SUPORT DE CURS
CAPITOLUL I
1
Secţiunea 4. Trăsăturile caracteristice dreptului comercial
§ 2. Protecţia creditului
2
Pentru ca protecţia creditului să devină eficace, legea obligă creditorul la
îndeplinirea unor formalităţi de publicitate, evidenţiind un anumit
formalism al dreptului comercial.
§ 1. Legislaţia codificată
a). Codul comercial român
b). Codul civil
Regulile dreptului sunt aplicabile în materie comercială dar nu într-o
manieră principală. Prin urmare, dreptul civil are caracter subsidiar, fiind
aplicabil numai dacă normele comerciale sunt lacunare în materie sau
dacă trimit explicit ori implicit la normele civile.
a) Uzanţele comerciale
Uzanţele comerciale sunt practici neânserate într-o lege dar însuşite şi
respectate de o categorie profesională sau de o colectivitate dintr-un
anumit areal, localitate sau loc.
Uzanţele pot varia de la un loc la altul sau, de la o profesie la alta.
Sunt edificatoare regulile uniformizate aplicabile în raporturile din
comerţul internaţional, rezultat al efortului unui colectiv de specialişti din
diferite ţări, reuniţi într-un Comitet Special. În anul 1990 Camera de
Comerţ şi Industrie Paris a publicat în Broşura nr.460, uzanţele codificate
cu titlul INCOTERMS „Termeni comerciali internaţionali”,
(Internaţional Comercial Terms) în ediţie bilingvă (franceză şi engleză).
3
Principiile UNIDROIT reflectă concepte care se regăsesc în numeroase
sisteme juridice, şi furnizează ansamblul de reguli speciale adaptate
nevoilor operaţiunilor de comerţ internaţional. Deşi soluţiile oferite nu
fac referiri la drepturile naţionale, s-au ales ca fiind cele mai bune,
reprezentând nu numai izvor de drepturi şi obligaţii, ci un real
substitut al dreptului naţional.
-Acordurile, tratatele şi convenţiile încheiate de România pentru
comerţ
Acordul General pentru Tarife Vamale şi Comerţ intrat în vigoare
la 1 ianuarie 1948 (G.A.T.T.) aplicabil în comerţul cu bunuri
Calitatea de izvor de drept a tratatelor şi convenţiilor la care
România este parte, a fost recunoscută şi în jurisprudenţa comercială,
după cum se poate constata în exemplele ce urmează.
c) Legislaţia comunitară
4
Directivele comunitare sunt cele care au pus în aplicare tratatele
încheiate, prin edictarea principiilor şi regulilor având ca efect
armonizarea
● Regulamentele sunt principalele izvoare de drept derivat.
Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene a decis că regulamentele
au calitatea de izvoare directe de drept.
●Deciziile sunt obligatorii în toate elementele lor, pentru
destinatarii pe care îi desemnează.
●Recomandările şi avizele nu sunt obligatorii astfel că, exceptând
recomandările CECA a căror natură juridică este similară directivelor C.E
şi CEE, ele nu pot face obiectul unui recurs contencios.
- Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a
liberăţilor fundamentale (C.E.D.O.) încheiată la Roma la 4 noiembrie
1950, reprezintă instrumentul ideal prin care principiile dreptului
comunitar se aplică în legislaţia internă1. Convenţia a fost amendată şi
completată prin mai multe protocoale.
Fiind ratificată (împreună cu protocoalele) de România, Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului poate fi invocată de părţi şi de
judecătorul naţional, în oricare situaţie în care, sub aspect substanţial sau
procedural, legislaţia internă nu oferă soluţii corespunzătoare respectării
drepturilor şi libertăţilor fundamentale în cadrul unui proces.
d) Jurisprudenţa şi doctrina
Jurisprudenţa nu constituie un adevărat izvor formal al dreptului,
dar nu poate fi negată contribuţia hotărârilor judecătoreşti la elaborarea
dreptului, deoarece jurisprudenţa interpretează, completează, precizează
şi adaptează legea comercială noilor condiţii ale realităţii sociale
Studiile şi munca interpretativă a juriştilor orientează evoluţia
normelor de drept comercial, contribuind la completarea dreptului.
