Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
adolescentului
INTRODUCERE
1.1. Argument
1.2. Scopul si obiectivele principale ale studiului (boarding school vs. internat
estic)
1.3. Planul de idei
WINSTON CHURCHILL1
1.1. Argument
1
“Noi ne modelam cladirile, urmand ca mai apoi ele sa ne modeleze societatea” – traducere
si fonduri din partea organizatiilor non-profit care militeaza pentru imbunatatirea
calitatii invatamantului moldovenesc.
Pentru a putea surprinde cat mai elocvent ceea ce isi propune lucrarea, am
ales spre analiza impactul ‘spatiului’ prevazut in locurile ce incadreaza zona de
invatare, sedere, cazare, recreere, distractie si initiere a preadolescentului si a
adolescentului, in internat.
2
Internatul devine astfel ‘spatiul’ care indeplineste o multitudine de roluri,
intrucat acesta inglobeaza cele mai importante zone de interes din viata pre-
adolescentului si ale adolescentului. Putem considera, de altfel, ca reprezinta
universul ‘fizic’ al acestora. Asadar, internatul are un rol major in dezvoltarea
copilului cu varstele cuprinse intre 10 si 18, respectiv 19 ani, prin crearea,
sustinerea si perpetuarea universului mai sus-mentionat.
Notiunea de
‘internat’ a preluat de-a
lungul parcursului
istoric si al cuprinsului
demografic valori
diferite, pe care le vom
detalia ulterior, in
subcapitolul urmator.
Insa, ceea ce este
Figure 1 - Scoala cu internat, “St. Joseph College”, important sa subliniem,
Pell Wall Hall Market Drayton, Shropshire este faptul ca diviziunea
sa conceptuala este
multipla, anume: internatul privat sau scolile de ‘boarding’, internatul de stat,
academiile militare, internatul terapeutic sau orfelinatul samd.
Internatul, adesea intalnit in mentalitatea populara ca fiind caracteristic
nivelurilor sociale inalte si foarte inalte si, intr-o buna masura cunoscut ca
instrument de perpetuare a acestor niveluri societale, il regasim sub aceasta forma
cu precadere in Occident.
Figure 2 -
2.1. Scurta perspectiva istorica a conceptului de internat
3
Moritz, Karl Philipp, 1757-1793. Travels in England in 1782 by Karl Philipp
Moritz (Kindle Locations 645-656).
Internatul privat
Eton, Berkshire, fondat in
1440 de catre Regele
Henric al VI-lea, care isi
continua activitatea si in
prezent si, care initial a
reprezentat un ajutor
oferit unui numar de 70 de
4
https://www.etoncollege.com/briefhistory.aspx?nid=734b5fab-5590-4102-b1af-1eb09e3beb65
5
https://en.wikipedia.org/wiki/Boarding_school#History
Conceptul de ‘internat’ se regaseste si in “New France”6 in urma
dorintei Ordinului monastic/ religios Franciscan al Fratilor Minori prin care
misionarii sai, intre 1620-1690, doreau crestinarea tinerilor indieni.7 Solutia gasita
de calugarii franciscani pentru a-I crestina pe acestia a fost, mai intai de toate, de
a-I civiliza, intrucat fara a scapa de obiceiurile lor migrationiste si barbare nu ar fi
putut sa se crestineze sau sa ramana crestini in timpul vietii lor.8 Asadar, pentru a
face acest lucru posibil s-au infiinat scolile cu rezidenta pentru distrugerea culturii
indienilor arborigeni.
