Страница:из 57

Автоматически

www.cartiaz.ro
– Carti si articole online gratuite de la A la
Z
Isabela Panainte
Curs de limba latină
I notiţe de curs
I. Introducere
1. Limba latină face parte din limbile indo-
europene, ca şi greaca, slava, germana, daca,
armeana,
etc. Caracteristica acestor limbi este aceea că îşi
modifică terminaţiile pentru a exprima diferitele
raporturi gramaticale. Acest tip de
modificare se numeşte flexiune (flexio, -
onis= îndoire,
flexiune), iar limbile care au asemenea
modificări se numesc flexionare.
Limba latină s-a vorbit mai întâi in Italia, în
Latium, o regiune la sudul Tibrului, unde s-a
întemeiat cetatea Roma. În Italia se mai vorbeau
şi alte limbi: osca (in sud), umbriana (in nord
est) (limbi italice), mesapica, etrusca, celtica.
Dar dintre ele, limba latină este cea care s-a
păstrat
şi răspândit, datorită circumstanţelor politice, a
expansiunii Romei: de la Oceanul Atlantic la
Marea Neagră, din Britania până în Africa, de la
Rin şi Dunăre până la Tigru şi Eufrat şi până la
Marea Caspica. Multe din popoarele acestui
Imperiu au dispărut şi li s-a uitat chiar şi
numele, dar
limba latină de atâtea veacuri continuă să fie
vorbită, scrisă şi studiată. Ea continuă să
trăiască
prin limbile romanice: italiana, spaniola,
portugheza, franceza, catalana, româna. Limba
româna
păstrează structura gramaticală a limbii latine,
sistemul ei fonetic precum şi o bună parte din
lexic. În consecinţă, studiul limbii latine este
foarte important nu numai pentru că prin
intermediul
ei s-a transmis cultura antichităţii greco-romane,
ci pentru că este şi modalitatea cea mai firească
de cunoaştere a evoluţiei limbii române şi
instrumentul indispensabil pentru însuşirea ei pe
baze
ştiinţifice.
II. Fonetica
1.
Alfabetul, scrierea si pronunţia
Alfabetul latin cuprinde 23 de litere: A, B, C, D,
E, F, G, H, I, K, L , M, N, O, P, Q, R, S, T, V,
X,
Y, Z. Este împrumutat de la greci.
Literele y si z au fost introduse mai tarziu, in
cuvinte străine ca zephyrus, Zalmoxis.
Literele j si v erau necunoscute romanilor.
Fonemul i cu valoare consonantică din iugum se
pronunţă ca i din iască. Pentru fonemul u vocală
şi u consoană(v) romanii folosesc o singură
literă: V (majusculă) şi u(minusculă).
Consoana qu se pronunţă „cu”, nu „cv”.
Consoanele c, g, t se pronunţau la fel, chiar dacă
urma o vocală, ex. Cicero se pronunţa kikero,
gelidus se pronunţa ca şi Gallus, natio se
pronunţa ca atare. În şcoala româneasca ele au
fost
adaptate sistemului de pronunţie specific, cena
se pronunţă ca cina, gelu ca ger, natio ca
naţiune,
etc.
2.
Cantitatea vocalelor
Cantitatea este durata în timp, necesară pentru
rostirea unei vocale. În funcţie de aceasta durată
vocalele pot fi lungi sau scurte. Ele sunt indicate
prin semne grafice, semne care nu au aparţinut
antichităţii, ci au fost adăugate pentru a uşura
citirea: ex.: mālum (cu a lung) înseamnă măr,
mălum cu a scurt înseamnă rău. Pōpulus (cu o
lung) înseamnă plop, pŏpulus (cu o scurt)
înseamnă popor.
3.
Cantitatea silabelor
În limba latina silabele pot fi lungi sau scurte.
1
www.cartiaz.ro
– Carti si articole online gratuite de la A la
Z
Silabele lungi pot fi:
-
lungi prin natură: cuprind o vocala lungă sau
diftong; ex: mater
-
lungi prin poziţie: cuprind o vocală urmată de
două sau mai multe consoane; ex: fenestra
Silabele scurte pot fi:
-
scurte prin natură: cuprind o vocala scurtă; ex.
femina, perdere
-
scurte prin poziţie: cuprind o vocala urmată de
alta vocală; ex: patria, dormio.
4. Accentul
Nu era marcat în limba latină prin semne
grafice.
