Viata langa scoala: internatul si

dezvoltarea adolescentului
INTRODUCERE
1.1. Argument
1.2. Scopul si obiectivele principale ale studiului (boarding
school vs. internat estic)
1.3. Planul de idei

CAP. I – Viata langa scoala: internatul si functiile

sale
2.1. Scurta perspective istorica a conceptelor ‘boarding school’ si
internat
2.2 Functiile internatului

CAP. II – Nevoile adolescentului

CAP. III Crearea si organizarea spatiului

3.2.1. Cazarea
3.2.2. Cantina
3.2.3. Biblioteca
3.2.4. Spatiul de recreere (exterior si interior)

CAP. IV Studii de caz

CONCLUZII
INTRODUCERE

“We shape our buildings; thereafter they shape

our society.”

WINSTON
CHURCHILL1

1.1. Argument

Interesul fata de acest subiect a survenit in urma

constientizarii necesitatii construirii unui internat in orasul natal,
Cantemir, Raionul Cantemir (Republica Moldova). Problematica
abandonului scolar, impreuna cu factorii care au favorizat
periclitarea sistemului de invatamant moldovenesc, precum: lipsa
veniturilor, inchiderea scolilor, lipsa mijloacelor de transport catre
scoala ale elevilor, lipsa investitiilor in sistemul educational
moldovenesc, au condus an cu an catre un dezechilibru foarte
usor observabil.

Intelegand importanta sistemului educational pentru

viitoarele generatii, aceasta lucrare propune in fapt o solutionare
din perspectiva mea a ceea ce am amintit mai sus, luand in
considerare cu precadere imposibilitatea copiilor de a merge catre

1 “Noi ne modelam cladirile, urmand ca mai apoi ele sa ne modeleze societatea” – traducere
centre de invatamant indepartate, zilnic, in principal din cauza
resurselor financiare modice cat si a pericolelor rutiere si, nu
numai. Aceasta solutie poate implica in principal angajamentul
entitatilor locale si statale, precum si fonduri din partea
organizatiilor non-profit care militeaza pentru imbunatatirea
calitatii invatamantului moldovenesc.

Societatea moldoveneasca are cu necesitate nevoie de o

restructurare integrala care, consider eu, ar trebui sa inceapa cu
unul din elementele cheie al oricarei societati, anume, educatia.
Educatia temeinica ofera oportunitatea ciclicitatii valorilor morale,
metamorfozarea cunostintelor in lucruri practice, care pot salva
societatea moldoveneasca de la colaps, atat cel de natura
identitara cat si cel de natura utilitarista si poate asigura un viitor
generatiilor urmatoare.

Bineinteles, importanta educatiei este o chestiune general

valabila pentru toate statele, insa, pentru un stat slab, in primul
rand din punct de vedere economic, sufocat de atitudini externe,
este mai mult decat o caramida pe o fundatie, este un element
salvator.

Asadar, solutia pe care am considerat-o cea mai potrivita

contextului socio-economic moldovenesc actual este de a investi
in educatie, afectand pozitiv si alte arii, anume prin crearea de
locuri de munca atat temporare (muncitorii de pe santiere)
precum si de lunga durata (profesori, ingrijitori, paznici, bucatari
etc.) sau prin stoparea emigrarii catre alte state ale copiilor din
Moldova, astfel ajutand la stoparea fenomenului de imbatranire al
populatiei.

De altfel, asa cum am notat in la inceputul lucrarii,

fenomenele degradarii societatii actuale moldovenesti si mai ales
ale sistemului educational sunt inlantuite, iar optiunea crearii de
internate isi doreste sa modereze cateva din cele amintite.

1.2. Scopul si obiectivele principale ale

studiului

Aceasta lucrare isi propune de fapt sa exploreze

principalele elemente de impact ale spatiilor arhitecturale asupra
evolutiei pre-adolescentului si a adolescentului, in ceea ce
priveste stimularea imaginatiei si a capacitatii si a atiutudinii de
invatare, intocmai pentru a servi ca o directie de orientare pentru
proiectul de Diploma (proiectul de Diploma reprezinta un internat
pentru orasul Cantemir).
Ipoteza de lucru urmareste principiul conform caruia o
clădire poate reflecta și perpetua idei despre modul în care copiii
se dezvoltă emoțional, fizic, intelectual si social. Dincolo de simțul
pur fizic, o clădire poate comunica copiilor foarte multe mesaje
subtile despre diferite valori (comuniune, pozitivism, fratie etc).
Un foarte bun exemplu de arhitectură care comunică coerente
2
umaniste adresate copiilor poate decide viitorul unor generatii.

2
 Considerand perceptia ‘spatiului’ din internat ca fiind cu
necesitate o forma de libertate de miscare (ideativa), obiectivele
principale, in aceasta lucrare, vor fi de a scoate in evidenta aceti
itemi care favorizeaza buna dezvoltare a (pre)adolescentului si
precum de a explica maniera in care acesti itemi favorizeaza
acest proces evolutiv.

