Sunteți pe pagina 1din 54

GHID PENTRU PROIECTAREA

INSTALAŢIILOR DE
ÎNCĂLZIRE PERIMETRALĂ LA
CLĂDIRI

INDICATIV: GP 060/2000

INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE ŞI


TEHNICĂ DE CALCUL ÎN CONSTRUCŢII
IPCT-SA
MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE,
TRANSPORTULUI ŞI LOCUINŢEI

GHID PENTRU PROIECTAREA INSTALAŢIILOR


DE ÎNCĂLZIRE PERIMETRALĂ LA CLĂDIRI

INDICATIV: GP 060/2000

Elaborat de: Str. Tudor Arghezi nr.21


IPCT S.A. 70132 - Bucureşti
Tel. 212 35 80; Fax 212 35 36

DIRECTOR GENERAL: Dr. ing. Dan Câpăţînă


DIRECTOR GENERAL ADJUNCT: Ing. Şerban Stănescu
DIRECTOR INSTALAŢII: Ing. Dan Berbecaru
ŞEF PROIECT: Ing. Cristina Hurduc
COLECTIV ELABORARE: Ing. Cristina Hurduc
Ing. Dan Berbecaru Ing. Ilinca Bogdan Ing. Irina Andronache
Ing. Florentina Radu Avizat de:

• DIRECŢIA GENERALĂ TEHNICĂ ÎN CONSTRUCŢII


DIRECTOR GENERAL: Ing. Ion Stănescu
RESPONSABIL: Ing. Ligia Forsea

Coordonat de:
• A.I.L.R.
PREŞEDINTE: Dr. ing. Liviu Dumitrescu
MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE
ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI

ORDIN Nr.

Având în vedere:
- Avizul Consiliului Tehnico-Ştiinţific nr. 242 / 07.12.2000
- În temeiul H.G. nr.456/1994 republicată, privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.
- În conformitate cu Hotărârea Parlamentului nr. 57/21.12.1999 şi a Decretului
nr. 433/22.12.1999,
- Ministrul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului emite următorul

ORDIN
Art.1 - Se aprobă reglementarea tehnică:
„Ghid pentru proiectarea instalaţiilor de încălzire perimetrală la
clădiri"
Indicativ GP- 060/2000
Art.2 - Reglementarea tehnica de la art.l, se publică în Buletinul
Construcţiilor
şi în broşura tipărită de elaborator- IPCT S.A. Bucureşti.
Art.3 - Prezentul ordin intra in vigoare la data publicării lui în Buletinul
Construcţiilor.
Art.4 - La aceeaşi data îsi încetează valabilitatea „ Instrucţiunile tehnice
pentru proiectarea instalaţiilor de încălzire perimetrală la clădiri
industriale",
indicativ l 29/77.
Art.5 - Direcţia Programe de Cercetare si Reglementari Tehnice va aduce la
îndeplinire prevederile prezentului ordin.
CUPRINS
PIESE SCRISE

1. Obiect. Domeniu de aplicare

2. Condiţii pentru realizarea confortului termic

3. Alegerea tipului, mărimii şi a puterii termice a corpurilor


de încălzire

4. Metodologia de verificare a confortului termic

ANEXE

ANEXA 1 - Determinarea temperaturii suprafeţelor


interioare

ANEXA 2 - Determinarea temperaturii medii a


suprafeţelor limitatoare ale unei încăperi

ANEXA 3 - Exemplu de calcul pentru dimensionarea


suprafeţelor încălzitoare ale instalaţiei de
încălzire perimetrală necesare pentru
realizarea confortului termic

ANEXA 4 - Lista reglementărilor conexe


GHID PENTRU PROIECTAREA INDICATIV
INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE GP 060/2000
PERIMETRALĂ LA CLĂDIRI ÎNLOCUIEŞTE l 29-77

1. OBIECT. DOMENIUL DE APLICARE

1.1. Ghidul furnizează datele şi elementele de


bază necesare pentru proiectarea sistemelor de încălzire
perimetrală din clădiri, în scopul asigurării confortului
termic şi a combaterii efectului radiant al suprafeţelor
reci asupra ocupanţilor.

1.2. Prevederile prezentului ghid se aplică la


proiectarea instalaţiilor de încălzire perimetrală cu
corpuri de încălzire în încăperile unde există locuri de
muncă sau activitate în zona pereţilor exteriori, în
apropierea ferestrelor, pentru:
- clădiri industriale de producţie unde se
desfăşoară o muncă fizică uşoară, (de
exemplu: munca la maşini automate, ta
mese de montaj, ia pupitre de comandă, muncă
specifică de tipografie, industria confecţiilor,
industria încălţămintei, în ateliere electrice de
întreţinere, muncă de sortare şi ambalare a
pieselor mici);

Elaborat de: Aprobat de:


INSTITUTUL DE PROIECTARE, MINISTERUL LUCRĂRILOR
CERCETARE ŞI TEHNICĂ DE PUBLICE Şl AMENAJĂRII
CALCUL IN CONSTRUCŢII - TERITORIULUI
BUCUREŞTI Cu ordinul Nr:
343/N/19.12.2000
IPCT-SA

1
- hale comerciale, magazine;
- clădiri social-culturale;
- clădiri administrative, birouri;
- locuinţe.

1.3. Nu fac obiectul prezentelor instrucţiuni


instalaţiile de încălzire pentru:
- hale sau clădiri mai înalte de 12 m;
- hale sau clădiri cu degajări importante de căl
dură, de peste 23 W/m3 (≈ 20 Kcal/m3h)

1.4. Încălzirea perimetrală cu corpuri încălzitoare


se va prevedea, în mod obligatoriu, în încăperile în care
există tocuri fixe de muncă sau activitate situate la
distanţă mai mică de 3 m faţă de suprafeţele vitrate
exterioare.
În aceste situaţii corpurile de încălzire vor fi
dimensionate pentru asigurarea confortului termic al
ocupanţilor din zona perimetrală.

1.5. În vederea asigurării unei soluţii economice


de ansamblu (construcţii şi instalaţii), precum şi a
confortului termic necesar, elementele de construcţie
care delimitează clădirea vor avea rezistenţa termică
conform prevederilor Normativelor C 107/1, C 107/2.