Ultima silabă nu are niciodată accent. În
cuvintele formate din două silabe, accentul cade
pe
silaba penultimă. În cuvinte cu trei sau mai
multe silabe accentul cade pe:
a. silaba penultimă, dacă este lungă
b. silaba antepenultimă, dacă penultima este
scurtă.
III.
Morfologia
1 Substantivul
Am amintit la începutul expunerii faptul că
limba latină este o limba flexionară.
Pentru a recunoaşte cărei flexiuni aparţine un
cuvânt trebuie să avem anumite indicii, care ne
sunt
furnizate chiar de dicţionar, ex. substantivele
pot fi încadrate în 5 declinări, fiecare declinare
are
terminaţii specifice pentru N şi G.
Declinarea I: N: a, G: a
Declinarea II: N: us, er (masculin), um(neutru),
G: i
Declinarea III: N: terminaţii diverse G: is
Declinarea IV: N: us, G: us
Declinarea V: N: es, G: ei
1.1 Declinarea I (Temele in –a)
Declinarea I cuprinde substantive şi adjective în
majoritate feminine.
Există şi câteva substantive masculine care sunt:
-
nume de ocupaţii (împrumutate din limba
greaca): poeta, nauta, auriga, etc.
-
nume proprii (de origine etrusca): Catilina,
Numa, etc.
Singular
Cazul
Desinenţele
Modul de formare
N.V
zero
Aqua
Ac.
-m
aqua-m
>
aquam
G.
-i
*aqua-i
>
*aquai
>
aquae
D.
-i
*aqua-i
>
*aquai
>
aquae
Abl.
–d care cade si se lungeste
compensatoriu finala temei
*toga-d
>
togad
>
togā
Plural
Cazul
Desinentele
Modul de formare
N.V.
-i
*aqua-i
>
*aquai
>
aquae
A.
-*ns
>
s
*aqua-ns
>
aquas
G.
-*som
>
rum
*aqua-som
>
aquarum
2
www.cartiaz.ro
– Carti si articole online gratuite de la A la
Z
D.
-is
aqua-is
>
aquis
Abl.
-is
aqua-is
>
aquis
1.
genitivul singular italic în –as s-a păstrat în
pater familias (tată de familie) şi mater
familias (mama de familie).
2.
la substantivele mobile ca: filia, dea, liberta,
asina, etc. D-abl. plural este în –abus pentru a
le deosebi de corespondentele lor masculine de
declinarea a II-a: ex.: filiis (fiilor), filiabus
(fiicelor), dies (zeilor), deabus(zeiţelor).
3.
declinarea I mai păstrează urme ale vechiului
locativ, cu desinenţa -i la nume de oraşe;
ex.: Romai
>
Romae
4.
unele substantive de declinarea I sunt numite
pluralia tantum
(au numai plural)
ex.: angustiae, arum= strâmtoare, divitae, arum=
bogatie, deliciae, arum=plăcere, etc.
Declinarea II (substantivele in –o/e):
Cuprinde în principal subtantive şi adjective
masculine şi neutre, precum şi unele substantive
feminine
Singular
Cazul
Declinarea
Desintenţele şi modificările fonetice
N.
bonus amicus
desinenţa –s:
amico-s> amicus; puero-s>puers>puerr>puer;
agro-
s>agrs>agr>ager
V.
bone amice; puer, ager
Forma în –e, numai pentru subst. în -us
A.
bonum amicum, puerum,
agrum
Desinenţa –m:
amico-m>amicum
G.
boni amici
Desinenţa –i:
amico-i>amici
D.
bono amico, puero, agro
Desinenţa –i:
amico-i>amico
Abl.
bono amico, puero, agro
Desinenţa –d:
amico-d>amico
Plural
Cazul
Declinarea
Desintenţele şi modificările fonetice
N.V.
boni amici, pueri, agri
Desinenţa –i:
amico-i>amici
G.
bonorum amicorum;
puerorum, agrorum
Desinenţa –som:
amico- som >amicorum
A.
bonos amicos, pueros,
agros
Desinenţa –ns:
amico-ns>amicos
3
www.cartiaz.ro
– Carti si articole online gratuite de la A la
Z
D.
Abl.
bonis amicis, pueris, agris
Desinenţa –is:
amico-is>amiceis>amicis
Declinarea a II-a neutră
Cazul Singular
Plural
Desinenţe şi modificări fonetice
Singular
Plural
N.V.
A.
bonum
bona
-m
-a ( desinenţă de colectiv)
G.
boni
bonorum
-i
-som>orum
D.
Abl.