Pentru a putea surprinde cat mai elocvent ceea ce isi

propune lucrarea, am ales spre analiza impactul ‘spatiului’
prevazut in locurile ce incadreaza zona de invatare, sedere,
cazare, recreere, distractie si initiere a preadolescentului si a
adolescentului, in internat.

Internatul devine astfel ‘spatiul’ care indeplineste o

multitudine de roluri, intrucat acesta inglobeaza cele mai
importante zone de interes din viata pre-adolescentului si ale
adolescentului. Putem considera, de altfel, ca reprezinta universul
‘fizic’ al acestora. Asadar, internatul are un rol major in
dezvoltarea copilului cu varstele cuprinse intre 10 si 18, respectiv
19 ani, prin crearea, sustinerea si perpetuarea universului mai
sus-mentionat.

Discutia incepe de la modul in care ‘spatiul’ de invatare

determina motivatia copilului de a fi deschis spre nou, precum si
modul in care ‘spatiul’ de recreere influenteaza procesul de visare
(vom vedea ulterior ca structura cognitiva a copilului este in asa
maniera construita, incat, incepand de la varsta de 12 ani, copilul
se proiecteaza in diferite situatii ce apartin sferei realului/
realitatii, sau nu), implicit si dezvoltarea capabilitatilor
imaginative si a perceptiei asupra viitorului; pana la modul in care
‘spatiul’ de dormit ii influenteaza sfera emotionala (-sentimentul
de securitate).

In demersul analtic voi utiliza instrumente apartinand

domeniului Arhitecturii cat si al domeniului Psihologiei, cu
precadere laturile psihologiei dezvoltarii si psiho-cognitive. Astfel
putem discuta pe parcursul lucrarii despre ‘dimensiuni’,
‘structuri’, ‘design’, ‘iluminare’ ce reprezinta cateva dintre cele
mai importante caracteristici ale ‘spatiului’ in raport cu nevoile
esentiale ale copiilor de a se dezvolta frumos.

1.3. Planul de idei

 CAP. I - Viata langa scoala: internatul si
functiile sale

Acest capitol isi propune sa exploreze originile conceptului

de ‘internat’ si cele mai importante valori pe care acest concept
le-a preluat de-a lungul timpului, pana ce, ajungand in
contemporan, ne coboram atentia spre rolul internatului in
societatea
actuala.

Notiunea de
‘internat’ a

Figure 1 - Scoala cu internat, “St. Joseph College”,

Pell Wall Hall Market Drayton, Shropshire
preluat de-a lungul parcursului istoric si al cuprinsului demografic
valori diferite, pe care le vom detalia ulterior, in subcapitolul
urmator. Insa, ceea ce este important sa subliniem, este faptul ca
diviziunea sa conceptuala este multipla, anume: internatul privat
sau scolile de ‘boarding’, internatul de stat, academiile militare,
internatul terapeutic sau orfelinatul samd.

Internatul, adesea intalnit in mentalitatea populara ca fiind

caracteristic nivelurilor sociale inalte si foarte inalte si, intr-o buna
masura cunoscut ca instrument de perpetuare a acestor niveluri
societale, il regasim sub aceasta forma cu precadere in Occident.

Insa, asa cum vom observa in subcapitolele urmatoare,

originile sale surprind, iar functia sa, precum si estetica sa se
schimba si se divid, in timp, precum am mentionat mai sus.
Figure 2 -

2.1. Scurta perspectiva istorica a conceptului

de internat

“Study the past if you

would define the
future.”
― CONFUCIUS

Pentru o mai buna intelegere a perspectivei istorice a

internatului este de trebuinta sa ne reintoarcem in perioada
medievala, intrucat, desi Antichitatea serveste ca fiind inca un
model actual pentru multe scolile publice, perioada Medievala
creioneaza o istorie putin mai clara a internatului. Occidentul, cu o
bogata istorie in aceasta zona de interes, ne va folosi ca punct de
reper in Cronologia pe care vom incerca sa o realizam.
Originile internatului
le putem regasi intr-o
buna masura in
sistemul educational
occidental al secolelor
XII – XIII, cand Papa a
ordonat tuturor

Figure 3 – Medieval Education

mănăstirilor benedictine, cum ar fi Westminster, să furnizeze
școli de caritate, iar multe alte școli publice si-au început atunci
activitatea, intrucat astfel de școli au atras elevi plătitori. Oxford
și Cambridge, s-au infiintat sub acelasi principiu al caritatii, fiind
sub tutela clericilor pana in secolul al XIX-lea. Acestea insa, in
timp, si-au dedicat activitatea studentilor, nu copiilor cu varste
cuprinse intre 13-18 ani, asa cum subiectul pe care l-am ales spre
studiu ne-o cere.
Considerand faptul ca aceste scoli publice sau manastiri au
inceput sa creeze un sistem educational, cu precadere pentru cei
sarmani, nu puteau lipsi casele de rezidenta. In ceea ce priveste
manastirile, acestea adesea adaposteau familiile nevoiase ale
societatilor.
Insa, este necesar sa amintim aici de cateva scoli cu
internate foarte cunoscute si relevante de altfel pentru studiul
nostru, anume: King’s School (cu 13 case de rezidenta),