1.6. La proiectarea instalaţiilor de încălzire


perimetrală din clădiri se vor respecta prevederile
cuprinse în:
-"Normativul pentru proiectarea şi executarea
instalaţiilor de încălzire centrală" l 13.

2
- "Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de
calcul. Prescripţii de calcul" SR-1907/1.
- "Instalaţii de încălzire. Calculul necesarului de
căldură. Temperaturi interioare convenţionale de
calcul" SR-1907/2.
- "Ambianţe termice modeme. Determinarea
indicilor PMV şi PPD de performanţă pentru
ambianţă"-STAS 13149.
-"Calculul termotehnic al elementelor de
construcţie ale clădirilor" - STAS 6472/3. -
"Normativ privind calculul coeficienţilor globali de
izolare termică la clădirile de locuit" - C 107/1-
1997.
- "Normativ privind calculul coeficienţilor globali de
izolare termică la clădiri cu altă destinaţie decât
de locuit"-C107/2.
- "Ghidul de performanţă pentru instalaţii de
încălzire şi ventilare".
- "Norme generale de protecţie a muncii"

2. CONDIŢII PENTRU REALIZAREA


CONFORTULUI TERMIC
2.1. Confortul termic este definit ca totalitatea
condiţiilor de mediu care concură la alcătuirea unei
ambianţe şi a unui microclimat stimulativ în care omul să
se simtă bine în timpul activităţii.
Confortul termic este caracterizat de parametrii
specifici de mediu: temperatura interioară, umiditatea,
viteza aerului şi temperatura suprafeţelor delimitatoare,
în corelare cu nivelul activităţii omului.

3
Efectul combinat a! acestor parametri se
apreciază prin indicatori globali ca:
- indicele de confort termic B
- indicii de ambianţă termică PMV (opţiunea medie
previzibilă) şi PPD (procentajul previzibil de
insatisfacţie termică), în conformitate cu
STAS 13149.

2.2. Indicele de confort termic B se stabileşte cu


relaţia lui Van Zuilen:
(1) B = -9,2 + 0,25 (ti + tms) + 0,1 x -0,1 (37,8 - ti) w
în care:
B - indicele de confort termic în sezonul rece
(perioada de încălzire);
ti - temperatura aerului interior în °C;
tms - temperatura medie a suprafeţelor interioare
ale elementelor care limitează încăperea în °C;
x - conţinutul de umiditate în aerul interior în g/kg
aer uscat (în calculele numerice conţinutul de
umiditate x se converteşte în umiditate
relativă,φ);
w - viteza aerului în zona de lucru în m/s.

2.3. În încăperile cu locuri fixe de muncă sau


activitate în apropierea suprafeţelor delimitatoare exte
rioare se va verifica realizarea confortului termic în zona
perimetrală prin calculul indicelui de confort termic B.
In tabelul nr.1 sunt date valorile recomandate ale
indicelui de confort termic B, în funcţie de destinaţia
clădirii şi tipul de activitate.

4
Tabelul 1

Caracteristicile activităţii fizice


Indice de confort
Tipul de Căldura degajată de
Destinaţia clădirii termic B Categoria
activitate om
(încăperii) recomandat
(muncă) W Kcal/h
Hale de producţie muncă fizică
hale comerciale, sub 232 sub 200
uşoară*)
magazine (ti =18°C)
Clădiri social- -1,5 < B < -0,5 II
lucru la
culturale, clădiri
calculator, citit, sub 180 sub 155
administrative, birouri activitate uşoară
(ti = 18°C...20°C)
Locuinţe, şcoli, săli om în repaus
de lectură (ti = 20°C) şezând, citit 116 100 -0,5 < B < 0,5 I

*)Prin muncă fizică uşoară se înţelege activitatea caracterizată printr-o degajare


de căldură a omului sub 200 Kcal/h cu activitatea în poziţie aşezat sau în picioare,
implicând mişcări ale braţelor, cu efort muscular redus.

5
Pentru încăperi de locuit, săli de clasă şi birouri se
vor verifica şi indicii de ambianţă PMV şt PPD, în
conformitate cu STAS 13149.

2.4. Parametrii microclimatului interior -


temperatura (ti), conţinutul de umiditate a aerului (x) şi
viteza (w) se vor stabili în funcţie de specificul activităţii
şi destinaţia încăperii ţinând seama de prevederile din
"Normele generale de protecţia muncii" şi SR 1907/2;
precum şi alţi factori locali (instalaţii de ventilare
mecanică, maşini care provoacă circulaţia aerului).

2.5. Determinarea temperaturii medii, t ms se va


face, conform metodologiei din ANEXA 2 prin luarea în
considerare a temperaturilor suprafeţelor, tsj şi a
unghiurilor solide Sj formate între aceste suprafeţe si
punctul de referinţă (capul omului).

2.6. Ridicarea temperaturii medii a suprafeţelor


interioare, t ms până la valoarea necesară încadrării în
valorile recomandate pentru indicele de confort termic B,
se va realiza cu ajutorul instalaţiei de încălzire
perimetrală cu corpuri încălzitoare.
Tipul, poziţia şi mărimea corpurilor încălzitoare,
precum şi temperatura suprafeţelor radiante a acestora,
se vor determina conform prevederilor din capitolul 3 al
prezentului normativ.

2.7. Ilustrarea grafică a interdependenţei dintre


parametrii microclimatului interior (ti, tms. x, w) şi indicele
de confort termic B, în conformitate cu relaţia (1), este
dată în figurile 1 şi 2.

6
Fig. 1. Variaţia indicelui de confort termic B în funcţie de temperatura
interioară ti şi temperatura medie a suprafeţelor limitatoare tms
pentru umiditatea relativă φ=45% şi viteza aerului w=0,1 m/s.

Clădiri cu destinaţii din categoria Ia; locuinţe,şcoli, săli de lectură, etc.

Clădiri cu destinaţii din categoria IIa; hale de producţie, magazine, etc.

