinti o formi inalti de modificare energetic. A vizualiza ceea ce iti doresti este o forma inalti de manipulare energeticd. A spune ceea ce ai de spus cste o inalti formi de adaptare energeticd. Astfel de activititi modifica vibra- tia superstringurilor care te alcdAtuiesc pe tine si tot ceea ce este in jurul tu. Timpul insusi este si el trait diferit, in functie de salturile vibrationale care apar odati cu modificirile din starea ta de constiinti. Dack esti intr-o stare modificat de constiint’, timpul poate si para ci st pe loc, sau cA se accelereazi dramatic. Multe persoane au fost in stare de meditatie un timp ce prea o eternitate - doar ca sa afle apoi ci in Realitatea Exterioar’ au trecut numai citeva momente. De aseme- nea, nu este deloc neobisauit ca oamenii si se afle in rugiiciune sau in contemplare ticu- tH pentru un timp care pare a fi scurt, iar apoi si se uite la ceas si si descopere ci a tre- cut o ord sau chiar mai mult. Dupa ce traiese aceste experiente, oamenii spun ci timpul poate fi perceput ca fi ind contractibil sau extensibil. De fapt, ceea ce se petrece este cA Voi va migcati mai lent sau mai rapid prin Coridorul Timpului, care nu se contract& si nu se intinde deloc. — Acesia este un curs scurt, dar extraordinar, de metafizic’. Poate ar trebui si-1 nu- mim cosmologie metafizica. Cosmologie metafizici metaforicd, mai bine. Dar n-ar trebui si etichetim aceasta drept ,stiint&”, pentru c& vor fi multi oameni care s& 0 amendeze pe baze stiintifice. De altfel, ar fi corect, pentru ci - pe baza a ceea ce cunoaste stiinta acum - 0 mare parte dintre cele de aii — Ai fi surprins cat de mult di: nu ar avea sens. cea ce este expus aici ar avea un sens perfect dar. — Acestea fiind spuse, cat din acest scurt curs crezi ca este necesar, pentru a intelege viafa si moartea? Vreau si spun c& am intrat in atatea lucruri aici. — Poate fi foarte util si sti la nivel teoretic, cea ce se petrece i procesul vietii si al mortii, edt sicum, side ce. — Bine, atunci s& explorim mai departe aceasti idee cd exist multe ,rute” prin Spa- tiwTimp... — .. infinite ca numir... yicd eu pot si aleg orice ruta dorese, — Poti. Inclusiv, cum am spus deja, una pe care ai mai ales-o inainte. De fapt, faci acest lucru destul de des. — Dar cind fac asta, pot tri aceleasi lucruri, pe care le-am trAit si inainte, sau nu pot, in functie de ce aleg? — Este corect. — Dar cum functioneazi procesul? Cum fac aceasta alegere? — Prin ceea ce privesti, prin lucrurile cirora le dai atentie. Ceea ce privesti, este ceea ce vei tritica experienta. — Da, mi-ai spus asta. Totusi, am nevoie de ceva mai mult ajutor. Cred c& feleg, dar am nevoie de incd putin ajutor. — iti amintesti cind ti-am cerut s4-ti imaginezi marcaje in tunel? {ti amintesti marcajele din Coridorul Timpului? — Da. Ai spus ed, de fapt, sunt imagini — Asa e. Ai o memorie foarte bund. Fi, acum, si credim o fresed in imaginatia ta, © frescd infiniti. Ea acoperd ambii pereti ai tunelului, tavanul si podeaua. Fresca este peste tot in jurul tiiu. Ti-o poti imagina? —Da. ep 88 in-Acas cu Dumnezeu — Bun. Acum, si spunem cA la prima trecere prin tunelul timpului, atentia iti e captivata, la un moment dat, de o portiune a acestei fresce. Fresea are multe portiuni si toate sunt in jurul tiu, dar tu ti-ai indreptat atentia spre una dintre ele si doar pe aceas- ta te focalizezi. Apoi, continui si te misti, dar ifi amintesti ci in acel loc din tunel ai trait © parte din pictur. Acum o poti numi ,.trecutul” thu. Urmiresti linia povestii metafori- ce? — Cred c& da, Continua. — in urmatoarea calatorie pe care o faci prin acest tunel special de ,,timp”, in acelasi punct prin care ai trecut inainte, poti si te misti si si privesti spre un punet dife- rit al frescei. Vezi ceva cu totul diferit. Te focalizezi pe o alti parte a picturii. Poti face asta misedindu-te, in acelasi timp, in stdinga si-n dreapta, in sus si-n jos, inainte si inap sau circular in Coridorul Timpului. Refine ci exist imagini pretutindeni in jurul tu, in fiecare moment” din timp”. Dacd te misti numai inainte si inapoi, in sus si-n jos, in stiinga si-n dreapta, prin zi optiunile pentru alte imagini spre care te pofi indrepta, ca si le prt vesti. Dar daci te misti circular, poti explora toate imaginile care exist intr-un singur moment, miscndu-te in jurul unui ,inel de timp” ce reprezinta acea nanosecunda spe- ciali, Este ca si cum te-ai migca in jurul fiecirei margini a unui fulg de zipadi. iti amin- testi ek am spus ci fiecare Moment este ca un fulg de nea. Nu sunt doui la fel, in toath Eternitatea. — Deci, dac& aleg un singur lucru dintr-unul dintre acele inele, schimb toate ,,imagini- le” care urmeazi. — Exact. Astfel pofi alege aceeasi cale, viizind lucruri diferite. — Uaut! Chiar sunt Stapinul Inelelor! — Esti, intr-adevar. Inelul - sau cercul - a fost intotdeauna un simbol sacru, semnificdnd eternitate, completitudine, iubire infiniti si cilitorie nesfarsita, — Dar daca sunt in aceast cildtorie nesfargitd, nu voi recunoaste - vreau s4 spun, dack fresca este pretutindeni in jurul meu ... nu voi recunoaste nimic din ea? — 0, ba da. Atunci efind cilitoresti in spiral prin Coridorul Timpului gi vei in- tilni o portiune a .,frescei", pe care ai viizut-o inainte, ochii ti se vor lumina si vei spune: ~Am mai fost aici! Totul este exact aga cum era atunci.” — Deja vu! — Exact. — Uneori, atunci end catitoresti printr-un ,,tunel al timpului”, vei simti e& pri mesti un ,mesaj” sau ,.instructiuni”. Poate fi o avertizare... .Nu merge pe acolo. Nu te focaliza pe acea parte a frescei,” Sau poate fi o invitatie ... ,Priveste la aceasti parte a frescei. Uith-te aici, la imaginea asta.” — Dal Am avut acea experienti. Cine imi spune asta? Tu? — Tu. TU igi spui toate acestea. Individualizarea Singularititii este cea care iti trimite aceste ,instructiuni” ce vin sub forma a ceea ce tu numesti indicii”, sau .pre- sentimente”, sau .intuitie feminina™, sau .calitate paranormal”. — Vorbesc cu mine inswmi? —Da. — Deci, Sinele meu ,viitor” vorbeste cu Sinele meu ,prezent™. — Poti spune si asa. lar dack asculti cu atentie ceea ce iti sopteste Sinele, poti trii experienta oricirui punct din timp” sau intreaga ta excursie prin tunel, intr-un mod cu totul nou. — Dec... last tiu, si fie aleg rute cu totul noi. coridor, iti li -mii si vid dac& am infeles corec mi mige continu prin Timp gi Spa-Acas cu Dumnezeu —.. ceea ce ai numi ,.a tri vieti diferite”... orialeg aceeasi nut ca inainte. — Ceea ce poate fi numit ,.a tri aceeasi viat, din nou”,in timpul cdreia poti trai experienta unui deja vu - cu sensul de a fi ,fost acolo inainte”. — Dar dac& toate acestea au loc in acelasi moment... — Aga este. Aminteste-ti ci exist o singura Martocala. Continuumul Spa- fiu/Timp este Singularitatea. Nu exist nimic altceva DECAT Singularitatea. — ... atunci trebuie s& exist in Singularitate, in mai multe puncie simultan. Am atins acest subiect putin mai inainte, cdnd am explorat ideea de realitdti alternative, Vrei s& spui ch eu pot fi in doud locuri deodat — Poti fi in multe locuri deodati, nu doar in doud. De altfel, chiar esti. — Sunt Individualizarea Singularititii, care trdieste experienta vietii seevential, in mod simultan! — Acum intelegi complet. Acel tu" care esti Tu - Totul care este Individualitatea - s-a exprimat pe sine intr-o multitudine de moduri. — Intotdeauna am stiut ca am personalitati multiple! — in termeni metafizici, tu iti experimentezi Sinele ca Individualitate Multi tudinal. — Doamne, nu-i de mirare cd trebuie s& te intorei in cere la aceste lucruri, Totul are nenumérate straturi, Se pare c4 eu sunt individualitatea multitudinald a singularitatii, ce traies- te viata secvential, in mod simultan. — Vexi cat de greu este si explici toate acestea in cuvinte? Trebuie si invented cuvinte si fraze care nu exist, pentru a reusi micar si te apropii. — Dar stiu ce vrei s& spui! Vrei s& spui cA eu am trait multe vieti si cd am trdit ACEASTA viati, de multe ori. — Este coreet. Cu precizarea ci ai intelege asta si mai bine - ai formula-o mai precis - daci nu ai folosi timpul trecut. — Trdiesc multe vieti - si trdiese ACEASTA viata, de multe ori, — Acum ai exprimat-o exact. Clit de efit. — Cat de cit? — Mai este un mic detaliu.. — Care? — Tu aipictat fresea. —Poftim? — Astfel cH poti modifica pictura, oricdind doresti. —CEEE? — Poti adiuga si poti sterge orice parte, poti colora, din nou, totul, sau poti schimba culoarea oricirei portiuni din ea, de fiecare dati cfind treei peste orice punct din timp”. Poti modifica pictura oriednd doresti, in orice mod doresti. — 0, Doamne, superstringurile sunt pensulele mele! — Bravo! Excelent analogie. — Deci, NICIODATA, absolut nimic nu trebuie sa fie aga cum a fost inainte! —Asae. — Asta inseamna cd posibilitéile sunt infinite. —Corect. — Atunci... atunei... asta poate continua la nesfarsit. — Asta si face, Minunatul meu. Asta si face. 5Acas cu Dumnezeu Moartea este lacul de trecere dintre lumea fizicd si tardmul spiritual... si iar inapoi. 25 — Deci, cu ,pictez fresca” din Coridorul Timpului si schimb vibratia cnergici victii, care se invirte in mine gi in jurul meu. —Da. Prin gindurile tale. ~Pictezi” inaintea ta, prin gindurile tale. Prin cuvintele tale. Tot ceea ce spui picteazi o imagine a cine crezitu cd esti si cum itiimaginezi tu ci este viata. Totodata, o faci prin actiunile tale. Tot ceea ce faci exprimA ceva despre tine. Tu pui imaginile tuturor posibilititilor, in fresed. Tot ceea ce ai gindit vreodata ci este posibil - fiecare speranti, fiecare vis, fie- care ingrijorare, fiecare cogmar - totul este in fresea. — Ai amestecat metafora ta cu mecanica cuanticd, ce spune cf toate posibilitatile exis- a — Exact. — lar eu trBiese posibilitatile pe care le privese. — Asta e! Asta este metafora $I mecanica cuanticd, cuprinse una intr-alta. Amin- tegte-ti cd fizica cuantici este cea care spune ci tot ceea ce este observat, e influentat de cdtre observator. Metafora spune: ,,Partea din fresed, asupra cireia iti indrepti atentia, este ceea ce triiegti ca experienti”. — Fizica si metafizica spun acelasi lucru. Doar c& folosesc limbaje diferite! — Acum ai reconstituit ansamblul, intelegi din ce in ce mai mult, in fiecare nut. Idea aici este ci tu aio multime de ginduri, dar nu trebuie si-ti indrepti atentia citre toate. De fapt, chiar dach ai vrea, n-ai putea. Ti-ai iesi din minti. — Totusi, exist unii care, in comparatie cu ce cei mai multi dintre noi, vid, dintr-o data, o parte mai intins& din frescd. Ei sunt, deseori, etichetati ca, avand o ,,tulburare de deficit de atentie™. — De fapt, asta nu este un deficit de atentie, ci un surplus. Asemenea persoane au © arie de atentie mai larga decat multi oameni. Ei vid printr-un spectru mai larg din Realitatea Supremi. Ei ,integreazi” mult mai mult. Dupi ce intelegi acest lucru, incepi si tratezi astfel de copii si adulti in mod diferit, numindu-i pe multi dintre ei .inzestrati” sau ,,paranormali™, sau indigo”. — Vau, tu explici ton aici. — Nu, nu totul. Ar trebui mult mai multe conversatii, de-a lungul eternitatii tim- pului, ca si explic .totul”. Dar este bine ck avem aceasti conversatie, atit de limitatd pe cAt trebuie si fie. Pind cand vei fncepe sa intelegi, cu adevirat, cum functioneaza viata yi ce inseamni moartea, te poti simti, in sfarsit, Acasi cu Dumnezeu. Ai tinjit dupa aceasti experienti foarte mult. Acum este timpul. Este timpul si evoluezi la urmatorul nivel, si i sufletul thu. De aceea creezi aceastd expe- cresti in infelegere. De aceea te-a adus ai rientd. De aceea realizezi acest dialog. — MA invat pe mine insumi cum si fac viata sk meargi aici. — Da. Te-ai invatat asta pe tine insufi, tot timpul. Acum, pur si simplu, alegi si miregti viteza. I¢i dai {le insufi baza teoreties pentru viaf§, utllizind putind metaford, putind stiin¢d, puting metafizic’ si multi spiritualitate, 76Acas cu Dumnezeu — Am inteles. Vad asta. Dar cea ce vreau s& stiu acum este ce pot si fac, cum pot si lucrez cu imaginile pe care eu insumi le pictez in Fresca de Pasibilitéti, de-a hungul Coridoru- lui Timpului. — Atunci céind vezi cu ochiul minfii o imagine pe care nu o alegi si faci parte din realitatea ta, nu-i acorda o a doua privire. Imagineazi-ti altceva. — Este valabil pentru orice in viatd, nu-i asa? — Aga este. De asemenea, este valabil si pentru ,moarte”. — Este cel mai uimitor lucru. Adica, ¢ destul de uimitor, daca te gandesti ca noi ne creim propria realitate, pe parcursul vieti, ins, este absolut ametitor s& te gindesti cA ne cre- am propria realitate si dupi ,,moarte”. — in momentul in care intelegi cd NU exist moarte, nu este chiar asa de uimitor. — Da. Acum, chiar inteleg a Saptea Reamintire -,Mozrtea nu exist” - la un nivel mai profund. Ceea ce spui prin asta este exact cea ce ai spus mai devreme: Moartea nu exist, asa cum am imaginat-o noi. — Cor ui cu asta. Te inteleg mai bine acum, cdnd spui c& Exist aceastd experienti, pe care o numim »moarte”, dar care nu este un ,sfarsit” al vietilor noastre - sau vreun sfirgit real pentru ceva. »Moartea” este, intr-adevar, in centrul a tot ce exist. Este ,centrul marului”. — Da. Este experienta central a vietii tale, Este ceea ce te conduce spre Centrul Fiintei Tale. Acolo se gisese semintele unei noi vieti. Semintele unei noi vieti sunt intot- deauna in Centru. ~Moartea” este ceva prin eare treci, pentru a ajunge in ,,partea cealalti”. Este trecerea dintre lumea fizied si tirdmul spiritual - si iardsi, inapoi. — Cred cd asta este cea mai mare revelatie a metaforei. Chiar $i dac& un suflet traieste in tramul spiritual, vine 0 zi, vine o vreme cand el ,moare”. — Vine un timp cand el se ,,nagte din nou”. Acesta este timpul cand sufletul devi- ne ined 0 dati fizic. — lar asta are loc atunci cnd trece prin Ceniru gi iese inapoi, in lumea fizicd. —Da. Veui totul perfect, prin aceasti metaford a Mirtocalei. — Dar asta ar insemna ca, pentru suflet... — Exact asta inseamnd. Tocmaiai atins... A TREISPREZECEA REAMINTIRE Nasterea si moartea sunt acelasi lucru. — Experienta morfii si experienta nasterii sunt identice? — in Centrul Miezului Fiintei Tale, da. Pentru sufletul tu, da. Ambele sunt, pur si simplu, atenudri ale energiei, care actioneazi la fel ca transformatoarele de tensiune, facilitiind tranzitiile dintr-o lume in cealaltd. Cuvintele moarte si nastere ar putea fi foarte bine eliminate din toate limbile voastre, in ambele cazuri, cuvantul creafe ar putea fi un inlocuitor mai bun. Nasterea si moartea sunt momente de creatie. Sunt Momente Prime. — Deci, in loc de a spune c& cineva s-a ,nscut” astzi, am putea spune cA s-a ,creat” astizi, lar in loc de a spune cA cineva a ,.murit” astazi, am putea spune cA s-a ,creat din nou” ai ! —Da, ar fi minunat! Ar fi mult mai potri Foarte putini oameni inteleg ,moartea” si de aceea mulfi au pictat-o ca pe cea mai tristi experienti. [ti aduci aminte cd am spus faptul cd poti picta fresca in orice fel doresti... si ci imaginea pe care o creezi este ceea ce vei tri ca experienti.Acas cu Dumnezeu — Dar asta e cumplit. Nu este vina mea, daci oamenii in care am avut incredere mi-au spus lucruri oribile! — Ai Lisat alfi oameni si picteze imaginile in locul thu? —Toti am ficut asta. Celor mai multi li s-a spus despre judecata i damnare, de c&tre reprezentanfii religiilor lor - preoti, rabini, molani si alfii, in care ei au avut o profinda incre- dere c& stiu gi ci le spun adevirul. — Da, Asta face ca religiile si ceea ce le spun ele adeptilor, si fie atit de periculos. — Dar daca nu exist ,,iad” sau ,,judecata” si ,damnare” in Realitatea Suprema, de ce ar trebui cineva sa le traiasc&? — Asa cum am declarat noi de repetate ori pind acum, nimeni nu trebuie si le trhiased. Ar trebui ca oamenii sd aleagd si le triiascd. Nu trebuie si urmezi ordinele niciunui sistem de eredinte, nici si accepti si si adopti invatiturile niciunei persoane. Poti lua o decizie constienti de a ciuta propriul tiu adevir. De fapt - de a-l crea. —Tu continui s& spui ci eu imi pot crea propriul meu adevir. — O faci in fiecare zi, prin ceea ce crezi. — Dar dac&, aga cum mi-ai spus mai devreme, o persoand creeaz constant la trei ni- vele diferite - subconstient, constient si supra-constient - de ce, oare, n-ar alege supraconstien- tul - cea mai inaltA parte din noi -alteeva, si nu damnarea? De ce n-ar crea el altceva? — Ai ascultat fiecare cuvaint pe care I-am spus, nu-i aga? — Vorbim acum despre viatd si moarte, in cel mai detaliat si mai important mod posi- bil. Bineinjeles cd am ascultat. — Bine. Pentru ci eu am ascultat fiecare cuvaint pe care l-ai spus TU. — Ce vrea si insemne asta? — Vei vedea. Nu ifi poti schimba experienga - in aceasta viaja sau in urmitoarea - pana nu afli cum «i creat-o. 26 — Continud. Spune mai departe ceea ce ai vrut s& mA intrebi. — Desigur, totul devine foarte teoretic aici si chiar nu stiu - am mai spu: nu stiu daca are vreo valoare... — Di-mi voie, din nou, si te asigur ci a privi intreaga viati in acest mod cuprin- zitor are o valoare enormi. Te ajuth si-ti cristalizezi gindurile despre ceea se petrece aici, si-ti aprofundezi modul in care intelegi. Aceasta te pregiteste si pentru viati, sf pentru ,,moarte”. — Atunci, dac& aga cum ai afirmat, supraconstientul este acea parte din noi care detine cel mai mare plan al sufletlui sine conduce, in mod constant, spre urmitoarea cea mai potri- ‘ith experienti pentru cresterea noastrd, de ce, oare, ar atrage el spre noi experienta judecttii, damnirii $i a iadului, in viata de dincolo? De ce ar permite el mintii noastre constiente s& ac- cepte si si adopte o asemenea idee? — iti aduci aminte ce ai spus, cu cuvintele tale, in serisoarea eitre Jackie? — Cred c& da... — in acea scrisoare ai spus: .,Uneori, Sufletul alege anumite lucruri, la nivel sub- constient sau supraconstient, pe care nu le-ar alege niciodati la nivel constient’. Ai spus ci face asta pentru a-siimplini Planul mai Mare”. — Deci, vrei s& spui ci Planul mai Mare al sufletului meu este de a trai experienta ju- dec&tii, a damnarii sta iadului? sta - chiar 8Acas cu Dumnezeu Acesta poate fi foarte bine Planul mai Mare al sufletului tiu. ins retine c& ex- perienta iadului nu implica nimic din ceea ce tu numesti ,suferinta”. — Totusi, dacd exist un lucru ca ,,supraconstientul”, nu pot s& cred cf el ar alege in- tentionat si mi faci sf triiesc experienta iadului - cu sau Piri suferintS. Pe land asta, ai Picut un mare efort ca si-mi explici cA noi trdim, in momentul morfii, ceea ce credem c& vom trai, Mi-ai spus cd experienta noastri din viata de dincolo este, astfel, un rezultat al alegerii const ente. Acum, imi spui exact opusul! imi spui cd este rezultatul alegerii supraconstientului meu! Care din ele este cel real? —Ambele. —Ambele? — Consider posibilitatea ca si creeze orice alegi tu si creezi la Nivel Constient, poate fi alegerea supraconstientului tu. — De ce? De ce ar face el asta? — Poate pentru ca tu si ajungi la Completitudine in a Trai si Simti ceea ce Cu- nosti despre tine insuti. —Ceeace ar fi. — CA tu esti Creatorul propriei tale realitati. — Partea supraconstienti din mine ji va permite partii constiente si mi trdiascA pe mi- ne insumi ca experienta astfel, ca pe un Creator, chiar dacd ceea ce este creat este ceva rdu pentru mine? — Nu exist cea ce se numeste ,,bun” sau iu”, Ele nu existi in Realitatea Su- premi. Bun si ru sunt judeciti fiicute in minte. — Cui ii pas& unde fac eu judecitile? Dacd sunt in Iad” si mintea mea spune ,,Acesta este iadul” - pentru mine ¢ destul. Nu va conta pentru mine cA ,,totul este in mintea mea”! Tot ceea ce va conta este ceea ce trdiesc ca experienfi. Nu va fi foarte important CUM am ajuns sa traiesc asta. — Ei, dar ar trebui si fie. —De ce? — Pentru ci numai in momentul cénd stii .cum s-a ajuns acolo”, poti schimba ceva. Nu-fi pofi schimba experienta - in viata aceasta sau in urmiitoarea - pind cind nu afli cum ai creat-o. Astfel, daci sti eit ,indul”, pe care il triiiesti ca experienti, este creat constient de tine, doar in mintea ta, atunci vei sti formula prin care poti sfarsi acea ex- perientd, imediat. — Aceasta find? — Trebuie sa fii in afara minti — imi voi iesi din mingi, atunci cand voi termina aceasta conversatie. — Tine pasul, prietene! Te descurci foarte bine. Despre oamenii care triiese ex- perienta raiului, in loc de iad, se spune cd sunt ,,iesiti din minfi”. Ei se confrunti cu ace- leasi circumstante ca gi ceilalti, doar cé le triiesc in alt fel. — Ca Don Quijote. — Ca Don Quijote. Unii oameni, asa cum am spus noi inainte, triiese viata ca fe ind un iad, in timp ce altii o traiese ca fiind raiul pe Pamdant. —Bine, asta depinde de ceea ce se petrece in viata lor, nu-i asa? — Dar de ce crezi tu cd se petrece cea ce ,se petrece”? — Datorité modului in care ei gandese. — Corect. Sau, si o spunem alltfel, ca si-ti fie greu s-o uiti: Ceea ce se petrece in vietile oamenilor este ceea ce se petrece in vietile oamenilorAcas cu Dumnezeu din cauza a ceea ce se petrece in mintile oamenilor. Ceea ce se intémpla, este ceea ce noi gdndim ch se intimpla, iar ceea ce este pe cale nple, este ceea ce noi gandim c& este pe cale sf se intample. — La nivel mai amplu, este adevirat. — Aici intr in actiune cele trei Instrumente ale Creatiei (gindul, cuvantul si fapta) si cele trei Nivele ale Experientei (subconstient, constient si supraconstient). — Corect. lar gandul este un instrument foarte puternic, pentru ci este folosit la toate cele trei nivele. — Dar cuvintele? Nu sunt cuvintele utilizate la nivel supraconstient? Nu aga comunici supraconstientul cu noi? 7 — Nu. Cuvintele sunt creatii ale min ii. in momentul end treci de la mintea con- stienta la constiinta supraconstientd, afli ci nu exist cuvinte pentru ea. Daca ajungi la acest nivel de constiintd in meditatie, in timpul dansului sau ritua- lului sacru, sau prin alte mijloace, afli ci in acel loc nu exist& decat sentimente (sau vi- bratii). Cei mai multi oameni, cénd simt ceva, exploreaz imediat acel sentiment, cu min- tea lor constientd si inceared si-I ,pund in cuvinte”. Acest lueru poate fi util - sau nu. Maestrul nu face acest Iucru din impuls. Pur si simplu, el simte sentimentul, il permite si il triieste total. Apoi, maestrul decide daci va exista vreun beneficiu din a incerca si puni acel sentiment in cuvinte. Sentimentele sunt primul tiu génd - gindul thu pur. Sentimentul este un gind fi eit 1 aot male i span ai ‘Saari OSTA SERTS Cuvintele sunt al doilea gind al tiu. Ele sunt incercarea ta de a conceptualiza sentimentele, prin traducerea lor in enunturi pe care le poti auzi. Cuvintele sunt limba- jul mingii, Maestrii au un sentiment - si, deseori, nu se mai giindese la el inci o data. Prin acest lucru se evita toate felurile de complicatii de viati. Asta face calea mai putin difici- li. Actiunile sunt al treilea génd al tiu si, deseori, sunt rizgandiri. Ele sunt incercarea ta de a face fizic, ceea ce ai conceptualizat. A nile sunt limbajul corpului. Cand pui sentimentele in cuvinte si cuvintele in actiune, poti pierde mult in tra- ducere. Maestrul stie asta, de aceea este foarte atent si trece cu mare grijd de la un nivel de experienti la altul - daci trece cumva la altul. sf se inta Majoritatea fiinfelor umane se focalizeaza, in cea mai mare parte a timpului, pe lu- cruri care nu conteazi cu adevirrat. 