1.

Clasificarea este:

a. un paralogism

b. o operatie logica cu termeni

c. o inductie

d. o inferenta deductiva

2. Daca termenului “autoturism” i se adauga proprietatea “de teren”:

a. extensiunea sa creste

b. extensiunea sa ramane neschimbata

c. intensiunea sa creste

d. intensiunea sa scade

3. Termenii”planta” si “planta decorativa” se afla in raport de:

a. ordonare

b. incrucisare

c. contradictie

d. contrarietate

4 .Componenta lingvistica este un element din structura unui termen care:

a. se referă la însusirile definitorii ale obiectelor reprezentate în plan ideal de acel termen

b. se referă la totalitatea obiectelor reprezentate în plan ideal de acel termen

c. reprezintă cuvântul sau grupul de cuvinte prin care se exprimă termenul

d. reprezintă intensiunea termenului

5. Sofismele sunt:

a. argumente inductive

b. erori de argumentare intentionate

c. erori de argumentare neintentionate

d. analogii neconcludente
6. Termenul „unchi inginer“ este:

a. absolut, concret, general, precis

b. absolut, concret, general, vag

c. relativ, concret, general, precis

d. relativ, concret, general, vag

7. Daca termenului “floare alba” i se elimina proprietatea “alba”:

a. extensiunea sa creste si intensiunea ramane neschimbata

b. extensiunea sa ramane neschimbata si intensiunea scade

c. extensiunea sa creste iar intensiunea scade

d. atat intensiunea cat si extensiunea cresc

8. Termenii “elefant” si “hipopotam” se afla in raport de:

a. ordonare

b. incrucisare

c. contradictie

d. contrarietate

9.Componenta ontologica este un element din structura unui termen care:

a. se referă la însusirile definitorii ale obiectelor reprezentate în plan ideal de acel termen

b. se referă la totalitatea obiectelor reprezentate în plan ideal de acel termen

c. reprezintă cuvântul sau grupul de cuvinte prin care se exprimă termenul

d. reprezintă intensiunea termenului

10. Intre clasele obtinute in urma unei clasificari trebuie sa existe:

a. raporturi de ordonare.

b.raporturi de identitate.

c. raporturi de incrucisare

d. raporturi de opozitie
B. Fie termenii A, B, C şi D, astfel încât termenii A și B sunt în raport de incrucisare, C este supraordonat
atat lui A cat si lui B iar termenul D este in incrucisare cu C dar in opozitie cu A si B

1. Reprezentaţi, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, raporturile logice dintre

cei patru termeni. 4 puncte

2. Stabiliţi, pe baza raporturilor existente între termenii A, B, C, D, care dintre următoarele

propoziţii sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar

propoziţiile false cu litera F):

a. Unii B nu sunt C.

b. Toţi D sunt A.

c. Niciun B nu este D.

d. Unii A sunt B.

e. Toți C sunt A.

f. Niciun B nu este A.

6 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Se dau următoarele propoziţii:

1. Toate animalele de la Zoo sunt triste.

2. Unele lectii de pian dureaza mult.

3. Unele persoane batrane nu sunt bolnave.

4. Niciun sport de performanta nu este usor de practicat.

A. Precizaţi formulele logice corespunzătoare propoziţiilor 1 și 3. 2 puncte

B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contrara propoziției 1, supraalterna

propoziției 2, subcontrara propoziției 3 și contradictoria propoziției 4. 8 puncte

C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa

corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.

8 puncte
D. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, conversa obversei propoziției 3.

4 puncte

E. Doi elevi, X şi Y, opinează astfel:

X: Dacă niciun cal de curse nu este usor de intretinut, atunci unele animale usor de intretinut nu sunt cai
de curse.

Y: Dacă unele romane nu sunt opere interbelice, atunci unele opere interbelice nu sunt

romane.

Pornind de la această situație:

a. scrieți, în limbaj formal, opiniile celor doi elevi;

b.precizati corectitudinea raționamentelor formalizate.

c. justificati alegerea raspunsului pt Y

Pagina 3 din 3

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

A. Fie următoarele două moduri silogistice: aai-1, oee-4.

1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice

date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două

scheme de inferenţă. 8 puncte

2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri

silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 6 puncte

B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un silogism valid, prin care să justificaţi

propoziţia “Niciun om cinstit nu incalca regulile”. 6 puncte

C. Fie următorul silogism: Nicio broasca nu este mamifer, prin urmare delfinii nu sunt broaste, deoarece
delfinii sunt mamifere.

Raspundeti cu “adevarat” sau “fals”:

a. termenul minor al acestui silogism este “delfin”

b. termenul mediu este nedistribuit in ambele premise

c. concluzia este o propozitie universal afirmativa

d. termenul major este distribuit atat in concluzie cat si in premisa din care face parte

D. Fie următoarea definiţie: “Legea este cainele de paza al societatii”

a. Menţionaţi o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată. 2 puncte

b. Precizați o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul a.

şi construiţi o definiţie care să o încalce, având ca definit termenul “lege”. 4 puncte