Bono
bonis
-i
-is
Declinarea a III-a (temele în –i):
Este cea mai complicată declinare şi cuprinde o
varietate de teme şi genuri. Ea se împarte în
două mari grupe:
-teme consonantice
-teme vocalice, terminate în –i
La genitivul plural se poate afla tema oricărui
substantiv.
Finala temei
N sg
G sg
G pl
Tema
subtantivului
dentală
nazală
vocală
etc.
miles
homo
civis
militis
hominis
civis
milit-um
homin-um
civi-um
milit-
homin-
civi-
Desinenţe cazuale
Nr.
Nominativ
Acuzativ
Genitiv
Dativ
Ablativ
Singular
zero sau s
zero sau -em
-is
-i
-e
Plural
-es
-a
-es
-a
-um
-ibus
Declinarea a IV-a (temele în –u)
Cuprinde substantive majoritatea masculine,
câteva feminine şi neutre. Declinarea a IV-a nu
are adjective.
Singular
4
www.cartiaz.ro
– Carti si articole online gratuite de la A la
Z
Plural
Cazul
Masculin
Feminin
Neutre
Desinenţe
N. V.
fructus
manus
cornua
m.f.: es>-s
neutre:-a
A.
fructus
manus
cornua
m. f. –ns>-s
neutre: -a
G.
fructum
manuum
cornuum
-um
D.
Abl.
fructibus
manibus
cornibus
-bus
Declinarea a V-a (temele în -e)
Este declinarea cea mai săracă în cuvinte şi a
avut aceeşi existenţă precară ca şi declinarea a
IV-a. Toate substantivele acestei declinări sunt
feminine, în afară de dies care poate fi şi
masculin şi feminin.
Cazul
Singular
Desinenţe
Plural
Desinenţe
N. V.
dies
-s
dies
-es
A.
diem
-m
dies
-*ns>s
G.
diei
-i
dierum
-rum
D.
diei
-i
diebus
-bus
Abl.
die
*-d
diebus
-bus
2. Adjectivul
Adjectivul nu are forme proprii în declinare, ci
le împrumută de la substantive.
2.1. Clasificarea adjectivelor:
Clasa
Tema
adejectivului
Declinarea
Numărul
terminaţiilor
Exemple
I
în –o (m., n.)
-a (f.)
a II-a
I
3
-us, -a, -um
-er, -a, -um
bonus, -a, -um
pulcher, -ra, -rum
liber, -era, -erum
Cazul
Masculin
Feminin
Neutru
Desinenţe
N. V.
fructus
manus
cornu
m, f. –s
neutre: zero
A.
fructum
manum
cornu
m. f. –m
neutre: zero
G.
fructus
manus
cornus
-s
D.
fructui
manui şi manu
cornu
-i
Abl.
fructu
manu
cornu
-d:
*fructud>fructu
5
www.cartiaz.ro
– Carti si articole online gratuite de la A la
Z
a II-a
în -i
a III-a
a/3
er, is, e
b/2: is, e
c/1
campester
fortis, -e
audax, cis
a III-
a
în consoană
a III-a
1
vetus, -eris
inops, -pis
2.2 Comparaţia adjectivelor
În limba latină există, la fel ca şi în limba
română:
-
pozitivul: gradul normal al adjectivelor
-
comparativul indică un lucru superior celuilalt
-
superlativul exprimă însuşirea în gradul cel mai
înalt sau calitatea considerată fără termen
de comparaţie
Formarea comparativului
Pozitiv
clarus,
-us, um
Comparativul
Nominativul
singular
m. f.
clarior
n. clarius
Genitivul
singular
clarioris
Ablativ
singular
clariore
Nominativ şi
Acuzativ
singular
m. f.
clariores
n. clariora
Genitiv
plural
clariorum
niger,
-gra,
grum
m.f.nigrior
n. nigrius
nigrioris
nigriore
m.f. nigriores
n. nigriora
nigriorum
fortis, -e
m. f.
fortior
n. fortius
fortioris
fortiore
m.f. fortiores
n. fortiora
fortiorum
audax,
-cis
m.f. audacior
n. audacius
audacioris
audaciore
m.f.