27 — CA veni vorba de Instrumente de Creatie, ai spus ceva foarte important - cA moartea € un moment de creatie. — Aga e- si foarte putini oameni se gindesc la ea in acest fel. — Dacd ar géndi mai multi astfel, moartea ar putea fi privit cu mai putina tristete. — N-ar mai fi tristete deloc, in nici un caz pentru persoana care pleacd. Ar fi o sarbi- toare. Moartea este un moment cind oamenii devin foarte puternici, pentru ci cine sunt ei se amplificd prin insusi procesul mortii, — Inca o data, yi acel proces este... 80Acas cu Dumnezeu — .Moartea” este energia care te propulseazi prin Centrul Fiintei Tale si spre urmétoarea ta realitate. Ne vom intoarce la aceasti chestiune a ,alinierii energetice”, pe care am explo- rat-o mai inainte. ,.Nasterea” si ,moartea” sunt momente de Creatie Puri, pentru ci ele aliniazi sau ..acordeazi fin” energia, care este Viata insisi, mirind frecventa vibratiei sale si manifestindu-se ca materie in lumea fizied - sau sedizind vibratia si: manifes- tndu-se ca energie invizibilA in tirdmul spiritual. in acest fel se nase universuri intregi in acest fel te-ai nascut situ. lar - si aici este secretul - energia cu care intri in nastere este ..ceea ce conteazi”. Adicd, cea ce se transformi in materi, manifestindu-se in lumea fizici. in momentul mortii, apare exact opusul. Astfel, creezi cu ajutorul mortii, prin ceea ce aduci in moarte din lumea fizicd, iar cu ajutorul nasterii creezi prin ceea ce aduci in nastere, din thramul spiritual. — Nici acest lucru nu mi s-a explicat vreodat sifel. Atat de multe lucruri se clarificd — Foarte bine, pentru ci este esential. Cea ce aduci in experienta mortii va fi adus fie constient, fie inconstient, fie in totald constienta sau cu 0 totali lips de constien- {Ha ceea ce faci De aceea conversatia, pe care 0 avem acum este atit de importanta, Scopul acestei conversatii este si te fack total constient de ceea ce faci. Tu ti-ai adus Sinele la aceasth conversatie, ca si-i poti reaminti Sinelui tiu ci: Tu iti creezi realitatea prin vibratia, prin energia pe care o emiti. AIPUTEA SA SPUI CA Al AUZIT TOATE ACESTEA SI INAINTE - DAR NU ACTIONEZI iN CONSECINTA. : DE ACEEA CONTINUI SA-TI SPUI TOATE ASTEA TIE iNSUTI, MEREU $I MEREU. — Cum ar , i totul”, daca, as acfiona in consecinta”? Dacé as fi inteles, cu adevarat, pnd acum si nu as fi avut nevoie ca aceast& conversatie sf se intoarcd inapoi, din nou si din nou, la ceea ce .cred” c& stiu deja, cum ar fi fost? — In primul rnd, nu ai mai intretine ginduri negative. in al doilea rind, daci un giind negativ s-ar intémpla si apara, |-ai scoate din minte, imediat. Te-ai gindi la altceva, intentionat. Pur si simplu, te-ai rézgdndi in acea privinga. {in al treilea rnd, ai incepe si intelegi nu doar Cine Esti Tu Cu Adevarat, ci si si onorezi sisi demonstrezi asta. Adica, ai trece de la ce Cunosti, la ceea ce Traiesti ca ex- perient, ca misurd a propriei tale evolutii In al patrulea rand, te-ai iubi pe tine insuti total, exact asa cum esti in al cincilea rand, i-ai iubi pe tofi ceilalfi total, exact asa cum sunt ei. in al saselea rénd, ai iubi viata in intregime, exact asa cum este ea. in al saptelea rnd, ai ierta tuturor, totul. in al optulea rand, nu ai mai rini niciodatd intentionat o alti fiinth umani - emo- tional sau fizic. in niciun caz, nu ai face asta, in numele lui Dumnezeu. in al noualea rand, nu ai mai deplinge niciodatA moartea cuiva - nici micar pen- tru o clip. Ai putea deplinge pierderea pe care o suferi tu, dar nu moartea lui, in al zecelea rnd, nu te~ micar pentru o clips. In al unsprezecelea rind, ai fi constient eX totul este vibratie. Totul Astfel, ai acorda mult mai multi atentie vibratiei a tot ceea ce mindnci, a tot ceea ce porti, a tot ceea ce privesti, citesti sau aseulti si - cel mai important - a tot ecea ce gindesti, spui sau faci. mai teme si nu fi-ai mai plinge propria ta moarte, nici 81Acas cu Dumnezeu in al doisprezecelea rnd, ai face tot ceea ce este necesar pentru a-ti adapta vibra- tia propriei tale energii si a energiei vitale pe care o creezi in jurul tiu, daci veri ci ea au este in rezonanti cu cea mai inaltA cunoastere pe care o ai despre Cine Esti Tu si eu cea mai mireati experienti a acestei realitti, pe care ti-o poti imagina. — Scuzi-m4, dar cum au loc toate acestea? De exemplu, cum pot deveni,cunoseator” al ,,vibratici” unci haine, sau a unui fel de mAncare inscris intr-un meniu - ca si nu mai spun despre ceva ce gindesc, spun sau fac? —E destul de simplu, de fapt. Acordeaza-te la ceea ce simti. — Acum chiar imi pot imagina pe cineva spundnd: ,,Baiete, ce exprimare de New Age conecteaza-te la sentimentele tale”. — Cei care 0 vid ca pe un mod de exprimare, o vor tri astfel. Cei care o vid ca fiind intelepciune, vor deschide poarta unei lumi cu totul noi. — Vreo sugestie despre cum sA facem asta? — Este doar o problema de focalizare. Cele mai multe fiinte umane sunt focaliza- te, in cea mai mare parte a timpului, pe lucruri care nu conteazi cu adevarat. Totusi, daci si-ar acorda cdteva momente in fiecare zi, pentru a se focaliza pe ceea ce conteazi, atunci si-ar putea schimba intreaga viata. Corpul tu este un instrument magnific, cu receptori energetici de inaltd sensibi- litate. Crezi sau nu, iti poti trece mana la 15 cm deasupra manedrii dintr-o linie de auto- servire a unui bufet si, flrd si o atingi, poti simti dacd este bine pentru tine sk 0 mindnci chiar atunci, Poti face acelasi lucru cu hainele pe care le alegi din dulap, pentru a le pur- ta intr-o zi, sau pe care te giindesti si le cumperi dintr-un magazin. Céind esti cu 0 alti persoani, dach incetezi si asculfi ceea ce gindesti si incepi si asculti ceea ce simti, calitatea comunicarii cu acea persoani va creste exponential - ca si calitatea relatiei insisi. Dacd atunci cdnd esti derutat ji mirat, si astepti rispunsuri de la univers, ai deconecta acea parte din tine care vrea, cu disperare, si inteleaga lucrurile gi ai activa partea din tine care stie ed are acces la toate riispunsurile - daci ai inceta si cauti si decizi ce si faci si ai incepe si alegi cea ce iti doresti si fii - ai vedea dilemele dizolvandu-se si solutiile apZrand, in mod magic, chiar in fata ta. in ceea ce priveste mi- surarea vibratiilor gindurilor sau a cuvintelor, de fapt exist putine persoane care nu pot spune daci se simt usoare sau ingreunate, atunci cfind gindese sau spun ceva. Cei mai multi oameni iyi dau seama destul de repede de asta. — Da, dar - gi aici intervine egecul - foarte pufine persoane se gandesc vreodata la as- ta. Cel putin aga am observat eu. Of, Doamne, eu cu sigurant& nici mu m& apropii. — Atunci, iti poti dori sa incepi. Pentru ci ai dreptate, foarte putini oameni igi folosese abilitatile intuitive si psiht- entrua merge adanc in ei ingigi si a se conecta cu sentimentele lor, inainte de a gin- di, spune sau face ceva. Foarte putini oameni o fac, chiar si dupa aceea. Daci ai face asa, ar fi foarte simplu si fii multumit. Nu ai avea nimic de-a face cu orice ar avea vibrati joase. Ai ciiuta si ridici vibratia a tot ceea ce observi, creezi, triiesti si exprimi. Ainumi aceasta ,iluminare” si, intr-o perioadi foarte scurtd de timp, ai vedea rezultate uimitoa- re. Alchimia universului este, cu adevarat, extraordinard, Dictionarele voastre defi- nese ,lchimia” ca ,o inexplicabild sau misterioasi transmutare” - si chiar aga este, ea fiind procesul prin care energia si materia sunt manipulate, pentru a crea manifestiri specifice si speciale, atit in realitatea individuald, edt si in cea colectiva. Tar aceasta ne aduce la... A PAISPREZECEA REAMINTIRE Eyti continu in actul creatiei, atit in viata, cét si in moarte. 82Acas cu Dumnezeu Pani acum ti-am explicat de mai multe ori cum apare creatia, Ar fi bine si inte- legi ci ea apare in mod continu. Adicd, nu se opreste niciodati. Fiecare gand, cuvant si fapt este creativ. Fiecare vibratie emisi din Centrul Fiintei Tale te re-creeazi pe tine si intreaga ta realitate, din nou. Esti transformat in fiecare moment. Viitorul tiu este pro- dus in portiuni mici - nu dintr-o singuri migcare, sau cu o singurii decizie majors. Tre- buie si fii atent la acele portiuni mici. CAci, ,marile momente” si ,,deciziile monumenta- le” igi vor purta singure de grija. Moartea si nasterea sunt cele mai mari acte de creatie, pentru ci ele sunt momen- tele din Ciclul Etern al Viet, cand Energia Esentiali se transmuth pe sine, pentru a produce manifestiri precise in tir mul spiritual (la moarte), sau in thramul fizie (Ia nas- tere). — Aceasta devine, intr-adevir, o discutie extraordinard. inti, am intrat in teoria per ceptiei si in fizica cuanticd, apoi in teoria superstringurilor gi in cosmologia metafizic’ meta- foric&, iar acum, am ajuns la alchimie! Fantastic! Dar ai precizat c4, inainte ca aceasti conversatie si se termine, imi vei vorbi mult mai detaliat despre momentul fuziunii, sau al reunirii, cu Esenta. A venit momentul sa Te intreb acum? — Sigur ci da. ins trebuie si-ti spun, din nou, cd doar niste simple cuvinte, nu vor fi de-ajuns, pentru a descrie indescriptibilul. Poate ar fi fost de folos, dacd am fi cre- at o alti imagine in interiorul imaginii din mintea ta. — lar imagini? — Da, cici, aga cum ai spus si tu, o imagine face cit o mie de cuvinte. Deci, am stabilit deja cd in centrul Martocaled este Miezul? —Da, asa e. — Bine, Atunci vezi daca iti poti imagina acest Miez ca pe o camera sau 0 incdpe- re de un fel anume. Di-i o formi io culoare, dack asta te ajuti. — Am ficut-o sub formi de recipient cilindric, din bronz auriu, sirAlucitor. — Foarte bine. Fi-o in ce forma sau culoare doresti. Acum, imagineazi-ti un in- dicator pe usa care duce in acel loc. Pe acesta scrie ,Moarte”. Si ne imagindim ci existi oa doua usii care di in aceasti camera, din partea opusi. Aceasta este mareatii cu ,Nas- tere”. Ai aceasti imagine? —Da. — Bun, Acum, pe partea cealaltd a usii marcate cu ,Moarte” - cea care va fi in spatele tu, dupa ce treci prin usa - este seris ,Lumea Fizici”. — De acolo tocmai am venit, — Exact. lar pe partea interioari a celei de a doua usi este un semn care spune »Tarimul Spiritual”. Ai aceasti imagine? — Da, oam. — Repetii-o. —Nu mi crezi? — Doar ca si fim siguri, —Bine... ne imaging acea camer din miezul Martocale’ are doud usi te una pe perefii opusi. Pe usi scrie, pe dinafard, Moarte si Nastere. Pe dinduntru, pe aceleasi usi scrie Lumea Fizica $i Tarimul Spiritual, Ambele usi duc spre aceeasi camer, spre interior, spre aceeasi experienta - si aceleasi ugi due, spre in afard, spre experiente total diferite — Ai prins idea exact. Astfel, cdind esti in camerd realizezi cd te poti miyca spre oricare us si, daci 0 deschizi, vei giisi viata intr-o formi sau alta. Sunt doua cai de iesire din Miez. O us du- ce spre viata fizied, alta duce spre viata spirituald. 33Acas cu Dumnezeu — Au inteles. O vad. — Bun, inca un detaliu final - si metafora va fi completa. —Te urmiresc. Spune mai departe. — iti amintesti ci anterior, in analogia noastrd, tu te miseai intr-un coridor lung, sau intr-un tunel, Noi l-am numit Coridorul Timpului. —Da. — Era acolo o fresed ce te inconjura - pe pereti, pe podea si pe tavan - iti amin testi? Aceasta fresci se intinde de-a lungul intregului coridor. — imi amintese, da. Eu o pictez, pe masuri ce tree. — Bun, Acum ajungi la capAtul coridorului, 1a 0 us pe care serie ,Moarte”. Si reludm metafora de acolo, —Bine, Ce urmeaza? Intru in camera? — Nu direct. Usa nu se deschide direct in camerd, ci intr-un loc scurt de trecere, care duce spre camera. Céind treci in acest loc, uga rdiméne deschis in urma ta. Poti simti cd ceva .,se intampli” cu tine, atunci cAnd intri in acest loc. Ai senzatia unei adevarate ,creceri” - iar aici cuvantul este folosit ca verb, nu ca substantiv. Te simti ca si cum ai face o trecere, si nu ca si cum ai fi in locul de trecere. Aici vei trece prin toate cele trei stadii ale mortii- si se va simti ca gi cum ceva trece si pleacd. Ceea ce pleaci este simtul tiu despre tine insufi, ca fiind un corp fizic. Ai senzatia ci inci ESTI cineva, dar ..simtul de sine” nu include simtul de a avea un corp. Aici, in si pe parcursul trecerii prin acest loc, ai senzatia ci esti curdtat de toate limitirile, experienta si senzatiile fizice. Acesta este primul stadiu al ,,mortii - cfind rea- lizezi c& tu nu esti corpul tu, dar ed esti inci foarte viu. Usa marcati MOARTE este incd deschisi in spatele tau gi pofi privi inapoi prin ca, spre lumea fizici. Acum treci in stadiul al doilea al morfii si vei trai experienta unei stiri de constientd sau confuzie - sau orice te astepti s& traiesti. in timpul acestui al doi- lea stadiu, poti trece inainte si inapoi, prin usa deschisi, spre lumea fizici. Nu te vei simti pe tine insuti acolo, in vreun sens fizic, dar te vei simfi foarte mult ca si cfind ai fi acolo. Altii, care ined triese in corpul lor fizic, te pot simti i ei, ca fiind prezent. Dack tu crezi cH nu existi, sau nu apare nimic, dupa ,,moarte”, vei trece, in timpul celui de-al doilea stadiu, in ,,nimic” si nu vei triti nicio experienti. Am mai descris asta si inainte, in al doilea stadiu al mortii, potirdmane cat timp iti place. — Ce te-ar face sdoresti 4 ramai in stadiul al doilea? Nu ai vrea s4 mergi mai depar- te? Cel putin, stii cd exist un al treilea stadiu ai morfii, citre care si mergi? — Fiecare experienté dupa moarte este independenta. Indiferent cA vei trai expe- rienta ,iadului” sau a ,raiului”, create de tine insufi, ,nimicul” sau o alta realitate eren- ti, de asemenea, de tine, toate vor fi separate. Vei extrage din ele orice reamintiri se pot extrage - si vei trece mai departe. — in timpul acestui al doilea stadiu, micar ne intoarcem - sub forma de spirit - la cei dragi, ce triiesc ined in corpurile lor fizice? — intr-adevar, sufletul poate alege si se intoarcd, sub forma de spirit, la cei dragi rimayi in lumea fizicd. Deseori, sufletul ii viziteazd pe cei dragi, chiar gi inainte de a-si parisi corpul. — Da, Maggie Berry a ficut aga. Chiar si multi alfii au f&cut aga, Tatil meu e printre ei. A venit la mine intr-un vis, intr-un fel care imi spunea cd pleaca. in dimineata urmitoare, am fost anunjat la telefon c& el a murit in noaptea care trecuse. Maggie Berry a fost fondatoarea organizatiei de programe pentru Stiinta Transforma- tional a Conducerii, Core Matters, din Denver [http://www corematters.com/home.asp], Prie- ten apropiat gi partener in Core Matters, la vremea mortii sale, in iunie 2005. Tom La Rotonda 4Acas cu Dumnezeu mi-a spus povestea ei uimitoare, la un an dup moartea prietenei sale dragi, despre care el stia c& este bolnava intr-o faz terminal In dimineata de 23 iunie 2004, eram in biroul pe care il imparteam cu Maggie. Imi anulasem intalnirile. Stateam la birou, impietrit, nestiind ce sd fac. Nu eram trist sau furios ci, pur si simplu, mi se parea ireal. Maggie era in sanatoriu $i chiar daca voiam sa fiu cu ea, i-am inteles si i-am onorat cererea de a nu primi vizitatori. Stateam cu picioarele pe birou si cu ochii inchisi si am inceput s& meditez. Brusc, am auzit vocea lui Maggie, care spunea joarte clar: ,, Salut, partenere!" — un termen pe care il foloseam intre noi, tot timpul. Imediai, mi-a aparut o viziune in minte... era Maggie, care stitea in fafa mea, zambind. Eram extrem de bucuros s@ 0 vad. Ardta sdndtoasa $i radioasd, chiar daca stiam ci isi pierduse tot parul, iar corpul ei era macinat de cancer. A venit spre mine si ne-am imbré. fisat, apoi mi-a luat ambele méini intr-ale ei si mira spus: ,,Tom, a venit timpul sf plec. Mt am luat rémas bun de la iofi, in afaré de tine, Am vrut sé pastrez momentul cu tine, la sfar- sit”, Apoi, m-a luat de mana si am mers tindndu-ne asa, in timp ce ea imi mulfumea pentru tot ceea ce flicusem vreodaté pentru ea si imi spunea cat de mult ma iubea... iar eu i-am spus la fel. Brusc, s-a oprit si a dat drumul mdinii mele, desi eu am incercat sd 0 rein. Mi-a spus; Este momentul... trebuie si plec. Te iubesc, partenere!” si a fugit. Céind am deschis ochii, ‘am observat ora pe laptopul meu, Era 11:44 a.m. Nu eram sigur de ceea ce tocmai se petrecuse, asa cd am iesit afar sé iau o gura de aer proaspat. De obicei, aveam teleforul mobil la mine, pentru cd asteptam vesti de la Butch, sopul lui Maggie, dar atunci nu l-am luat. Dupa vreo cinci minute, m-am intors $i am observat cd aveam un mesaj. Era de la Butch, iar apelul fusese inregistrat pe telefon la 11:45 a.m. L-an sunat pe Butch yi el mi-a spus cd a avut un sentinent clar cd trebuia sd fiu aco- 1b, la sanatoriu, I-am spus c& voi veni imediat, iar el m-a rugat sd ma gritbesc, pentru ca se~ pare cé ea nu mai avea mult. Cand am ajuns, Butch m-a salutat si m-a luat in camera. Maggie era inca in viata, dar era incoerenta. A trait aproape 0 ord, inainte de ultima respiratie. A fost cel mai sacru mo- ment din viata mea. Dupa ce a murit, i-am spus familiei sale ci ma voi intoarce la birou si voi anunta oamenii. M-am intors la biroul meu, am sunat oamenii pe care trebuia si-i sun, apoi am com- pus siam trimis un e-mail spre minunata comunitate pe care ea a infiinjat-o $i pe care am construit-o impreund, Dupd ce am terminat, am yofat pind la parcul meu preferat din Den- ver, un loc numit City Park. M-am dus pand la unul din cele doud lacuri care sunt acolo si m- am asezat... impietrit si fard cuvinte... si-am plans. Maggie avea un mesaj pe care il trimitea constant oamenilor, in orice situatie: Traiti o viata plind de bucurie gi veselie. Viata este fa- cuté sd fie veseld. Atunci am incercat, cu greu, sd ma coneciez la acel mesaj. M-am calmat putin si. dupa aproape o ara, m-am decis sé. ma intore la birou, ca si vid dacé aveam vreun mesa. Cand m-am intors, traficul era extrem de aglomerat si m-am trezit cd devin din ce in ce mai iritat. Deja ma intorsesem la sentimentul fricd si furie, tocmai dupa ce trdisem unul dintre cele mai spirituale momente din viaja mea. Cum stdéieam la semafor, plin de nervi, am aruncat o privire si am vazut un SUV gi- gantic, exact in fata mea. Am privit in jos si am observat pldcuta de inmatriculare, Era una dintre acele placute personalizate, iar literele mi-au sdrit in ochi..pe placuid scria: VESEL Am izbucnit in ras. Maggie imi trimitea un mesaj clar si raspicat, imi spunea ca era liberd $i imi reamintea ci nu exist decdt un singur mod de a trai viata, imi reamintea si fiu vesel. Acum, am 0 copie a acelei placufe atérnaté deasupra usii, ca sd ne aminteascé ~ mie si tutu- 85Acas cu Dumnezeu ror celor care o vad — ce a insemnat viaja lui Maggie si mesajul ei pentru noi: bucuria unei viefi inspirate. Cand mi-a spus Tom aceasti poveste, am fost foarte surprins. Auzisem despre astfel de lucruri inainte, dar nu intalnisem niciodatd o persoani care s& aibZ, cu adevarat, o aseme- nea experienti. Deci, aceste lucruri chiar se intimpli. — 0, da. Ele sunt foarte reale. Uneori, inainte dea muri - si, deseori, ziteazi” pe cei dra And esti gata, treci in al treilea stadiu al morti. Acum, usa din spatele thu se inchide si poti vedea numai trecerea din fata. intreg acest pasaj de trecere prezinti o distantk mult mai scurth decit cea pe care tocmai ai striibitut-o prin viata. Ti-a luat ani sd treci prin primul coridor, dar acum simti cum alergi prin acesta, zburand inainte cu 0 vitezd incredibila. La capatul pasajului este o Lumind cit un varf de ac, iar pasajul insusi pare si devina din ce in ce mai mic. Lumina este calda si strilucitoare, si simti ca ¢ minunat de protectoare si cd te atrage. — Exist imagini pe laturile acestui pasaj? — Nu. Acest pasaj de trecere spre camera care este Miezul Fiintei Tale, este mai intunecat, dar nu intr-un sens ru. Mai degrabi, intr-un mod delicat, cald gi strilucitor. Strilucirea vine din capatul indepartat al pasajului. Este Lumina, care e 0 sedinte- ie mied la inceput - dar, pe misuri ce te apropii, ea devine din ce in ce mai mare in cm- pul tiu vizual, pana cfind Lumina este... «Tot Ceea Ce Este. in al doilea stadiu al mortii - sufletul ii ,.vi In moarte, toate identititile tale individuale cad, incheind, in cele din urmd, separarea ta de tine, 28 — Momentu! Fuziunii este aproape. Puterea si minunea acestui moment sunt in- descriptibile. Informatia si cunoasterea care vine din el este de necuprins la nivel con: ent. Doar la nivel supraconstient poate fi contemplat, dar cu mult mai putin, asimilat. Chiar inainte de fuziune, sufletul pluteste in fata Luminii. Se scaldi in stralucirea Esentei. Toate sentimentele de teami, de nelinigte, de stinjeneald sau de orice fel s-au pierdut, in timpul trecerii rapide prin pasaj. Acum, Esenta radiaza iubire pura, iar su- fletul din fata ei tritieste ceea ce se poate descrie doar ca 0 senzatie de a fi... acoperit. Imagineaza-ti o clatita care este acoperita cu sirop cald, sau