CAPITOLUL II
5
COMERCIANTUL (ÎNTREPRINZĂTORUL), ACTELE DE
COMERŢ ŞI FONDUL DE COMERŢ
6
organizată cu scopul de a fabrica, de a produce, de a crea noi bunuri, sau
cu scopul de a se interpune în schimbul sau circulaţia produselor şi
serviciilor existente.
Interpunerea în schimbul sau circulaţia bunurilor, serviciilor sau
lucrărilor, respectiv exercitarea efectivă şi repetată a actelor de comerţ,
este o condiţie necesară pentru ca persoana fizică şi asociaţia familială
să poată dobândi calitatea de comerciant.
2
Dar orice litigiu derivat din acele contracte sau operaţiuni este supus legii comerciale.
3
Stanciu D. Cărpenaru, Drept comercial român, Bucureşti 1994 (apud Ion Turcu, op cit.).
7
Societăţile cooperatiste sunt comercianţi deoarece desfăşoară activităţi de
producere şi desfacere de mărfuri, de prestări de servicii şi de efectuare
lucrări în diverse domenii ale economiei.
Art. 1 alin (2) şi art.12 din Legea nr. 26/1990 instituie şi în sarcina
societăţilor cooperatiste obligaţia de a se înmatricula în registrul special
destinat acestor comercianţi, ţinut de oficiul registrului comerţului de la
sediul principal al acestora.
Societăţile agricole comerciale fac parte din categoria întreprinzătorilor
şi dobândesc această calitate la data la care se constituie.
§ 5. Persoane care nu au calitatea de comercianţi/ întreprinzători
8
● Încetarea calităţii de comerciant a societăţii comerciale
Unii autori au susţinut că societatea comercială pierde calitatea de
comerciant în momentul în care încetează să mai existe ca persoană
juridică4.
Alţi autori au susţinut că „societăţile comerciale îşi încetează existenţa
prin dizolvare…”5.
În ce ne priveşte, încetarea societăţii trebuie apreciată în relaţie cu
dizolvarea şi cu lichidarea persoanei juridice.
4
Stanciu D. Cărpenaru; V.Pătulea, C.Tureanu, Intituţii de drept economic şi comercial, Bucureşti,
1994;
5
I. Turcu, op.cit.pag.62.
9
§1. Actele şi contractele comerciale
●Criterii de distincţie a actelor comerciale de cele civile
- obiectiv care presupune că legea stabileşte caracterul comercial,
independent de calitatea celui care încheie contractele;
- subiectiv care presupune că un contract are caracter comercial datorită
calităţii de comerciant a celui care îl încheie;
- unilateral sau mixt care presupune că un contract are caracter comercial
chiar dacă datorită calităţii părţilor, în aparenţă are o natură juridică
mixtă (civilă şi comercială) deoarece una din părţi este comerciant iar
cealaltă este necomercaint;
- conex sau accesoriu care evocă principiul comercialităţii accesorii şi
presupune că un contract dobândeşte caracter comercial dacă este conex
sau accesoriu unui alt contract comercial principal.
În baza acestor criterii, Codul comercial distinge 4 categorii de acte
juridice comerciale:
1.- acte de comerţ obiective;
2.- acte de comerţ subiective;
3. acte comerţ unilaterale sau mixte;
4.- acte de comerţ conexe sau accesorii.
10
§ 2. Contracte având ca obiect fondul de comerţ
1.Vânzarea fondului de comerţ
2.Aportul în societate a fondului de comerţ
3.Locaţiunea fondului de comerţ
4.Gajarea fondului de comerţ
5.Donaţia fondului de comerţ
CAPITOLUL II
OBLIGAŢIILE COMERCIALE
11
Clauza penală
Principiul reparării integrale a prejudiciului
12
acceptate, scrisori, telegrame, registrele părţilor, şi prin orice alte
mijloace de probă.
