COMPLICITATEA

Potrivit art. 48 alin (1) c. penal . complicele este persoana care, cu intentie , inlesneste sau
ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala .

Iar conform art. 48 alin (2) c. penal este de asemenea , complice persoana care promite ,
ianinte sau in timpul sarvarsirii faptei , ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca
va favoriza pe faptuitor, chiar daca dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita.

CONDITII:

1) Savarsirea nemijlocita (in calitate de autor ) de catre o alta persoana a unei fapte
prevazute de legea penala. O fapta care este doar proiectatasau care a ramas in faza
actelor de pregatire nu indeplineste cerinta de mai sus . In cazuk in care activitatea
complicelui imbraca haina unei infractiuni se sine statatoare , el devine autor al
acestei infractiuni .
2) Savarsirea de catre complice a unor activitati de sprijinire a savarsirii unei fapte
prevazute de legea penala . Sprijinul acordat de complice poate consta in ajutor ,
inlesnire sau promisiune de tainuire sau e favorizare . Inlesnirea este un sprijin
anterior inceperii executarii faptei , iar ajutorul autorului constituie un sprijin
concomitant savarsirii faptei .
3) Activitatea complicelui sa se realizeze cu intentie . Sprijinul acordat persoanei care
savarseste fapta prevazuta de legea penala trebuie sa fie intentionat . Activitatea de
complicitate efectuata din culpa nu poate fi retinuta ca participatie penala , intrucat
lipseste cooperarea (pactum sceleris). In practica judiciara s-a retinut ca exista
complicitate si la infractiunile praeterintentionate cand complicele l-a ajutat pe
autorul infractiunii in conditii in care putea sau trebuia sa prevada urmarile mai
grave ale conduitei acestuia, integrandu-se in aceeasi unitate infractionala.
Imprejurarea ca la moartea victimei au contribuit si alti factori decat leziunile
produse prin lovire nu duce la concluzia ca intre activitatea inculpatului si rezultatul
produs nu exista legatura cauzala , daca se dovedeste ca fara activitatea inculpatului
nu s-ar fi produs moartea .

FELURILE COMPLICITATII

 In raport de specificul activitatii complicelui distingem complicitate materiala si

complicitate morala .
Ajutorul moral dat autorului faptei se poate concretiza , de pilda , in incurajarea
sau in intarirea intentiei acestuia de a comite fapta . Complicitatea materiala consta
intr-o activitate de sprijin fizic , pe care o persoana o desfasoara in favoarea
autorului sau a unui participant la comiterea faptei prevazute de legea penala ;

 In functie de momentul contributiei , complicitatea este anterioara ,

concomitenta si posterioara ;
 Dupa modul contributiei in dinamica faptei , complicitatea este mijlocita si
nemijlocita . Complicitatea nemijlocita (mediata) este modalitatea complicitatii
care consta in activitatea unei personae de sprijinire a autorului sau coautorului
unei infractiuni . Complicitatea mijlocita consta in activitatea unei persoane de
sprijinire a instigatorului sau complicelui unei infractiuni.
 Dupa alte criterii , complicitatea mai poate fi clasificata in complicitate prin
actiune si complicitate prin inactiune , complicitate proprie si complicitate
improprie etc .

RECIDIVA

Conform art. 41 alin (1) c. penal : ,,Exista recidiva cand, dupa ramanerea
definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an
si pana la reabilitare sau indeplinirea termenului de reabilitare , condamnatul
savarseste din nou o infractiune cu intentie sau cu intentie depasita , pentru care
legea prevede pedeapsa inchisorii de un an sau mai mare” .

Exista recidiva si in cazul in care un dintre pedepse este detentiune pe viata (art
41 alin (2) c. penal ) .
Deosebirea formala dintre recidiva si concursul de infractiuni se refera la
existenta unei hotarari de condamnare intre infractiunile care alcatuiesc
pluralitatea de infractiuni , dar aceasta nu este singura diferenta. Intre recidiva
si concursul de infractiuni exista si o deosebire de tip symptomatic , in sensul ca
infractorul recidivist releva incorigibilitate fata de sanctiunea care i-a fost
aplicata.

Recidiva nu se confunda cu antecedentul penal , care este genul proxim al

redicivei , pentru ca nu toate tipurile de condamnari definitive atrag existenta
starii de recidiva , ci numai cele de o anumita gravitate.
Potrivit art . 146 alin ( 1) c. penal , exista recidiva pentru persoana jurica atunci
cand , dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare si pana la
reabilitare, persoana juridica savaraseste din nou o infractiune , cu intentie sau
intentie depasita.

MODALITATILE RECIDIVEI

Examinand dispozitiile legale ce reglementeaza recidiva , constatam ca

legiuitorul a reglementat fie direct , fie indirect urmatoarele modalitati ale
recidivei :
 Recidiva postacondamnatorie, care consta in savarsirea unei noi
infractiuni dupa condamnarea definitiva , dar inainte de executarea sau
stingerea executarii unei pedepse ;
 Recidiva internationala, modalitate al carei prin termen consta intr-o
hotarare de condamnare pronuntata de o instanta straina;
 Recidiva postexecutorie, care consta in savarsirea unei noi infractiuni
dupa executarea sau stingerea executarii pedepsei;
 Recidiva generala, modalitate a recidivei in cazul careia exista conditii
privitoare la natura infractiunilor ce alcatuiesc pluralitatea infractionala;
 Recidiva relativa , modalitate conditionata de existenta unei condamnari
de o anumita gravitate;
 Recidiva cu efect unic , modalitate in privinta careia legiuitorul prevede
acelasi tratament penal ;
 Recidiva prin condamnari anterioare. In legislatia romana , uneori se
vorbeste despre,, recidiva prin condamnari anterioare”.