o inghetati acoperita de ciocolatd calda. Asta e cea ce simte. Pentru sufletul care tocmai a sosit, e ca un flux de cildurd dulce. Este o cdldurd blinds, care acopers sufletul in totalitate. impreund cu aceast& cildurd, apare un sentiment pentru care nu exist cuvint in lumea senzatiilor fizice. Este sentimentul de a fi vizut - profund si complet. Nimic nu poate fi ascuns acum, nimic nu poate fi trecut cu vederea sau scdpat din vedere, nimic nu scapa observatiel. Tot ceea ce a giindit sufletul bun” sau ,,riu”, despre el insusi este acum desfigurat in fata sa gi, surprinzator, totul - ce € bun" gi ce € rau” - este absorbit incet de citre Lumini... (senzatia este ca fiind ,acceptat ca al ei”)... topind, printr-un gen de osmoza energeticd, chiar si cea mai mica senzatie de rugine sau de mandrie, 1a- 86Acas cu Dumnezeu sind sufletul cu un gol frumos, fri si mai pastreze nimic in el si fiird si mai triiascs nicio experienti legatd de el insusi, in afard de Deschidere. in aceasti Deschidere in care au coexistat cindva rusinea si mandria, se revarsi un nou sentiment. intai, senzatia a fost ca sicum exteriorul sufletului era acoperit, acum se simte ca si cum interiorul sufletului se umple. Repet, nu se pot gisi cuvinte pentru a defini in mod adecvat, sau a descrie cu precizie acest sentiment - in parte, pentru ck sen- timentul este atit de imens. Ar putea fi caracterizat ca un sentiment unic, enorm, ames- tecat, care cuprinde o mie de sentimente individuale, ce acum umplu incet sufletul. O palidi incercare ar fi si numim asta sentimentul de a fi imbratigat cu cilduri, profund alinat, inviluit in dragoste, foarte apreciat, pretuit cu adevarat, hrinit delicat, profund inteles, iertat complet, absolvit in intregime, indelung asteptat, primit cu fericire, onorat total, sirbitorit cu bucurie, absolut protejat, facut instantaneu si fie perfect si iubit ne- conditionat - toate in acelasi timp. Daca lagi in urmd - fark cea mai mick urmi de ezitare sau regret - orice simt de personalitate individuala, sufletul intra in Lumind. Acolo, el este inglobat in ceva atat de sublim, inedt pierde orice dorinti de a mai cunoaste vreodati altceva gi se topeste in glo- ria uimitoare a infinitei splendori, neasemuitei frumuseti si inegalabilei perfectiuni a stirii de a fi. Acum ai fuzionat cu aceasti Lumina si te simti dizolvat. Aceasta .,topire” comple- teazi transformarea identititii tale. Nu iti mai identifici Sinele, in niciun fel si la niciun nivel, cu aspectul separat al existentei, pe care il numeai ..eu” in viata fizicd. Aceastii caracteristich a Vietii de Dincolo incepe, de fapt, si se afirme in primul stadiu al mortii, ca fiind ceea ce a ficut posibil ca tu si ai orice experienti ai ales si tri- esti imediat dupa ce ai murit (inclusiv propriul tiu iad), fird durere sau suferinta. Va fi important pentru tine, din nou, peste putin timp, cAnd intri in Miezul Fiintei Tale. Ceea ce apare aici, cind esti imbratisat de Lumind, este fuziunea ta cu sufletul thu. Ajungi si afli, in sfargit, cA nu esti un corp si nici o minte, si nici numai spirit - ci toate trei. In asta consti intregul proces al mortii. Aminteste-ti ceea ce am spus, cd pro- cesul mortii const in restabilirea identititii tale. Primul stadiu al procesului mortii te elibereazi de corp si de orice ganduri pe ca- re le-ai mai putea avea, prin care te identifici cu corpul tu si cu infitigarea lui. Al doilea stadiu al procesului mortii te elibereazi de mintea ta si de orice ginduri ai putea avea cA te identifici cu mintea si cu continutul el. Al treilea stadiu al procesului mortii te elibereazi de sufletul tiu si de orice gan- duri ai mai putea avea, prin care te identifici cu sufletul tau si cu individualitatea sa. Aici, in Totala Imersiune a Sinelui, ajungi intr-un loc unde Cunoasterea si Expe- rienta sunt una si unde cea ce Cunosti si Trdiesti ca experienti este faptul cX tu nu esti corpul thu, nu esti mintea ta si nu esti sufletul tHu. Esti ceva cu mult mai miret. Esti sue ma total a energiilor care produc toate acestea trei. in moarte, toate identititile individuale cad, incheind, in sfarsit, separarea ta, de tine. — Sti ce? Credeam ca vei spune c& aici il voi vedea gi simti pe Dumnezeu, care a ve- intdmpine. — Exact despre asta vorbim aici. — Dar tocmai ai spus... — Se pare ci tu inci mai gindesti in termeni de separare intre tine si Dumnezeu, iar eu spun - din nou - e4 nu exist asa ceva. Desi nu poti crede asta acum, in timpul vie- tii tale fizice, in Momentul Fuziunii nu vei avea absolut nicio indoiald. — Doamne, asta sun minunat! Abia astept! —Nu trebuie si astepti nit 87Acas cu Dumnezeu fn momentul in cate capituleci in fata iubirié si ii dai voie sa te conducd exact acolo unde vrea sufletul tau sé meargé, nu vei intampina nicio dificultate. 29 — Acesta este inci unul dintre cele cdteva lucruri, pe care le-ai repetat aici. Banuiese cA vrei s& inteleg ci momentul fuziunii in realizarea de sine - momentul in care traiesc experi- enta Unimii mele cu Totul - nu este ceva ce trebuie s& astept pind in momentul mortii. — Asa e. Poti trii experienta acestei fuziuni si in timpul vietii tale fizice. Multi oameni o fac. — Ai mentionat deja meditatia, rug&ciunea profunda, anumite discipline (yoga, tai chi sialtele), dansul si ritualul, ca find cdi pe care oamenii se indreapti spre o mai mare armonie si pace, si spre o stare de rezonanta Divina, sau unitate. Exista si alte ,irucuri”, pe care ni le poti impartisi? — Ate muta intr-o stare de minunare si uimire, cu intreaga ta viatl, simpla voin- ti dea trli totalitatea acelei stiri si o dorinth purd si adevarath, asta e tot cea cei tre- buie cuiva pentru a se deschide spre posibilitatea unor asemenea momente de transcen- denti. Multi oameni experimenteazi destul de spontan aceasti topire in Unicul, chiar in mijlocul unor activititi foarte obisnuite. CAnd spali vasele. Cind aspiri covorul. Cand spali magina. Cand imbrac& copilul. Cind incredinteazi o sarcind la munc&. Cfnd con- duce masina. Cand sti sub dus. Brusc, abrupt, fara avertizare sau cauzii, apare 0 senzatie de ,,ne-separare”, 9 ex- perienta a unitatii cu totul. De obicei, se simte pentru o fractiune de secundi, iar apoi lu- crurile revin la normal” - dar este o experientd pe care, cine o triieste, nu o uit nicio- data. — Ce ar trebui si facem, daci se intmpla acest lucru? — Orice afi face, n-o ignorati. Pentru multi oameni, sensul ei este, deseori, pier- dut sau ignorat. Dacd aveti, sau ati avut, 0 asemenea experientd, vi puteti intoarce la ea in memoriec si puteti re-capta mult din sentimentul care a fost trait atunci, il puteti folosi ca pe un punet de pornire - 0 trambulind pentru experiente mai extinse. Exista oameni care sunt capabili sa intre in aceasta experienta a Unitatii la dorin- {i si care rmén in ea perioade extinse de timp. Unii rimén in ea tot restul vietii lor. Es- te, pur gi simplu, o problemi de focalizare, sau de centrare a intregii prezente. — ..Centrare a intregii prezente"? — Ei, ne lovim iar de problema cuvintelor. Este foarte dificil si deserii anumite experiente datorita limithrii cuvintelor. De aceea te-am incurajat si-ti formezi imagini, de cite ori a fost posibil. Chiar dack imaginile din mintea ta sunt metafore, ele vor pu- tea, descori, si-ti dea sentimentul de a sti", mai mult decat pot face cuvintele. Prin ,,centrare a intregii prezente”, inteleg acele ocazii cAnd esti cu totul prezent in momentul care apare, chiar acum, in viata ta; atunci cand nicio singurd parte din corpul, mintea sau spiritul tiu nu e in alti parte”, Este un lucru rar pentru cei mai multi oameni - dar poate si apard, iar cei cu vointh adevarath o pot face si apard, in mod regulat. Poti, prin vointd, si-ti indepirtezi mintea de la orice altceva si si 0 aduci in acest moment de acum. Unii numese aceastii experienti a fi ,,centrat™ sau total ,prezent”. — Ram Dass a scris 0 carte despre asta, numitd, ,,Fii ici Acum”. De asemenea, mai este gi lucrarea mai recenta a lui Eckhart Toile, Puterea Momentulul de Acum. 88.Acas cu Dumnezeu — Un mod de a obtine aceasti stare de a fi este si te uiti in propriii thi ochi, intr- 6 oglinda. Este un instrument deconcertant de simplu si incredibil de puternic. Secretul este si nu-ti abati privirea, in cazul in care acest exercitiu de privire pro- funda devine suparitor. Daca iti poti mentine privirea mai mult decAt pani numeri la zece, vei incepe si simti 0 asemenea compasiune si iubire pentru tine insuti, incat aproa- pe cdi nu vei sti ce si faci cu acel sentiment. E posibil si-ti fic foarte greu si accepti acest sentiment, daci nu esti obignuit si te iubesti pe tine insuti - si, din pZcate, cei mai multi oameni, nu sunt obignuiti sa se iubeasca. Trebuie doar si simti acel sentiment si si-1 ac- cepti. Continua si privesti din ce in ce mai profund in propriii tii ochi, Daca folosesti o oglindi pe care o tii in mina, poti si stai asezat, in timp ce faci aceasta. Acum, dintr-o dati, dupa ce ai privit adine in propriii ti ochi cat de mult ai putut, pur si simplu, in- chide rapid ochii si traieste sentimentul care apare. Foarte des te vei simti contopit cu Esenta, Aceasta poate dura doar un moment - sau tot restul zilei. Dacd ai un partener de viati sau un pricten de care te simfi apropiat, poti incerca sio variant a acestui proces, uitindu-te adéne in ochii celuilalt. Nu-ti abate privirea, chiar si daca aceasti privire profunda incepe sa devin obositoare. Disconfortul va trece curdnd, topindu-se intr-o blindefe si intr-o strilucire interioard, pe misurd ce te simti fuziondind cu Sinele celuilalt. Ceea ce vezi, atunci cind privesti adane in ochii ti sau ai altuia, este sufletul. Mai devreme, poate iti amintesti, am spus cit dacd privesti in ochii altcuiva, sau in propriii tii ochi, si te astepfi si-L vezi acolo pe Dumnezeu, ff vei vedea. Dacd nu, au. in orice caz, vei deveni total prezent. A deveni prezent total in Aici si Acum este un mod foarte eficient de a inldtura distragerile si evadarile mintii alunecoase si de a te aduce pe tine insutiintr-o experienté mult mai inalta a vietii pe care o traiesti. Nu poti priviin ochii oricdrei creaturi vii, fird si devii total prezent. Aceasta in- clude edinele tiu, pisica ta, chiar si un animal silbatic. Opreste-te in drumurile tale $i fixeazi ochii unui animal neimbldnzit - un leu, un tigru sau un urs - si vezi dacd nu te simfi total prezent. in momentul cind devii total prezent - in acest mod - cu o alta fiinti vie, se poate foarte bine sii incepi sa o iubesti. Oamenii se indriigostese de animalele lor de companie, iar sentimentul este foarte real. In special, este dificil si priveyti o alti fling’ umana in ochi, pentru orice interval de timp, fard si incepi si te indragostesti. Din acest motiv oamenii isi ferese privirea att de repede. N draznese si se uite in ochii celuilalt prea mult. lubirea care ar urma, i- ar coplesi. Totusi, ei sunt coplesiti, pentru ci nu stiu ce si faci cu acea iubire. in mo- mentul in care te predai iubirii siti permiti si te conducd exact acolo unde sufletul tu yrea sii meargi, nu vei avea nicio dificultate, Toati lupta va inceta si vei cunoaste Uni mea. Aceasta are loc in Momentul Fuziunii, Ea apare in momentul Totalei Imersiuni in Esenti. Este un mod foarte vindecitor de a incepe o zi- sau de 2 0 incheia. — Sau de a incheia o viafd, s-ar pirea, Adici Tu spui, nu-i asa, c& unil oameni pot trai aceasti fuziune, aceasta topire in unitate, in timpul vietii lor fizice, dar tof! oamenii o traiesc in momentul morfii lor? Am infeles corect? — Ai infeles foarte corect. Nimeni nu este exclus, nimeni nu este descalificat, n- meni nu este Hisat in urma, — Dar cei care nu cred eA va fi asa? —Nu credinta este cea care iti ereeazi experienta, dupa al doilea stadiu al mor — Dar ce? —Dorinta. 89Acas cu Dumnezeu —Vau! Uau, uau, de trei ori uau! — Cele trei stadii ale mortii sunt fcute si te treacd - blind si cat de rapid vrei tu s4 treci - prin procesul reidentificirii. In al doilea stadiu al mortii, ined te mai identifici cu mintea, astfel incat experienta ta este dictati de ceea ce este IN mintea ta. Credintele crecazi experienta. Odati ce lagi si cada aceasth identitate, experienta nu mai este creat de ceea ce crezi, ci de cea ce doresti. Acesta este inceputul experientei tale numite ,.rai”. Poti expe- rimenta aceste trei stadii ale mortii, pe care le-am descris de cAteva ori pind acum, chiar sicdnd esti in viata, — Stai putin. Stiu c& ai spus eZ as putea tri Momentul Fuziunii in timp ce sunt in via- 14, dar n-am auzit si spus asta, adic& s4 pot experimenta cele trei stadii ale morti, in timpul viet — Vorbim despre acelasi lucru. Vorbim despre moarte si despre ideea de separa- re. Aceasta este ceea ce apare in momentul mortii tale fizice - si poate si apard oricind. Cele trei stadii ale morfii sunt, pur si simplu, cei Trei Pasi ai Reidentificarii Acestia sunt: 1. Eliberarea de identificarea cu corpul. 2. Eliberarea de identificarea cu mintea. 3. Eliberarea de identificarea cu sufletul. — Dar dacd nu ne identificim cu niciunul dintre aceste aspecte ale noastre, atunci cu ce ne identificAm? — Cu nimi. — Cu nimic? Nu ne identifica chiar cu nimic? — Cu nimic anume. Imediat cum te gndesti ca esti ceva, sau cd NU esti ceva, atunci incepi sa te ima- ginezi ca find limitat, insi Esenta nu este limitati in niciun fel. in Momentul Fuziunii, te identifici cu Totul - ceea ce inseamna ci nu te identifici cu nimie, in special. Cu absolut nimic. Buddha a inteles acest lucru perfect si l-a realizat. Multi maestri Lau realizat. Cei mai multi oameni nu realizeazi acest lucru in timpul vietii lor. Dar toate sufletele il rea- lizeazi 1a moartea lor. Pentru aceasta este moartea. — Deci, nu este ceva ce s-ar putea intémpla, ci este ceva ce se li indmpla tuturor, atunci cand igi plrdsese corpul. — Da. lar in al treilea stadiu al morti esti, vizuti prin ochii lui Dumnezeu. — Sund att de minunat, Da... atét minunat. — inci nu ai vizut nimic. Aceasti fuziune cu Esenta, nu este sfarsitul. De fapt, este chiar opusul, Este inceputul, intalnesti splendida perfectiune a cea ce Nu este niciun pol de suferinga in Viaya de Dincolo. 30 — Poti riméne contopit cu Esenta cat de mult doresti, dar, aga cum am explicat, nu vei dori si raimai pentru totdeauna, pentru ci fi-ai pierde capacitatea de a cunoaste extazul experientei. 90Acas cu Dumnezeu Saltul energetic uriag, pe care il vei trii in timpul Imersiunii Totale, te va propul- sa inapoi, in afara Esentei, reinnoit si re-creat, sub forma identititii pe care ti-o amin- testi, gi stéind in Miezul Fiintei Tale. — Camera, miezul Mariocalei, dack ramanem in metafora ta, —Da. Imagineazi-ti acum 0 camerA mare, unde portiunile de frescd, pe care le-ai privit atunci cfind veneai pe Coridorul Timpului, sunt agitate pe pereti. Nu este prezenti toath fresca, ci numai parti din ea, doar sectiuni din imaginea de ansamblu, pe care tu te-ai focalizat, pe misurii ce treceai prin Coridor. Aceste imagini sunt agitate acum pe pereti ca o expozitie de arta, iar tu treet prin aceasti galerie de arth” incet, examinind picturile, una cite una. Cfind explorezi profund aceste imagini, triiesti tot ceea ce se petrece acolo. Nu doar ceea ce se petrece cu tine, ei si ceea ce se petrece cu rofi ceilalti din picturd. Aceste pirti din fresci reprezint fiecare dintre momentele vietii tale si acum, examinandu-le, ai pentru prima oard o imagine completé a tot ccea ce se petrece in fieca re clipa. Descori, aceasta nu este ceea ce ai crezut tu ci se intimpla, dar intotdeauna este mai mult decat ti-ai imaginat. — Ei, iati-ne, din nou, aici. Este o coincident& faptul cA, exact cand are loc aceasti conversatie, am intdlnit o femeie - Ia o intalnire de spiritualitate pe care o facilitam in Bristol, Anglia - care mi-a povestit ceva cu rezonanti in ,.metafora” ta? Cu greu mi-a venit s cred ceea ce imi povestea, eu stiind deja ceea ce tu tocmai mi-ai spus aici! Era ca si cum cineva - un inger sau cam aga ceva - imi trimitea o confirmare fizic3, din ,lumea reala”, a ceea ce primisem in acest dialog neobignuit, pe care il avem nei aici, Am fost atat de surprins de ceea ce mi-a spus femeie, ca si de intreaga coinci- dent, incat am rugat-o sd-mi trimit& totul intr-o scrisoare. Este o poveste fascinanti a experi- entei din preajma mori, a lui Elizabeth Everitt, din Marea Britanie, lati ce mi-a seris: Draga Neale, Ti-am promis la weekend-ul din Bristol c& ifi voi serie povestea mea, asa c&, iat-o aici. Te-ai agezat confortabil? Aveam dow i si cinci de ani yi, pentru prima dati in viaja mea mumultwoasd, m-am simfit, cu adevirat, binecuvantata si mulfumitd. Intdlnisem barbatul viselor mele (dupa ce sdrutasem mult prea multi broscoi) si acum eram insdrcinata in sapte luni si jumdatate cu fica noastré, dorité din toata inima, Am contractat o afectiune asemanatoare cu gripa si am fost spitalizata. Am realizat rapid c& aveam viirsat de vint si am fost ingrozité, pentru cd, ironia sortii, lucrasem in acel spital ca moaya si am vazut ultimele trei cazuri similare sfarsind la terapie intensiva. Stiam ce tratament era necesar $i stiam cd aveam nevoie de el, ACUM. In ciuda faptului ca eram extrem de séracd, am incercat sé am grijé singuré de mine si sd-i conving pe colegil neinteresati sa md ia in serios, dar, ca intr-o comedie neugra a ero- rilor, ei au aménat, n-au crezut, au diagnosticat gresit, m-au neglijat si m-au supradozai, asifel cau permis bolii sa se raspandeasca si sd-mi infecteze plamanii. Mereu vigilenti si buni observatori, colegii mei s-au gindit ca ar fi util sa-mi verifice nivelul de oxigen - dupa ce ma invinefisem - $i au ramas socaji, atunci cand oximetrul anunja nivelul de 64%, Tot iadul se declantuise si nimeni nu putea infelege de ce nu eram deja moar #6. M-au purtat prin spital spre sala de operatii, in timp ce un coleg anestezist imi soptea grav in ureche: ,, Raportul de gaze din sdngele tdu este decastruos. Va trebui sii grabim naste- 91Acas cu Dumnezeu rea, ca si ifi salviim viafa, infelegi ce-fi spun?” Aparent, n-an spus nimic, dar imi amintese clar c& am tipat (evident ca doar in mintea mea): ,,Bineinteles ci stiu ce-mi spui. V-am spus asta acum 0 sdptiménd, adundturd de idiofi incompetenti!” In edteva secunde, cel putin zece colegi de muncé s-au ndpustit asupra mea. Au tras, ‘au pocnit, au tdiat si-au sfésiat, intr-o pregatire nebund pentru o cezariand de urgenta. N-am mai simfit niciodat& pana atunci 0 asemenea teroare cumplita si, deopotrivi, convingerea of pana aici mi-a fost”. Instinctul de conservare era atat de acut, incét aproape cd nu mi-a pasat cand ei n-au putut prinde pulsul copilului, ,,.Dar eu?! Mor, pentru numele lui Dumne~ zeu, vi rog, ajutati-ma!” Am fipat iar si iar - dar, se pare, c& doar in mintea mea. Anestezistul, vizibil agitat, s-a aplecat asupra mea si mi-a soptit cu compasiune: »Peniru numele lui Dumnezeu, calmeaza-te, vei adormi intr-un minut” si apoi, in timp ce eu varsam lacrimi de disperare, a continuat ,,si-ai putea sd te opresti din plans, membranele mucoase ii sunt destul de inflamate, nu este nevoie sé faci intubarea si mai grea!” Intrucét imi administrase anestezicul, a presupus cd acesta deja isi flcuse efectul, asa cd i-a anunfat pe tofi ca, in ciuda aparentelor, nu era nicio graba, pentru cé medicul chirurg ,,incd mai ménca un sandwich...” Distrusd, terorizata, disperata si singura, am fost invinsa de anestezic, dar nu inainte sd ma gdndese cé voi muri si cd nimanui nu-i va pasa. ‘Mi-am revenit (desi se pare ca nu), la scurt timp dupa operatie, ca sii ma vad ,,stabili- zatéi” la terapie intensiva. Erau mai multi care isi fliceau de lucru, cu ingrijorare, in jurul meu, dar parcé tofi se gaseau in afara razei mele vizuale - cu excepfia uneia singure, care stétea in stinga mea $i care era imbracata intr-o uniformd albé, apretata, usor demodaté. Ea mi-a zambit $i mi-a vorbit cu o voce blanda, increzatoare: ,,Acum, trebuie sii lasi pe acesii yi vadé de treaba. Totul este in regulii. Ei stiu ce webuie sd facd. Esti in siguranga cu mine. Dormi.” Usurata ca am trecut cu bine prin operatie si linistité de calmul ei implacabil, mi-am dat voie sé ,adorm’” la lac. Aproape imediat m-am simfit atrasa intr-o senzafie ca de varte) Ce Dumnezeu era asta? In timp ce ma invarteam prin el, eram asaltata de zeci de flash-uri bruste de experienje. Fiecare flash isi oprea cursa parc& pentru 9 secunda, dar, in acelasi timp, si pentru o viati intreagé. Intr-un flash eram injunghiati, in altul dédeam peste un cai- ne, iar in altul alergam ca sé ma salvez, pe un cémp mlastinos, inhaldnd un gaz iritant, care imi ardea plaménii- pe toate le constientizam, dar md si md faceau sd simt cum fiecare mole- culd a corpului meu fizic era distrusd ca de o explozie. Aceste flash-uri nu erau prezentate doar ca imagini, ci erau si retdite. Puteam si gust, si aud, sé mires $i sé vad totul. Nu aveam nicio amintire constienta a vreunuia dintre ele si totusi, stiam cu siguranfa ca fiecare dintre aceste evenimente mi se intimplase, cumva, cdindva, mie insimi. (—Stai putin, Trebuie s& intrerup aici. Nu mi-ai spus tu ceva despre asta, mai devreme in aceasti conversatie? Cand te-am intrebat ce se intmpla cdnd moare o persoan, nu ai spus ceva despre asta? — Ba da. Am spus cd, dacd mori si dacd tu crezi in reincarnare, poti trai momen- te din vieti anterioare, despre care nu-ti amintesti nimic, in mod constient. — Stiam eu. Deci. asta este, cum s-ar zice la fix”. — Cu o exceptie. Nu exist suferintd, de niciun fel, in Viata de Dincolo, —Hmmm,. — Flizabeth a triit o parte din aceasti experienti de ,,partea asta” a mortii, iar 0 alti parte a ei, de cealalti parte a mortii. Eaa fost, intr-adevar, intre douk lumi. Dacd, in timpul acestei prime pirtia experientei sale, ar fi fost cu totul in Viata de Dincolo, nu ar fi simtit nicio durere, fricd sau suferinti. 