Figure 4 - Westminster in the Seventeenth Century

From a print by Hollar, 1647
 Canterburry, Westminster, Londra, Tonbridge School, Kent,
Dulwich College, Londra, Highgate School, Londra,
Sherborne School, Sherborne, Eton School, Berkshire. Acestea
sunt doar cateva exemple de scoli cu internate din Marea Britanie,
care, fondate in perioada medievala, respecta caracteristicile
mentionate mai sus (adica servesc copiilor cu varste cuprinse
intre 13-18 ani).
Toate acestea sunt numite școli de internat, ce își păstrează
doar vechiul nume de școli.3

Figure 5 – King’s School

Cel mai vechi internat

din lume, dateaza de la
dezvoltarea scolii
manastiresti in jurul anului
597 d.Hr.

Figure 6 – Dulwich College

3 Moritz, Karl Philipp, 1757-1793. Travels in England in 1782 by Karl Philipp

Moritz (Kindle Locations 645-656).
 Internatul
privat Eton,
Berkshire, fondat in
1440 de catre
Regele Henric al VI-
lea, care isi
continua activitatea
si in prezent si, care
initial a reprezentat

Figure 7 – Eton College (1890) un ajutor oferit unui

numar de 70 de copii
saraci care nu isi permiteau sa
studieze.4 Cu trecerea timpului,
Eton College a inceput sa
functioneze ca un instrument
de perpetuare al familiilor de
nobili din Anglia.
Mai apoi, incepand cu
secolul al XIX-lea, in Occident,
scolile cu rezidenta raman sub
tutela calugarilor catolici, protestanti, anglicani sau metodisti.

Figure 8 - 19th Century Spre exemplu, internatele din

Learning
4 https://www.etoncollege.com/briefhistory.aspx?nid=734b5fab-5590-4102-b1af-1eb09e3beb65
Marea Britanie au început sa functioneze în perioada medievală,
când băieții erau trimiși pentru a fi educați la mănăstire sau la
case nobile, unde putea fi găsit un cleric singuratic. 5

Conceptul de ‘internat’ se regaseste si in “New

France”6 in urma dorintei Ordinului monastic/ religios Franciscan al
Fratilor Minori prin care misionarii sai, intre 1620-1690, doreau
crestinarea tinerilor indieni.7 Solutia gasita de calugarii franciscani
pentru a-I crestina pe acestia a fost, mai intai de toate, de a-I
civiliza, intrucat fara a scapa de obiceiurile lor migrationiste si
barbare nu ar fi putut sa se crestineze sau sa ramana crestini in
timpul vietii lor.8 Asadar, pentru a face acest lucru posibil s-au
infiinat scolile cu rezidenta pentru distrugerea culturii indienilor
arborigeni.

5 https://en.wikipedia.org/wiki/Boarding_school#History
6 Canada
7 https://www.cbc.ca/news/canada/a-timeline-of-residential-schools-the-truth-and-reconciliation-commission-
1.724434
8 Shingwauk's Vision: A History of Native Residential Schools
By J.R. Miller, pp 40-41
 „New England9”, precum in „New France”, au incercat sa
adopate sistemul educational existent in tara mama, insa,
spre deosebire de aceasta din urma, clericii colonisti, prin
statura lor religioasa, nu doreau doar sa ii civilizeze fortat pe
tinerii indieni, ci, voiau sa ofere oportunitati egale de
invatamant copiilor colonisti, dar mai ales sa
pastreze vie crestinatatea. 10 Acestia s-au luptat foarte mult
pentru a reforma si a dezvolta sistemul educational din
colonii de
la un
nivel
Figure 9 – Battleford Industrial School

rudimentar la un nivel similar din toate punctele de vedere

cu cel al nobililor britanici. Asadar, forma teocratica de
guvernamant din „New England”, a investit puterea in

9 Zona din Nord-estul Amercii de astazi, compusa din: Connecticut,

Maine, Massachusetts, Rhode Island, New Hampshire, and Vermont
10 https://scholarworks.umass.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=3832&context=dissertations_1 pagina 8
 congregatii11, nu in preotie, obligand astfel sistemul
educational sa fie intocmai precum in Marea Britanie, pentru
un control eficient al societatii.

Figure 10 - West Nottingham Academy , New England,

1744

2.2
Functiile internatului in societate

Asa cum am mentionat anterior, conceptul de ‘internat’ a

preluat de-a lungul parcursului istoric si al cuprinsului demografic
foarte multe valori, cu totul diferite, de la o zona culturala la alta.
Acest subcapitol va incerca sa le surprinda pe cele mai

11congregație sf [At: STAMATI, D. / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr congrégation, lat congregatio,
-onis] 1 (Trs; ltî) Consiliu. 2 (Îbrc) Ordin monahal. 3 Organizație catolică, alcătuită din clerici și laici,
fondată pe principii religioase.
elementare valori, cat si functii pe care conceptul de ‘internat’ si
le-a insusit in timp.