Domenii recomandate

Domenii admisibil

Exemplu: Pentru o halăde producţie cu muncă uşoară, la care ti=18*C şi tms=15,2*C


(pentru φ=45% şi w=0,1 m/s) rezultă încadrarea în domeniul recomandat de
Confort şi indicele B= -0.92

NOTA: Pentru alte valori ale vitezei aeruluişi ale umidităţii relative determinarea temperaturii
medii a suprafeţelor delimitatoare se va face cu ajutorul factorilor de corecţie din fig. 2.

7
Fig. 2. Variaţia factorilor de corecţie a temperaturii medii a suprafeţelor delimitatoare Δtms funcţie
de temperatura interioară ti
Δwtms - factor de corecţie pentru viteza aerului w>0,1 m/s
Δφtms - factor de corecţie pentru umiditatea relativă a aerului φ=45%

Exemplu: Pentru ti=18°C, w=0.4m/s şi φ=60% rezultă Δwtms =+2,42°C, Δφtms = -0.75°C
Temperatura medie a suprafeţelor Imitatoare este:
tms=tms0 + Δwtms + Δφtms în care tms0 cornspunde valorilor φ=45%, w=0.1 m/s şi se stabileşte cu relaţia 3 din ANEXA 2.
tms=15,2+2,42-0,75=<16.87°C

8
3. ALEGEREA TIPULUI, MĂRIMII Şl
A PUTERII TERMICE A CORPURILOR DE
ÎNCĂLZIRE

3.1. În cadrul instalaţiilor de încălzire perimetrală


se vor folosi corpuri de încălzire cu temperatură cât mai
ridicată şi cu suprafaţa de încălzire astfel dispusă încât
să prezinte o suprafaţă radiantă cât mai mare spre
interiorul încăperii.

3.2. Se recomandă utilizarea corpurilor de


încălzire tip panou (radiator, plintă încălzitoare sau
convectoradiator) preferându-se tipurile mai plate, mai
scunde şi mai lungi.

3.3. Se vor prevedea numai corpuri de încălzire


simple (pe un rând), întrucât cele duble (pe două
rânduri) nu aduc un aport suplimentar din punctul de
vedere al efectului radiant

3.4. Corpurile de încălzire se amplasează, de


regulă, la parapetul ferestrelor şi vor avea, pe cât
posibil, lungimi corespunzătoare cu cele ale ferestrelor.

3.5. Se va evita amplasarea corpurilor de


încălzire în nişe.
Se interzice montarea mascată a corpurilor de
încălzire în încăperi cu locuri fixe de muncă sau
activitate în apropierea suprafeţelor vitrate exterioare.

3.6. Încadrarea în valorile recomandate ale


indicelui B se poate obţine prin:

9
- izolarea suplimentară a pereţilor exteriori
- mărirea rezistenţei ia transferul de căldură a
ferestrelor (dublarea geamurilor, înlocuirea cu
termopan)
- înlocuirea corpurilor de încălzire ţinând cont de
recomandarea din art. 3.1. şi 3.2.

3.7. În cazul clădirilor şi instalaţiilor nou


proiectate, în urma calculului necesarului de căldură
pentru încălzire (QN) pot apărea următoarele situaţii
determinate de debitul de căldură instalat în corpurile de
încălzire (Qci):
a) necesarul de căldură poate fi acoperit integral
cu corpuri de încălzire (QN=Qci
b) necesarul de căldură nu poate fi acoperit
integral cu corpuri de încălzire (QN>Qci)

3.7.1. În situaţia de la art 3.7. a), corpurile de în-


călzire se dimensionează pentru asigurarea necesarului
de căldură al încăperii şi se amplasează în corelare cu
poziţiile fixe de muncă sau activitate din zona
perimetrală.
Se verifică condiţiile de confort termic al
ocupanţilor din zona perimetrală prin calculul indicelui B.
Dacă indicele B nu se încadrează în valorile
recomandate în tabelul 1, fiind sub aceste valori, se
îmbunătăţeşte protecţia termică a pereţilor exteriori (în
principal suprafaţa vitrată) sau dacă acest lucru nu este
posibil, se mută locul de muncă, depărtându-se de
peretele exterior.

10
3.7.2. În situaţia de la art. 3.7. b), se
dimensionează corpurile de încălzire pentru asigurarea
confortului termic al ocupanţilor din zona perimetrală,
instalându-se constructiv maximul posibil de corpuri de
încălzire care asigură încadrarea indicelui B în valorile
recomandate în tabelul 1.
Partea din necesarul de căldură al încăperii care
nu este acoperită de corpurile de încălzire va fi preluată
de alte sisteme (încălzire cu aer cald).

4. METODOLOGIA DE VERIFICARE
A CONFORTULUI TERMIC

4.1. Se stabilesc caracteristicile activităţii fizice


(sedentară, muncă uşoară) desfăşurate.

4.2. Se stabilesc în funcţie de destinaţia încăperii,


parametrii aerului interior: temperatura, umiditatea
relativă, viteza.

4.3. Se controlează ca protecţia termică a clădirii


să fie corespunzătoare normativelor C 107/1, C 107/2,
STAS 6472/3.

4.4. Se calculează şi se aleg: tipul, mărimea şi


poziţia de amplasare a corpurilor de încălzire, ţinând
seama de indicaţiile din cap.3.

4.5. Se stabilesc punctele din încăpere în care se


va verifica confortul termic în funcţie de poziţia locurilor
de muncă fixe din vecinătatea suprafeţelor perimetrale.

11
Pentru verificarea confortului termic al locurilor de
muncă fixe dispuse uniform pe o latură a încăperii,
calculul se face pentru un punct mediu, luând în
considerare influenţa suprafeţelor delimitatoare
(peretele exterior pe lungimea lui sau în cazul clădirilor
cu pereţi exteriori cu lungime peste 20 m pe o lungime
de 10 m de ambele părţi ale punctului de control).
Se va evita ca punctul de control să fie amplasat
în dreptul corpului de încălzire.

4.6. Se determină temperaturile elementelor


delimitatoare ale încăperii conform ANEXEI1 după cum
urmează:
- elementele de construcţie - conform relaţiei (2)
din ANEXA 1;
- suprafeţele vitrate - conform figurilor 3, 4, 5 şi 6
din ANEXA 1;
- corpuri încălzitoare - conform figurii 7 din
ANEXA 1.