§7.Prescripţia extinctivă în obligaţiile comerciale
Pierderea dreptului de către titular care nu mai este ocrotit de lege,
iar debitorul, deşi poate să-şi execute obligaţia, nu mai poate fi constrâns.
Articolul 1 din Decretul nr. 167/1958 precizează: „Dreptul de acţiune,
având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost
exercitat în termenul stabilit de lege”.
PARTEA II-A
CONTRACTE COMERCIALE
CAPITOLUL I
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE
13
Secţiunea 4 Efectele contractului
§ 1.Obligaţiile vânzătorului
- predarea bunului
- garanţia contra viciilor ascunse şi aparente
- garanţia contra evicţiunii
§ 2.Obligaţiile cumpărătorului
- plata preţului
- ridicare a bunului.
Secţiunea 5 Felurile contractelor comerciale de vânzare
- vânzarea obligatorie
- vânzarea la termen a titlurilor de credit
- vânzarea lucrurilor viitoare
- vânzarea bunului altuia
- vânzarea pe cale electronică
14
- insolvabilitatea ori falimentul părţilor (art. 1552 Cod civ.).
CAPITOLUL III
CONTRACTUL DE CONSIGNAŢIE
CAPITOLUL IV
15
Secţiunea 1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de
depozit comercial
CAPITOLUL VI
CONTRACTUL DE REPORT
16
Obligaţiile părţilor
- să predea titlurilor de credit şi fructele civile ale acestora;
- să plătească preţul.
Secţiunea 3.Prororgarea şi încetarea contractului
-prorogarea sau amânarea scadenţei revânzării;
- la expirarea termenului.
CAPITOLUL VIII
CAPITOLUL IX
CONTRACTUL DE LEASING
17
Părţile contractului
-cumpărătorul – persoana care cumpără bunul pentru a-l închiria;
- vânzătorul – persoana care vinde bunul si care poate fi chiar
producătorul acestui bun;
- clientul – persoana care are nevoie si, deci, solicita maşina sau
utilajul respectiv în locaţie;
- promisiune unilaterală de vânzare în favoarea cumpărătorului
utilizator.
Secţiunea 2.Caracterele contractului de leasing
Vânzătorul
- să livreze un echipament de calitate, în stare de funcţionare;
- să asigure asistenţa tehnică a personalului care îl va exploata;
- să asigure piesele de schimb necesare reparaţiilor;
- să efectueze reparaţiile echipamentului închiriat, în măsura în care
defecţiunile nu se datorează culpei utilizatorului.
Utilizatorul (beneficiarul)
- să recepţioneze şi să primească bunul la termenul stipulat;
-să exploateze bunul conform instrucţiunilor elaborate de către
furnizor şi să asigure instruirea personalului desemnat să îl
exploateze;
-să nu greveze de sarcini bunul fără acordul finanţatorului;
-să respecte termenul de plată şi cuantumul ratelor de leasing;
-să suporte cheltuielile de întreţinere şi alte cheltuieli care derivă
din contarctul de leasing;
-să informeze finanţatorul, în timp util, cu privire la orice tulburare
venită din partea unui terţ referitor la dreptul acestuia de
proprietate;
-să nu modifice obiectul contractului fără acordul prealabil al
finanţatorului;
- să conserve bunul în stare de funcţionare;
- să asigure echipamentul închiriat în folosul societăţii de leasing;
- să restituie bunul respectând prevederile contractuale.
- are dreptul la acţiune asupra furnizorului;
- are dreptul de a exercita acţiunile posesorii faţă de terţi.