92Acas cu Dumnezeu — Bine, si ne intoarcem la povestirea lui Elizabeth.) Caruselul s-a invartit mai departe si, apoi, la fel de brusc cum a inceput, s-a gi oprit. Toate senzafiile au disparut, nu mai era, literalmente, nimic, intuneric. Initial, am fost ugura- 1a. Mulfumesc, mulfumesc, multumesc!, an strigat. Frica a disparut si am inceput sa evalue imprejurimile. Negru. Nimic. Am asteptat. Nimic. Am fluierat, am ezitat si am mormdit in mintea mea. Nimic. Panica a inceput sd se sirecoare si m-an intrebat; ,,0, Doamne, Sunt moarta? Asta e tot? Pe bune, dupa toate astea, o eternitate in care nu e nimic, in afara de mine?” Panica era in cresiere. Tot nimic. Crestea panica si furia. , Gum, nicio lumind stralu- citoare, niciun ghid care si-mi usureze tranzitia? Unde-i tatdl meu? Cel pujin atit putea sit Jaca, sé apara! Haide, NU. Ajutor. Va rog. Ce-am flicut? Sunt moarta? Unde sunt tofi? O, Doamne, nu, te rog! Vreau sé-mi vad copilul. Ce e cu copilul meu? A murit? TE ROG. Te implor, nu vreau sa mor.” Nimic. In sfarsit, am tacut si am rémas Ce te face sa crezi ca esti moarté?” Mi-am ciulit urechile inconstiente. Mi-am adunat Sineie inconstient. Stai, am recunos- cut vocea infirmierei de linga patul meu. ,, Doamne ajuti, unde-ai fost? Unde sunt? Cum ies de-aici?” »Ce te face sd crezi ca esti moarta? Da, da, Bine. Am ingeles. Nu sunt moarté, pentru cé te pot au ciudaté de la anestezic?”” ‘Suspin dramatic... , CE TE FACE SA CREZI CA ESTI MOAKTA?” », Bineeee. Asta-i ciudat. Cine esti si de ce continui si ma intrebi asta » Tu m-ai intrebat pe mine Acum spune-mi, ce te. Astjel a inceput o discufie istovitoare, care parea cé a durat zile intregi. Pe masurd ce subliniam si aiuram despre cat de incorect, injust si crud era cit ma gaseam acolo, oriunde ar fi fost acel ,,acolo”, ea imi contrazicea fiecare argument. Mi-a pus in discusie dreptul de a di, intreband cu ce sunt eu mai special deciit oricine altcineva. Ardeam de furie, peniru cé, pur sisimplu, nu puteam trece de aceasta nebund obtuzd Atunci au inceput benzile animate. $tii, exact ca o carte cu omuleti stilizati, pe care ii intr-un calm indiferent. Oare am v1 0 reactie desenezi in cadre secventiale si apoi le rasfoiesti repede, pentru a le anima. Cum a incepui, am recunoscut personajele din film. Aceasta era viata mea. ,,Aaa... ha. am rénjit, ,uite bie irdnul castan. Trebuie cd sunt moarté, daca imi tece viafa prin faja ochilor”, Niciun rais- puns, doar suspinul adanc si... alta lovitura! Eram lovité pana in adancul sufletului, pe mésurd ce simfeam intregul impact al fie- carui cadru, Ele au trecut intr-o clipd si totus jur cd am simtit inreaga forta a fiecdrui mo- ment, nu doar ca si cum Las fi retrait, cica si cum fiecare suflet implicat l-ar fi retrait prin mine. Toate acestea nu ar fi format albumul momentelor din viata mea, pe care le-as fi adu- nat, daca ag fi urmat un gand constient. Erau foarte putine evenimente exceptionale, usor de reamintit. Aici nu era autoblografia mea in imagini fine, Mai tot tmpul, imaginile s-au suc- cedat in ordinea datelor, de la nastere incolo, dar au fosi si momente cdnd evenimentele eraw conectate intr-un fel, iar apoi imaginile alunecau inainte si inapoi in timp, déndu-mi ingelege- rea deplind a consecintelor oricéror génduri, actiuni sau fapte care ar fi putut aparea Erau reamintiri din intregul spectru al emofiilor, ceea ce acum le-as recunoaste ca pe momente cind as fi avut acazia sé arat sau smi se arate aspecte ale Divinitatii. Am injeles cd, de cele mai multe ori, nu momentele foarte dramatice din viata mea au avut cel mai mare impact. Efectul evenimentelor care nu péreau deloc remarcabile a lsat urme semnificative prin timp. De la durerea si suferinta pe care le-a provocat un comentariu rdutdicios obisnuii, 933Acas cu Dumnezeu pand la bucuria declinjuitd de reusita dea fi mers pe biciclet de stabilizare. Imi amintesc emotia si adevérul fiecdrui cadru, ca si cum ar fi imprimat in mine, dar md lupt sé-mi amintesc, cat de cat clar, specificul evenimentelor legate de el. Este ca si cum evenimentele fizice si-ar fi pierdut semnificatia, odatd ce valoarea lor a fost infeleasa. Dupa cum imi amintesc acum, nu m-am simfit niciodaté judecaté si nici nu m-am ju- decat singura - ci, pur si simplu, am injeles c& mi-am vaézut adevaratul sine. Cénd banda de- senatd s-a terminat, eram de-a dreptul epuizatd. Incit ma agajam de ideea ca trebuia sd castig dispuia, ca trebuia sé-mi dovedesc dreptul de a trai, dar banda imi luase aproape tot vantul din panze si nu-mi mai ramasese decat o doringa disperaté de a-mi fine copilul in brate si de a fi cu cei dragi Chiar siacea dorinta arzdtoare era, cumva, atenuata de rezultatul revederii vietii. Am incercat si protestez, dar nu o ficeam cu toata inima. Fiecare afirmatie sau intre- hare era egalati de un raspuns perfect. Pand la urmd, am murmurat: ,, Stii ce? Ai cdstigat. Nu mai pot sé lupt. Nu mai am nimic de oferit. Ma dau batutd.” Inainte chiar de a fi gandit cuvintele, am simtit imediat o usurare. Vindecarea, despre care credeam, cu améardciune, ca era fair succes, mi-a inundat existenta si, pur si simplu, m- a invaluit intr-un tampon de sustinere necondifionata. Era hranitor, reconfortant si energi- zant, era ca $i cum toate acele suflete minunate se aflau acolo cu mine, findnd insdsi existenta ‘mea in bratele lor si aparind-o Brusc, am fost rapité din acel loc minunat, si dusd tntr-o experienta fenomenalé. Nu am idee cum, dar m-am vézut zburind deasupra unui peisaj de munti acoperiti de zapadé, lacuri mari, paduri si pdguni. Am zburat peste un trib de indieni americani, care nu seménau cu nimic din ceea ce stiam sau vazusem despre ei. Am vazut o mamd care isi privea copii cu o mdndrie atdt de senind, incdt ma coplesea, iar apoi am zburat peste ei, spre varful unui nunte impozant, din departare. Chiar in varf, am ajuns fata in fata cu ceea ce am presupus cé ar fiun ghid. Era o ca- petenie de indieni si, cdnd am privit fata lui brazdati, am fost captivaté de achii sdi, in care mis-a dizolvat orice urma de disperare care mai raimasese. Am simgit cu fiecare fibri a fiintei mele ci el m-a ajutat si injeleg un adevir extrem de profund, dar tot ceea ce imi amintese constient este cd mi-a spus: ,, Trebuie si ai rabdare, veti fi rei”. intro clipa am adormit $i se pare cd m-am trezit instantaneu la terapie intensiva $i apoi a inceput partea cea mai grea! Mi s-a spus cd am fost inconstienté noud 14, pe jumédtate indusa de medicatie. Doud dintre infirmiere mi-au spus c& am intrat in stop respirator de doud ori si in acele momente am avut nevoie de intreaga sustinere a ventilatoru- lui. Totusi, cea mai interesanti perioada pentru mine au fost cele aproximativ sase ore in care inima mea a fosi blocatd intr-un ritm disfunctional, neasteptat, numit fibrilagie atriald. In acel interval, inima imi batea atét de rapid, incdt parca ar fi fluturat, exact ca si cartea mea cu benzi desenaie. Aceasté ,,fluturare” nu a inrdutatit, dar nici nu a imbunatatit conditia mea fizicé $i nici nu a réspuns la vreo medicatie administraia pentru ao rezolva Spre marea surpried a doctorilor, fibrilagia s-a rezolvat, brusc si aparent inexplicabil, de la sine. in acel moment, o doctorité si-a amintit de un caz anterior pe care il rezolvase sia inceput un tratament care, fara indoiald, mi-a salvat viata. Cred ca, odatd ce ,,am renuntat’ si vindecarea m-a inundat, corpul meu i-a permis lui insusi sa rdspunda si, astfel, le-au fost furnizate medicilor informagii vitale. Mintea, corpul si sufletul s-au realiniat, exact cum a promis cdpetenia - ,, Trebuie si ai rabdare, veti fi rei” Fiica mea, Lilie, este bine $i foarte vioaie, o fortéa naturii, iar eu am urmarit un pro- gram TV si am vdzut exact peisajul peste care am zburat. M-am interesat unde a fost filmai, i, pentru prima oara flird rofile ile, intr-o stare de comd pe jumdtate natura 94Acas cu Dumnezeu astfel cd vom face o vizitd acolo in august. Am descoperit multe detalii despre acea zoné, care ma fac sd cred cé acolo sunt oameni si resurse ce ma vor ajuta sa-mi continui procesul de vindecare. Momentele individuale din viaja ta sunt ceea ce ai folosit pentru a-fi crea experienja Sinelui 3 — Nu-i aga ci-i fascinant? Cat de aproape este experienta lui Elizabeth de ceea ce se petrece, de fapt, dup’ moarte? — ESTE ceea ce j s-a petrecut ei, pe masura ce a inaintat din ce in ce mai adane in pasajul dintre viata fizicd si t&rdmul spiritual. Asa cum am mai vorbit in conversatia noastri, experienta e diferith pentru fiecare in multe privinte gi exist unele lucruri ce apar in fiecare caz. .Revizuirea vietii" este unul dintre ele. — Dar acea revizuire a vietii sun ca si cum ar putea fi dureroasi. Adicd, unele mo- mente din viata mea pot fi neplacute - fie din cauza a ceva ce am trdit eu, fie din cauza a ceea ce am ficut pe altii s& traiascd, dup& cum imi dau seama acum, — Nu existi deloc durere sau disconfort. —A, asae. Am uitat. — Aminteste-ti cd, in al doilea stadiu al mortii, ai renuntat la simtul identitat personale odati cu mintea ta si cu gandurile pe care le-ai avut despre tine, in al treilea stadiu, ai fuzionat cu Unimea. — lar in Momentul Fuziunii m-am despartit de ultima senzatie de identificare persona- 14 cu aspectul individual de a fi, pe care Lam numit eu". Am stat deoparte de ,mine” sim-am vazut pe ,,mine" clar, dar far si mi identific, la nivel emotional, cu fiinta pe care o vedeam. — Bine. Ai inteles. Acum ne intoarcem la metafora noastrd. Esti in al treilea stadiu al mortii, ai tre- cut prin Momentul Fuziunii si, in timp ce triiesti in totalitate experienta Miezului Fiintei Tale, vezi tot ceea ce este in ,,galeria de arta", toate experientele vietii tale, pe care le poti privi obiectiv, ca si cum ai risfoi un album sau ai privi un film, sau ai studia 0 exce- lenti opera de arti - ceea ce, de fapt, este absolut fiecare experienti. Studiezi fiecare moment, pana cind simti cd |-ai inteles, apoi treci la urmitoarea imagine, la urmitorul moment, la urmatoarea ,pictura”. in acest fel, treci prin si in jurul intregii galerii; te asiguri ci ai vazut intreaga co- lectie. Fiecare moment este important pentru tine, deoarece, pe misurd ce iti examinezi momentele individuale ale vietii, realizezi c& acele momente sunt ceea ce ai folosit pentru a crea experienta de Sine - si, curfind, te vei decide cum doresti si-ti re-creezi Sinele din nou. — Bine, stai putin. Sunt derutat intr-o privinfa. Stiu c& toate acestea sunt o metaford gi nu cum este de fapt”. a descrie ..cum este de fapt", fri a folosi metafora, ar face ca aceasta sa fie aproape imposibil de inteles. — inteleg! Dar, chiar stiind c& este o metaford, trebuie so analizez putin. Un lucru nu-mi este clar. Credeam c& mi-am ,,recdstigat” identitatea, atunci cand am iesit din Esent2, cand s-a incheiat ,,intalnirea mea cu Dumnezeu". Alifel, cum ag sti ,cine sunt eu"? — Sti. — Atunci cum se face cA pot trece prin aceasta ,,revedere a vietii” - adicd ma pot uita la toate aceste imagini ale momentelor vietii mele abia incheiate - si si nu simt nimic? imi 95Acas cu Dumnezeu pare ru s-o spun, dar am ficut unele Jucruri urate. Este adevarat, sunt si céteva lucruri fru- moase. Cum se face c4, dacd mi-am recdstigat identitatea pe care am abandonat-o in primele stadii ale mortii, nu am niciun sentiment de tristete, de fericire, sau de suferint& in legdtur& cu aceste lucruri? — CAnd ,,intlnirea ta cu Dumnezeu” s-a incheiat, este adevirat ci iti recapeti constiinta identititii tale limitate, pe care ai avut-o in ultima viaté, dar nu te mufi inapot in acea identitate, ci iti simti Sinele ca find mult mai mare decat aceasta identitate, mult mai nelimitat. — Lasi-mi si vad dacd pot contura singur o analogie , doar ca s am injeles cu adevarat asta. —Spune. — Am petrecut multi ani in teatru, profesdnd in sase state atdt in teatnu popular, cat si in teatru profesionist. Deci, iati cum imi dau, dintr-o dat, seama c& gandesc, legat de ceea ce- mi spui... Ar fi ca si cum ag icsi de pe sceni - dup ce am interpretat un rol pentru care aveam foarte putine abilititi sau pricepere - apoi mi-ag scoate costumul, m-ag schimba in hainele mele de strada si as iesi din teatru, in lume, ca o fiinta total competenta gi puternica. Pe fatada teatrului este un ecran pe care trec imagini si poze cu mine, in multe dintre scenele-cheie din spectacol. Ma vad in aceste imagini, in care ma stramb sau zimbesc, pling sau strig cu o minie teribili dar, desigur, nu am nicio reactie intern sau emotional la vreuna dintre ele. Stiu c& nu sunt eu - cA eu doar stau acolo gi m& uit la aceste fotografi - dar atunci cand eram induntru, pe scend, suferinta, durerea gi bucuria pe care le-am aritat, nu numai ci au fost simtite de public ca find foarte reale ... dar chiar si eu le-am simtit ca fiind reale, Cit de bun actor sunt! Totusi, privind acum aceste fotografii, imi dau seama cA as fi putut juca unele scene chiar mai bine - sau c le-ag fi putut schimba pe unele dintre ele, cu totul. Asa c, imi promit sA fac acest Iueru la urmitoarea aparitie pe scend. Apoi plec pe drumul meu. Prima oprire: biblioteca. Vreau s& aflu mai multe despre acest personaj pe care il joc! — Bravo! Este o analogie foarte bund! Este foarte aproape de ceea ce trdiesti ca experienti, pe masura ce treci prin Miezul Fiintei Tale si revezi galeria de arti”, cu momente din viata ta. lar cfind pleci din Miezul Fiintei Tale, intr-un fel CHIAR ,,mergi la biblioteck pentru a afla mai multe despre personajul tau”. — Dar, te rog, spune-mi din nou, de ce ag face-o? De ce ag pardsi vicodati Miezul? 0 parte din mine incd se mai intreaba - chiar gi dupd aceasta explicatie - de ce pirasesc, de ce as drdsi vreodaté Esenta? De ce n-as rémane scufundat in ea pentru totdeauna? Nu ar fi acela -mi dau seama daci — Este in natura Vietii si se exprime pe sine. Asta face Viata, Nu poate si nu fa- cA asta, pentru cf, altfel, n-ar mai fi. Acum schimbi cuvéntul ,.viati” din frazele de mai sus. Observi ci ,.viath” poate fi numiti si ,Dumnezeu”, ,Ceea Ce Este”, ,.Esenta” - sau oricum ai dori s-o numesti. Indiferent ce cuvéint folosesti, vorbesti tot despre Viati. in procesul expresiei de sine, Viata, literalmente, se ,exprima” pe Sine. Adicd, se impinge pe Sine in afar DIN Ea insdyi, ca si se poatd Cunoaste pe Sine, prin Propria Sa Experient Cam mult analiza aici, Este mult de digerat, — la-o incet. 1a-o usor. Ia in considerare fiecare gand, fiecare concept: 1. in procesul expresiei de sine, Viata literalmente se ,exprimi” pe Sine. 2. A ,exprima”, inseamna a ,,impinge in afari”. Viata se impinge pe Sine afard din Ea insisi. 3. intr-un fel, ea se naste PE Sine, ea un aspect AL Siu. 4. Face aceasta, pentru a se putea Cunoaste pe Sine, prin Propria Sa Experientia, 96Acas cu Dumnezeu — Asta inseamné, de fapt, a fi ndscut din nou. — Exact asta inseamni, — MA ,nase din nou” si plec din Miez, astfel ineat si pot - cu cuvintele tale - ,s% ajung si Cunose mai bine” ceea ce am intalnit in Miez ca fiind ,,real”, privit prin perspectiva distantei. — Ei bine, ai prins imaginca perfect. in asta consti procesul mortii si al nastes Te misti mereu spre si dinspre Miezul Fiintei Tale, pentru a putea Cunoaste si Tri ex- perienta Totalitatii, ca pe o expresie singulara si distincta a Sa insisi, Asta pentru ca, atunci cand Totalitatea ESTE Totalitate, ea triieste numai Totalitatea si niciuna dintre partile sale componente. — Dar dac nu pot fi cu nimic mai bun decat tocmai am fost? Dac& am trait experienta miiestriei totale, in viata pe care tocmai am trait-o? Atunci ce se va intimpla? Se va inchide ciclul? —Nu. Pur sisimplu, vei redefini ,starea de maestru”. — Voi ridica stacheta. —Da. — Astfel incat jocul sa continue. Astfel incat procesul sa mearga mai departe. — Da. Natura si dorinta Vietii este de a produce mai multi Viati si dea o produ- ce mai abundent. Totul creste - si nu exist un sfarsit al evolutiei. Aminteste-ti intotdeauna asta, pentru ci este A CINCISPREZECEA REAMINTIRE Nu existi un sfaryit al evolutied. Ti-am descris deja ciclul vietii eterne, Deoarece tu cauti si te re-creezi pe tine in- suti, inci o dati, aga cum face Viafa, vei trece in thramul spiritual, unde vei ajunge si intelegi mai mult din Cine Esti Tu si ce alegi si fii, apoi te vei intoarce in Miezul Fiintei Tale, dupa care inapoi in lumea fizicd, trecind prin acelasi Coridor al Timpului, in alt fel, sau prin cu totul alt Coridor, astfel incat si poti Cunoaste, prin Experienta Ta, cum este sii fii cine ai ales sit fii. — Dar cum voi ajunge SA stiu cine vreau sd fiu? Nu infeleg asta. Cand aleg acest as- pect? — Il vei alege, atunci cand vei rispunde la Sfiinta intrebare. — Aaa, in sfargit! Aproape nicio persoand care moare, nu moare pentru prima daté. 32 — Am asteptat gi am tot agteptat. Aga c este Sffinta intrebare? — La sfirrsitul vietii tale, in cea ce am deseris ca find stadiul tret al mortii, ti se va cere si rispunzi a o intrebare extraordinard. Aceasta va fi cea mai importantd intre- bare care ti se va pune vreodati, iar rispunsul tiu va fi cea mai important declaratie pe care ai fiicuto vreodati si cel mai mare Moment de Liberi Alegere, pe care ti Lai pu- tea imagina. Este att de important, ineat toti ingerii din cer se vor opri ca s& asculte ceea ce ai tu de spus. Este atat de important, incdt tofi cei dragi se vor aduna in jurul tu, ca si spune-mi, inainte s-mi pierd rabdarea. Care 7Acas cu Dumnezeu audi. Este atit de important, incdt Dumnezeu insugi va fi prezent, atunei cind va fi rostiti intrebarea. De fapt, Ea va fi cea care va intreba. — Care este intrebarea? — Wve — Poftim? Voi fi intrebat dac& vreau si rman”? S& rimdn unde? Vrei s& zici, s@ rd man mort? — Da. in termeni umani, in limbajul thu, da. Aceasta va fi intrebarea. — Vrei sa spui ci am de ales in aceasta privinta? — Ai de ales in orice privinga. Asta spun de la inceputul conversatiei noastre. Acum suntem Ia sfarsitul unui dialog de zece ani - si tu tot mai intrebi. — PAi, stiu c& pot alege orice in ceea ce priveste viata mea, doar cd nu stiam cA pot alege si in ceea ce priveste moartea. Vrei si spui ci, dac& nu vreau si rimin mort, nu sunt obligat si o fac? — Exact asta iti spun. — Asta... asta nu este posibil. Asta nu... asta contrazice tot ceea ce am auzit pani acum. Nu injeleg, in momentul mortii, ni se da de ales si ,,mergem mai departe, sau sa mer- gem inapoi"? — Da, Exact aceasta e alegerea care ti se oferd. Deci, iat. A SAISPREZECEA REAMINTIRE Moartea este reversibili. — M& simt ca ir nn roller-coaster. Tot ceea ce pot si fac este doar sa mi fin et pot de bine. Ce incerci si-mi spui aici? — Orice om care ,moare” poate si decid cum doreste si continue si triiased - si unde. — Ce mod interesant dea pune problema? — Este singurul mod in care poate fi pusi, pentru ch exact asa este. Aminteste-ti, a Saptea Reamintire este ck ,Moartea nu existi”. Nu existi. Cfind o persoani face ceea ce tu numesti,a muri”, acelei persoane i se oferd in- totdeauna o alegere: Vrei si tralesti experienta ca viata pe care tocmai ai pArisit-o, con- tinud? Sau doresti sA trdiesti o realitate in care mergi mai departe, indreptindu-te spre tirdmul spiritual? — Adic&, oricine moare are o sansa de a ,se intoarce la viata"? — Da. Sufletul poate, in propria sa experient’, si .anuleze” .moartea” prin care tocmai a trecut. — Cum? Cum face asta? — Pur si simplu, ii spune lui Dumnezeu, prin cuvéint/gind/sentiment: .Nu vreau si mor acum, Vreau si mi intore”. Fiecdrui suflet i se pune intrebarea Esti pr gitit? Doresti sa mergi mai depar- te?” Este cea mai blinds intrebare. Asa sunt intrebati toti cei care ,.traverseazi” din- spre lumea fizicd. Dacd gandul/sentimentul/raspunsul este da”, sufletul isi continu’ cilitoria spre tirdmul spiritual. Daci sufletul cere si se ,intoarcd”, este ,,trimis inapoi” in lumea fizied, instantaneu... $i ajunge cu 0 nanosecunda inainte de a fi »murit”. — Asta chiar c& ma zipiceste complet! Este chiar putin supfrdtor. Dac e adevarat, de ce nu ar vrea cineva care si-a iubit, cu adevdrat, familia, s& se intoarcd? Adicd, orieat de mi- nunat ar ficerul - gi sunt sigur ci este, cu toate ci inci nu mi ai descris, inci nu mi-ai spus ce se petrece de ,partea cealalti” - el va fi mereu acolo, asteptindu-ne. Nu este egoist, intr-un 98Acas cu Dumnezeu fel, s& rmai acolo, atunci cand stii cd te poti intoarce si cA cei dragi sunt att de indurerati ca ai plecat? ‘Nu stiu daca pot crede asta. imi di un sentiment... nu stiu... parc md simt golit. — Preferi si nu continuim acest subiect? — Pai, acum ai zis-o deja. Mi-ai pus un elefant in mijlocul suftageriei. Te astepti si-1 pot ignora? —N-am spus-o ca si te supir. — Sunt sigur de asta - dar, in fine, spune-mi atunci despre ce este vorba? — Este exact cum am spus: dup moarte, fiecdrui suflet i se oferd ocazia dea ale- ge si rimind in Viata de Dincolo, sau si se intoared la viata fizicd, din care tocmai a venit. — Da, am infeles asta. Dar, te rog, di-mi detalii in ce moment se intémpld acest Iucru? — Se intimpli dupi ce te topesti in Lumini. Dup3 Momentul Fu: — Ei, pli asta nu-i prea corect. Cine oare ar putea concura cu asa ceva? De ce ar vrea cineva s& se intoarcd la viata fizicd, dupa fuziunea cu Unicul? Adicd, pe bune! — SA stii cH multe, multe suflete o fac. — Poftim? De ce? Vrei si-mi spui ca multe suflete ar prefera sa se intoarca pe Pa- mAnt, decdt si rimanf in Cer? Asta nu spune prea multe despre Cer. orice iti doresti. Dupi fuziunea cu Esenta, sufletul intelege multe lucruri. intelege ed nu cxisti judecatd yi condamnare, intelege cd nu poate aparea nimic negativ in Viata de Dincolo. ingelege Cine gi Ce este el. Infelege scopul si Procesul Vietii. intelege total si pe deplin natura Realititii Supreme. infelege ci Viata de Dincolo va fi mereu acolo, astep- tnd, ayteptind, de-a lungul intregii eternitagi. — Sau, cum a spus cineva in titlul unui film, cdndva, Ceru! poate sa mai astepte. — Exact. Dupa fuzionarea cu Esenta, sufletul intelege, in mod esential, tot ceea ce ti-am povestit Eu fie aici, Dar acum el intelege aceste lucruri experimental, nu intelectu- al. Dupi care, multe suflete aleg si se intoared la viata fizicd. De fapt, mai toate sufletele se intorc, cel putin o data. Mai toate sufletele se intore? — Aproape niciuna dintre persoancle care mor, nu moare pentru prima dati. Dacd aleg, de aceasti dati, si ,rimand moarte”,o fac pentru cf se simt cu adeviirat in- regi in privinga a ceea ce au venit si facd aici. De accea, nu pistra resentimente fagi de cle pentru ed merg mai departe - nici nu fi supdrat cd nu s-au intors, De fapt, s-au intors Ja tine de multe ori, pentru a-ti fine companie. De foarte multe ori. — M-ai pierdut aici, Sunt complet pierdut, Aceasti conversatie m-a dus in multe lo- curi si am incercat si tin pasul cu ea, fr s& respir. Cred cd am reusit destul de bine pani acum - dar problema asta se indepirteazi de mine. Este att de mult deasupra mea, inedt nu cred cA voi putea vreodatd s& ajung la ea. — inceares. —Nu stiu de unde si incep. —intreaba-ma ceva. — Bine. Ce vrei si spui cdnd afirmi cd persoanele dragi mie au venit inapoi la mine, de foarte multe ori? — Chiar asta vreau si spun. Vreau si spun ci ele au murit, iar apoi s-au intors la tine de mai multe ori, din dorinta lor de a fi impliniti prin tine si prin tot ceea ce altceva au ales sii realizeze in viata lor. — Mama mea a murit si s-a dus. Nu s- Tatil meu a murit gi asta a fost. intors niciodata. 