Asadar, acest subcapitol imagineaza in primul rand

diviziunea conceptuala multipla a conceptului de “internat”,
anume: internatul privat sau scolile de ‘boarding’, internatul de
stat, academiile militare, internatul terapeutic sau orfelinatul
samd.

Anterior acestui subcapitol am incercat sa localizam unde

am regasit primordial conceptul de “internat” in cea mai pura
forma a sa. Pentru o mai mare claritate repetam ca perioada cea
mai conturata a conceptului de “internat” este perioada
medievala a Regatului Marii Britanii precum si a Regatului Frantei,
precum si coloniile acestora din cele doua Americi. Important este
de asemenea sa evidentiem ca functia principala a acestora in
societatile medievale era totusi diferita, atat de la o zona la alta,
cat si de la o perioada de timp la alta. Ma refer aici la faptul ca in
Regatul Marii Britanii si in Regatul Frantei, scolile sau manastirile
cu case de rezidenta au fost infiintate initial sub semnul caritatii,
in principal de clericii catolici, pentru copiii sarmani care nu isi
permiteau sa mearga la scolile publice. Spre deosebire de
acestea, Canada de astazi (New France) si-a infiintat primele
internate pentru civilizarea si crestinarea fortata a tinerilor indieni
din Americi, In America de Nord de astazi lucrurile au stat diferit.
Internatele aveau functia de a perpetua crestinismul in randul
familiilor de colonisti si de a oferi sanse egale de invatamanat,
atat copiilor din Marea Britanie cat si celor din “New England”,
fara insa a se exclude intentia de a putea fi cei dintai locuitori ai
Americilor (indienii arborigeni) foarte usor asimiliati de cultura
vestica.

Functia acestor internate a fost insa schimbata radical in

timp, dar a preluat si alte valori pe care le vom detalia in randurile
ce urmeaza. Cu referire indeosebi la Occident, aceste scoli cu
case de rezidenta s-au adresat in timp tuturor claselor sociale si
mai apoi in principal claselor superioare, realizand in acest fel
chiar o traditie in randul familiilor de nobili de a merge copiii
acestora la acelasi scoli pe care familia le-a frecventat de-a lungul
deceniilor.

O alta caracteristica a internatelor medievale era aceea ca

acestea se adresau cu precadere baietilor, lucru ce s-a schimbat
mai ales incepand cu secolul al XVI-lea, cand fetele nu mai erau
educate doar acasa de catre guvernantele lor ci primeau educatie
si in internate.

De mentionat este de altfel si perioada Iluminista si cea

Victoriana care a avut un impact deosebit asupra sistemului de
educatie englez, care, desi nu avea un caracter unitar, a obligat
intr-o mare majoritate ca noile generatii sa fie educate. Cei mai
saraci, cat si femeile, aveau acces la educatie print intermediul
scolilor care adesea aveau si internate, denumite “Ragged
School” si “Dame School”.

Scoala publica, implicit internatul, au jucat un rol important

în crearea castei de guvernământ. Deși legea engleză a
considerat educația ca fiind un drept, indiferent de sărăcie,
accesul și timpul liber necesar pentru a se angaja in procesul
educativ au fost adesea accesibile numai celor din clasele
superioare. Absolventii acestor scoli cu internat erau nu doar lideri
prin naștere, ci și prin îngrijirea atentă și deliberată a directorilor.
Statutul lor de școli de elită pentru domni s-a solidificat după
Revoluția Industrială, cand plutocrația 12 a preluat fraiele
guvernarii.13
Școlile-internat ce se adresau familiilor de nobili din
societate nu au fost tipice sistemului de invatamant din Occident,
ci le regasim si in sistemul educational tarist. Functia acestor
scoli-internat se va fi schimbat destul de mult in perioada Uniunii
Sovietice. Desi diferite tipuri de scoli-internat au existat cu mult
timp înainte in cadrul sistemului educațional rus (sovietic); pentru
a cita doar câteva exemple: internatele pentru copiii orfani,
pentru delincvenți, pentru copiii cu handicap sau scoli internat cu
profil artistic sau academiile militare și/sau navale, reprezentau o
parte integrantă și acceptată a vieții în URSS. Cu toate acestea,
când Nikita S. Hrușciov, vorbind la Congresul al XX-lea al
Partidului Comunist al Uniunii Sovietice din 1956, a solicitat
instituirea imediată a unui sistem amplu de școli internat pentru
copiii sovietici, observatorii străini au realizat imediat că aceasta
a anuntat un tip nou și mult mai important de școală - unul care a