„New
England9”, precum
in „New France”, au
incercat sa adopate
sistemul educational
existent in tara
mama, insa, spre
deosebire de
aceasta din urma,
clericii colonisti, prin
statura lor
Figure 9 – Battleford Industrial School
religioasa, nu doreau
6
Canada
7
https://www.cbc.ca/news/canada/a-timeline-of-residential-schools-the-truth-and-reconciliation-commission-
1.724434
8 Shingwauk's Vision: A History of Native Residential Schools
By J.R. Miller, pp 40-41
9
Zona din Nord-estul Amercii de astazi, compusa din: Connecticut,
Maine, Massachusetts, Rhode Island, New Hampshire, and Vermont
doar sa ii civilizeze fortat pe tinerii indieni, ci, voiau sa ofere oportunitati
egale de invatamant copiilor colonisti, dar mai ales sa
pastreze vie crestinatatea.10 Acestia s-au luptat foarte mult pentru a reforma
si a dezvolta sistemul educational din colonii de la un nivel rudimentar la un
nivel similar din toate punctele de vedere cu cel al nobililor britanici. Asadar,
forma teocratica de guvernamant din „New England”, a investit puterea in
congregatii11, nu in preotie, obligand astfel sistemul educational sa fie
intocmai precum in Marea Britanie, pentru un control eficient al societatii.
10
https://scholarworks.umass.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=3832&context=dissertations_1 pagina 8
11
congregație sf [At: STAMATI, D. / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr congrégation, lat congregatio, -
onis] 1 (Trs; ltî) Consiliu. 2 (Îbrc) Ordin monahal. 3 Organizație catolică, alcătuită din clerici și laici,
fondată pe principii religioase.
2.2 Functiile internatului in societate
Functia acestor internate a fost insa schimbata radical in timp, dar a preluat
si alte valori pe care le vom detalia in randurile ce urmeaza. Cu referire indeosebi
la Occident, aceste scoli cu case de rezidenta s-au adresat in timp tuturor claselor
sociale si mai apoi in principal claselor superioare, realizand in acest fel chiar o
traditie in randul familiilor de nobili de a merge copiii acestora la acelasi scoli pe
care familia le-a frecventat de-a lungul deceniilor.
12
PLUTOCRAȚÍE, plutocrații, s. f. Formă de guvernare în care puterea de stat
este concentrată în mâinile celor mai bogați. ♦ Totalitatea persoanelor care, cu
ajutorul averii, impun plutocrația (1). – Din fr. plutocratie, germ. Plutokratie.
13
Cu toate acestea, natura și obiectivele actuale ale noilor școli internat nu
au fost înțelese imediat14, intrucat au fost rapid incurcate de catre opiniile
internationale cu scolile de tip tarist care ofereau studii calitative doar nobililor.
Ceea ce insa a oferit reforma sistemului educational din 1958 a lui Nikita Hrusciov a
fost un tip de scoala-internat care sa solutioneze problemele social-economice ale
URSS si sa reactualizeze principiile lesniniste si bolsevice. Acest tip de scoala-
internat avea
un accent
specific într-
un anumit
domeniu
precum
matematica,
fizica,
limbajul,
știința,
sportul etc. si
14
Effie Ambler, The American Slavic and East European Review Vol. 20, No. 2
(Apr., 1961), pp. 237-252
CAP. III - Nevoile adolescentului
15
Making the child s world 80
16
Making the child s world 80
Spre exemplu, Piaget sugereaza in lucrarile sale ca doar prin intermediul
interactiunii copilului cu mediul exterior, mediul inconjurator acest va putea sa isi
insuseasca un nivel ridicat al capabilitatii intelectuale.
Din punctul meu de vedere insa, arhitectura care are in centrul sau ‘copilul’
reprezinta un tip de arhitectura care trebuie sa uneasca ‘umanul’ in cea mai pura
forma a sa cu ‘misticul’ si dar si cu ‘realitatea’ deopotriva, intrucat consider ca
aceasta reprezinta definitia copilul cu nevoile sale actuale dar mai ales cu cele
viitoare. Acest tip de arhitectura este de fapt manifestarea materiala a triadei:
teoriile si filosofiile despre dezvoltarea copilului si jocul. Aceasta are ca principal
obiectiv satisfacerea nevoilor actuale benefice (jocul) in vederea construirii unei
realitati relevante si de succes in viitor pentru copilul de astazi. Asadar, pentru a
reusi sa oferim optiuni fezabile evolutiei sociale a copiilor, prioritar este sa
identificam nevoile esentiale acestora si sa le raportam la mediul socio-cultural
actual.