99Acas cu Dumnezeu Fratele meu s-a pribusit peste volanul masinii sale, in timp ce conducea, iar cumnata mea, care avea jumitate din comp paralizat, a trebuit s se intindd, ca s& ajung’ la volanul ma- sinii si sA pund picionul pe pedala de frand, pentru ao opri. Nu-mi place deloc si intru in treburi atét de lumesti, dar dac& un suflet se poate intoar- ce, dup momentul morfii, dacd are aceastA sans, atunci cel putin fratele meu ar fi putut s& se intoarcd in corpul lui, pentru a manevra masina spre marginea drumului, cu suficient timp inainte ca altcineva sa moar’. — Esti destul de aprins in ceea ce priveste problema asta, nu? _— Cred si eu, Stai acolo si-mi spui cd oricine a murit se poate intoarve la viaf’, daci rea? Imi spui ci mama, tata si fratele meu cel mare, pe care Lam adorat, s-au dus de ,cealalt parte”, cd li s-a acordat o sans& s& vind inapoi la noi, insi toti au refizai? Totodati, se presu- pune cA n-ar trebui si fiu deloc aprins in aceasi& problema? Atunci, hai s4 vorbim despre pro- bleme de abandon. Asta ar fi cea mai mare problemi de abandon a tuturor timpurilor. Mama Tuturor Pro- blemelor de Abandon. — inteleg. Deci, este vorba de tine, nu de ei. — Poftim? — Cineva drag moare - iar grija ta este pentru tine, nu pentru el. — Ei, hai, asia nu-i corect. Tocmai mi-ai spus ceva foarte neortodox despre toate tea, Acum mi-ai spus c4 oamenii cei mai apropiati de mine au avut o sans de a se intoarce la cei care fi pldngeau, ins& toti au spusnu. — Dar am mai spus sic tofi au zis da, de mai multe ori. Atunci cAnd pleaca, si ramén, 0 fac pentru cf, de aceasti dati, sunt, in mod sigur, ,gata”, cu adevarat impli niti. Aceea a fost chiar plecarea lor finala. A fost Ultimul ramas bun, In toate celelalte dati, sau intors. — Toate celelalte dati? Nu-mi ammtese pe nimeni care sa se fi ,,intors”. Niciuna dintre aceste persoane despre care vorbesc, nu a suportat resuscitiri in sala de operatii, sau vindecdri neasteptate ale unor boii, sau aliceva de felul acesta Cand s-au .dus”, s-au dus. Bum! Gata! Sfarsit de poveste. — Mama ta s-a dus” de patru ori — Poftim? — Ceea ce tu numesti moartea mamei tale este ceea ce ea numeste ultima ei moarte. Tu nu pui la socoteali cele cAteva pe care le-a avut inainte de aceasta. — Mama mea a avut mai multe morti inainte de asta? Deci, s-a intors? — Dii-mi voie si te intreb ceva. Sti cumva dack mama ta a ayut vreodat vreo st tuatie ,edit p'aci"? — ..Cat placi”? — Momente in care ea aproape ci a murit, dar a ratat cu foarte putin. — A, vrei si spui cdnd a ajuns la ,,un milimetru de moarte”? — Da, exact. Stii daci a avut vreo experientd de felul acesta? —Nu, nu stiu. Dacd a avut, nu mi-a spus niciodati despre ele. De ce? — Vreau si-ti spun acum ci ea a avut patru experiente de acest fel. Din cele pa- tru, doud au fost dupa ce te-ai nascut tu, — Glumesti? E real? Este foarte real. insi ar trebui si st pe” ci a murit. Acelea au fost dati ciind ea a murit. toarci. — Asta este dincolo de limita eredibilului, Ce-mi tot spui? De ce s-ar fi intors? ci acelea nu au fost dati cdind ea ,aproa- {in toate acele diti, ea a ales si se in- 100Acas cu Dumnezeu — Nu era gata, Nu s-a simtit impliniti. $tiai cH ea aproape cia murit, in momen- tul nasterii tale? —Nu. Nimeri nu mi-a spus asta niciodatat — Este adevirat. in realitatea ta actualii, ea a fost aproape de a muri, ca rezultat al aducerii tale in aceasti lume. in alti realitate, ea a murit. Apoi, a decis si se intoarci. ‘A decis ci vrea si te creased, nu si te lase la mila lumii. Aga cd s-a intors. in realitatea ta s-a spus cd ea ,aproape a murit”. Au fost si alte dati cind ea a murit, a mers in Viata de Dincolo, $i ce avea nevoie si-si reaminteascd si a ales si se intoarei. Apoi, cand si cel mai mic dintre copiii ei (care esti tu) a atins maturitatea si era pe drumul credrii propriei sale vieti, ea a murit .cu adevirat”. Chiar si atunei ea era tanii- rii- doar cu un an sau doi mai in virsti decdt esti tu acum. Dar s-a simtit, cu adevirat, impliniti, complet. Nu a mai avut motive si se intoarcd. Era timpul si se odihneasci si si se bucure de urmitoarea ei experienti, ceea ce a insemnat, intr-un cuviint, oportunt tatea de a trece la urmitorul nivel din propria ci evolutie. A facut deja asta, acum. in acest moment ea este cea ce tu ai numi un inger. fi ajutd pe altii, asa cum a ficut intot- deauna. — Nu sunt deloc surprins. Dar tatil meu? El unde e? — Nu cred ci este infelept, sau i-ar aduce cuiva vreun beneficiu, si decvilui drumul sau starea fiecdrui suflet dintre cele care ti-au populat viata. Sufletul si esenta celui pe care tu I-ai numit tatil tu si-a gisit fericirea total si pacea completa ce au ur- mat dupa moarte, de asta poti si fii sigur. Toate sufletele si-o giisesc. Niciunul nu di gres. — Doar o secunda. Ceva ce ai spus despre mama mea, tocmai mi-a risunat, din nou, in ureche, Ea nu se va mai intoarce niciodata in forma fizic&? Credeam c4 ai spus cA procesul trecerii de la tarimul spiritual la lumea fizicd, $i inapoi, este eter, — Am spus. Aga este. N-am spus ci mama ta nu s-a intors la forma fizicd. Am spus cd este un inger. — Ingerii sunt fizici? — ingerii sunt orice vor ef si fie. Daci ef vor si fie fizici, pot fi fizici. Daca vor si fie spirit pur, ei pot fi spirit pur. Ingerii ciltoresc intre dou lumi. Existi ingeri peste tot in jurul tu. Unii dintre ei in formi fizicd, altii in formi spirituala. — Ar putea unul dintre ei si fie mama mea? — Tu ce erezi? — Cred cd da. Am simtit-o, deseori, lang mine. Am crezut c& imi imaginez. Am cre- Zut cd nu este real. — Mai giindeste-te o dati. — lar tatil meu? — El te-a ajutat si serii aceasti carte. Crezi ci e puri coincident ci ai ajuns la aceasti constientizare, chiar de ziua lui? — 0, Doamne, este chiar ziua lui! M-am géndit la el toat& ziua si scriu aceasta pe 29 iunie - ziua lui... este oare posibilé o asemenea coincidenti? — Tatil tau spune: ,,Nici gind!”. —Bine, bine, destul. Adic& sunt fird cuvinte aici, pentru cd este exact ceea ce ar spu- ne el. Ce-ar fi Si mergem mai departe? Spune-mi, cum ajungi s& fii un inger? Cum esti pro- movat? — Nu esti ,promovat". Nu e vorba de avansare, conform unui clasament. Nu e yorba ca unele suflete sunt in yreun fel ,,mai bune” decit altele. ar putea fi mai departe pe cale. reamintit ceea 101Acas cu Dumnezeu — Cine este mai ,departe” pe un cere? — Dar credeam ciiai spus. — Ascultii-mi! Tu te misti intr-un ciclu infinit, Nu existi nici inceput si nici sfar- sit. Nu esti nici mai ,,bun” si nici mai ,,riu” dect orice alt suflet din acest ciclu. Intregul ciclu este sfaint, iar tu, pur si simplu, esti acolo unde esti. Una dintre dificultatile pe care oamenii Ie-au creat pe Pimint, este accea ed foar- te multi pistreazi aceasta notiune de ,.mai bine”. Este ,,mai bine” si fii musulman, sau este .mai bine” sa fii mormon, sau este ,,mai bine” sa fii evreu sau Baha'i, sau crestin, sau este ,,mai bine” si fii birbat, sau femeie, sau conservator, sau liberal, sau francez, sau italian, sau negru, sau asiatic, sau caucazian, sau membru al Crips, sau membru al Bloods, sau orice. Voi ati stabilit cA unul dintre voi este mai bun decat altul - dar, pur sisimplu, nu este aga, — Stai, am o intrebare direct, Dac nu e vorba de a fi, promovat”, dac& nu e vorba de avansare”, atunci cum ajungi si fii un inger? — Alegi si fii un inger. — Alegi sa fii? — Tu alegi fotul, Nu exist ceva ce tu si nu poti si alegi. — Pot ingerii sd aleaga sA nu mai fie ingeri? — Da, pot, si ei chiar o fac. Poti fii un inger pentru un timp, apoi si mu mai fii Dupa care, poti decide si fii, din noii, inger. Poti merge in cicluri, poti merge in bucle, poti caliitori in spirale, te poti migca in linii drepte, poti ,,sta in cer” eoni, te poti intoarce pe pAmént in urmitoarea secundi - poti face oricum doresti. Aiidee oare, Cine Esti Tu? — incerei si-mi spui, dar vad c& opun mereu rezistent. —Tu esti Dumnezeu. Eu sunt 1, pur si simplu, faicandu-te sa ipi amintesti de mine. 33 — Robert Heinlein a spus acest lucru intr-o carte, acum patruzeci gi cinci de ani — Alt mesager de-al Meu. — Deci, si eu m-am ,jintors la viata — PAi, di-mi voie si te intreb. Ai avut ocazii, in care prea ca si cum ai fi parat ferma”? — Sigur cd am avut Cred cd stiu genul de lucruri despre care vorbesti acum gi stiu c& am avut cazuri de acest fel. — Sigur cd ai avut. Ai vrea si tile deseriu? —Nu, nu, stiu despre care dintre cle vorbesti... — Este unul despre care e posibil s nu stil, Unul de care poate nu-ti amintesti. S- a intimplat in momentele de dupa nasterea ta. Te-ai niscut prematur. Aveai doar ceva mai mult de dou kilograme. Nu se asteptau si triiesti, — Dar am trait. — A dowa oard, da. —Poftim? — A doua oara, ai trait. Prima data, nu. — 0, Doamne! laram luat-o razna, oameni buni! — Dupa ce ai murit prima data, ai hotarat c4 nu te simteai complet cu ceea ce ai reusit si traiesti in planul fizic. 102Acas cu Dumnezeu — Dar ce eraasta? — A dirui altora. Ai vrut si experimentezi faptul de a darui altora. Ai vrut si experimentezi iubirea. Ai fficut tot ceea ce ai putut, murind, dar, in final, ai simtit 4 nu era destul. Voiai si triiesti si mai multe experimente. — Stai putin. Am ,murit” la nastere, pentru a darui altora? — Ai servit complet programul mamei tale si pe al tatdlui tu. in acel moment, tu ai diruit singurul lueru, pe care aveai si-I diruiesti, viata insisi, pentru a servi complet programele parintilor tai, — Care erau programele lor? — Iti vor revela aceasta ei ingisi, c‘ind va veni timpul. Care chiar va veni! Totusi, iti pot spune despre programul tiu oricdnd. in viata aceasta, ai venit si experimentezi cum si iubesti, Furi egoism, Complet. Ai facut acest lueru, din primul moment al vietii tale. Ti-ai dat viata pentru altcineva. Dar, aga cum am spus, experienta ta dea dirui nu i s-a pirut complet. Ai vrut si dai mai mult. Ai vrut si dai in continu- are. Aga ci, ai sirit peste realitagi, — Poftim? — iti amintesti ci am vorbit mai devreme despre posibilitatea realitatilor alter- native? Cand ,.mori” si apoi ,te intorci”, ceea ce faci de fapt este si-ti deplasezi constiin- ta cltre o realitate alternativi, in acea realitate triiesti momentul .,mortii tale” din nou - dar de data asta nu mori, ci triiesti. Uneori arati ca si cdind ai fi fost ..cdt p'aci”. Alteori poate fi o revenire surprinzitoare sau o regresie brusca. Este ca si cind ai fi introdus pe Linia Timpului, cu cfiteva momente sau siiptimini inainte de a muri", si apoi tragi de un miner care deviazi trenul, trimitindu-l pe alti rut. Asta ai ficut si tu, in celelalte dati. Momentele de care stii, momentele pe care tile amintesti, in toate momentele~ {i le amintesti? - ai crezut eX ai plecat. — Cu siguranta cd aga am crezut — Si aveai dreptate. Erai dus. Adicd, plecaseyi. Ai murit, — Am fost mort? — De fiecare data. — Aceasta chiar imi zipaceste mintea. Am fost mort? — Mort ea lemnul. — $i totugi sunt aici, chiar aici, chiar acu — Tu crezi ci doar pisicile au noui vieti? Da, ai fost ceea ce se cheami .,mort”, de fiecare dati. Ai trecut prin toate stadiile. Pani in acel moment din viata ta auzisesi de iad” - prin urmare ai continuat, ti-ai creat propriul iad” si ai trecut prin aceasti experienti. Apoi ai ajuns intr-un loc al amintiri lor. Ti-ai amintit ci ,iadul” nu exist’. Atunci ai creat altceva, ceva cu mult mai plicut, dar nu erai multumit. Dupi aceea M-ai intainit pe Mine, in momentul Imersiunii Totale. vizut filmul vietii. Atunci ti-am adresat Sfinta intrebare si ai decis si te in- Ai spus ci nu te simti ,implinit™. — Acum, inteleg cu mult mai bine o scrisoare, pe care mi-a trimis-o cineva, acum cd- teva luni, Acum chiar are sens. Deplin. — Citeste asta... — Dragi Neale. ‘Nustiu de ce, dar a vrea sd-fi spun ce mi s-a intamplat chiar inainte de Crdciun. Aveam o sarcina de serviciu si eram despartitf Fira voia mea de soful meu, timp de sa- se sliptimdni chiar inainte de Criciun, Am avut o sfptimand in mijlocul perioadei cdnd am condus cinci ore de la Grand Junction la Loveland, CO ca s& fiu acasi de Criciun, Pe 22 De cembrie, l2 ora 23,00 mi-am inceput drumul, sperdnd sa evit vremea rea care se apropia a do- 103Acas cu Dumnezeu ua zi, A fost o noapte instelat, pnd am ajuns la tunelul Eisenhower, din trecdtoarea Love- land. Am iesit din tunel si m-am aflat deodat in viscol - intr-un adevarat val alb de zipad3. Era destul de dificil s& conduc si m& rugam la Dumnezeu sa fiu in sigurant. Cand am ajuns in Denver, se putea conduce mai bine. indreptindu-ma spre nord, citre autostrada I-25, drumul a devenit aproape uscat, doar ici-colo mai c&deau cAtiva fulgi de zipad. Conduceam cu apro- ximativ 50 km/h pe o fasic de drum drept, cand, dintr-o datd, am trecut peste un petic de ghea- {4 i magina a alunecat in lateral, Era ora patru dimineata. Am lovit grilajul de fier din stanga si am simtit dintr-o data o durere intensa in partea de jos a fetei. Nu stiam cat de tare fusesem lovita si m-am panicat putin, cand la distant& am vazut farurile unui camion care se indrepta cltre mine. Motorul masinii mele se oprise si eram blocati in mijlocul autostrazii. Stiam c& voi fi lovit& inainte ca soferul s& ma observe si si opreasc& pe drumul alunecos. Nu gindeam suficient de clar incdt s& ies din magind gi tot ce am putu face a fost sf incere si aprind farurile. Bajbaiam, dar nu reuseam si glsesc butonul pentru a le porni Apoi s-aintamplat un miracol. Magina mea a inceput si alunece inapoi, fir motiv. A alunecat in dreapta gi a atins grilajul - unde s-a oprit, exact cind camionul a vajdit pe Kings mine. Restul povestii nu este important acum. Pe scurt, am reusit s& pornese masina si am condus inci 25 km pana acasi. Putin mai trziu, in aceeasi zi, am vizitat stomatologul care mi-a spus cA nua gisit nicio fracturd, iar dintii slAbiti se vor inzdriveni in vreo dou luni. Nu erau stricdciuni prea mari si ma consider intr-adevar binecuvintat pentru cA a trebuit s4 tree prin aceasti experienta. Unii cred ci a fost o experienti nefericit&, altii ci am avut un noroc chior, Dar eu stiu mai bine - gi alti cdtiva stiu de asemenea. Cu dragoste, Inga Kraus. Deci ,,apropierile de moarte” sunt, de fapt, ,,reludri” cu un nou rezultat. Ce idee. 4 do- ua sansa. O sans dea termina, de a ajunge la implinire, ca s& faci ceea ce ai venit aici si faci. —Da. — Siam fost , mort” de trei ori pand acum? — De patru ori, Si nu uiti moartea de la nastere. — $i chiar cfind eram adult, m-am intors? Dupi cite am trait? — Ai spus cd aveai multe lucruri pe care vroiai si le faci, si o multime de expert mentat. Ai spus ca voiai s4 faci astfel incat 4 le fie mai bine copiilor tai. Ai spus ca voiai si triiesti senzatia de a iubi femeile care te iubeau, in loc si le dispretuiesti. Dar, ai spus ca cel mai mult voiai s4 schimbi ideea lumii despre Dumnezeu gi despre viata. — Ce legaturi are aceasti ultima parte cu reamintirea modului de a iubi? — Ai spus ci ai infeles, eX dat ce lumea igi aminteste cine gi ce este Dumnezeu si cum funetioneazi viata cu adevarat, ar fi simplu ca oamenii si invete si iubeased - si ast- fel, toatd lumea ar iubi pe toatd lumea, far conditii. Dupi ce ti-ai amintit ce era ,dincolo”, dupii ce ti-ai petrecut un timp in V Apoi, dupi ce ai realizat ci iadul” era o niscocire a imaginatici tale (si cf totul era doar asta) si, mai ales, dupa ce M-ai intalnit, ai spus ci voiai st ajuti lumea si inteleagd cAteva lucruri, Dar, mai intdi, ai spus cd tu trebuia si infelegi niste lucruri - experimental. —Cum ar fi? — Ai rlimas fiird casi la patruzeci si noua de ani, la mijlocul vietii. Ai avut mai multe partenere de viati - si ai parasit-v pe fiecare, la fel cum ai fiicut si cu cele dinainte. Prin aceste metode ai invitat mai multe despre tridare, despre propria ta capacitate de a-i trida pe alfii, despre cum te simfi cand alfii te trideazd. Ai invatat putin despre iubi- re. Ai inviitat 0 multime despre abandon. Abandonat de insisi Viata. Te aflai pe strizi si ai trfit afard, cu un cort drept casi, timp de aproape un an, 104Acas cu Dumnezeu Ai invatat ce inseamni sa fii falit. Atit de sirac, incdt un dolar insemna enorm pentru tine - iar doi dolari reprezentau o avere. intr-o zi, ai oferit banii pe care credeai ch iti poti permite si-i dai. Cineva fi-a inmuiat inima gi i-ai dat binutii pe care ii aveai in acea zi ai invStat despre adevarata generozitate. De asemenea, ai invitat cd ,,mai sunt multi acolo de unde au venit acei bani” - si aceasta a fost 0 mare descoperire. Ai redes- coperit provizia nesfarsiti a universului. Foarte curaind ai devenit bogat. Bogat mai pre- sus de cele mai nebunesti vise. Si ai inceput sa schimbi felul in care lumea gandeste despre Dumnezeu. Si despre viati. $i despre ceilalti. Acum ai o relatie mai bund cu copiii tii. Acum chiar inveti - intr-un mod dificil, ined rinindu-i pe ceilalti, dar micar inveti - inceputurile unui now mod de a iubi. Acum seri cirti si vinzi milioane de exemplare. Acum cdlitoresti prin lume, vorbind cu mii de oameni, esti difuzat la radio si la televiziune si apari chiar si-n filme. Crezi cA totul a fost o intimplare? Cregi ca totul a fost o intémplare? — Eu... eu... — iti spun ca mw ai ales toate astea. Si, bineinteles, nu ai invitat nimic. Termenul ,invatat” este doar o figuri de stil. i folosese pentru cd il folosesti si tu. Vorbese ca tine. Folosesc expresiile tale. Amindoi stim ci nu ai .,invatat™ nimic. Pur si simplu, ti-ai amintit. Ti-ai amintit despre abandon, ti-ai amintit despre generozitate, ai incereat din greu si: mintea ta constienti, efit de multe ti-ai amintit despre ceea ce stiai deja despre Dumne- zeu, despre Viath si despre alt De unde crezi cd vin toate astea? — De unde cred c& vin toate astea? — Tot ce serii tu aici. — Credeam ci de la Tine. Credeam cd vin de la Dumnezeu. — VIN de la Mine. VIN de la Dumnezeu. Dar crezi ck Eu sunt separat de tine si cd iti spun ceva nou? Asculti-Ma. Sunt care, pur si simplu, te determina sa-ti amintesti de Mine. Conversatia ta cu Dumnezeu a creat un spatiu, a deschis o usi, permitindu-ti si iti amintesti ceea ce stiai dintotdeauna. Acum, intrebarea final nu este daci vei continua si-ti amintesti, ci daca vei continua sa te porti ca yi cind nu (ai fl amintit. —Au! — Pai, asta ESTE intrebarea, nu-i aga? Pentru a intelege intr-adevar Realitatea Suprema, trebuie sa fii iesit din minti 34 — Nu pot sa cred ceea ce vorbim aici. $i nu pot s4 cred cum voi publica toate astea. Trebuie si le scriu pe toate in carte? — Tu ai spus - nu Eu! TU ai spus ci ai fost implorat si faci o transcriere total, complet si exact a conversatiei noastre, {rd si omiti ceva. Eu am fost cel care a spus cA vei fi tentat si o editezi. Tu ai spus ci asta nu se va intimpla. Deci acum iti amintesti altceva. Acum iti amintesti si-ti respecti cuvintul. Si faci ceea ce spui. Si fii un om pe care te poti baza. Asta Esti Tu cu Adevirat? Este alegerea ta. Intotdeauna este alegerea ta. —Vau! E cam dur. 105Acas cu Dumnezeu — Stii, te poti opri chiar aici. Sfirgitul cdrtii. A fost o carte interesantd. Nu mai continua. Ai spus destule. Probabil mai mult decAt suficient. Pentru unii, poate chiar prea mult. inchide computerul si di-i drumul cirtii si plece. — Nu. Ne aflim chiar la RAscruce aici. Aceasta este Ra: crucea gi nu doar pentru mine. Este o Rascruce pentru tofi cei care citesc. Chiar si pentru cei care nu stiu c& este o Rascruce. ‘Simt asta. — Si unde vrei si mergi? — Vreau s4 explorez aceasta ultima idee, ceva mai profund. Apoi, cred ca putem trage 0 concluzie la conversatia noastra. — Mai am doar un singur lucru si-ti spun. O ultim revelatie majora. Apoi pu- tem incheia. — S-a facut! Lasd-ma si vad dacd am inteles ultima noastri discutie. Spui cA fiecdrui suflet, dupi momentul mortii, i se oferi sansa de a anula insusi procesul motii. Am inteles asta. Este un gdnd niucitor si I-am inteles. Este ceva ce Tu ai face. Are sens, dat find cat de mult ne iubesti. — Mi bucur cé vezi acest lucru. Si crezi in iubirea lui Dumnezeu te va ajuta in fiecare zi a vietii, ca si in ziua mortii. Te iubesc. Va iubesc pe toti, dragul meu. — Si atunci, spune-mi cum de se intémpl& toate astea? Si daca intr-adevar ,revenim”, cum se petrece totul? Nu toti mor intr-un mod atat de convenabil, incdt pot fi ,readugi la via- 18” cu ugurint&. Adicd, unii oameni mor pe campul de lupt% sau in accidente, si sunt Picuti ‘bucdti, imi pare rau pentru cA sunt atit de pitoresc in exprimare, dar aga sunt, Nu toti mor con- fortabil in pat, ca apoi s& se ,trezeascA” si doctorul sA spun’: ,,E un miracol!” — Hai si ne intoarcem putin. Dupa ce mori", treci prin primele doud stadii ale morfii, exact aga cum le-am descris, intai intelegi ci nu esti trupul thu. Apoi, triiesti ceea ce te astepti si triies bazandu-te pe ceea ce crezi. Poti avea aceastA experienti atat cat doresti, cat timp iti face plicere. Apoi te indrepti cAtre al treilea stadiu al mortii, Este stadiul final, end triiesti Imersiunea Totald in esenti, iesi din acea experienti ca si te indrepti citre o re- viaualizare a vietii materiale pe care tocmai ai incheiat-o, si apoi te decizi daci .mergi mai departe sau te intorci”, dup cum spui tu. — lau decizia, bazindu-ma pe ce am vizut in Filmul Vietii. — in esent, da. Bazindu-te pe ce ai vizut si dacd existi ceva ce ined vrei si Stil sisi Trdiesti ca suflet, purtéind acea anumitd identitate despre care crezi ci ¢ tu". Cu alte cuvinte, bazindu-te pe faptul cd te simti.,implinit” sau nu. — Dar am crezut... sti, chiar Te-am ascultat cu atentie si am crezut ca, mai devreme, ai spus ci nimeni nu moare simtindu-se neimplinit, Ai spus, foarte direct, c& nimeni nu moare farrd sd trdiascd tot ce trebuia sd trdiascd in lumea material. Nu exist& si fii ,neimplinit”. $i ai spus cd asta se intelege prin a Unsprezecea Reamintire: Momentul si circumstantele mortii sunt intotdeauna perfecte, — Tot ce am spus, asa este. — Cu toate acestea, acum spui cd dup’ ce moare o persoand se poate simti ,neimplini- 14”, avand un motiv sau altul pentru a se ,intoarce la viata”, ca s& spun aga, yi retraiegte mo- mentul mortii intr-un nou mod eare...care. — Care... ce? — Care elimind faptul c& au murit, — Exact, Ceea ce inseamni eX nu au murit. Ceea ce inseamna ch ,momentul $i circumstantele mortii sunt intotdeauna perfecte”. Cea ce inseamni eX nimeni nu moare faird si trdiascé tot ce trebuia sd traiasca in lumea materiald. — Da, dar ei aw murit cu adevirat gi au descoperit c& craw neimpliniti, aga ch s-au in- tors. lar aceasta demonstreaza c& poti muri, fiind neimpliniti. 