audaciores
n. audaciora
audaciorum
Alte tipuri de formare a comparaţiei:
1.prin perifrază: ex. sobrius=
cumpătat(grad pozitiv), magis sobrius=mai
cumopătat
(comparativ)
2. neregulată: prin forme total diferite de gradul
pozitiv
grad pozitiv
grad comparativ
6
www.cartiaz.ro
– Carti si articole online gratuite de la A la
Z
bonus=bun
melior, melius
malus= rău
peior, peius
magnus=mare
maior, maius
parvus=mic
minor, minus
Superlativul
I. Se formează înlocuind desinenţa genitivului
singular cu sufixele:
1. -issimus (masc.), issima (feminin), -issimum
(neutru), ex. clarus, a, um (pozitiv)
-clarissimus, a , um (superlativul)
2. rimus, rima, rimum, ex. pulcher, a, um
(pozitiv) – pulcherrimus, a, um (superlativul)
3. limus, lima, limum, ex. difficilis, e (pozitiv) –
difficillimus, a, um(superlativul)
II. Unele adjective formează superlativul cu
prefixe: ex. praeclarus = foarte vestit
III. există şi adjective cu superlativ neregulat
grad pozitiv
grad superlativ
bonus=bun
optimus, a, um
malus= rău
pessimus, a, um
magnus=mare
maximus, a, um
parvus=mic
minimus, a, um
3. Pronumele
Pronumele(pronomen) înlocuieşte un nume (de
unde si denumirea).
In limba latină avem şapte categorii de pronume
grupate în două categorii mari, fără legătură
între
ele:
I.
pronumele personal, reflexiv şi posesiv
II.
pronumele demonstrativ, relativ, interogativ şi
nehotărât
3.1. pronumele personal
Caz
Persoana I
Persoana a II-a
Persoana a III-a
Singular
Plural
Singular
Plural
Singular si plural
N.
ego=eu
nos=noi
tu=tu
vos=voi
-
Ac.
me=pe
mine, mă,
m-
nos=pe noi, ne
te=pe
tine, te
vos=pe voi, vă,
v-
se, sese=pe sine, se, pe el,
pe ea, pe ei, pe ele,
G.
mei= de
mine
nostri=de noi
nostrum=dintre
noi
tui=de
tine
vestri=de voi
vestrum=dintre
voi
sui=de sine, de el, de ea,
de ei, de ele
D.
mihi, mi=
mie, mi,
imi, pentru
nobis=noua,
ne, ni, pt. noi
tibi=ţie,
ti, iti,
pentru
vobis=vouă,
va, vi, pt. voi
sibi=sieşi, lui, ii, i, ei, ii, i,
lor, le, li
7
www.cartiaz.ro
– Carti si articole online gratuite de la A la
Z
mine
tine
Abl.
me=de(de
la) mine,
etc.
mecum=cu
mine
nobis=de(de
la) noi, etc.
nobiscum= cu
noi
tibi=
de(de la)
tine
tecum=
cu tine
vobis=de(de
la) voi
vobiscum=cu
voi
se (sese)=de (de la) sine,
de el, de ea, de ei, de ele
V.
tu!
vos!
În limba latină nu există pronume personal de
persoana a III-a nereflexiv şi nici pronume
reflexiv pentru persoana I si a II-a.
Pentru a reda persoana a III-a se foloseşte
pronumele reflexiv, daca se refera la subiect,
sau pronumele is, ea, id sau ille, illa, illud daca
se refera la altcineva.
Pentru a reda ideea de reflexiv la aceste
persoane se foloseşte pronumele personal, ex.
me
defendo= eu mă apăr.
Desinenţele pronominale sunt diferite de cele
ale substantivului. Pronumele personal nu
are gen.
Spre deosebire de limba română, pronumele
personal are cazul genitiv, iar la plural are
chiar doua forme de genitiv:
1.
genitiv partitiv: pars nostrum= o parte dintre noi
2.
genitiv obiectiv: nostri= de noi.
Daca pronumele personal la cazul ablativ sunt
însoţite de prepoziţia cum, el se scrie enclitic:
mecum, tecum, secum, nobiscum, vobiscum.
Adesea formele pronumele personal este intarit
de particule enclitice: ex. ego
met.
Pronumele reflexiv:
Nu are nominativ, are aceleaşi forme pentru
singular şi plural
Persoana a III-a
Singular si plural
-
se, sese=pe sine, se,
pe el, pe ea, pe ei, pe
ele,
sui=de sine, de el,
de ea, de ei, de ele
sibi=sieşi, lui, ii, i,
ei, ii, i, lor, le, li
se (sese)=de (de la)
sine, de el, de ea, de
ei, de ele
Pronumele posesiv:
Are ca şi în română forme diferite pentru cele
trei persoane, pentru singular şi plural şi pentru
cele
trei genuri:
8
www.cartiaz.ro
– Carti si articole online gratuite de la A la
Z
Număr
singular
plural
Obiectul posedat aparţine
Persoanei I
meus, -a, -um
noster, -tra, -trum
Persoanei a II-a
tuus, -a, -um
vester,-tra, -trum
Persoana a III-a
suus, -a, -um
Pronumele posesive se declină ca bonus, -a, um
(adjective cu trei terminaţii, după declinarea a
II-
a la masculin şi neutru şi după declinarea I la
feminin.