Nevoile copilului, ale pre-adolescentului si ale adolescentului nu sunt cu
mult diferite fata de cele ale individului adult, insa au o importanta mult mai mare.
Acestea trebuie sa fie respectate cu strictete pentru ca, individul adult de mai apoi
sa aiba un nivel de adaptabilitate mare si sa dobandeasca un set de capabilitati
necesare subzistenetei sistemului. Doresc sa fac in primul rand o trecere in revista
a acestora si in randurile urmatoare sa discutam putin mai amplu.
Desi consider ca toate cele enumerate anterior sunt oarecum egale din
punct de vedere al importantei in viata copilului, voi incepe discutia cu nevoia de
odihna si o voi conexa cu nevoia de a avea intimitate, deoarece acestea pot fi
materializate in felul in care ar trebui sa arate camera de odihna din internat.
Somnul este strâns legat de fiecare fațetă a vieții de zi cu zi. Somnul
deranjat afectează nu numai sănătatea și bunăstarea noastră, ci și calitatea vieții
noastre.17 Daca exista o deprivare de somn sau nu exista un somn odihnitor,
repercusiunile cu privire la funcționarea zilnică sunt deseori vizibile, pentru individ
și familia și colegii săi. Calitatea vieții este atât de scăzută și afectată de unii
1 Sleep and Quality of Life in Clinical Medicine by Joris C. Verster , S. R. Pandi-Perumal, David L. Streiner,
pagina 29
suferinzi încât se traduce prin pierderea controlului asupra unor aspecte
importante ale vietii, cum ar fi familia si munca.18
Insa, repet, ceea ce pentru adult este important, pentru copil si (pre-)
adolescent este si mai important. Deprivarea de somn sau somnul neodihnitor pot
avea repercusiuni grave pentru acestia in toate aspectele vietii lor si pot afecta
viitorul adult intr-o maniera mult mai accentuata. Asadar, pentru a nu fi afectate in
cascada celelalte aspecte ale vietii acestora este necesar sa cream in camerele de
odihna ale acestora o atmosfera cat mai apropiata de notiunea de confort pe care
o percep ei, precum si de intimitate si securitate. Materializarea intimitatii prin
crearea spatiului propriu in camera, prin respectarea totodata a spatiului dat de
constructie, poate fi exemplificata in Figura 12.
Nevoia de a comunica este de asemenea una din nevoile esentiale care
trebuiesc satisfacute cu desavarsire, in principal in perioada de dezvoltare. Asa
cum am amintit mai sus, Piaget sugereaza in lucrarile sale ca doar prin intermediul
interactiunii copilului cu mediul exterior, mediul inconjurator, acesta va putea sa isi
insuseasca un nivel ridicat al capabilitatii intelectuale. Putem aminti de altfel ca la
începutul secolului XX, psihologul rus Lev Vygotsky și-a creat propria teorie socio-
istorică, unde a subliniat importanța mediului social pentru dezvoltarea, stimularea
copilului. Aceasta teorie a devenit un punct de interes deosebit în ultimii ani, la
decenii după moartea sa, pentru studiile trans-culturale privind dezvoltarea
copilului și practicile de creștere ale copilului.
Urmașul lui Sigmund Freud, Erik Erikson, precum Vygotsky, a subliniat de
asemenea importanța contextului social al dezvoltării copilului. Teoria psihologica
a lui Erikson cuprinde atat perioada copilăriei cat și maturitatea si se concentrează
18
Ibidem, pag 44
pe anumite sarcini sociale care trebuie să apară pentru o dezvoltare sănătoasă în
19
Making the child s worl, pg 83
20
Spatial language pag 80
21
Ibidem, pag 82
Cap. III. Crearea si organizarea spatiului
22
Making the child s world, 126
3.1. Cazarea
23
Making the child s world, 121
24
Making the child s world 123
împărțit astfel încât fiecare să poată stabili un teritoriu personal și să isi faca
propria "casă".25
3.2. Cantina
25
The language of space, pagina 167
26
https://envoplan.co.uk/education-news/what-to-consider-when-designing-a-school-dining-hall
Ventilatia este de
asemenea un factor foarte
important atunci cand
discutam despre
imbunatatirea experientei
culinare. O lipsa de
ventilatie poate duce la o
acumulare de mirosuri,
ceea ce poate provoca o
experienta culinara
neplacuta. Capacitatea de
a controla temperatura
ajută la menținerea spațiului confortabil atunci când există mulți utilizatori.27Si, asa
cum noi ne referim la o sala de mese pentru copiii unui internat, vorbim despre
foarte multi utilizatori.