Finanţatorul
18
- să încheie contractul cu utilizatorul şi să-i transmită drepturile
derivând din contractul de vânzare-cumpărare, mai puţin dreptul
de dispoziţie;
- să respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul potrivit
necesităţilor;
- să încheie contract de vânzare-cumpărare cu furnizorul
desemnat de utilizator, în condiţiile expres formulate de către
acesta;
- să respecte dreptul de opţiune al utilizatorului;
- să îi garanteze utilizatorului folosinţa liniştită a bunului;
- să asigure bunurile oferite în leasing.
Secţiunea 4. Încetarea contractului de leasing
CAPITOLUL X
CONTRACTUL DE FRANCIZĂ
19
- prin clauze se stabilesc condiţiile care pot determina o reziliere
fără preaviz;
prin clauze se stabilesc condiţiile în care operează cesiunea drepturilor
decurgând din contract, în special condiţii de desemnare a unui succesor.
CAPITOLUL XI
CONTRACTUL DE FACTORING
- cedentul:
- transferul dreptului de proprietate, a garanţiilor reale şi
personale şi a documentelor doveditoare ale creditului;
- factorul:
- examinarea preventivă a creditelor oferite spre cesiune;
- furnizarea către cedent a unor servicii colaterale de colaborare
(garantarea solvabilităţii clienţilor);
- să plătească creditorii preluaţi ;
- deschiderea contului curent al cedentului şi înregistrarea în
credit, facturile cesionate, în debit prelevări ale cedentului şi
remuneraţia cuvenită factorului.
- la împlinirea termenului
- prin moartea, incapacitatea sau falimentul uneia din părţi.
CAPITOLUL XII
CONTRACTUL DE EDITURĂ
20
Secţiunea 1.Definiţia şi caracterele contractului de editură
Art.3 Co comercial, Legea nr.4/14 martie 1996 privind drepturi de autor
şi drepturi conexe.
Contractul evidenţiază intermedierea comercială directă sau
indirectă în baza unui mandat dat de autorul operei (cinematografice,
audiovizuale, programe de calculator, de artă plastică, de arhitectură, şi
fotografie, etc.), sau de succesorii acestuia de a reproduce şi a difuza ori
comunica opera prin oricare mijloc tehnic;
- consensual, oneros, sinalagmatic.
Secţiunea 2 Clauzele minime ale contractului de editură
- titlul chiar provizoriu al operei;
- drepturile cedate editorului de către autor;
- numărul minim de exemplare pentru fiecare ediţie;
- compensaţia cuvenită autorului;
- termenele şi modalitatea de plată;
- termenul de predare a operei.
Obligaţiile părţilor
Editorul:
Autorul:
Drepturile părţilor
21
- la executare, la reprezentare, la lectura operei;
- la difuzarea operei;
- la distribuţia operei înregistrate sonor purtând menţiunile
referitoare la titlul operei, la autor, artist, interpret, executant,
data fabricării sau editării şi denumirea editorului sau a
producătorului.
22
- DE ASIGURARE.
PARTEA a- III-a
SOCIETĂŢILE COMERCIALE
CAPITOLUL I
CONSTITUIREA SOCIETĂŢII
COMERCIALE
23
- consimţământul asociaţilor;
- cauza actului de constituire;
- obiectul de activitate al societăţii;
- autorizarea administrativă (în cazul anumitor activităţi);
- clauzele legale în actul de constituire
24
Secţiunea 1. Organismele care asigură funcţionarea societăţii
comerciale
§ 1. Organul de deliberare
- adunarea generală ordinară;
- adunarea generală extraordinară;
- adunarea specială în cazul S.A.
§ 2. Organul de administrare a societăţii şi de gestionare a
patrimoniului acesteia
- asociaţii în societăţile de persoane (SNC, SCS);
- consiliul de administraţie;
- administratorul unic.
-
§ 3.Organul de control al gestionării patrimoniului social
- asociaţii care nu sunt administratori;
- cenzorii societăţii;
- auditorii externi.