12 PLUTOCRAȚÍE, plutocrații, s. f. Formă de guvernare în care puterea de stat

este concentrată în mâinile celor mai bogați. ♦ Totalitatea persoanelor care, cu
ajutorul averii, impun plutocrația (1). – Din fr. plutocratie, germ. Plutokratie.
13
reprezentat o inversare a multora dintre teoriile, metodele și chiar
scopurile educaționale din ultimele două decenii.
Cu toate acestea, natura și obiectivele actuale ale noilor
școli internat nu au fost înțelese imediat 14, intrucat au fost rapid
incurcate de catre opiniile internationale cu scolile de tip tarist
care ofereau studii
calitative
doar
nobililor.
Ceea ce insa
a oferit
reforma
sistemului
educational
din 1958 a
lui Nikita
Hrusciov a
fost un tip de
scoala-internat care sa solutioneze problemele social-economice
ale URSS si sa reactualizeze principiile lesniniste si bolsevice.
Acest tip de
Figure 11 – Novobirisk Internat School for Math and
Phisiscs scoala-internat
avea un accent
specific într-un anumit domeniu precum matematica, fizica,
limbajul, știința, sportul etc. si era accesibila tuturor claselor

14 Effie Ambler, The American Slavic and East European Review Vol. 20, No. 2
(Apr., 1961), pp. 237-252
sociale, mentionand de altfel ca sistemul educational sovietic era
gratuit.

CAP. III - Nevoile adolescentului

‘’A person's a person, no matter how

small.” — Dr. Seuss

In acest capitol ne propunem sa facem o trecere in revista a

nevoilor pre-adolescentului care trebuiesc satisfacute cu
desavarsire de catre internat, pentru o deszoltare sanatoasa si
responsabila a acestuia, in acest tip de centru educational. De
asemenea vom aminti si cateva din teoriile psiho-sociale care
sustin necesitatea satisfacerii acestor nevoi, intrucat evaluarea
impactului mediului construit asupra copilului, precum și nevoile
și dorințele lor spațiale, obliga comunicarea între domeniul
arhitecturii și cel al psihologiei.15

Considerand ca psihologii au reușit să înțeleagă majoritatea

etapelor majore de dezvoltare ale percepției și cunoașterii umane,
arhitecții trebuie să utilizeze aceste cunoștințe în proiectele lor. 16
Asadar, tipul de arhitectura care are in centrul sau formarea
copilului isi are originile in teoriile educatiei regasite in secolele
XVIII, XIX in lucrarile unor filosofi si psihologi precum Froebel sau

15 Making the child s world 80

16 Making the child s world 80
Piaget, despre care vom discuta in detaliu ulterior. Constientizarea
adaptarii arhitecturii la nevoile copilului si ale dezvoltarii sale
prielnice este de fapt foarte recenta, desi filosofii amintiti mai sus
evidentiaza importanta spatiului fizic precum si a mediul
inconjurator in construirea sanatoasa a unui copil, inca din
secolele amintite mai sus.
Spre exemplu, Piaget sugereaza in lucrarile sale ca doar
prin intermediul interactiunii copilului cu mediul exterior, mediul
inconjurator acest va putea sa isi insuseasca un nivel ridicat al
capabilitatii intelectuale.
Din punctul meu de vedere insa, arhitectura care are in
centrul sau ‘copilul’ reprezinta un tip de arhitectura care trebuie
sa uneasca ‘umanul’ in cea mai pura forma a sa cu ‘misticul’ si
dar si cu ‘realitatea’ deopotriva, intrucat consider ca aceasta
reprezinta definitia copilul cu nevoile sale actuale dar mai ales cu
cele viitoare. Acest tip de arhitectura este de fapt manifestarea
materiala a triadei: teoriile si filosofiile despre dezvoltarea
copilului si jocul. Aceasta are ca principal obiectiv satisfacerea
nevoilor actuale benefice (jocul) in vederea construirii unei
realitati relevante si de succes in viitor pentru copilul de astazi.
Asadar, pentru a reusi sa oferim optiuni fezabile evolutiei sociale
a copiilor, prioritar este sa identificam nevoile esentiale acestora
si sa le raportam la mediul socio-cultural actual.
 Nevoile copilului, ale pre-adolescentului si ale adolescentului
nu sunt cu mult diferite fata de cele ale individului adult, insa au o
importanta mult mai mare. Acestea trebuie sa fie respectate cu
strictete pentru ca, individul adult de mai apoi sa aiba un nivel de
adaptabilitate mare si sa dobandeasca un set de capabilitati
necesare subzistenetei sistemului. Doresc sa fac in primul rand o
trecere in revista a acestora si in randurile urmatoare sa discutam
putin mai amplu.

Prin urmare, nevoile copilului si ale (pre-)adolescentului sunt:

nevoia de odihna (in principal cea din timpul noptii),
nevoia si dreptul la securitate si nevoia si dreptul de a f
hranit corespunzator, nevoia de a avea intimitate, nevoia
de a comunica (peer to peer; peer to parents; peer to
professors), nevoia si dreptul la educatie/ informatie,
nevoia de confort (emotional, psihic si fizic deopotriva), nevoia
sustinerii activitatilor sportive, a activitatile de recreere si
nu in cele din urma nevoia de adaptarea la mediul social, de
invatare, de recreere si nevoia de a utiliza in mod activ
tehnologia.