În limba latină, pronumele posesiv nu se
foloseşte când poate fi subânţeles.
II. a doua categorie de pronume (demonstrativ,
relativ, interogativ şi nehotărât) are umătoarele
caracteristici:
1.
în general nominativul singular se termină în –e:
iste, ille şi în –s: is, quis
2.
nominativul şi acuzativul singular neutru se
termină în –d: id, illud, istud, quod, quid (dar
şi în –m: ipsum)
3.
există două desinenţe comune pentru toate
genurile:
a.
G singular: ius
b.
D singular: i
Pronumele demonstrativ:
Pronumele
Sensul pronumelui
Persoana la care se referă
hic, haec, hoc= acesta
indică fiinţele şi lucrurile
apropiate sau care aparţin
persoanei care vorbeşte
persoana I
iste, ista, istud= acela
indică fiinţele şi lucrurile
apropiate sau care aparţin
persoanei cu care se vorbeşte
persoana a II-a
ille, illa, illud= acela
indică lucruri, fiinţe depărtate
persoana a III-a
is, ea, id= acesta, acela
antecedentul pronumelui
relativ: is... qui= cel... care
toate persoanele
idem, eadem, idem= acelaşi
pronume de identitate
toate persoanele
ipse, ipsa, ipsum= însuşi
pronume de întărire
Pronumele hic,haec, hoc
Singular
Plural
Caz
Masculin
Feminin
Neutru
Masculin
Feminin
Neutru
N.
hic
haec
hoc
hi
hae
haec
Ac.
Hunc
hanc
hoc
hos
has
haec
G.
huius
huius
huius
horum
harum
horum
D.
huic
huic
huis
his
his
his
Abl.
Hoc
hac
hoc
his
his
his
Pronumele iste, ista, istud
Singular
Plural
Caz
Masculin
Feminin
Neutru
Masculin
Feminin
Neutru
9
www.cartiaz.ro
– Carti si articole online gratuite de la A la
Z
N.
iste
ista
istud
isti
istae
ista
Ac.
Istum
istam
istud
istos
istas
ista
G.
istius
istius
istius
istorum
istarum
istorum
D.
isti
isti
isti
istis
istis
istis
Abl.
Isto
ista
isto
istis
istis
istis
Pronumele ille, illa, illud
Singular
Plural
Caz
Masculin
Feminin
Neutru
Masculin
Feminin
Neutru
N.
ille
illa
illud
illi
illae
illa
Ac.
Illum
illam
illud
illos
illas
illa
G.
illius
illius
illius
illorum
illarum
illorum
D.
illi
illi
illi
illis
illis
illis
Abl.
Illo
illa
illo
illis
illis
illis
Pronumele is, ea, id
Singular
Plural
Caz
Masculin
Feminin
Neutru
Masculin
Feminin
Neutru
N.
is
ea
id
ei, ii
eae
ea
Ac.
Eum
eam
id
eos
eas
ea
G.
eius
eius
eius
eorum
earum
eorum
D.
ei
ei
ei
eis
eis
eis
Abl.
Eo
ea
eo
eis
eis
eis
Pronumele idem, eadem, idem
Singular
Plural
Caz
Masculin
Feminin
Neutru
Masculin
Feminin
Neutru
N.
idem
eadem
idem
iidem
eadem
eadem
Ac.
Eundem
eadem
idem
eosdem
easdem
eadem
G.
eiusdem
eiusdem
eiusdem
eorundem
earundem
eorundem
D.
eidem
eidem
eidem
eisdem
eisdem
eisdem
Abl.
Eodem
eadem
eodem
eisdem
eisdem
eisdem
Pronumele ipse, ipsa, ipsum
Singular
Plural
Caz
Masculin
Feminin
Neutru
Masculin
Feminin
Neutru
N.
ipse
ipsa
ipsum
ipsi
ipsae
ipsa
Ac.
Ipsum
ipsam
ipsum
ipsos
ipsas
ipsa
G.
ipsius
ipsius
ipsius
ipsorum
ipsarum
ipsorum
1