4.7. Se determină temperatura medie a suprafe


ţelor interioare a elementelor care limitează zona
perimetrală pentru punctul în care se verifică confortul
termic conform ANEXEI 2.

4.8. Se verifică indicele de confort termic (B)


pentru punctul de control ales, cu ajutorul relaţiei (1) sau
a fig.1 şi 2.
În cazul în care indicele de confort termic, B
obţinut este mai mic decât cel minim admisibil, se va
redimensiona instalaţia de încălzire perimetrală prin
aproximaţii succesive, până ce parametrii acesteia

12
asigură confortul termic necesar, iar în condiţii limită se
iau măsurile indicate la pct. 3.6.

4.9. Pentru clădirile social-culturale, clădirile


administrative, birouri, hale comerciale, magazine, hala
industriale unde se desfăşoară o muncă fizică uşoară,
partea din pierderile de căldură ale încăperii care nu
este acoperită prin încălzirea perimetrală urmează a fi
preluată de instalaţia de încălzire cu aer cald.

4.10. În ANEXA 3 este dat un exemplu de calcul


pentru dimensionarea suprafeţelor încălzitoare ale
instalaţiei de încălzire perimetrală necesară pentru
realizarea indicelui de confort termic.

13
ANEXA 1

DETERMINAREA TEMPERATURII SUPRAFEŢELOR


INTERIOARE

1. Temperatura suprafeţelor interioare ale


elementelor de construcţie,se calculează, conform
STAS 6472/3, pentru fiecare element de construcţie în
parte, cu relaţia:
(ti − te)
(2) tj = ti −
αi × 0 s
în care:

t j este temperatura suprafeţei interioare a


elementului de construcţie, în °C.
ti - temperatura interioară de calcul, în °C;
te - temperatura exterioară de calcul, în °C;
αi - coeficientul de schimb superficial de căldură
la suprafaţa interioară a elementului de
construcţie, în W/m2 °C (Kcal/hm2 °C)
R 0s - rezistenţa termică a elementului de
construcţie în m2K/W (m2h °C/kcal).

2. Pentru caicului temperaturii suprafeţelor


interioare ale ferestrelor, cu corpuri de încălzire se vor
folosi diagramele din:

Fig. 3 - Temperatura suprafeţei interioare


a ferestrelor simple cu rame metalice

14
Fig. 4 - Temperatura suprafeţei interioare
a ferestrelor cuplate cu 2 foi de geam cu
rame metalice
Fig. 5 - Temperatura suprafeţei interioare
a ferestrelor duble cu rame de lemn
Fig. 6 - Temperatura suprafeţei interioare
a ferestrelor duble cu geam termopan –
pereţi cortină

3. Temperatura suprafeţei radiante a corpurilor


de încălzire se determină conform datelor
producătorilor. În lipsa acestor date se poate utiliza
diagrama din figura 7.

15
Fig. 3. TEMPERATURA SUPRAFEŢEI INTERIOARE A FERESTRELOR
SIMPLE CU RAME METALICE

tf - temperatura medie a suprafeţei interioare a ferestrei


ti - temperatura interioara a aerului
te - temperatura exterioara a aerului
— — Fereastră fără corp de încălzire
———Fereastră cu corp de încălzire

NOTA
Valorile pentru temperatura ferestrelor cu corp de încălzire determinate
conform diagramei sunt valabile pentru lc = lf unde:
lc - lungimea corpului de încălzire
lf - lungimea ferestrei
lc
Pentru 0 < -j£ <1,0 temperatura ferestrei se stabileşte prin interpolare
lf
intre valorile corespunzătoare pentru fereastra cu şi fără corp de încălzire.

16
EXEMPLU – fig.3 - pentru determinarea
temperaturii suprafeţei interioare a ferestrelor
simple cu rame metalice

Cunoscând ti = 20°C şi te = -15°C, deci


ti - te = 35°C rezultă tf pentru:

• fereastră fără corp de încălzire:

tf - te = 9,2°C
tf = 9,2 -15 = -5,8°C

• fereastră cu înălţimea de 2 m cu corp de


încălzire şi lc = lf unde:

tf-te=17,2°C
tf=17,2-15 = 2,2°C

• fereastră cu înălţimea de 2 m cu corp de


lc
încălzire şi = 0,8
lf
tf - te = 9,2 + 0.8 (17,2-9,2)= 15,6°C
tf = 15,6 - 15 = 0,6°C

17
Fig. 4. TEMPERATURA SUPRAFEŢEI INTERIOARE A FERESTRELOR DUBLE
CUPLATE CU 2 FOI DE GEAM CU RAME METALICE

tf - temperatura medie a suprafeţei interioare a ferestrei


ti - temperatura interioara a aerului
te - temperatura exterioara a aerului
— — Fereastră fără corp de încălzire
———Fereastră cu corp de încălzire

NOTA
Valorile pentru temperatura ferestrelor cu corp de încălzire determinate
conform diagramei sunt valabile pentru lc = lf unde:
lc - lungimea corpului de încălzire
lf - lungimea ferestrei
lc
Pentru 0 < <1,0 temperatura ferestrei se stabileşte prin interpolare între
lf
valorile corespunzătoare pentru fereastra cu şi fără corp de încălzire.

18
EXEMPLU - fig.4 - pentru determinarea
temperaturii suprafeţei interioare a ferestrelor
cuplate cu 2 foi de geam cu rame metalice

Cunoscând ti = 18°C şi te = -15°C, deci


ti - te = 33°C rezultă tf pentru:

• fereastră fără corp de încălzire:

tf - te = 20°C
tf = 20 -15 = 5°C

• fereastră cu înălţimea de 2 m cu corp de


încălzire şi lc = lf unde:

tf-te=25,8°C
tf=25,8 -15 = 10,8°C

• fereastră cu înălţimea de 2 m cu corp de


lc
încălzire şi = 0,6
lf
tf - te = 20 + 0.6 (25,8 - 20) = 23,48°C
tf = 23,48 - 15 = 8,48°C

19
Fig. 5. TEMPERATURA SUPRAFEŢEI INTERIOARE A FERESTRELOR
DUBLE CU RAMA DE LEMN
tf - temperatura medie a suprafeţei interioare a ferestrei
ti - temperatura interioara a aerului
te - temperatura exterioara a aerului
— — Fereastră fără corp de încălzire
———Fereastră cu corp de încălzire

NOTA
Valorile pentru temperatura ferestrelor cu corp de încălzire determinate
conform diagramei sunt valabile pentru lc = lf unde:
lc - lungimea corpului de încălzire
lf - lungimea ferestrei
lc
Pentru 0 < <1,0 temperatura ferestrei se stabileşte prin interpolare între
lf
valorile corespunzătoare pentru fereastra cu şi fără corp de încălzire.