Desi consider ca toate cele enumerate anterior sunt

oarecum egale din punct de vedere al importantei in viata
copilului, voi incepe discutia cu nevoia de odihna si o voi conexa
cu nevoia de a avea intimitate, deoarece acestea pot fi
materializate in felul in care ar trebui sa arate camera de odihna
din internat.
Somnul este strâns legat de fiecare fațetă a vieții de zi cu
zi. Somnul deranjat afectează nu numai sănătatea și bunăstarea
noastră, ci și calitatea vieții noastre. 17 Daca exista o deprivare de
somn sau nu exista un somn odihnitor, repercusiunile cu privire la
funcționarea zilnică sunt deseori vizibile, pentru individ și familia
și colegii săi. Calitatea vieții este atât de scăzută și afectată de
unii suferinzi încât se traduce prin pierderea controlului asupra
unor aspecte importante ale vietii, cum ar fi familia si munca. 18
Insa, repet, ceea ce pentru adult este important, pentru
copil si (pre-) adolescent este si mai important. Deprivarea de
somn sau somnul neodihnitor pot avea repercusiuni grave pentru
acestia in toate aspectele vietii lor si pot afecta viitorul adult intr-o
maniera mult mai accentuata. Asadar, pentru a nu fi afectate in
cascada celelalte aspecte ale vietii acestora este necesar sa
cream in camerele de odihna ale acestora o atmosfera cat mai
171 Sleep and Quality of Life in Clinical Medicine by Joris C. Verster , S. R. Pandi-Perumal, David L.
Streiner, pagina 29
18 Ibidem, pag 44
apropiata de notiunea de confort pe care o percep ei, precum si
de intimitate si securitate. Materializarea intimitatii prin crearea
spatiului propriu in camera, prin respectarea totodata a spatiului
dat de constructie, poate fi exemplificata in Figura 12.
Nevoia de a comunica este de asemenea una din nevoile
esentiale care trebuiesc satisfacute cu desavarsire, in principal in
perioada de dezvoltare. Asa cum am amintit mai sus, Piaget
sugereaza in lucrarile sale ca doar prin intermediul interactiunii
copilului cu mediul exterior, mediul inconjurator, acesta va putea
sa isi insuseasca un nivel ridicat al capabilitatii intelectuale.
Putem aminti de altfel ca la începutul secolului XX, psihologul rus
Lev Vygotsky și-a creat propria teorie socio-istorică, unde a
subliniat importanța mediului social pentru dezvoltarea,
stimularea copilului. Aceasta teorie a devenit un punct de interes
deosebit în ultimii ani, la decenii după moartea sa, pentru studiile
trans-culturale privind dezvoltarea copilului și practicile de
creștere ale copilului.
Urmașul lui Sigmund Freud, Erik Erikson, precum Vygotsky, a
subliniat de asemenea importanța contextului social al dezvoltării
copilului. Teoria psihologica a lui Erikson cuprinde atat perioada
copilăriei cat și maturitatea si se concentrează pe anumite sarcini
sociale care trebuie să apară pentru o dezvoltare sănătoasă în
fiecare din cele opt etape ale cresterii.19
Securitate. Toți avem o nevoie foarte profundă și
fundamentală pentru un anumit grad de stabilitate, continuitate și
predictibilitate în viața noastră. Ar putea suna interesant să nu
19 Making the child s worl, pg 83
avem acest lucru, dar sa ne imaginam cât de stresant ar fi să sa
avem o viata constant imprevizibila. Si, asa cum am ror incercat
sa evidentiez pe parcursul acestui capitol, nevoile adolescentului
sunt doar nevoile individului adult, doar ca se acutizeaza.
Desi schimbarea reprezintă un progres și o noua fază a
vieții, ne ingrijoram cand suntem pusi intr-un context cu totul nou.
Nu suntem siguri cum să ne comportăm în acest nou context,
suntem confuzi cu privire la ceea ce se așteaptă de la noi și ne
îngrijorează modul în care noii noștri colegi ne vor vedea. Fiecare
grup social care are un grad de coeziune are și norme. Aceste
norme reglementează comportamentul, îmbrăcămintea și formele
de limbă și, chiar în unele cazuri, definesc în întregime aspectele
20
locale ale limbii vorbite.
Asadar, normele sociale sunt extrem de puternice prin
faptul că dau securitate persoanelor din grup, permițându-li-se
sa se comporte într-un mod reglementat fara teama ca modul lor
de a se comporta o sa fie considerat neadecvat de catre vecinii,
colegii și prietenii lor. Satisfacerea acestei nevoi faciliteaza si
satisfacerea nevoii de apartenenta.
Dar există reflexii spațiale ale normelor sociale? Într-o
anumită măsură există și formează una din cele mai
fundamentale componente ale limbajului spațiului. 21

Cap. III. Crearea si organizarea spatiului

20 Spatial language pag 80

21 Ibidem, pag 82
 Acest capitol nu isi propune sa o ofere un fel de ghid de
design interior al internatelor, ci mai degraba face o trecere in
revista ai celor mai importanti factori practici si estetici a ceea ce
reprezinta un mediu potrivit de dezvoltare pentru un copil intr-un
internat.
Spre exemplu, fațada și intrarea ar trebui să aibă un caracter
clar, distinct și neinstituțional. Usile de la intrare ar trebui să fie
ușor de închis și foarte securizate și ar trebui să fie private de
comunitatea exterioară. Zona rezidențiala, precum și spatiile de
recreere ar trebui să aiba toate iesirea într-o grădină închisa cu
22
pietonale . Exemplu Fig.