106Acas cu Dumnezeu — Viid de ce gandesti asa, deci iti voi mai oferi o informatie. Procesul a cea ce tu numesti ,moarte” nu este complet, pind cind sufletul .nu trece” .dincolo”. in ,cealaltd parte” a Martocalei, in thrimul spiritual, sufletul executi activitatea plina de bucurie de a-si stabili identitatea si de a se re-cren din nou. Si astfel, nimeni nu ,,moare”, pnd nu ..strabate” acest prag. Altfel spus, moartea ta nu este finalé, pand cand nu spui ca este finalé. Daca spui, in momentul Sfintei intrebari, cA nu te simti implinit sic vrei si te in- torci in viata materiala din care tocmai ai iegit, poti face asta gi te vei intoarce instanta- neu. — Da, dar faci asta, dup cum ai spus, ,sirind realitagile”. Ai spus cA sufletul sare inte- © realitate alternativa. In acest caz, in aceastd realitate, sufletul a murit incomplet. — Te vei gandi la acest lucru pani la moarte, stii asta? — Interesant invartire din condei a frazei. — Ai grij si nu gandesti prea mult. Aminteste-fi cd pentru a infelege intr-adevar Realitatea Suprema, trebuie sd fii iegit din minti. Dar si nu ne indepartdm de intrebarea ta. — Nu, sa nu facem asta. — M-aiintrebat, odati, dack sufletul poate fi in doud locuri in acelayi timp. — Da, aga este. Si ai spus cA poate fi in mult mai multe locuri in acelasi timp, decat doar in dou. — Bun. Ti-ai amintit asta. Acum, urmareste-ma. Daci sufletul se simte neimplinit si sare intr-o realitate alternativa in care nu moare, atunci acel suflet nu moare simtindu-se neimplinit. De acord? — De acord. Dar sufletul care ramane in cealalsd realitate... — ... asteapti un minut, ed ajung si aici. Sufletul ,,ramas in urma”, ca s& spun asa, in prima realitate, nu uita ce s-a intam- plat. El stie c& unei parti din eli s-a permis si sari intr-o realitate alternativi, ca si im- plineased cea ce dorea si implineased. Stie, de asemenea, ci nu existd Timp. Stie ci cea laltd parte din El a amplinit deja motivul pentru care ..s-a intors™. Deci, sufletul, in Sin- gurul Moment Care Exist, Acum, se deplaseazd pe tirdmul spiritual, simtindu-se abso- lut implinit. — Uau! Poti si gasesti o explicatie pentru orice. — Se poate spune si-asa. Dar vreau si-ti sugerez ci nu te-ajutd prea mult si des pici firul metafizic in patru. Cred ci ai putea obtine mai multe avantaje, dacd te-ai con- centra pe principiile importante si pe mesajele principale ale acestui dialog. Multi oameni de pe Pamint sunt blocati in detalii precise. Vor si li se explice to- tul, pind la ultimul detaliu. Poti intoarce broderia si si te uifi la impletitura firelor care 6 creeaz, urmirind meticulos fiecare fir colorat, pnd cénd gisesti toate dedesubturile, dar niciodati nu te vei bucura de imaginea pe care firele o creeazi. Priveste lucrurile altfel. Schimba perspectiva prin care spui: ,Trebuie sii am toate rispunsurile”. Ofera-ti yansa de a vedea intreaga imagine. itiva plicea la nebunie. Nu trebuie sé fii, hirotonisit”, ca sd fii preot in lune. -Dumnezeu te-a hivotonisit, in virtutea faptului ci esti vi 35 107Acas cu Dumnezeu — Bine, deci am ,jnteles” c& fiecare suflet este ,,implinit” cand ajunge, in cele din ur- m, ,dincolo”. Deci aceasta este piesa final din puzzle. Ce se intampla cdnd ajungem acolo? Ce lucrare facem? $i cum s-o fucem? — Cfind suffetul spune cd este implinit, cind rispunde la intrebarea Sfantd gi spune, ..Si continuim”, se deplaseazi imediat pe tirimul spiritual, unde incepe dobain- direa Cunoasterii despre sine, despre ce a trait cAind s-a contopit cu Lumina. Adica, el incepe si aibi constienta de sine ca fiind Fiinth Divind. Aceasta devine limpede foarte repede deoarece, pe tirdmul spiritual, tot ce sufletul doreste, se produce imediat. Acolo nu existi .perioade de timp” intre conceptualizarea unui lucru si a-l Cunoaste ca Sine. Si asta se intampli deoarece, pe tirdmul spiritual, sufletul creeazi simultan, la toate cele trei Nivele ale Creatiei. in lumea materiali, foarte rar se intimpli asa ceva. — Deci, cand mor”, incep dintr-o dati si creez simultan, la toate cele trei nivele: subconstient, constient si supraconstient? — Faci asta cfind intriin tiramul spiritual. Se intmpla, ca si pistrim metafora, cind intriin inima Martocalei $i te indrepti citre ,partea cealalti”. Toate nivelurile constientei devin Una, ca urmare a Contopirii cu lumina, si aceasta constienta singulara este cea cu care pleci din ,,incapere” - din Esenta Fiintei Tale - siintri pe tirdmul spiritual. La fel, toate aspectele fintei - trup, minte si spirit - au devenit Una. La fel, toate cele trei unelte ale creatiei - gindire, cuvant si fapti - devin Una. Si, in final, toate cele trei experiente a ceea ce numesti timp” - trecut, prezent si viitor - au devenit Una. — Towuil se integre — intr-adevar, ,moartea" este reintegrare. Departe de DEzintegrare, ,moartea” este REintegrare. Fiecare trinitate din realitate, devine singulard. Ceea ce unii descriu a fi Sfanta Treime devine Unicul. Dat fiind cA acum creezi cu toate uneltele creatiei, [a toate nivelurile constiintei in acelasi timp, creatia ta este instantanee. — In lumea spirituald creez la nivel supraconstient! — Da, si tot ce doresti se manifest instantaneu in cunoasterea ta. — Maestrii creeazi la acest nivel gi in lumea materiala. Rezultatele lor instantanee sunt numite ,, miracole” Asadar, dincolo sunt intr-adevar in rai”, unde pot materializa tot ce doresc. — Da. $i cea ce doresti este si ajungi la Cunoasterea Deplind a ceea ce esti si apoi si te recreezi in urmatoarea cea mai mareata versiune a ta. Aceasta este dorinta vietii, Se numeste evolutie. Este evolutie programath. Vei dori si stii tot ce se poate sti despre a fi viu, a fi tu, a fi Divin. Atunci, timpul petrecut in rai” sau pe tirdmul spiritual este pura incdntare. De asemenea, si viata pe tirdmul fizic poate fi incdnttoare, numai ch majoritatea sufletelor nu stie asta. Ele au uitat ceea ce sunt cu adevirat. Este dificil si descrii activitatea sufletului tiu pe tirdmul spiritual cu mai multe detalii, din cauza limitarii nivelului tiu actual de conytientizare. Pot sd-ti spun cA este timpul marii Cunoagteri, Dar va veni un moment cind Cunoasterea nu va fi suficienti. Sufletul va cduta si traiascd experienta a ce Stie despre El Insusi, tindnd cont de noua sa idee despre sine. El intelege cX ceasta poate si apari numai in lumea material’, — Deci sufletul se intoarce la materialitate. — Da. Fericit si vesel. Sufletul tiu se intoarce Ia Esenta Fiintei Tale si, din nou, pe drumul de intoarcere, rispunde la Sfanta intrebare: Stii ce vrei si stii? Alegi acum si te intorei la starea fizieh? 108Acas cu Dumnezeu Cfnd raspunsul/cuvantul/gindul/sentimentul este da, sufletul face o noua alegere: si se intoarci la materialitate, in aceeasi linie a vietii, sau ca o fiintd fizied diferita. — Sufletul este limitat ca destinatie, la Pimint? Sau poate s& se intoarcd la materiali- tate sub alti form, pe altd planet, sau in altd locatie din univers? — Dupi cum am discutat mai devreme, sunt multe trasee prin Spatiul/Timpul Continuu. — In Strain intr-un loc ciudat, Robert Heinlein a spus c& sunt multi cind/unde”, — Da. A spus o perfect. Si il poti alege pe care il vrei. Facdnd asta, mai intri inc o dati in Imersiunea Totala, care atenueazi energia vietii tale, ca tu si poti intra in ex- perienta pe care tu o numesti ,nastere”. —Multumese. Multumese pentru aceastd descriere gi iti multumesc pentru intreaga conversatie. Sti c& au fost multe ,,descrieri de procese” - explicatii cu ajutorul metaforelor, stiinfei si metafizi- cii cosmologiei intregii viefi si ,,cum ,functioneaza orice” - dar mi-a oferit de asemenea si o vedere spiritualé minunaté, intclegeri profunde gi 0 constienté care mi-au adus confort, $i sper cA si multor altora - mai ales oamenilor care se confrunt cu moartea unei persoane dragi, oti celor care se afla ei ingisi in apropierea mortii. — Este 0 ocazie ca fiecare preot adevarat al Domnului (si cu toti sunteti preoti - hirotonisiti sau altfel) sk aduck alinare muribunzilor. — Da. Si astea fiind spuse, este uneori dificil sA glsesti cuvinte care pot fi spuse celor care jelesc pierderea unei persoane dragi. O femeie numiti Sheila mi-a scris in urm cu cativa ani Draga Neale... Fratele meu Chuck a murit cu cativa ani in urm&, pe cand avea doar 27 de ani yi nu mi pot opri din jelit. in fiecare zi mA gandesc la el, tot ce vad imi aminteste de el. Nimic nu pare a mai conta pentru mine. Sunt tare deprimata. MA poti ajuta? Sheila, WI Ce poate spune o persoand normal, cuiva aflat intr-o astfel de situatie? Aceasta e in- trebarea. La urma urmei, nu tofi suntem preoti antrenati. Nu toti suntem consilieri licentiati ‘Nu to{i am petrecut ani in profesii care ajuti oameni. — P&i, ce ai riispuns tu? — [-am rdspuns in cel mai potrivit mod in care am putut, bazdndu-mA pe ceea ce imi oferise conversatia cu Dumnezeu. Am spus.. Draga Sheila imi pare rau pentru pierderea suferita si iti inteleg durerea. Sunt cateva lucruri pe care ag vrea oricum si ti le spun, si care cred cd te vor ajuta si-i re-pictezi amintirea pe pinza min- {ii tale, in aga fel incét, atunci cind te uitila ea, s4 nu fii mereu tristd. Mai intai trebuie s& stii cd Chuck nu a murit; c moartea este fictiune si minciun’, gi ch nu Se intamplé niciodatd. Aceasta este numArul unu, si este ceva ce trebuie si accepti in Sinele tu, ca fiind cel mai important adevir, pentru a putea intelege tot restul. In al doilea rand, dac& acceptim ci Chuck nu este ceea ce numesti ,mort” si, de fapt, este cit se poate de viu, atunci trebuie s& ne inwebam: Unde e? Ce face? Si desigur - este feri- cit? Vom raspunde mai intai la ultima intrebare. Chuck nu a fost niciodatS mai fericit sau mai vesel decat in momentul cénd a pardsit viata plmAnteasc3. Pentru ci atunci el a cunoscut din nou cea mai mare libertate, cea mai mare bucurie, cel mai minunat adevar - adevarul des- pre propria fiinti, despre unimea lui cu Tot Ce Este. Separarea lui Chuck s-a incheiat in acea clip& si reunificarea sa cu Totul a fost un mo- ment glorios - atat in Cer, cat si pe Pimint. A fost un moment de sirbitoare, nu de jelire - desi 109Acas cu Dumnezeu jelitul este de inteles, tindnd cont de constienta noastri limitat& despre ceea ce se intimpli intr-adevar, cat si de insemndtatea pierderii noastre personale, pe care o traim in mod natural. Dup& o vreme de durere absolut normala pe care trebuie s4 ne-o oferim, este alegerea noastri dacd rimanem intr-o stare de deprimare gi jelire absolut, sau ne deplasim citre o constientA mai cuprinzitoare si ctre un adevir mai mare, care ne permite si zimbim - da, chiar gi la gandul plecdrii lui, oricdt de devreme, oricat de abrupt, desi nimic nu este ,devre- me” sau ,abrupt” in orarul lui Dumnezeu, ci totul este perfect calculat. in cazul in care alegem s& ne deplasim catre aceasta constienta extinsa, suntem liberi SA sizbatorim pe deplin viata lui Chuck, darul pe care |-a transmis tuturor celor pe care i-a atins, minunea fiintei sale gi iubirea pe care ne-o da chiar si acum. Facem asta mai ales prin a-i permite Jui Chuck si fie complet liber. Ceea ce ne aduce la prima intrebare din cele trei de mai sus: unde este Chuck acum? In Conversafii cu Dumne- zeu, volumul 3, mi s-a revelat ci in lumea absolutului, unde sAlAgluieste Dumnezeu, noi sun- tem pretutindeni. Adicd, mu exist’ aici” sau acolo”. Este numai ,pretutindeni”. Agadar, in termeai omenegti, este posibil si spuncm cA suntem in mai mult decat intr-un singur loc 0 dat. Putem fi in doud Jocuri sau in trei, oriunde ne dorim, avand orice experienta ne dorim, traind orice ne dorim sa traim, pentru ca aceasta este natura lui Dumnezeu gia tuturor creatii- lor sale. Si ce experienti ne alegem si avem, dintre toate? Experienta unimii gi a empatiei pen- tru cei dragi, exact cum o ficeam cénd erau in comp. Asta inseamn& ca Chuck te iubeste si acum - nu intr-un sens teoretic, ci intr-unul real, cu o dragoste aprinsZ, care nu se va stinge niciodat&. $i aceasti iubire eternd, nesfirgit&, il face pe Chuck (0 parte a esentei care este Chuck) s& vind la tine, s& fie cu tine, chiar in clipa in care te gndesti la el, Asta, deoarece gandul la cei dragi este 0 atractic io chemare pe care esenta unei fiinfe nu o poate nega si nici nu o va ignora vreodaia. Chuck este cu tine, chiar si acum cand citesti acestea, pentru ca il ai in minte gi o parte 2 sa este acolo cu tine. Daca esti foarte linigtit& gi foarte sensibil& in acest moment, vei putea chiar sB-I percepi, s&-I simti ... poate chiar si-I ,auzi’. Acest Jucru este valabil pentru toti oamenii de pretutindeni - si astfel se explic’ miile de relatiri primite in fiecare an despre ,wvizitele” Ricute celor dragi, de citre cei plecati - rela- tri pe care psibiatrii, preotii, doctorii si vindecitorii de orice fel s-au obignuit s& le audi si nu le mai pun la indoial: Ceca ce se intémpla adesea este cé esenfa fiintei care vine la noi chiar in clipa in care ne géndim la ea, ajunge la noi plini de iubire si compasiune si complet deschisi ctre noi. Aceasta deschidere ii va permite esentei celui jubit s& stie gi A inteleaga pe deplin ceea ce simtim gi tim. Dacd ne gindim la acea persoand cu tristele, amaraciune gi durere, tristetea pe care o trim va fi cunoscuta si de acea esent. $i cum acea esentd este acum iubire pura, va incerca prin dragoste s& ne vindece de tristete, pentru cd ii va fi imposibil si nu vrea si fack astfel Daca, pe de alt parte, ne gindim la acea persoana cu veselie si fericire, acea veselie va fi cunoscuta si de esenta persoanei pe care am iubit-o att de mult, si atunci ea se va simi libera s& teacd in urmatoarea sa aventura méreatd, stiind ca suntem bine. Se va reintoarce la noi, cu siguran{i. Se va intoarce, de fiecare data cand ne gandim la ea. Deci vizitele sale vor fi dansuri vesele in mintea noasira; conexiuni scdnteietoare mi- nunate, momente scurte dar strdlucitoare; zimbete largi. Apoi esenta va fugi din nou cu viteza fulgerului, inveselitd la gndul iubirii tale si a felului in care ii celebrezi viata, simtindu-se complet dupa interactiunea cu tine - de altfel, nesFarsit. $i in incercarea de a ne ajuta si ne vindecdm durerea gi tristetea, esenta celui drag va face totul, va folosi orice metoda, va imprumuta orice instrument, va utiliza orice mijloc aflat la dispozitie (incluzind poate scrisori ca aceasta, de la un om complet necunoscut), pentru a 110Acas cu Dumnezeu ne aduce mesajal fericirii sale neincetate, pe tirdmul unde se alli acum si adevarul despre perfectiunea procesului vietii sial tranzitiei. Cand putem sArbitori perfectiunea, ti permitem, deopotriva, esenfei si sufletului celui iubit s& o celebreze, eliberandu-| ca s& ajung& la minunile de nedescris ale realit&tii sale extin- se, onordndu-i prezenta in viafa noastr4, in forma sa fizici anterioar, acum, in acest moment, si pentru totdeauna. Sirbdtoreste, sirbitoresie, sirbAitoreste! Gata cu tristefea, gata cu jelitul, deoarece, in realitate, nu s-a intamplat nicio tragedie nimanui. Totusi, amintirile cu zambete gi lacrimi sunt bune, doar dac& sunt lacrimi de fericire pentru minunea a Ceea Ce Suntem, pentru ceea ce reprezenta Chuck i pentru iubirea de nedescris a lui Dumnezeu, care a creat toate acestea pentru noi. Sarbdtoreste, Sheila. Oferd-ti tie i lui Chuck - si tuturor celor ale cAror vieti sunt atin- se de voi doi - darul vietii; darul bucuriei care inlocuieste tristetea, al fericirii care depageste durerea pierderi, al recunostinjei adevarate gi al linistii finale. Binecuvantirile lui Dumnezeu, nu numai cel care constau in viata lui Chuck gi in prezenta sa aldturi de tine chiar i acum, te inconjoard Sheila, Continua s& fii Cine Esti Cu Adevarat. $i zimbegte. Chuck nu ar fi vrut altceva. Neale —A fost un raspuns minunat. Sunt sigur cd Sheila |-a considerat foarte linistitor. — Da, dar era adevarat? Sau doar |-am inventat? —Da. —Da...ce? — Da, la ambele intrebri, Este adevarat, deoarece tu Lai creat. Poti si-l consi- deri in ce fel vrei tu. — Continui si-mi spui asta, iar eu continui s4 vreau sd fie intr-un anumit mod, pentru cA asa este cu adevarat. — Dar chiar asa este, cu adeviirat. Asa este ..cu adevirat” deoarece tu continui si-l creezi astfel. Daci vrei si-l creed altfel, va fi altfel. De fapt, acest lucru poate fi spus si despre intreaga ta viati, precum in Cer, aga si pe Pamant, — Bine, daca intr-adevar imi creez viata mea, ca si pe a celor din jurul meu, aga cum aleg s4 fie, atunci aleg pentru noi toti si imbratisim cu adevarat chemarea preotilor lumii noastre. Ma inspira enorm oameni cum ar fi Joan Beck (al carei nume Lam schimbat, pentru a-i proteja identitatea), care mi-a impirtsit in ianuarie 2003 cum moartea fiului ei i-a schim- bat viata. Jason - primul ei nscut - avea 18 ani si era in ultimul an de liceu. S.a inecat in mod tragic, in prima zi in care lua lectii de inot. Moartea sa a distrus-o pe Joan, pe familia ei si intreaga comunitate. Joan a explicat c& ea nu si-a imaginat niciodata cat de fizic& putea si fie vindecarea durerii ei. La doua zile dup moartea lui Jason, |-a simfit Manga ea. Spune c& nu ar fi putut si treacd prin aceast& experient& dureroasd, fara prezenta fiului ng’ ea. Experienta lui Joan de a se conecta cu spiritul fiului ei a determinat actiunea ei de a in- telege ce se afld in spatele mortii lui Jason. Ca fiicd a bisericii Metodiste Unificate, ea credea ci Dumnezeu era prezent, dar c& se astepta ca ea si aiba griji de propria sa viati. Dar ea nu putea pricepe de ce a trebuit s& moar fiul ei iubit. Joan fusese mereu o mami bund, care si-a invatat copiii si deosebeasc& binele de ru. Dupii ce Jason a pirisit lumea materiali, Joan mi-a explicat ci fiul ci i-a ramas alituri, in timp ce ea cuta rispunsuri. El o ghida, chiar si cdnd ea se impotrivea adevarului. Puterea utAcas cu Dumnezeu ei de a-l ierta pe profesorul de sport este un exemplu al rolului pe care Jason a continuat s&-1 joace in viata ei Joan nu avusese prea multe intdlniri cu profesorul de sport, dar dup moartea lui Jason, a continuat si-1 vada. Jason a ajutat-o pe Joan s& realizeze c& a-] ierta pe profesorul de sport era cursul potrivit al actiunii, Acum, ea se simte eliberati de sentimentele de furie. Desi se teme cA unii oameni ar crede cic onsolcazi cu faptul c& si-a gisit un nou drum in viata. Cand Joan mi-a impartasit povestea, am fost impresionat de experienta ei si i-am mul qumit pentru c& a Ricut acest lucru, |-am spus. Joan, stiu cétd disperare ai simtit cand a murit Jason si sunt fericit c& a gasit 0 cale de a raméne conectat cu tine, pentru a te ajuta sd treci peste toate acestea - $i si te conduct spre adevéruri tot mai mari. Sunt sigur cd acesia era scopul lui Jason, inca de la inceput. Fiecare dintre noi inter- vine in viepile celorlalfi pentru un motiv si cu un scop. Acesta este aproape intotdeauna legat de nivelul unei cresteri spirituale. Situ ai intrat in viata profesorului de sport, pentru acelasi motiv. Indiferent de cat de groaznic ie simpi in legaturd cu ce s-a intémplat, imi imaginez ca $i el a simtit la fel. Chiar dacé nu a ardtat, sunt sigur cd a fost distrus in interiorul su. S-a in- tdmplat in timpul turei sale, Nu poate sd treacé peste asta, indiferent cét si-ar dori sai schimbe totul. Va suspina noaptea timp de multi ani de-acum incolo, sunt sigur. Sper, nu numai ca Lai iertat in sufletul tau, dar si cd i-ai vorbit, si cd ai avut senti- mente de dragostea fata de el, ca i-ai spus cé intelegi cat de groaznic se simte (chiar dacé nu 0 aratd, repet asta) si vrei si stie ci I-ai ,,iertat” (cea ce sund ca si cand ar fi ficut ceva rau”, pentru care este ,,vinovat”, dar tu ,,il eliberezi”), desi nu era nevoie sd-l ierfi, pentru ca sti ca este un om bun, ca nu a facut nimic intenfionat sau cu rea-voinfd, iar ceea ce s-a intamplat a fost o tragedie care, pur sisimplu, s-a intamplat. Pur si simplu, s-a intémplat. Aceste lucruri mai apar in viata. Aceste lucruri se intémpla. Si nimeni nu este ,, vino- vat” in astfel de cazwi. Spune-i cd ai injeles asta si speri c& isi va putea continua viata asa cum $i tu fi-0 con- tinui pe a ia, fiind inca in stare s& aduci bucurie si iubire, zambet si fericire in vietile celor- lalti. e nebun, se Da, si spune-i ct Jason vrea ca el sd-siaminteascd de miile de tineri ale cairor viefi aw fost atinse in moduri pozitive si importante - si cd inc& mai poate face asta. Dar ca s Sd trdiesti cu o greseald trebuie sa transformi tragedia in binecuvantare, sé vindeci omenirea, pentru cé iofi suntem oameni $i am facut greseli in viafa, $i tofi suntem