20
EXEMPLU – fig.5 - pentru determinarea
temperaturii suprafeţei interioare a ferestrei
duble cu rame metalice

Cunoscând ti = 18°C şi te = -15°C, deci


ti - te = 33°C rezultă tf pentru:

• fereastră fără corp de încălzire:

tf - te = 23,5°C
tf = 23,5 -15 = 8,5°C

• fereastră cu înălţimea de 3 m cu corp de


încălzire şi lc = lf unde:

tf-te = 28°C
tf=28 - 15 = 13°C

• fereastră cu înălţimea de 3 m cu corp de


lc
încălzire şi = 0,8
lf
tf - te = 23,5 + 0.8 (28 - 23,5)= 27,1°C
tf = 27,1 - 15 = 12,1°C

21
Fig. 6. TEMPERATURA SUPRAFEŢEI INTERIOARE A FERESTRELOR DUBLE CU
GEAM TERMOPAN - PEREŢI CORTINA

tf - temperatura medie a suprafeţei interioare a ferestrei


ti - temperatura interioara a aerului
te - temperatura exterioara a aerului
— — Fereastră fără corp de încălzire
———Fereastră cu corp de încălzire

NOTA
Valorile pentru temperatura ferestrelor cu corp de încălzire determinate
conform diagramei sunt valabile pentru lc = lf unde:
lc - lungimea corpului de încălzire
lf - lungimea ferestrei
lc
Pentru 0 < <1,0 temperatura ferestrei se stabileşte prin interpolare între
lf
valorile corespunzătoare pentru fereastra cu şi fără corp de încălzire.

22
EXEMPLU - fig.6 - pentru determinarea
temperaturii suprafeţei interioare a ferestrelor duble
cu geam termopan - pereţi cortină

Cunoscând ti = 20°C şi te = -15°C, deci


ti - te = 35°C rezultă tf pentru:

• fereastră fără corp de încălzire:

tf - te = 26,2°C
tf = 26,2 -15 = 11,2°C

• fereastră cu înălţimea de 4 m cu corp de


încălzire şi lc = lf unde:

tf-te = 29,5°C
tf = 29,5 - 15 = 14,5°C

• fereastră cu înălţimea de 4 m cu corp de


lc
încălzire şi = 0,7
lf
tf - te = 26,2 + 0,7 (29,5 - 26,2) = 28,51°C
tf = 28,51 - 15 = 13,51°C

23
Fig. 7. TEMPERATURA SUPRAFEŢELOR RADIANTE ALE
CORPURILOR DE ÎNCĂLZIRE

CONVECTORADIATOR - Convectoradiator tip panou (CRP)


RADIATOR - Radiator din oţel
tci - temperatura suprafeţei radiante a corpului de încălzire
tt, tr - temperaturile de tur şi retur a agentului termic
ti - temperatura interioară a aerului
Δtm - diferenţa medn de temperatura apă – aer

tt − tr
Δtm =
tt − ti
ln
tr − ti

24
EXEMPLU - fig.7 - pentru determinarea
temperaturii suprafeţelor radiante ale corpurilor de
încălzire

Cunoscând tt = 95°C, tr = 75°C, ti = 20°C, se


calculează Δtm:
95 − 75
Δtm = = 64,51 °C
95 − 20
ln
75 − 20

Rezultă pentru radiator din oţel:

tci -ti = 58°C


tci = 58 + 20 = 78°C

25
ANEXA 2

DETERMINAREA TEMPERATURII MEDII A


SUPRAFEŢELOR DELIMITATOARE ALE
UNEI ÎNCĂPERI

1. Având stabilit locul de muncă pentru care se


face verificarea confortului termic, se delimitează virtual
porţiunea de încăpere dintre locul de muncă şi peretele
exterior ai halei printr-un pian tangent în punctul
considerat - capul omului- orientat paralel cu suprafaţa
rece cea mai apropiată (fig.nr.8).

SECŢIUNE VERTICALĂ PLANUL ÎNCĂPERII

Fig.nr.8 -Schema de calcul pentru determinarea


temperaturii medie a suprafeţelor
delimitatoare

Temperatura medie a suprafeţelor delimitatoare


ale acestei porţiuni din încăpere şi a suprafeţelor

26
corpurilor de încălzire aferente (vezi pct.2), exprimă
influenţa pe care o exercită aceste suprafeţe, în
schimbul de căldură prin radiaţie cu corpul omenesc.

2. Calculul temperaturii medii a suprafeţelor


elementelor delimitatoare, pentru porţiunea de hală
considerată mai sus, raportată la punctul de control
considerat, se face cu ajutorul relaţiei:
n

∑σ S t
j =i
σSt
j j j + cî cî cî

(3) tms = °C
100

în care:

tms - este temperatura medie a suprafeţelor


interioare ale elementelor delimitatoare, în °C
t j - temperaturile suprafeţelor interioare ale
elementelor de construcţie, opace, în °C;
tf - temperaturile suprafeţelor vitrate, în °C;
tcî - temperatura suprafeţei radiante a corpurilor
de încălzire, în °C;
σ j - factor de corecţie a temperaturii pentru
suprafeţele elementelor de construcţie, în
grd3;
σ f - factor de corecţie a temperaturii pentru
suprafeţele vitrate, în grd3;
σ cî - factor de corecţie a temperaturii, pentru
corpurile de încălzire, în grd3;
S j , S f , S cî - unghiurile solide formate între
suprafeţele considerate şi capul omului

27
n
(4) ∑S + S
j =1
j f + Scî

2.1. Temperaturile suprafeţelor interioare ale


elementelor se determină astfel:
- temperatura suprafeţei elementelor de
construcţie (tj ) opace, conform indicaţiilor din
ANEXA nr. 1;
- temperatura suprafeţelor vitrate (tf), conform
indicaţiilor din ANEXA nr.1;
- temperatura suprafeţei radiante a corpurilor de
încălzire (tcî), conform indicaţiilor din ANEXA
nr.1.