CAPITOLUL III
ÎNCETAREA SOCIETĂŢII
COMERCIALE
§ 2. Lichidarea societăţii
25
§ 1. Sfera de incidenţă a procedurii executării silite concursuale şi
aplicarea procedurii
26
- obţinerea aprobării metodelor de lichidare;
PARTEA a-IV-a
CAPITOLUL I
EFECTELE DE COMERŢ
Secţiunea 1. Cambia
27
Prin urmate, definiţia actuală a cambiei este una doctrinară, şi
cuprinde caracterele esenţiale (diferenta specifica) si, totodata,
mecanismul juridic al cambiei:
„Cambia este un inscris prin care o persoana, denumita tragator sau
emitent, da dispozitie altei persoane, numita tras, sa plateasca la scadenta
o suma de bani unei a treia persoane, numita beneficiar, sau la ordinul
acesteia.”
§1.1.2. Subiectele raporturilor juridice cambiale
Astfel cum rezulta din definitie, emiterea cambiei implica
participarea a trei persoane:
a. Tragatorul/emitentul este persoana care emite titlul si
care da dispozitia sa se plateasca o suma de bani.
Semnand cambia, emitentul isi asuma obligatia de a face
sa se plateasca suma de bani beneficiarului de catre tras.
Denumirea de tragator vine de la faptul ca emitentul
„trage” titlul asupra debitorului care este obligat sa
efectueze plata.
b. Trasul este persoana careia i se adreseaza ordinul de a
plati o suma de bani. Pana la acceptare, trasul nu este
obligat cambial, pana la acest moment debitor principal
fiind tragatorul, asadar putem vorbi despre implicarea
trasului ca parte doar dupa acceptarea cambiei.
c. Beneficiarul este persoana careia sau la ordinul careia
urmeaza sa se faca plata de catre tras.
28
prin tragerea de catre comerciantul A a unei cambii asupra comerciantului
B in favoarea comerciantului C. Astfel, fiind creditor al pretului datorat
de comerciantul B, A da dispozitie acestuia ca la scadenta sa plateasca
suma de 500.000 lei direct lui C, stingand atat obligatia lui B fata de A
din contractul de vanzare-cumparare, cat si obligatia lui A fata de C din
contractul de imprumut.
Raporturile juridice fundamentale, astfel cum au fost definite si
exemplificate mai sus, nu trebuie confundate cu fundamentul juridic al
cambiei si nici cu obligatia cambiala fundamentala – obligatia
emitentului/tragatorului.
Desi, ca regula generala, o obligatie cambiala deriva dintr-un raport
juridic anterior, exista si obligatii cambiale straine oricarui alt raport, cu
consecinta ca, debitorul fiind numai debitor cambial, creditorul nu poate
avea impotriva lui alta actiune decat cea cambiala si, odata pierduta
aceasta, debitorul este definitiv liberat. Astfel de exemple sunt in cazul
avalului si la semnaturile de favoare. Creanţa tragatorului fata de tras,
care justifica emiterea cambiei (ordinul tragatorului), mai este denumită
provizion, iar creanta beneficiarului fata de tragator valoare furnizata.
Desi din cele expuse anterior ar rezulta ca rolul cambiei s-ar reduce
la operatiunile de plata efective, nu trebuie neglijat, in cadrul aceluiasi
exemplu, faptul ca, pana la scadenta, C – beneficiarul cambiei – va putea
utiliza aceeasi cambie pentru a-si achita la randul sau o datorie fata de un
creditor, aceasta realizandu-se prin gir. Mecanismul se poate repeta, in
mod similar, de catre dobanditorul actual al cambiei (ultimul giratar), care
poate, la randul sau, sa transmita cambia prin gir.
Nevoia dobanditorului cambiei de a obtine numerar inainte de dat
ascadentei cambiei se poate realiza prin remiterea cambiei, tot prin gir,
unei banci care, printr-o operatiune denumita scont, va achita
dobanditorului suma prevazuta in cambie, mai putin echivalentul
dobanzilor pana la scadenta.