3.1. Cazarea

22 Making the child s world, 126

 Intimitatea și securitatea, asa cum
am subliniat si in capitolul anterior,
reprezintă preocupari majore în ceea ce
privește bunastarea copilului dar si a
individului adult. O modalitate de
satisface aceste nevoi, de securitate si de
intimitate, este de a crea praguri
supradimensionate între zone și camerele din interiorul lor,
folosind poduri și ecrane, menținând în același timp conexiuni
vizuale cu spațiile de deasupra și dedesubt. 23 In ceea ce priveste
patul suprapus, conform imaginii alaturate, acesta reprezinta atat
economie de spatiu, dar, mai ales
pentru copil, o sursa de amuzament,
de bunastare.24 De altfel, considerand
ca punct de reper aceeasi imagine,
este foarte important ca fiecare copil
sa poata avea propriul spatiu, mai bine
spus, intimitate. Desi camerele de
internat care includeau mai multe
paturi, implicit mai multi copii, ofereau
siguranta si confort, intr-un studiu
realizat de Malmberg (1980) copiii au
continuat să prezinte un număr mare de probleme psihologice
până când spațiul a fost împărțit astfel încât fiecare să poată
stabili un teritoriu personal și să isi faca propria "casă". 25
23 Making the child s world, 121
24 Making the child s world 123
25 The language of space, pagina 167
 3.2. Cantina

In momentul proiectarii cantinei din internat, este foarte

important sa consideram cativa factori, elementari de altfel,
precum: iluminarea, ventilatia, mobilierul si design-ul, intrucat
rolul cantinei este unul esential. Cantina este un alt spatiu care
deserveste mai multor nevoi ale
adolescentului, anume nevoia
de hrana, de comunicare si de
apartenenta.
Iluminatul - un spațiu
luminos, aerisit, ajută la
îmbunătățirea experienței
culinare. În mod ideal, lumina
naturală este cea mai bună
pentru îmbunătățirea stării de
bine, dar dacă aceasta nu este
o posibilitate, în zilele noastre
există o mulțime de sisteme de
iluminare care pot reproduce
intensitatea luminii naturale într-
un efect remarcabil.26

26 https://envoplan.co.uk/education-news/what-to-consider-when-designing-a-school-dining-hall
 Ventilatia este
de asemenea un
factor foarte
important atunci cand
discutam despre
imbunatatirea
experientei culinare.
O lipsa de ventilatie
poate duce la o
acumulare de
mirosuri, ceea ce
poate provoca o
experienta culinara
neplacuta. Capacitatea de a controla temperatura ajută la
menținerea spațiului confortabil atunci când există mulți
utilizatori.27Si, asa cum noi ne referim la o sala de mese pentru
copiii unui internat, vorbim despre foarte multi utilizatori.
Cozile lungi și congestia în spațiile de mese pot fi
minimizate prin designul ingenios al interiorului. Asezarea mesei
si a scaunului intr-un anumit mod poate promova interacțiunea
socială. Folosirea tapetului digital sau a graficii poate ajuta la
entuziasmul adolescentilor.28

27 https://envoplan.co.uk/education-news/what-to-consider-when-designing-a-school-dining-hall
28 https://envoplan.co.uk/education-news/what-to-consider-when-designing-a-school-dining-hall
 3.3. Biblioteca

Rolul bibliotecii in internat este unul foarte important intrucat

poate satisface mai multe nevoi ale adolescentului daca aceasta
este proiectata in conformitate cu acestea.

Consideram in proiectarea unei biblioteci urmatoarele spatii

si functiile lor:
 spațiu liniștit – unde adolescentul poate să reflecteze, să
citească și să studieze.
 spațiu de colaborare - pentru socializare
 spațiu de prezentare – unde adolescentul să prezinte, să
împărtășească și să sărbătorească.
 spațiu liber - pentru a descoperi, crea, a reflecta, a socializa.
 Spatiu de productie29 - pentru a experimenta si a proiecta. 30

F - Tea, exhibition area

29 spațiul de producție este echipat cu imprimante 3D, tăietori laser, diverse dispozitive de
frezat etc.