2.2. Factorii de corecţie ai temperaturii σ ţin


seama de legile transmisiei căldurii prin radiaţie.
Valoarea lui σ rezultă din relaţia:

4 4
⎛ 273 + tom ⎞ ⎛ 273 + t ⎞
(5) ⎜ ⎟ −⎜ ⎟ = σ (tom − t )
⎝ 100 ⎠ ⎝ 100 ⎠

în care:
tom = 32 °C - temperatura capului omului
t = t j , t cî , t ms în°C

Valorile factorului de corecţie o pentru tom = 32°C şi


diverse valori ale temperaturii sunt indicate în tabelul nr.2.

28
Tabelul nr.2

t σ t t t
σ grd3 σ grd3 σ grd 3
°C grd3 °C °C °C
-10 0,915 0 0,969 20 1,070 60 1,337
-6 0,937 5 0.994 30 1,125 70 1,368
-4 0,945 10 1,018 40 1,182 80 1,433
-2 0,954 15 1,045 50 1,240 90 1,502

Pentru toate suprafeţele elementelor limitatoare a


căror temperatură interioară este cuprinsă între 5 şi
15°C se poate considera σ s≈1 grd3.

2.3. Determinarea valorii unghiurilor solide (Sj, Sf,


Scî) se face după cum urmează:

2.3.1. Se determină cele două unghiuri plane,


perpendiculare între ele, sub care se văd din punctul de
referinţă cele două dimensiuni ale suprafeţei
considerate; de exemplu pentru suprafaţa ABKI, din
fig.nr.9, unghiurile plane sunt m (LOM), în planul III - şi r
(NOP), în planul II, iar pentru suprafaţa CDHG sunt t
(SOR), în planul III şi z (GOH), în planul'l.
Determinarea mărimii celor două unghiuri plane
considerate, se face utilizând diagrama din fig.nr.10.
Această diagramă este construită pe baza împărţirii unus
semicerc în 100 de unghiuri plane determinate de razele
semicercului, ale căror arce au proiecţii egale pe
diametrul semicercului, considerat axă de referinţă. La
citirea unui unghi plan, diagrama se aşează cu centrul în
punctul de referinţă (punctul O din fig.nr.9) şi cu

29
diametrul paralel cu latura suprafeţei pentru care se
face determinarea (axele x-x, y-y, z-z din fig.9).

2.3.2. Se efectuează produsul dintre valorile


unghiurilor plane determinate anterior, rezultând astfel
unghiul solid corespunzător. Această operaţie se face
pentru toate suprafeţele elementelor limitatoare,
cuprinse între planul de tangenţă în punctul de referinţă
- capul omului - (planul EFHG din fig.nr.9) şi porţiunea
din încăpere considerată.

2.3.3. Se stabileşte ponderea, în procente de


unghiuri solide, sub care se proiectează fiecare din
suprafeţele limitatoare (din porţiunea de încăpere
considerată), prin raportarea unghiului solid al suprafeţei
respective la numărul total de unghiuri solide aferent
tuturor suprafeţelor limitatoare considerate (vezi
exemplul de calcul din ANEXA nr.3).

30
Fig.9 Determinarea unghiului solid sub care se proiectează o
suprafaţă în punctul de referinţă

31
Fig.10. Diagrama pentru determinarea proiecţiei unghiului plan

EXEMPLU: Pentru determinarea unghiului plan


sub care se vede lungimea L dintr-un
punct 0 se aşează diagrama cu centrul
în punctul 0 şi cu diametrul paralel cu L
Astfel mărimea unghiului plan sub care
se vede L1 din 01 este 17+27=44,iar
mărimea unghiului plan sub care se
vede L2 din 02 este 41-13=28

32
ANEXA 3

EXEMPLU DE CALCUL PENTRU


DIMENSIONAREA SUPRAFEŢELOR
ÎNCĂLZITOARE ALE INSTALAŢIEI DE
ÎNCĂLZIRE PERIMETRALĂ
NECESARE PENTRU REALIZAREA
CONFORTULUI TERMIC

1. DATE PRIMARE

1.1. Destinaţia încăperii - sală de clasă, sală de


lectură (categoria I, te = -15°C)

(Necesarul de căldură - Qî = 2200W)

1.2. Parametrii microclimatului interior

ti = 20°C
φ = 50% x = 5,9 g/Kg aer uscat (din
diagrama l-x)
w = 0,1 m/s

1.3. Caracteristicile activităţii fizice, citit în poziţie


aşezat, căldura degajată de om: 116W.

33
1.4. Caracteristicile constructive ale
încăperii:

• Clădire P+1 - calculul se face pentru parter


• PE1 - perete exterior din zidărie BCA-GBN 35
δ = 0,4m Roc=1,56m2K/W
• P - parapet din zidărie BCA-GBN 35
δ = 0,4m Roc=1,56m2K/W
• PI - planşeu intermediar peste parter compus din:
- parchet lemn δ = 0,02 m —►
- şapă egalizare δ = 0,04 m Roc = 0,72 m2K/W
- beton B 250 δ = 0,15 m
- tencuială mortar δ = 0,02 m
• Pd - planşeu peste subsol compus din:
- parchet lemn δ = 0,02 m —►
- şapă egalizare δ = 0,04 m Roc = 1,54 m2K/w
- termoizolaţie polistiren δ = 0,08 m
- beton B 250 δ = 0,15 m
• F - fereastră dublă termopan Roc = 0,66 m2K/W

1.5. Poziţia tocului de muncă pentru a face


verificarea confortului termic - punctul 0, la 1,5 m de
suprafaţa vitrată şi la înălţimea de 1,2 m de la
pardoseală (corespunzătoare capului omului şezând)
conform planului şi secţiunii.
Pentru geometria peretelui exterior cu ferestre
vezi planşele 1 şi 2.