capabili sa oferim $i sG aducem multi iubire lumii, si o putem face, dacd ne ing&duim noud insine s-o facem. Spune-i aceste lucruri pentru cd el are nevoie si-i fie vindecata rana, iar tu esti unul dintre cei mai puternici oameni care |-ar putea ajuta. Da? Cu dragoste $i imbratisari. Nale — lati cum Joan poate fi un adevirat preot. Nu trebuie sa fii .,hirotonisit”, pen- tru a fipreot in lume. Dumnezeu te-a hirotonisit prin insusirea de a fi viu. Poti fi - si esti - un preot, chiar acum. in fiecare zi, daci o cauti, vei gsi sansa de a sluji, vindecdnd sau iubind pe altcineva. — Ce le poti spune celor care moz? Pan acum asta a fost cel mai dificil pentru mine. Pentru majoritatea, cred. Ce alinare le pot oferi? — Daca intélnesti oameni care ered cé iertarea este cea ce-i face ,demni de a fi in rai”, oferd-le iertare - si spune-le cd si Dumnezeu if iart3. d inveji 112Acas cu Dumnezeu Dacd intdlnesti oameni care cred ci, dupi moartea lor, vor ajunge direct in bra- tele Domnului si ale celor dragi, oferd-le confirmarea - spune-le cA si Dumnezeu confir- ma asta. Daed intilnesti oameni care cred cd nu mai existi nici-un fel de viath dup moar- te, oferd-le o alternativi - si spune-le cX si Dumnezeu le-o ofera. Dumnezeu erceazi atét de multe evenimente in viati, cu mii de voei diferite, in mii de momente diferite, auzite doar de cei care asculti cu adevirat. Aceasta conversatie, oferita tie si omenirii, este unul din acele evenimente. iti ofer aceasti rugiciune pentru cei care mor: Dumnezeu, asa cum il intelegi tu, este acum cu tine, chiar in aceasté ord, chiar in acest moment. Dacé nu-L intelegi deloc pe Dumnezeu, nu conteaza. Dumnezeu este totusi aici cu tine, in acest loc, chiar acum, soptindu-i sufletului tiu ,,Esti binevenit, oricand esti gata sé te intorci Acasa”. Nu vei fi respins din nicio cauzd sau motiv. Daci exista vreo cauz pe care tu il crezi intemeiat, Dumnezeu le face sa fie neintemeiate - daca vrei ca Dumnezeu sd 0 facd. Dumnezeu, chiar in acest moment, face ca toate drumurile sd fie libere, drepte, spunénd: ,Faceti loc pentru cel preaiubit de Mine, care a ales sa fie Acasa cu Dumnezeu” ~ daca vreica Dumnezeu sd o faca. Aceasta rugdciune iti este oferita tie, minunat copil al universului, cnd te imbarci in cea mai fericita cildtorie pe care ai facut-o vreodati, pling de surprize minunate. O cdi torie spre cea mai mare fericire pe care ai cunoscut-o vreodati si cdtre cea mai importantit experienta pe care o vei avea vreodata. Viseaza acum la lucruri glorioase. Viseazd la fiecare fantecie devenitd realitate. Vi- seazé la disparitia oricarei dureri, cit primesti inapoi tot ceea ce timpul ti-a riipit vreodata. Viseazd ca-i vei revedea pe cei dragi - pe cei care au plecat inainte i pe cei care tt vor urma. Sa fii absolut sigur ca, atunci cand vei veni aici, vei fidin nou aldturi de cei care au avut un loc important in viata ta si care au murit. $i nu te ingrijora in privinta celor lasati in urma, fi vei revedea si pe ei, iar si iar, si fivei iubi din nou, iar si iar, de-a lungul eterni- tatii, si chiar si acum, Asta, pentru c& nu poaie exista o separare, acolo unde este iubire - si nici asteptare, acolo unde existé doar Acum. Zambeste, deci, gandindu-te la bucuria care iti este rezervatd. Aceste daruri au fost pregatite pentru tine yi Dumnezeu te agteaptd sd te intorci Acasd, pentru a le primi. Pace, bucurie si iubire esti tu, siai tai - acum gi intotdeauna, Aga este, si aga va fi pentru totdeauna, Amin. sau vreun motiv Strimosii tai merg alaturi de tine. Urmasii ifi stau alaturi, atenti la deciziile pe cate le luati in numele lor. 36 — iti multumesc, Doamne, pentru aceastd rugiciune absolut minunati. Sper ci oame- nii de pretutindeni din lumea asta 0 vor folosi, dac& vor simti c& fi ajutd in acel moment si i va aduce liniste, mangaiere, speranta si intelegere celui aflat pe moarte. Dar asteaptd, te rog. Mai este ceva ce trebuie s& inteleg. Am auzit corect? Ce ai vrut si spui, cdnd ai zis cA fi vom vedea pe cei dragi care ne urmeazi in moarte ,chiar gi moment”? 113Acas cu Dumnezeu — [ti amintesti cind, mai devreme, am vorbit despre sotia lui Andrew Parker, Pip, si m-ai intrebat ceva despre ea? — Da. Te-am intrebat daca ea si-a dorit si aib& cancer, la o varsté atit de ténar, Am intrebat daca eaa ales intr-adevar, de bunivoie, si plece atat de repede, 14, Am spus c& aga ceva ar fi extrem de greu de acceptat de citre sotul ei, de copii gi de catre memtbrii familici. Ei se vor intreba cu o durere adanca, sunt sigur: De ce a vrut Pip sé ne pié- rdseasca asa? — Si-ti amintesti ce ti-am spus? — Da, ai spus: ,,Am un rispuns care te va soc — Am pastrat doud reamintiri pentru sfarsitul conversatiel noastre. Sunt cele mai vesele, cele mai minunate reamintiri dintre toate. Prima este... moari att de t€nd- A SAPTESPREZECEA REAMINTIRE En moarte vei fi intampinat de tofi cei dragi - de citre cei care au murit inainte si de cdtre cei care te vor urma. Aceste suflete te vor alina, atunci cand te eliberezi de ata- samentul de lumea materiala, ghidéndu-te cu blandete prin téramul spiritual. Nu vei mai fi niciodata singur - si nu esti singur nici acum. — Sunt att de recunoscdtor si aflu asta. In »singuratate”, — Nu esti niciodat singur si nu poti fi singur, prin natura a ceea ce esti. Nu esti un individ, ci o Individuatie a Totului. Esti o parte din Toti Cei Care Traiese si din noi toti, cei care am investit in experienta ta. Strimosii tii merg alituri de tine. Urmasii iti stau aldituri, atenti la deciziile uate in numele lor. Cu tofii suntem lingd tine, intotdeau- na - si tu esti alituri de noi. iti trebuie doar credinta de a Sti c& su — Da, dar asia nu infeleg. Aceasti ultima Reamintire nu o pot infelege. Adica, atunci cand inchid ochii si mor $i cand ii deschid in Viata de Apoi, toti cei pe care i-am iubit - inclu siv cei pe care i-am lasat in urma - vor fi acolo? — Daca iti doresti asta, vor fi. Daca stii cd vor fi, dacit speri atit de tare ed vor fi, vei fi constient de prezenta lor Kingd tine. — Dar... dup cum fi-am spus deja, am auzit de multe ori spundndu-se c& sufletele ce- lor care au murit inaintea mea mA vor astepta cdnd ,,traversez”. Ai spus-o chiar Tu, mai de- vreme, Dar nu am auzit niciodaté spunindu-se cA oameni care sunt vii impreund cu mine acum, care sunt vii in momentul mortii mele, se vor afla acolo ca sé mA primeasca. Cum se poate asta? — Minunea Realitatii Finale se manifesta in aceea cA, desi cei care raman in lu- mea material pot avea sentimentul ci mai stau mult timp in realitatea fizied, unde exis- {4 iluzia timpului, va veti reuni in propriul tiu Moment de Acum. — Dar... am crezut cA eu voi fi acolo sd-i intmpin, cind mor ei, Adicd, dacd eu sunt unul dintre cei dragi /or, nu eu ar trebui si-i astept cind mor? — Da, ar trebui... si 0 vei face. — Doamne, imi pare riu, nu reusesc si Te urmirese, Dac& ew ii astept cdnd ef tree dincolo si ef sunt deja acolo cand trec eu, cum... care este succesiunea aici? — intampinarea unora de citre ceilalti, la sfirgitul vietii materiale, este secven- tio-simultand. — Dar cand ceva este secvential si simultan, pe care il triesc ca experient2? Nu mi-ai explicat niciodata asta pnd acum, Simt ci un [ucru se intdmpld dup un altul, sau simt c& to- tul se intampla in acelasi timp? — Oricare variant alegi. Te poti uita la o anumiti imagine din ,fresca” ta, sau poti face un pas inapoi, pentru a te uita Ia intregul zid dintr-o dati. Este 0 problema de torie, cea mai mare teamA imi este de 114Acas cu Dumnezeu perspectiva. $i poti alege orice perspectivii care te ajuti. Poti alege orice perspectiva iti este pe plac. — Implicatiile a ceea ce spui sunt enorme. Este ca si cénd, atunci cand viata mea se se termina gia celorlalfi. Cand eu mor, toati lumea moare. Asta nu pare corect, — Nu este nimic nedrept in asta. Injustitia si nedreptatea nu sunt posibile in Rea- litatea Supremi. Pot trece multi ani, pind cdnd cei dragi vor muri - dar acei ani vor fi comprimati in mai putin de secunda, in locul Fira Timp. Dac vrei si te dai un pas inapoi de Kinga perete si sa vezi toata imaginea, ii vei vedea insotindu-te in Viata de Apoi - "imediat”. Asta am spus mai inainte, c& dacd tu crezi c& persoanele dragi - tofi cei dragi - vor fi Kingii tine in Viata de Apoi, exact cand ai trecut dincolo, daci doar speri ci vor fi Hangi tine, vei fi constient de prezenta lor acolo. Credinta creeazi perspectiva si speran- {a te indepirteazi de cel mai ru lucru pe care ti-l poti imagina, permitindu-ti si vezi o imagine mai larg. — 0, Doamne, ideea aceasta este atat de nou’ din punct de vedere teologic, altt de... uluitoare. Nu am mai auzit asta pani acum. Adicd, nu ¢ ceva ce mi-ag fi putut imagina vreo- data.* — Este o descriere perfect a imparatiei lui Dumnezeu. fti spun acum, vei fi im- preund cu toate sufletele cu care ai cAlitorit vreodat®, cu cei cu care ciiitoresti acum, sf cu toti cei cu care vei cilétori in viitor. — insotitorii mei din viitor vor fi acolo? — Dach ii vrei acolo, da. Nimic nu se intampla, daci nu iti doresti. Aminteste-ti ci raiul” 4 aladul” iti oferd ce nu-ti doresti. Exist multi discutie teologicd in jurul acestor dou cu- yinte, dar, in final, asta este. ,ladul”, nici micar nu existé, decat daca il creezi - ceea ce inseamna ci tu incd obtii ce-ti doresti! $i daci iti creezi propriul iad, el dispare in mo- mentul in care nu-l mai vrei. — Deci, in realitate, raiul este tot ce existd — intr-adevar, asta poate fi esenta teologiei tale: Raiul este singurul care exista. oferd ce vrei lei de maine. Foloseste evenimentele de astizi, pentru a crea premisel 37 — Sunt atit de fermecat de aceasta idee! Dar - poate ci mA ,gdndesc” la asta mult prea mult, - DAR dacd voi fi impreund, in acest rai, cu acele suflete cu care voi merge prin vietile urmitoare, asta inseamnd cA voi trece prin toate vietile mele —inclusiv prin aceasta - cu sufle- te pe care le stiam... dinainte. — Da, asta ar insemna, Nu {i s-a intimplat si intdlnesti o persoana si si simti ci o stiai dinainte? — Da, de mul... - ODoamnecespuiTuacolo’ — Este doar inceputul minunilor si a gloriei, copilul meu frumos, doar inceputul, Shakespeare avea dreptate cdnd a spus ci: ,Sunt mai multe lucruri in Rai si pe Pimint, Horatio, decit sunt visate de filosofia voastra”. Nu ti-am spus cin impardtia Mea sunt multe palate? Nu am spus cd voi sunteti dumnezei? Iti spun c& vi veti aduna cu tofii impreuni, Suflete din Vechime. Toti vi veti * pceast idee” reiese foarte car din scrieile lui Jakob Lorber, in special imptidiaristerioast a spittlor” ( hutp:/issuu.com/illydea/docs/episcopul_ martin )3t in Dea lad la Ral” (tips scribd com doc/2 59748, Desi-iad-latai-RobereBlun-Vol-|-Dicteu: Dive prevdin ta acter lulbmnariel Seadenborg, nei prinelakobsLorber), 115Acas cu Dumnezeu intalni si va veti iubi din nou. Va veti reuni din nou si pentru totdeauna, in Cercul Sacra al Co-Creatiei, Sufletele partenere ale tuturor vietilor tale te vor inconjura si te vor um- ple de iubire, cid rspunzi la Sfinta intrebare: Vrei si continui? Te simti implinit cu aceastii experienté a Divinitatii? — Ce revelatie incredibila! — Oh, minunea Mea, copilul Meu, creatia Mea care ifi tic respiratia, nu ti-am spus aproape nimic ined. Trebuie si-ti ardt lucruri care vor face ca pani si asta si pari © banalitate. Primul lucru pe care trebuie si ti arat cand parasesti aceasta lume este Sinele tiu minunat. Te vei vedea aga cum ai fost creat la inceput, in oglinda propriei iu- biri. Te vei iubi din nou, aya cum ii era permis s-o faci in Rai. Vei fi implinit din nou si te vei deplasa pe trdmul spiritual, cu verva si spiritul momentelor tale cele mai incitan- te. Te vei experimenta pe tine insufi cain vremurile de tinerefe piminteand si va fica $i cdnd nu ar fi trecut nicio clipa - si asta e exact ceea ce s-a si intimplat. — Trebuie si-Ti pun o intrebare final - ceva ce nu am atins de-a lungul intregului dialog. Ce sc intampli cu moartea copiilor? Traicsc $i ci accleasi senzatii despre care vorbim aici? — Da, intr-un mod blind. Moartea este foarte blanda cu copiii, deoarece rareori se intimpli ca ei si moard cu tot felul de notiuni negative preconcepute, despre ce se intimpli dupi. Ei sunt puri, Ei de-abia au yenit din taramul spiritual. Nu au pirisit de multi vreme Esenta Fiintei Lor. Ei tocmai au iesit din Esenta. Si astfel, coptii tree prin primele stadii ale mortii, foarte rapid si se reintore aproape imediat in Contopirea cu Esenta. — Dar cdnd reapar si triiese momentul Sfintei intrebari, Jusi, sau la varsta Ia care si-au pArasit trupul? — Lise di un moment al Celei Mai Mari Alegeri pe care 0 vor face vreodata - aceeasi alegere pe care o fac toate sufletele. inainte de a intra pe tirdmul spiritual, igi pot continua viata, pastrdnd identitatea pe care au pirisit-o in ultima lor experienti material, sau isi pot crea o identitate noud. Toate sufletele pot face aceasta alegere. Se poate spune cd un copil poate ,.creste” in Viata de Apoi. Copiii devin constienti pe deplin despre ceea ce se intdmpli - si de Realitatea Supremi. Ei stiu de ce vin pe Pi- mint si stiu de ce Lau pirdsit atit de repede. Daci se simt impliniti prin toate acesten, vor continua in orice forma isi doresc. Dac nu se simt impliniti, vor avea aceeasi opor- tunitate de a se .reintoarce la viata", ca orice alt suflet. Procesul este acelai pentru toate sufletele, indiferent de varsta trupurilor din lumea materiala. Dar acum ag vrea s4 spun ceva despre planul copiilor care au murit la 0 varsti frageda. — Da, te rog. Mi-ag dori foarte mult si aflu despre asta. — Acele suflete care intr intr-un trup si il pirdsese foarte repede - copiii care mor la nastere, de exemplu, sau la varste foarte fragede - inevitabil servese programul altora, la un nivel foarte inalt. Toate sufletele ajung la starea fizicd pentru a-si servi programul lor individual - dar in acest program pot fi foarte putine Iucruri care si-i priveased direct si totul are legiturA cu programul altora. Sufletul care se intoarce ca avatar sau ca maestru, de exemplu, 0 face pentru bucuria acestei experiente - gi stie c cel mai bun lucru pe care poate face este si serveascd, aproape in exclusivitate, programul celorlalti. Programul celorlalti poate consta in a-si aminti Ceea Ce Sunt Cu Adevarat - si, la un anumit nivel, si triiascd asta. Avatarul, sau maestrul, serveste acest program, prin faptul cd isi triies- te propria viati. in mod similar, multe suflete vin pe Piimint pentru a experimenta bucuria de a servi programul altora, in alt mod. Uneori, li se cere si pariseascd lumea repede, pentru ontinud sub forma de bebe- 116Acas cu Dumnezeu a putea servi. Si nu este niciodath o tragedie pentru acel suflet. El a fost de acord si plece repede. — Adicd, am Ricut intelegeri cu alte suflete? Avem ,,contracte’ — Da, aminteste-ti ci ti-am spus ci toate sufletele pe care le-ai iubit te vor astep- ta in momentul mortii, Sunt incluse sufletele care au murit inaintea ta, precum si cele care te urmeazk. Vei deschide ,ochii™ cdind ,treci dincolo", ca sd-i gdsesti pe tofi ~ 1a fel cum yor face si ei, edind vor trece pe partea cealalti. Toti veti fi acolo pentru ceilalti, in acel Unic Moment Care Este. — Ne vom inidlni in acelasi cdnd/unde. — Exact. $i veti sirbitori cu bucurie tot cea ce Ho? co-creat, pentru ca fiecare dintre voi si-si giseascd Sinele si Ceea Ce Sunteti cu Adevirat - si si triiti acest lucru. ntracte” sau intelegeri cu ceilalti, despre ce veti face in urmitoarea Ca intotdeauna, vei alege sit triiesti urmitoaren exp! Veti incheia apoi exprimare secvential-simultan mare ca sicind s-ar intimpla secvential - si, ca de obicei, se va intimpla simultan. Ai intrebat, in urmi cu ceva timp, despre ingeri si dacd ei se reintore pe Pamant in forma fizied, si mi intreb dacd iti amintesti rispunsul meu. — Desigur. Ai spus cd fac asta tot timpul. — Vorbim aici despre copii care au murit foarte repede. — Ei sunt ingerii? — Fiecare suflet care vine intr-un trup, pentru a servi programul altora, este un inger - si fiecare copil care a murit prea repede, a fAcut-o pentru a-i face un cadou altui om. Darul poate ci nu va fi inteles, pentru un timp, de ciitre parteneri si de eitre ceilalti care, normal, sunt profund indurerati, Dar te asigur ci, pe misuri ce trece timpul si apare vindecarea, darul va fi vizut, va fi primit iar lucrarea acelor mici minundtii - care pot fi descrise ca fiind ingeri - se va implini. — Ceea ce spui acum este un Jucmu linistitor. Este o notiune foarte blinda si vindec’- toare. — Nu este doar o nofiune. Este o stare de fapt. Aga stau lucrurile. Este ceea ce es te. — Sunt att de recunosvator si aflu asta gi s& stiu tot ce mi-ai spus in Conversatii cu Dumnezeu. Acest dialog continuu mi-a schimbat viata si a atins si vietile a milioane de oa- meni din toatd lumea. Nu stiu ce SA spun. Stiu c& este conversafia noastra finala... — Conversatia noastré finala, publicd. Voi fi mereu langa tine. La fel cum cei dragi sunt mereu alituri de tine. Plutese pe ldingd tine - unii in forma fizicd, altii ca ghizi spirituali sau ca ingeri, ins fofi sunt ingeri. Chiar si cei despre care credeai cA fi se opun, chiar si cei pe care-i credeai duymani. Tofi au venit in lume asta dintr-un motiv Divin si cu un scop Divin: ca tu si stii sA alegi, si exprimi si si triiesti, si devii gi si completezi, Cine Esti Tu Cu Adevirat. Prin urmare, trebuie si stii cd: Viafa pe aceastd planet este cea mai mare co- moari a noastri, creath pentru tine ca un context in cadrul ciruia poti lua urmitoarea decizie glorioasi despre Sinele tu. SA mai stii si ci, pentru a te ajuta si alegi, fi-an tri- mis numaiingeri. — Mi-ai mai spus asta inainte. Nu am putut si te aud. Viaja mea era un dezastru, a trebuit si gisesc pe cineva pe care si dau vina. Lumea mea era aproape de distrugere, trebuia s& glsesc vinovat pe cineva. — Si nu am spus, oare, sii nu judeci si si nu condamni? * Un astiel de ,moment” este exemplificat in ,Marea Evanghelie a lui loan Vol.1”, Cap212, cand un om, Philopold, se rizvriteste impotsiva Domnului lisus, reprosndu-l ef WBieste aceasta vialS siraca yi mizerd cl si fi fost intrebat mai irainte daca gi el este de acord cu asta, Rispunsul Domnului despre ,Deunde si cum vin sufletele oamenilor?” in , Mares Evancholiea lui loan”, de Jakob Lorber, ned. 117Acas cu Dumnezeu Asadar, fii Lumini in intuneric si nu blestema. Pentru eX tot ce se intimpli a apArut pentru a-ti ajuta si treci in lumea iin experienta celei mai minunate imaginati Foloseste evenimentele de azi pentru a crea premisele de maine si foloseste expe- rienta de Acum, pentru a produce minunea Eternititii Cu acestea, hai si incheiem conversatia noastri public’. Ai spus mai devreme ci nu ai indeplinit ined tot ce trebuic si implincsti. Acum ai implinit. Aproape. Mai trebuie si-ti amintesti doar cum si iubesti. Complet, nu doar putin. Pind la uitarea de sine - si nu numai cand este in interesul tau. Este suficient ca si ai pe ce si te concentrezi acum, astfel incit si-i poti permite acestei conversatii publice si se incheie. Asta, pentru cA ai incheiat, cu aceasti informa- tie final despre cosmologia intregii vieti si a vietii de dup moarte, un dialog care ii este destinat intregii omeniri - si asta e destul. I-ai acordat acestui proces 10 ani din viata - si € suficient. Ai schimbat gindirea lumii despre Dumnezeu si despre Viati - sie destul. — Da, dar nu tuturor, nu a intregii lumi, intreaga lume s-a schimbat, te asigur. Noile Revelatii si Dumnezeul de Maine au fost preluate de camenii de pretutin- deni si, multumita muni tale gi a altora ca tine - profesori, autori, oratori, cAntareti, vindecdtori si preoti, naratori de povesti, mimici si titici care si-au imbrtigat copilul cu dragoste reali si statornicd, muncitorii din podgorii si toti mesagerii care au fost impli- cati addin in schimbarea felului in care este trith viata pe Pimant -in intreaga Lume a inceput o transformare remarcabili. . in timp, transformarea va fi complet. in Timpul/Fird Timp aceasta s-a intim- plat deja. Pentru cd aceasta este dorinfa ta sia mea. Si, in aceasté lume a creatiei, dor Noastrd s-aimplinit. Te surprinde? Un moment surprinzitor va fi cind vei intra, pentru prima dati, pe tirdmul s ritual si vei descoperi cd poti crea cu viteza gindului - absolut totul. Si vei ajunge si Cu- nosti ce ai creat, secvential sau simultan, dup& cum alegi si o faci. O, da, ce surpriza va fi! Si totusi, cea mai mare surpriza si cea mai mare minune de abia de acum urmea- 24, Numai dupi ce decizi si te recreezi, numai dupi ce decizi, impreund cu sufletele ce- lor dragi din jurul tiu, modul in care iti doresti s& triieyti minunea gi gloria a cine es doar atunei, in acel moment al alegerii, intreaga constienti va fi deschisi citre... A OPTSPREZECEA REAMINTIRE Libera Alegere este actul creatiei pure, semndtura lui Dumnezeu si darul tau, gloria si puterea ta din totdeauna si pentru tordeaun Poti exercita aceasté putere atat pe tardmul spiritual, cét si in lumea materiald. 