30 https://natlib.govt.nz/schools/school-libraries/place-and-environment/designing-library-spaces
 Iluminarea bibliotecii din
internat este cel mai important
aspect care trebuie luat in
considerare atunci cand aceasta
este proiectata. Nevoia de
ferestre nu reprezintă doar o
chestiune fizică de a furniza
lumină și ventilație, ci de a
permite ocupanților spațiului să
rămână în contact cu lumea din
afară. Fiind conștient de vreme
și de timpul din zi, prin mișcarea
soarelui, pare să aducă o
siguranță pe care mulți oameni o
apreciază foarte mult. Un studiu
realizat de Rickard Kuller și colegul său, Lindsten, a comparat
performanța copiilor în săli de clasă cu ferestre, în sali cu
iluminare naturală, dar fără vedere și în sali fără ferestre (Kuller și
Lindstren 1992). Această lucrare a sugerat că spectrul de lumină
naturală este de fapt necesar pentru a menține un echilibru
hormonal bun, iar copiii lipsiți de acest lucru pot deveni mai puțin
capabili să se concentreze asupra muncii lor. 31 Poate ca simțul
nostru de disconfort atunci când nu putem vedea o fereastra este
o modalitate în care creierul nostru ne informează despre această
nevoie.32
31 Kuller, R. and C. Lindstren (1992). Health and behaviour of children in classrooms with and without windows.
Journal of Environmental Psychology 12: 305-308
32 The language od space pag 30
3.4. Spatiul de recreere (interior si exterior)

Amenajarea
spatiilor de
recreere
exterioare ar
trebui să
includă

formațiuni/terenuri
naturale pentru explorare; copaci, roci, spatii pentru alergare,.
Folosirea unor suprafețe variate este benefică - asfalt, beton,
iarbă, nisip sau covor elastic. Iluminarea și umbrirea trebuie sa
permita jocul în condiții de siguranță în cele mai multe condiții
meteorologice si în diferite momente
ale zilei.33 Curtea este astfel plină de
viață și de activități si reprezinta un
mediu care încurajează interacțiunea
socială între diferite grupe de vârstă34
In ceea ce priveste
spatiile de recereere interioare,
acestea pot fi reprezentate de sali de sport, piscine interioare.

33 Making the child s world 30

34 Mark dudek – schools and kindergarted, pag 175
 CAP IV - STUDII DE CAZ

Children Village – Boarding school

Arhitectii: Aleph
Zero, Rosenbaum
Locatia: Formoso do
Araguaia, TO, 77470-
000, Brazilia
Categorie : Internat
Spatiu: 23344.0 m2
Anul: 2017

Proiectul presupune transformare, salvare culturală, încurajarea

tehnicilor de constructie locale, frumusețea indigenă și cunoștințele sale,
împreună cu conturarea noțiunii de apartenență, necesara dezvoltării
copiilor școlii Canuane.

Reorganizarea
prezentata de proiect are

la baza necesitatea de a valoriza

întregul complex existent, precum si de a potentializa ideea de apartenență
a elevilor la societate.
Demistificarea statutului școlii ca singurul spațiu de învățare și
transformarea acesteia într-un teritoriu cu o valoare apropiata de ‘acasă’.

Adiacent căminelor
sunt diferite spații
care
interacționează,
cum ar fi sala TV,
spațiul de lectură,
balcoane, terase,
hamace etc. Toate
aceste programe
complementare au
fost concepute
împreună cu elevii
scolii, pentru a
îmbunătăți
calitatea vieții și a
rafina legătura
dintre elevi și
școală.Iîn acest fel,
pe lângă lgazduirea
unui număr mai
mare de copii, noile
sate urmăresc
creșterea stimei de
sine a copiilor prin
utilizarea tehnicilor
locale, creând o
punte între
tehnicile
vernaculare și un
nou model de
locuințe durabile. În
acest fel, pe lângă
locuirea unui număr
mai mare de copii,
noile sate urmăresc creșterea stimei copiilor prin utilizarea tehnicilor locale,
creând o punte între vernacular și un nou model de locuințe durabile.
Reducerea numărului de
elevi pe cameră, are ca scop
de a îmbunătăți calitatea
vieții copiilor,
individualitatea lor și, în
consecință, performanțele
lor academice.

Boarding School in
Bella Vista Agronomy
Campus, Bolivia

Arhitect: Prof. Ralf Pasel / TU Berlin

Locatie: Cochabamba, Bolivia
Categorie: Boarding school
Anul proiectului: 2018

Internatul Bella Vista Agronomy Campus oferă o perspectivă

minorilor proveniți din familii extrem de sărace din Bolivia, care depășesc
nivelul minim de subzistență.

COD și Prof. Ralf Pasel

de la Departamentul de
Proiectare și Construcții
al TU Berlin sunt
dedicati unui proiect
interdisciplinar pe
termen lung în satul
Andy Bella Vista,
Bolivia, care vizează
dezvoltarea de soluții
locale împotriva sărăciei și găsirea unor solutii problemelor globale, cum ar fi
creșterea urbanizării și depopularea rurală.

În consecință, noua clădire completează

școala agricolă existentă în funcțiile
sale, adică un cămin pentru elevi, o sală
pentru lector, o bucătărie, o cameră
multifuncțională pentru mese și de
studiu, precum și mai multe băi
individuale. Arhitectura pensiunii oferă
spații pentru întâlniri și odihnă. Cele
două terase private închise formează o
extensie a spațiilor calitative de locuit în
aer liber din Campus.