Pentru verificarea confortului termic se consideră


o zonă de 5,5 m lungime (lungimea peretelui exterior).

34
1.6. Corpurile de încălzire folosite asigură
necesarul de căldură pentru încălzire Qt = 2200 W sunt de
tipul radiatoare din oţel ROMSTAL model 20-PP - 400 x
700 mm agent termic 90°/70°C, amplasate sub fiecare
fereastră.

2. CONDIŢII NECESARE PENTRU ASIGURAREA


CONFORTULUI TERMIC ÎN PUNCTUL 0

2.1. Indicele minim de confort termic care trebuie


realizat este B = -0,5 (conform tabelului 1).

2.2. Temperatura medie a elementelor delimita


toare, minimă necesară, W = 14,4°C (din figura 1).

3. CALCULUL TEMPERATURII ELEMENTELOR


LIMITATOARE

3.1. Pereţi

1
tPE = ti − (ti − te ) = 20 − 1 (20 + 15 ) = 16,92 °C
α i × Roc 8 × 1,56

Pentru tPE = 16,92%°C rezultă σ = 1,054 grd3


conform tabel nr.2.

35
3.2. Planşeu

1
tPL = 20 − (20 + 15 ) = 13,91°C
8 × 0,72

Pentru tPL = 13,91°C rezultă σ = 1,039 grd3 conform


tabel nr.2.

3.3. Pardoseală

1
tPD = 20 − (20 − 10 ) = 18,912 °C
6 × 1,54
Pentru Tpd = 18,912°C rezultă σ = 1,064 grd3.
3.4. Fereastră dublă termopan cu înălţimea de
2 m cu corp de încălzire în proporţie lc/lf = 0,7/0,5 = 0,47.
Conform anexei 1 fig.6 pentru ti - te = 35°C şi lc/lf = 0,47
se determină valoarea diferenţei de temperatură tf-te prin
interpolare între valorile corespunzătoare pentru fereastră
cu corp de încălzire (32°C) şi fără corp de încălzire (26,2°C)
în modul următor:

tf-te = 26,2 + 0,47 (32 - 26,2) = 28,92°C


tf = 28,92 - 20°C = 8,92°C

Pentru tf = 8,92°C rezultă σ ≡ 1 grd3 conform tabel


nr.2.

36
3.5. Corp de încălzire

Conform anexei 1 fig.7 pentru corp de încălzire


tip radiator şi tT = 95°C, tR = 75°C, ti = 20°C.

tT − tR 95 − 75 20
Δt m = = = = 64,51°C
tT − t i 95 − 20 75
ln ln ln
tR − t i 75 − 20 55

Rezultă tci - ti = 58°C → tci = 58 + 20 = 78°C


Pentru tci =78°C rezultă σ = 1,42 grd3.

4. DETERMINAREA TEMPERATURII MEDII


A SUPRAFEŢELOR INTERIOARE A ELEMENTELOR
DELIMITATOARE ÎN RAPORT CU PUNCTUL 0

4.1. Determinarea unghiurilor solide


corespunzătoare suprafeţelor delimitatoare

Metoda folosită (conform anexei 2) este ilustrată


în planul şi în secţ.1-1 şi 2-2, rezultatele fiind trecute în
tabelul nr.3.

Exemplu de determinare pentru ferestre:


Unghiurile plane corespunzătoare sunt
r=2 + 34 + 34 = 70 din plan şi
m=38 +19 = 57 din secţiunea 1-1;
unghiul solid este s=70 x 57 = 3.990
unghiul solid în procente aferent ferestrelor este:

3990 :11109 x 100 = 35,92% (vezi tabel 3)

37
Tabelul nr. 3
Suprafeţele limitatoare Unghiuri plane Unghiuri Procente
solide de unghiuri
Secţiune
Denumire Simbol Plan solide
1-1 2-2
PE1 93,5 15 1402,5
Perete exterior - 17,93
PE2 65,5 9 589,5
Planşeu PI - 24 75 1800 16,20
Pardoseala Pd - 32 93 2976 26,79
Fereastra F 70 57 - 3990 35,92
Ci1 1
Corpuri încălzire Ci2 13 27 13 - 351 3,16
Ci3 13
TOTAL 11.109 100%

4.2. Calculul temperaturii medii tms

tms = SPE . tPE . σ


PE + Spi . tpi. σ
pi + Spd . tpd . σ pd +SF . tF . σF + Sci . tci . σ
ci

17,93 16,20 26,79


t ms × 16,92 × 1,054 + × 13,91× 1,039 + ×
100 100 100
35,92 3,16
18,912 × 1,064 + × 8,92 × 1 + × 78 × 1,42 = 17,91
100 100

Deoarece φ ≠ 45%, se va aplica pentru t ms


factorul de corecţie a temperaturii medii a suprafeţelor
limitatoare (vezi fig. 2).

t ms = t*ms + Δtwms + Δt φ ms

t*ms = 17,91 °C - temperatura medie a suprafeţelor


limitatoare pentru φ = 45%
Δtw ms = 0 pentru w * 0,1 m/s
Δt φ ms - din diagrama fig.2 pentru ti = 20°C şi φ =
50% rezultă Δt φ ms = -0,28

38
tms= 17,91-0,28 = 17,63°C

Temperatura medie tms calculată este peste valoarea


minimă necesară
17,63°C>14,4°C.

5. COMPARAREA CONDIŢIILOR DE
CONFORT TERMIC, NECESARE Şl REALIZATE ÎN
ZONA PERIMETRALĂ

B = -9,2 + 0,25(20+17,63) + 0,1- 5,9 - 0,1 (37,8 - 20) 0,1 =+0,234

Indicele de confort se încadreză în valorile


admisibile +0,5>0,234>-0,5.

6. VERIFICAREA INDICILOR DE AMBIANŢĂ


TERMICĂ PMV Şl PPD

Întrucât destinaţia încăperii este sală de clasă,


conform procedurilor articolului 2.3 din prezentul ghid, se
vor verifica valorile indicilor: PMV (opţiunea medie
previzibilă) şi respectiv PPD (procentajul previzibil de
insatisfacţie termică).
Verificarea indicilor PMV şi PPD se face conform
STAS 13149 care prevede următoarele valori
recomandate şi admisibile pentru indicii de ambianţă
termică:

39
- Opţiunea medie previzibilă PMV va trebui să
aibă valoarea recomandată de -0,5 < PMV < +0,5.
- Procentajul previzibil de insatisfacţie termică
PPD recomandat va fi mai mic de 10%.