0 vei face prin gindurile tale, prin vorbele si prin faptele tale. Faci acest Incru chiar acum, chiar in acest moment. Asadar, in acest timp al lui Acum/Mereu, re-creeazéi-ti Sinele, in urmdatoare cea mai mdreaya versiune, a celei mai marete viziuni pe care ai avut-o vreodatht despre Cine Esti Si, in final, si stit instantaneu. Acasé cu Dumnezeu. — Asa si fie. : Orice alegi si oricine esti, intotdeauna ai capacitatea de a fi PROLOG 118Acas cu Dumnezeu Dragii si minunatii mei prieteni... Va mulfumese pentru c& ati cHlatorit cu mine. v Sunt recunos: itor, deoarece stiu ci trebuie curaj si o bundvointi enormé s& fii deschis la noi ganduri gi idei despre Dumnezeu si despre Viat, pentru a sta prins in acest dialog, atat de mult timp. De asemenea, sunt recunoscator intrucdt acum gtiu cd gi voi intelegeti. Si voi va reamintiti. Stiti si voi Cine Sunteti Cu Adevarat. Si asta face ca totul si fie diferit in lumea noastrd. Cand am inceput acest dialog, in urma cu zece ani, mA simfeam cu mult mai singur. Cu toate acestes, stiam cA mesajele confinute de aceste cdrfi minunate nu-mi era destinat nu- mai mie, Erau destinate lumii intregi si erau menite si schimbe intreaga lume. Lumea noastri ar putea beneficia de niste schimbari chiar acum, dacd vrem si continudm aventura noastra pe acest PAm4nt minunat gi si ne bucurim de o viati mai bund decat am cunoscut vreodat&. Am mers cat de departe am putut. in directia pe care am pornit, incepem si dezasam- blim tot ce-am unit de-a lungul evolutici noastre. Putem vedea aceasti demolare gradata care are loc peste tot in jurul nostru, Dar zarurile nu a fost inci aruncate gi viitorul nostru nu a fost, in niciun caz, hotarat. intr-adevar, specia noastra sti pe pragul zilei de mame, avand dou posibilitati distine- te, prezentate ca optiuni. O si facem un salt in timp, inainte, cltre expresia glorioasd a vietii colective cu care am fost daruiti - devenind intr-adevar fiinte foarte evoluate? Sau vom face un pas urias inapoi, cdtre inceputurile noastre anemice, imbrafisdnd din nou mentalitatea oa- menilor cavernelor gi vom trai dupa cele mai primitive priorititi? Cu aceste intrebari se confruntd omenirea astizi gi le-am vazut conturdndu-se in fata mea, incd din tinerete. Am simfit, inca din acele momente, cd solutia la cele mai presante pro- bleme stitea chiar in fata noastr4, in simpla rearanjare a conceptelor de baz ale vietii pe care o traim. Astazi, la sfargitul unui deceniu de conversatii cu Dumnezeu, sunt sigur de asta. insi mai stiam ceva: schimbarea conceptiei lumii despre viatd nu se poate face usor, sau singur, Este nevoie de efortul combinat al fiecirei fiinfe umane care simte chemarea de a ajuta la crearea zilei de méine. Stii chiar acum dac& esti unul dintre acei oameni. Daca esti, te vei dedica s4 faci din sfargitul acestui deceniu de Conversatie, inceputul unui Veac al Schimbirii. Cred ci va dura aproximativ 100 de ani - restul vietii mele gi a voas- tre, si incd vreo cativa ani - pentru a asigura viitorul omenirii. in termeni cosmici, este ct 0 clipire de ochi - dar in termeni omenesti este 0 treaba cu duratd lunga, asa ca ¢ bine c& ince- pem. De fapt, am inceput destul de tarziu, dup& cum puteti vedea, aruncdnd o privire rapid spre lumea din jur. Misiunea noastra, in cazul ci alegem s-o acceptim, este si schimbim mentalitatea omenirii despre ea insisi, Ca si facem asta, trebuie si ne schimbim Povestea Culturald, Tre- buie s& schimbim ce ne spunem noud insine despre cine suntem, despre cum este viata, de ce ne aflim aici pe Pamint si despre ce vrea Dumnezeu. Trebuie s ne educdm copii intr-un now mod gi cu noi idei, despre ce inseamni si fii uman. Si trebuie si incepem, re-educindu-ne pe noi ingine, Tu tii toate astea, desigur, in interiorul tau, deja gtii toate astea. De aceea ai ajuns la aceasti carte. Poti s& crezi c& ai ajuns la ea din intamplare, dar bineinjeles c& au este adevarat, si acum esti capabil si vezi asta. Te-ai deschis citre acest dialog cu Divinitatea, ti-ai permis si ai aceasti conversatie cu Dumnezeu, pentru a-ti putea aminti ceea ce ai inteles, din totdeauna, in adincul fiintei tale si astfel poti aduna i forma afirmatiile pentru a-i ajuta si pe ceilalti si si aminteasca. De aceea mi s-au diruit mie Conversapiile cu Dumnezeu gi de aceza ti-au aplirut si tie. Acum incepe adevirata muncd. Tu ai un rol important de jucat, chiar dack mai ai de ‘rit doar patru siptimAni, patru luni, patru ani sau patru decade. 119Acas cu Dumnezeu Chiar 5i cei aflati foarte aproape de moarte - poate cf mai ales aceia - au de Picut ceva. Dacd aleg sa facd asta, pot impirtisi un mesaj prin felul in care mor si care fi va influenta pu- temic pe cei din jur - si astfel, intreaga lume. Acesta este unul dintre punctele principale ale cirtii Moartea, spune acest dialog final, este un act de creatie. De asemenea, cei care-si continu’ viata in actuala forma fizicd, pentru incd un timp, pot contribui mult la procesul prin care toate sufletele isi pot reaminti cine sunt si de ce sunt aici. Venind pe Pamant pentru a afla sia ne wai adevarata identitate, putem accelera acest proces, ajutandu-i gi pe altii s& alle si sd-si traiasc4 propria identitate. Aceasta este marele Secret al Vietii. Este cel mai important punct pe care il vom atin- ge, in timp ce ne vom continua cAltoria cAtre casa cu Dumnezeu. Sunt multe metode de a intreprinde aceastd opera si, inainte de a va lisa cu textul final al dialogului, va voi sugera un mod extraordinar prin care v8 puteti schimba viata si lumea. Dar, mai intdi, si vedem citeva lucruri simple pe care le puteti face gi niste resurse accesibile imediat, pentru a extinde experienta personal a minunatei energii a Noii Spiritualitati. Poti alege si generezi energie colectiva in explorarea ideilor Noii Spiritualititi - cea ce poate elibera omenirea de vechile paradigme ale fricii gi separarii, ale furiei si violentei, indreptandu-te citre o noud exprimare a vietii, mai linistité si mai veseld. Poti face asta, for mand un Grup de Studiu Acasa cu Dumnezeu, Crearea grupurilor mici care se intdlnese fra ceremonial in casele oamenilor, de dou sau de trei ori pe lund, ne poate ajuta mult in a scrie noua Poveste Culturala, bazati pe noi convingeri care produc noi comportamente, in viata de (Daca doresti informatii de la un Grup de Studiu Acasa cu Dumnezeu care s& te ajute n acest proces, le gasesti pe www-nealedonaldwalsch.com) Prin astfal de metode putem schimba lumea, VA rog si nu va indoifi de asta. O mani de oameni, care se intalnesc in mod regulat in ,.grupuri” pe tot globul, are deja un impact pu- ternic asupra viefii de zi cu zi si poate schimba lumea. Singura intrebare care ramane nu este dac& camenii care se intalnesc discret in grupuri pot schimba lumea, ci in ce mod vrem sd se schimbe lumea noastra? Un lucru despre care sunt intrebat mereu, oriunde merg, este: Cum pot transmite mesa- jele din Conversafii cu Dumnezeu, copiilor mei? Sunt atat de fericit c acum exist un mod - si asta mulfumité unui om remarcabil, nu- amit Robert Friedman, care a ales s& publice o serie de cdrti bazate pe Conversagii cu Diunne- zeu, Primele dou’ cirti ale seriei sunt Micul Suflet si Soarele, si Micul Suflet si Pamantul, Aceste cArti spun povestea Micului Suflet si a aventurilor sale, atat pe taramul spiritual cat gi in lumea materiala. in cArti existd gi nigte ilustratii atat de frumoase, incat copiii de la patru la sapte ani pot pricepe cu usurinti semificatiile adanci prezentate acolo. Mai multe aventuri ale Micului Suflet se afl4 in pregitire. Toate sunt la Hampton Roads Publishing Company, pe care DI. Friedman a creat-o special pentru a putea aduce astfel de mesaje lumii, (Ar trebui sA v spun cd este omul care si-a asumat primul riscul public&rii trilogiei Conversafiilor cu Dumnezeu, cu zece ani in urmi. Ceea ce acum pare banal, atunci era un joc riscant. Multi bani si bunavointa ar fi fost pierdute. Aceasta nu La oprit pe Bob - si Jumea este mai bund, pentru cd el a avut acest curaj si implicare). Pentru copiii vostri adolescenti sau pentru nepoti, gasiti Conversariile cu Dumnezeu pentru Adolescenti si parinfi, Aceasti carte confine intrebiri venite din partea tinerilor, despre viaff, asa cum o trdiesc ei, Mergand prin toata lumea, si chiar pe intemet, am clutat si-iintred pe tineri: ,,Dac& ai putea si-I pui lui Dumnezeu o intrebare, care ar fi aceasta?” Dialogul ex- traordinar din aceast& carte dedicata tinerilor reprezint& rspunsul. Daca doresti amintiri muzicale frumoase ale mesajelor de aici, iti recomand cateva lo- curi unde le vei putea gsi. Albumul de acum cativa ani al lui Carly Simons, M-ai vdzut in 120Acas cu Dumnezeu ultima vreme? confine un cdntec extraordinar ,Viata este eterna”, bazat pe mesajul lui Rossi- ter W, Raymond, pe care l-am citat in aceasté carte. Compozitoarea de muzicd country, Annie Sims, a inregistrat céteva melodii frumoase, incluzind cel pufin dou cdntece inspirate direct din experienta ei cu Conversafiile cu Dumnezeu. Extrem de frumoasa balada ,,CAlatorie Aun- tric”, de pe albumul Halfthe Moon, este un exemplu care te migcd profund, Oricum, multe dintre cdntecele cu intelesuri profunde, serise gi interpretate in ultimii ani de citre Alanis Morissette, vorbesc direct din inima Zeite/Zeului regdsit in fiecare dintre noi. Sunt atat de impresionat de angajamentul ficut de Alanis pentru a-gi folosi glasul ei minunat nu numai pentru distractie, ci si pentru a extinde constiinta planetei noastre Ag mai vrea si va atrag atentia asupra unui mod prin care puteti impartasi ceea ce par ticipantii Grupului Noii Spiritualit&ti Conversafii cu Dumnezeu, au trait ca experienti de-a Jungul anilor, cu ajutorul meditatiilor cu indrumare, oferite de citre Nancy Fleming Walsch. Multi dintre participanti ne-au spus cdi aceste meditatii remarcabilele oferi o metod& de depla- sare de la a se Cunoaste, la a se Tr&i pe ei insisi ca experientd, oferindu-le o metod& minunati de a observa conexiunea lor cu Sursa. Aceasti deplasare de la Cunoastere, la Experimentare este cilatoria despre care am vorbit pe larg in aceast& carte. Trei dintre meditatiile cu cel mai mare impact se afla acum pe CD, intr-un program numit Locul tau secret. fl recomand oricui isi doreste o unealtd cu care s& exploreze, in profunzime, cum este si fii Acas4 cu Dumnezeu. Informatiile din Cursul Acasd cu Dumnezeu, c&rtile despre Micul Suflet, muzica Anniei Sims sia Alanisei Morissette, imaginile extraordinare de pe CD-ul Locul téu secret, si Grupurile Noii Spiritualititi Conversayii cu Dumnezeu, prezentate peste tot in lume, pot fi obtinute de pe site-ul www. nealedonaldwalsch.com, ficdnd click pe Oportunit&ti Speciale si pe pagina de Resurse. lar dsta este doar inceputul. Am intentionat 4 riméneti cu ideea c& voi ingivé puteti fi o forf& puternicd in creatia viitorului nostru colectiv. intrebarea nu este daca putefi, ci dac& vreti Dar pentru a face asta, trebuie sd aveti o unealt, 0 metoda, un mod prin care forta pu- temic existent in interiorul vostru poate si-i propage efectele asupra forfei puternice aflata in exteriorul vostru, Aveti acea unealt4, dar poate ci nu sunteti constienti de ea. Este unealta realizirii individuale, prin actiune colectiva. Aceasta este metoda prin care fiecare dintre noi isi poate gisi drumul, prin unirea cu alfii intr-o intreprindere comuni, directiondnd eforturile c&tre acelagi final. Am mai folosit acest citat mai inainte si il voi repeta: ,,Problema cu lumea de azi este c& civilii nu sunt organizafi.. iar cei organizati nu sunt civili”. Cred ci vorbele ii apartin redactorului de ziar Jimmy Breslin - si nu ar fi putut fi mai exact de-atat. Deci, misiu- nea noastri este SA devenim organizati. ‘Stand in fata unui public de vreo 750 de oameni in Olanda, in Octombrie 2005, am fa- cut o declaratie spontand, care a inflicdrat un grup select de oameni extraordinari, determi- ndndu-i si faci o actiune pe plan mondial. I-am spus publicului: ,.Uitati-va ce a facut 0 mani de cameni care au adus teroare in lumea noasir’. Imaginati-va ce ar face un grup similar de oameni, dacd s-ar angaja si adued pace, iubire si bucurie in lume’ Am adaugat: ,,Dati-mi 1.000 de oameni - 10 din Olanda, 10 din Danemarca, 10 din Franfa, 10 din Germania, 10 din Italia ... 100 din intreaga Europa, 100 din Coreea, China, Ja- ponia gi Estul indepartat, 100 din Estul Mijlociu, 100 din Africa, 100 din America de Sud, 100 din America de Nord gi tot asa ... dafi-mi 1,000 de oameni impristiati pe toata planeta si vom schimba lumea”, Apoi, m-am surprins spundnd: De fapt, dacd vrei s8 fii unul dintre acesti oameni, trimitemi un email la in- fo@theGroupOF1000.com”. Pe atunci, acea adres nici nu existal Dupa prezentare, a trebuit s& meng in graba in camera mea de hotel, pentru a o crea. A doui zi de dimineath, cfind am deschis noua cisuth postali, erau 77 mesaje.Acas cu Dumnezeu Ne aflam pe drumul cel bun, Acum mergem inainte, forménd o retea mondial ce va sprijini o initiativa globald re- marcabild, pentru a ajuta omenirea si-si schimbe mentalitatea despre ea insZsi. Intention&m si facem asta, schimband Povestea noastr4 CulturalA gi intentionAm s& o facem prin a schimba ceea ce ne invtim noi, despre noi insine. Nu oricine se intereseazi de Grupul celor 1.000 se decide si fic membru. Nivelul de angajament fati de Tunic si de viitorul ci este foarte, foarte inalt. Cei care s-au alaturat, au ales sa facd os fund si remarcabil. Daca vreti sa stiti mai multe despre aceast initiativa spiritual important, va ugdm s& scrieti la: info@theGroupOf1000.com Ag vrea si inchei cu ciiteva vorbe despre religia traditionala si despre actualizarea sa. Sunt constient c& multi membri ai religiei traditionale vor fi atenti la acest dialog si la ce fa- ccm aici. Descori imi doresc ca religiile noastre traditionale si vad lucrurile putin diferit. Att de multe sar schimba si milioane de oameni nu ar mai privi viata, moartea sau pe Dum- nezeu cu teama, daca religiile traditionale ar inceta s4-i mai invete ca Dumnezeu ne trimite in iad, ci Dumnezeu fie ne risplateste fie ne condamna la damnare vesnic4, in Ziua Judecdtii. Deseori m gindesc ce bine ar fi daca religiile ne-ar invata c& tot ce facem, facem pen- tru noi. Atunci am putea elimina vinovatia din constiinta noastra, pe misuri ce ne apropiem de momentul mortii si nu ne-am mai crea niciodat4 propriul ,,iad”, cand trecem prin usa mor- tii chimbare pe planeta noastra, intr-un mod pro- Si totusi, trebuie s8 recunose cA religia traditionald schimb& multe dintre mesajele sale - yi fi sunt profnd recunosc&tor. Vad aceasta ca pe un semn sigur si hotirat al evolutiei noas- tre si vreau s& recunose gi s4 onorez transformarea minunatd pe care am vazut-o in cuvantarile unor lideri religiosi din zilele noastre. Am mentionat in cateva carti precedente, declaratiile remarcabile ficute de Papa Ioan Paul al Il-lea. ladul nu exist ca loc, a spus Papa. Atat ,raiul” edt si ,,iadul” sunt (in cuvintele Papei, nu in Conversatii cu Dumnezeu*) stiri de afi". in prelegeri tinute in fata unei audiente de peste 8.000 de oameni, in zilele de miereuti ale lunii iulie 1999, Papa loan Paul al II-lea s-a apropiat de ideea de rai gi iad. Potrivit ziarului L'Osservatore Romano, ziarul Observatiei Sfinte, Sfantul Parinte a spus: Cand forma acestei lumi va fi tecut, toti cei care L-au primit pe Dumnezeu in viata lor si s-au deschis cu sinceri- tate spre dragosiea Sa, cel putin in momentul mortii vor savura acea comuniune complet cu Dumnezeu, ceea ce reprezint4 scopul vietii umane”. Aceasta, desigur, repet practic ceea ce spune si cartea pe care o tinefi in méini, »Raiul este finalul suprem gi implinirea celei mai adanci ndzuinte umane, starea ferici- ri supreme si definitive”, a continuat Papa. ‘Vorbind despre iad, in Catethesis, Papa a spus cd trebuie sa avem grija s& mu rastilma- cim imaginile iadului din Sfanta Scriptur’ si a explicat cd mai degrabi decat un loc, iadul indicd 0 stare a celor care se separa de bunvoie si definitiv de Dumnezeu, sursa intregii vieti si bucurii”. Cred c& Papa a fost inspirat direct de Divinitate, cdnd a facut ac: e declaratii. Era, in mod sigur, constient cA fiecare cuvant al sdu era urmarit de lumea intreaga. In propriile mele 4 iadul nu este o pedeapsd de la conversatii cu Dumnezeu a fost clarificat in mod repetat Dumnezeu, ci ci este auto-creat din gindurile de izolare ale fiintelor umane, care au fost im fate c& suntem separati de Dumnezeu. Mai mult, am fost inspirat, in aceastA conversatie, sA dezvalui faptul c& ideile si con- ceptele despre iad gi damnare, pe care le ducem cu noi toat viata, se reproduc in experientaAcas cu Dumnezeu de dup& moarte. Aceasta se intimplg, ne-a spus Dumnezeu in acest dialog, c3 in al doilea sta- diu al mori trim ce ne asteptm si trim - inclusiv iadul, dacd la asta ne asteptim. in propriile observatii din 1999, Papa Ioan Paul II a spus c& ,,iadul nu este o pedeapsi impusa din afar, de Dumnezeu, ci o dezvoltare a premiselor deja stabilite de citre oameni, in aceastf viata”. Puteti crede asa ceva? Este o declaratie venit& direct de la cea mai inalt& autoritate re- ligioasd existentd in vietile a miliarde de oameni, de la liderul spiritual al uneia dintre cele mai importante religii. »ladul este 0 conditie rezultat& din atitudinea gi actiunile pe care le adopt oamenii in aceasti viald”, a ad3ugat Ioan Paul Aceasta este, din nou, exact ce am spus aici. Ideea Papei este ci iadul nu e o pedeapsd de la Dumnezeu, ci e ceva ce ne cream sin- guri, prin gindurile noastre despre separarea de Divinitate gi este izbitor de aseminAtoare cu declaratia facut de evanghelistul Billy Graham, in urma cu cativa ani: »Singurul lucru pe care-I pot spune cu sigurant& este cA iadul inseamn& separarea de Dumnezeu, Suntem separati de lumind, de compania sa. Acesta este iadul. Cand vine vorba despre focul propriu-zis, nu predic despre el, deoarece nu sunt sigur ca exista”, (revista Time, 1/15/93). Deci cum cu adevrul despre ,iazul de foc”, ce arde pentru o etemnitate? Biblia spune c& realitatea iadului este o doctrind vitald (Ev.6:1, 2). ludeii au ardtat cd iadul este real, un loc precis, unde exist& foc si torturi (Iudei 3,7). Apostolul loan a vazut cd iadul este un loc real (Apocalipsa.14:10, 20:10-18, 21:8). Dar atat reverendul Graham, cat i Papa Ioan Paul al II-lea resping complet aceast& invataturd din Scriptura. Este minunat cd lideri religiosi importanti incep s& pund sub semnul intrebasii invat- turile care nu ne apropie de Dumnezeu, ci ne indeparteaz’. Si recunose fericit c& principalul curent religios se trezeste. Exist sperantA pentru un vitor luminos. Putem atinge masa critica, impartagind noile idei despre Dumnezeu si despre Viat, dac ne unim, folosind puterea Inter- netului si aaltor metode de comunicare in masa, ca radioul, televiziunea si filmele. Intentionez s% folosesc toate aceste modalititi, luni si ani de-acum incolo, acum ch »insrcinarea” mea a fost modificat&. Dup& cum am spus, acesta este ultima mea carte cu dia- loguri. Oricum, nu este sfargitul activitatii mele. Dumnezeu tocmai mi-a schimbat ,figa postu- lui”, de la aducerea mesajului, la réspandirea sa. Pentru cA m-am imbarcat in aceast nouk misiune, intentionez s& visez visul imposibil: int-o zi, omenirea va auzi cea mai importanta declaratie a lui Dumnezeu c&tre lume... ‘M-afi injeles gresit. PAnd acum, a existat un inamic imbatabil in incercarea indelungat’ a omenirii de a se autorealiza, Acest inamic a fost mentalitatea despre noi ingine. Minunatul personaj comic, interpretat de Walt Kelly, a exprimat acest lucru atat de succint: »-Ne-am intdlnit dusmanii gi ei suntem noi” Si aga, merg mai departe, ca Don Quijote, vizdndu-mi pe mine, pe tofi, $i intreaga lu- me cu alti ochi... Este o sarcina pe care sper c& o vei prelua si tu. Dumnezeu ne-a promis cd ideile ome- nirii se schimba gi c& visele noastre pot fi cele care schimbd, intr-adevar, lumea. Ag vrea sa fiu martor al acestei realitti, in Momentul Prezent al Prezentului meu. Va indemn pe toti si con- ‘tinuZm sd cretim realitatea colectiva in timp gi in spatiu, s ne unim energiile pentru a produce rezultate noi, minunate, dupa care am tanjit atat de mult. Parteneriatul meu spiritual cu voi, in acesti zece ani de conversatii cu Dumnezeu, re- prezint& ceva de neuitat. ‘Vi pistrez cu duiosic in suflet gi vi iubesc in toti cdind/unde ai fiintei mele. SA mergem cu TOTI inaint 123Acas cu Dumnezeu Sa visdim visul imposibil, sd luptim cu inamicul imbatabil, sd purtém méhnirea de nesuportat, sd alergém acolo unde nu indré sa mearga cei curajosi. Sa indreptam erorile de neindreptat, sd iubim, pur si cast, de la distanté, sd incercdm, atunci cand brajele ne sunt foarte trudite, sd atingem steaua de neatins. Aceasta este incercarea mea sé urmez steaua. Nu conteaza cét de faré speranta, nu conteazé cit de departe, sa luptdim pentru dreptate, flira si intrebim si fara pauzi, 8d fim dispusi sa mergem in iad, pentru 0 cauzé cereascé. ‘Si stiu ca daca voi fi credincios acestei cauze glorioase, Inima mea se va simti linistita si calma, edind mé asez s& ma odihnese, si lumea va fimai bund, pentru cd un om, batjocorit yi acoperit de cicatrice, inca incearcé, cu ultimul gram de curaj, sd atingé steaua de neatins. Intotdeauna, in toate modurile si pe toate ciile Neale Donald Walsch Ashland, Oregon Criciun, 2005 REAMINTIRILE Prima Reamintire: A muri este ceva ce faci pentru tine. A doua Reamintire: Tu esti cauza propriei tale morti. Aceasta este intotdeauna adevirat, indiferent unde A treia Reamintire: Nu pofi muri impotriva voinjei tale. A patra Reamintire: Nici o cale pe care o alegem ca s re alti cale. mergem inapoi Acasi, nu e mai bund decét orica- A Cincea Reamintire: Moartea nu este niciodata o tragedie. 124Acas cu Dumnezeu Este intotdeauna un dar, A Sasea Reamintire: Tu si Dumnezeu sunteti Una. Nu existi separare intre voi. A Saptea Reamintire: Moartea nu exista. A Opta Reamintire: Nu poti schimba Realitatea Suprema, dar poti schimba experienta pe care 0 ain le- gaturit cu ea. A Noua Reamintire: Dorinta a Tot Ceea Ce Este ¢ de a xe Cunoayte pe Sine insuyi, in Propria Sa Exper enti. Aceasta este ratiunea intregii Viet. A Zecea Reamintire: Viata este eterna. A Unsprezecea Reamintire: Momentul si imprejurérile mortii sunt intotdeauna perfecte. A Doutsprezecea Reamintire: Moartea fiecdrei persoane serveste intotdeauna pla- nul oricdrei alte persoane care este constientit de ea. lata de ce sunt constienti de ea. Asa- dar, nicio moarte (si nicio viata) nu este vreodatit ,irosita”. Nimeni nu moare ,zadarnic.” A Treisprezecea Reamintire: Nasterea si moartea reprezinté acelasi lucru. A Patrusprezecea Reamintire: Te afli continu in actul creatiei, atat in viata, cét si in moarte. A Cincisprezecea Reamintire: Nu existi sfarsitul evolutiei. A Saisprezecea Reamintire: Moartea este reversibili. A Saptesprezecea Reamintire: In moarte vei fi intémpinat de toti cei dragi - de catre cei care au murit inainte si de cdtre cei care vor urma. A Optsprezecea Reamintire: Libera Alegere este actul creatiei pure, semndtura lui Dumnezeu si darul tau, gloria si puterea ta din totdeauna si pentru totdeauna, 125