Scont – operatie de credit care consta in cumpararea efectelor de
comert de catre banci cu retinerea din valoarea lor nominala a dobanzii
pana la scadenta si a unui comision, iar in concret scontarea este o
operatiune prin care o banca comerciala cumpara o cambie de la
beneficiarul ei inainte sa ajunga la scadenta retinandu-se un procent care
reprezinta dobanda pana la scadenta.
b. de ce trebuie trasul sa execute aceasta dispozitie
Revenind la exemplul de mai sus, trasul are calitatea de debitor al
tragatorului, astfel ca, in temeiul raprturilor juridice preexistente, el
devine obligat cambial pentru aceeasi suma, pe care insa o va plati, la
indicatia tragatorului, unei a treia persoane – beneficiarul.
29
In acelasi exemplu, beneficiarul C are calitatea de creditor al
tragatorului A in cadrul raportului juridic preexistent: contractul de
imprumut.
Soarta raportului juridic fundamental. Relatia dintre raportul
juridic fundamental si actiunea cambiala
30
numerar dintr-o dintr-o tara in alta. Si denumirea de cambie – cambio, in
dreptul italian, care astfel cum am precizat inseamna schimb, sau „lettre
de change” in dreptul francez care inseamna scrisoare de schimb - ne
duce cu gandul la acesta functie originara a cambiei.
In prezent, aceasta functie de instrument de schimb valutar are mai
mult o valoare istorica. Ea ar mai putea prezenta interes in raporturile
comerciale internationale.
31
Strans legata de functia de instrument de credit a cambiei se afla si
aceasta a treia functie, de instrument de plata.
Astfel beneficiarul unei cambii (de exemplu angrosistul), in loc sa
sconteze cambia pentru a obtine numarar si a executa anumite obligatii
ale sale, pierzand astfel din suma dobanda pana la scadenta si un eventual
beneficiu al bancii, poate sa o gireze unui creditor al sau care la scadenta
va obtine direct plata de la tras (de exemplu vanzatorul cu amanuntul).
Giratarul primului beneficiar poate insa sa transmita si el cambia prin gir
si asa mai departe pana la scadenta. Plata efectuata fata de ultimul
beneficiar al va stinge in acest mod un numar mare de datorii, evitnadu-se
folosirea de numerar.
Cambia poate fi folosita ca instrument de plata si in alt mod. Un
comerciant care are de platit o suma de bani poate trage o cambie asupra
unui debitor al sau (tras) si in favoarea creditorului, pe care il indica in
calitate de beneficiar al cambiei. Amble datorii se vor stinge prin plata
catre beneficiar, de catre tras a sumei prevazute in cambie.
32
si care decurge din formalismul acestora. Consecinta acestui fapt este ca,
in lipsa unor mentiuni esentiale din inscris, este exclusa utilizarea unor
elemente exterioare, chiar daca ar exista in titlu trimiteri la astfel de
elemente. Deasemenea, cambia nu poate fi nici interpretata in lumina
unor elemente extrinseci. Consecinta neredactarii conditiilor esentiale ale
cambiei astfel incat sa rezulte un inteles suficient pentru eficacitatea
titlului duce, fata de caracterul complet al cambiei, la nulitatea sa.
d. Cambia este un titlu la ordin
Dreptul cuprins in titlu poate fi exercitat de beneficiar sau de
persoana careia acesta i-a transmis cambia prin gir. Clauza „la ordin” este
subinteleasa in orice titlu care cuprinde denumirea de cambie, fara ca el
sa fie considerat in mod esential un titlu la ordin, intrucat tragatorul poate
insera clauza „nu la ordin” sau alta echivalenta. Efectul unei astfel de
clauze este de impiedica transmiterea cambiei prin gir, circulatia ei
facandu-se numai prin cesiunea obisnuita. Legea mai admite,
deasemenea, sa se poata gira in alb sau cu clauza „la purtator”, printr-o
echivalare a girului la purtator cu girul in alb, chestiuni asupra carora
vom reveni in sectiunea privind girul.