6.1. Premize de calcul

• Caracteristicile activităţii fizice: efort muscular redus


• îmbrăcămintea omului: ţinută de interior pentru iarnă
(lenjerie de corp, cămaşă groasă cu mâneci lungi,
pantaloni lungi, pulovăr cu mâneci lungi, şosete şi
pantofi)
• Producţia de energie metabolica M = 70 W/m2
• Rezistenţa termică a îmbrăcăminţii lce = 0,16 m2c/W

6.2. Determinarea indicelui PMV

Se calculează conform STAS 13149 temperatura


operativă:

t i + t ms 20 + 17,63
to = = = 18,81 °C
2 2

Din STAS 13149 tabel 5 pentru nivel de activitate


M = 70 W/m2, rezistenţa termică a îmbrăcăminţii Ice =
0,16 m2c/W, temperatura operativă 18,81°C, viteza
relativă a aerului 0,1 m/s şi umiditatea aerului 50%
rezultă indicele PMV =-0,43.

40
Se constată că indicele de opţiune medie
previzibilă se încadrează în valorile recomandate
-0,5÷ +0,5.

6.3. Determinarea indicelui PPD


Din STAS 13149 fig. 1 cu PMV = 0,43 rezultă
PPD = 9,5%.
Valoarea se încadrează în limitele recomandate
de confort PPD <10%.

41
ANEXA 4

LISTA REGLEMENTĂRILOR CONEXE

1. LEGI, HOTĂRÂRI GUVERNAMENTALE, ORDINE


MINISTERIALE

Legea nr. 10/1995 - Legea privind calitatea în


construcţii.

OG 29/30.01.2000 - Ordonanţă Guvernamentală privind


reabilitarea termică a fondului
construit existent şi stimularea
economisirii energiei termice.

HGR nr.766/1997 - Reglementare privind încadrarea în


categorii de importanţă, întreţinere,
exploatare, urmărire în timp şi
postutiiizare; privind întocmirea şi
păstrarea "Cărţii tehnice" a
construcţiei; privind stabilirea
categoriilor de importanţă ale
construcţiilor, etc.

*** Norme generale de protecţie a


muncii.

42
2. REGLEMENTĂRI TEHNICE, NORMATIVE, NORME

NP 009-97 - Normativ privind proiectarea, executarea


şi întreţinerea construcţilor pentru case de
copii.

NP 010-9 - Normativ privind proiectarea, executarea


şi întreţinerea construcţiilor pentru şcoli şi
licee.

NP 011-97 - Normativ privind proiectarea, executarea


şi întreţinerea construcţiilor pentru
grădiniţe de copii.

NP 016 - Normativ pentru proiectarea clădirilor de


locuit

CE 1-95 - Normativ privind proiectarea clădirilor


civile din punct de vedere ai cerinţei de
siguranţă în exploatare.

C107/1 - Normativ privind calculul coeficienţilor


globali de izolare termică la clădirile de
locuit.

C107/2 - Normativ privind calculul coeficienţilor


globali de izolare termică la clădiri cu altă
destinaţie decât de locuit.

C 107/3 - Normativ privind calculul termotehnic al


elementelor de construcţie ale clădirilor.

43
C107/4 - Ghid pentru calculul performanţelor
termotehnice ale clădirilor de locuit.

l 13 - Normativ privind proiectarea şi


executarea instalaţiilor de încălzire
centrală.

l 13/1 - Normativ privind exploatarea instalaţiilor


de încălzire centrală.

GP 039-99 - Ghid pentru calculul necesarului de


căldură al clădirilor de locuit.

GP 019-99 - Ghid privind alegerea echipamentelor


aferente instalaţiilor de încălzire din
clădiri.

*** Ghid de proiectare instalaţii de încălzire


Mapa proiectantului.

*** Ghid de performanţă pentru instalaţii de


încălzire şi ventilare.

*** Ghid pentru proiectarea, execuţia şi


exploatarea instalaţiilor de încălzire de
apartament în clădiri multifamiliale.

44
3. STANDARDE

STAS 1797/2-88-Instalaţii de încălzire centrală


Dimensionarea radiatoarelor de fontă.

STAS 4908-85 - Clădiri civile, industriale şi


agrozootehnice. Arii şi volume
convenţionale.

SR 1907/1-97 - Instalaţii de încălzire. Necesarul d#


căldură de caicul. Prescripţii de calcul.

SR 1907/2-97 - Instalaţii de încălzire. Necesarul de


căldură de caicul. Temperaturi
interioare convenţionale de calcul.

STAS 13149 - Ambianţ e t e r m i c e m o d e r n e .


Determinarea indicilor PMV şi PPD de
performanţă pentru ambianţă.

STAS 6472/3-83 - Calculul termotehnic al elementelor


de construcţie ale clădirilor.

45
PLAN ÎNCĂPERE
SC. 1:20

DETERMINAREA UNGHIULUI SOLID PENTRU PERETELE EXTERIOR

ANEXA3 FIG.1 - EXEMPLU DE CALCUL PENTRU


DETERMINAREA UNGHIURILOR SOLIDE
ALE SUPRAFEŢELOR LIMITATOARE
SECŢIUNEA 1-1

DETERMINAREA UNGHIURILOR SOLIDE DETERMINAREA UNGHIULUI DETERMINAREA UNGHIULUI SOLID


PENTRU PERETELE EXTERIOR ŞI FEREASTRĂ SOLID PENTRU RADIATOR PENTRU PLAFON ŞI PARDOSEALĂ

ANEXA 3 FIG.2 – SECŢIUNEA 1-1


S E C Ţ I U N E 2-2

DETERMINAREA UNGHIURILOR SOLIDE PENTRU PLAFON ŞI PARDOSEALĂ

ANEXA 3 FIG 3–SECŢIUNEA 2-2