Cozile lungi și congestia în spațiile de mese pot fi minimizate prin designul
ingenios al interiorului. Asezarea mesei si a scaunului intr-un anumit mod poate
promova interacțiunea socială. Folosirea tapetului digital sau a graficii poate ajuta
la entuziasmul adolescentilor.28
27 27
https://envoplan.co.uk/education-news/what-to-consider-when-designing-a-school-dining-hall
28
https://envoplan.co.uk/education-news/what-to-consider-when-designing-a-school-dining-hall
3.3. Biblioteca
29 spațiul de producție este echipat cu imprimante 3D, tăietori laser, diverse dispozitive de frezat etc.
30
https://natlib.govt.nz/schools/school-libraries/place-and-environment/designing-library-spaces
Iluminarea bibliotecii din internat
este cel mai important aspect care
trebuie luat in considerare atunci cand
aceasta este proiectata. Nevoia de
ferestre nu reprezintă doar o chestiune
fizică de a furniza lumină și ventilație, ci
de a permite ocupanților spațiului să
rămână în contact cu lumea din afară.
Fiind conștient de vreme și de timpul din
zi, prin mișcarea soarelui, pare să aducă
o siguranță pe care mulți oameni o
apreciază foarte mult. Un studiu realizat
de Rickard Kuller și colegul său, Lindsten,
a comparat performanța copiilor în săli
de clasă cu ferestre, în sali cu iluminare
naturală, dar fără vedere și în sali fără ferestre (Kuller și Lindstren 1992). Această
lucrare a sugerat că spectrul de lumină naturală este de fapt necesar pentru a
menține un echilibru hormonal bun, iar copiii lipsiți de acest lucru pot deveni mai
puțin capabili să se concentreze asupra muncii lor.31 Poate ca simțul nostru de
disconfort atunci când nu putem vedea o fereastra este o modalitate în care
creierul nostru ne informează despre această nevoie.32
31
Kuller, R. and C. Lindstren (1992). Health and behaviour of children in classrooms with and without windows.
Journal of Environmental Psychology 12: 305-308
32
The language od space pag 30
3.4. Spatiul de recreere (interior si exterior)
Amenajarea
spatiilor de recreere
exterioare ar trebui
să includă
formațiuni/terenuri
naturale pentru
explorare; copaci,
roci, spatii pentru
alergare,. Folosirea unor suprafețe variate este benefică - asfalt, beton, iarbă, nisip
sau covor elastic. Iluminarea și umbrirea trebuie sa permita jocul în condiții de
siguranță în cele mai multe condiții meteorologice si în diferite momente ale zilei.33
Curtea este astfel plină de viață și de activități si reprezinta un mediu care
încurajează interacțiunea socială între diferite grupe de vârstă34
In ceea ce priveste spatiile de
recereere interioare, acestea pot fi
reprezentate de sali de sport, piscine interioare.
33
Making the child s world 30
34
Mark dudek – schools and kindergarted, pag 175
CAP IV - STUDII DE CAZ
Proiectul presupune
transformare, salvare culturală, încurajarea tehnicilor de constructie locale, frumusețea indigenă
și cunoștințele sale, împreună cu conturarea noțiunii de apartenență, necesara dezvoltării copiilor
școlii Canuane.
Reorganizarea prezentata
de proiect are la baza necesitatea
de a valoriza întregul complex
existent, precum si de a potentializa
ideea de apartenență a elevilor la
societate.