Drept urmare a prezumtiei caracterului la ordin, cambia poate fi
transmisa prin gir chiar daca nu a fost trasa in mod expres la ordin (art. 13
alin. 1 din Legea nr. 58/1934).
33
obligatie valabila, chiar daca dreptul sau era afectat de vicii. Deasemenea,
obligatia de garantie a avalistului pentru trasul acceptant este valabila
chiar daca obligatia principala – obligatia trasului – este anulabila pentru
vicii de consimtamant sau incapacitate.
Autonomia obligatiilor cambiale nu trebuie confundata insa cu
autonomia drepturilor dobandite de posesorii succesivi ai titlurilor de
credit/comerciale de valoare. Spre deosebire de sensul autonomiei in
materia generala a titlurilor de valoare, in cadrul careia semnifica faptul
ca dobanditorii succesivi ai titlului nu dobandesc drepturi derivate (asa
cum le-au avut autorii lor), ci drepturi proprii, neputandu-se fi opuse
exceptiile externe raportului la care fiecare dintre acestia a luat parte,
autonomia obligatiilor cambiale consta in „necomunicare” viciilor sau
lipsurilor unor obligatii catre celelalte. Deopotriva, clauzele care
afecteaza unele obligatii nu isi extind efectele asupra celorlalte, iar pentru
ca dobanditorii succesivi sa beneficieze de ele, trebuie sa le insereze si in
cuprinsul obligatiilor pe care si le asuma. De exemplu, clauza „fara
protest” nu profita decat semnatarului girului in care aceasta figureaza,
fara a profita dobanditorilor ulteriori.
34
ordine. Cel urmarit nu are in materie cambiala nici beneficiul de
discutiune si nici de diviziune.
Principiul solidariţăţii nu este o creatie a dreptului cambial: el
constituie regula in dreptul comercial si exceptia in dreptul civil.
Potrivit acestui principiu, in dreptul roman in ipoteza pluralitatii de
debitori, prin simplul fapt ca natura actului juridic (a imprumutului) este
comerciala (pentru ca cele 5 milioane de lei vor fi folosite pentru
procurarea unei cantitati de marfuri, in scop de revanzare), oricare dintre
debitori (fiecare dintre cei cinci imprumutati in parte) va putea fi urmarit
la scadenta pentru intreaga suma (de 5 milioane de lei). De aici si
denumirea de solidaritatea co-debitorilor.
In dreptul cambial, acest principiu capata urmatoarea semnificatie:
orice persoana ce s-a angajat cambial (respectiv semnatarii cambiei:
tragatorul, trasul-acceptant, beneficiarul, dar si cei ce dobandesc ulterior
titlul, ca de exemplu cesionarul-giratar) poate fi tinuta ulterior sa
plateasca suma mentionat in titlu (cambie). De aici si concluzia ca: cu cat
este mai mare numarul celor ce se angajeaza cambial, cu atat mai sigura
va fi plata cambiei.
Rolul cambiei ca instrument de plata va fi mai evident daca retinem
faptul ca beneficiarul cambiei poate s-o gireze unei persoane oarecare,
dar poate s-o sconteze (s-o transmita unei banci) care, la randul ei sa o
resconteze, transmitand-o altei banci).
35
Emiterea cambiei si circulatia ei implica anumite raporturi juridice,
raporturi care iau nastere prin manifestarea vointei tragatorului, trasului,
beneficiarului, girantului, giratarului etc. Pentru a produce efecte juridice
vointa persoanelor respective trebuie sa se manifeste in conditiile legii.
Legea 58/1934, urmand exemplul legii uniforme de la Geneva, nu
cuprinde dispozitii privind conditiile de fond ale cambiei, ci se refera doar
la conditiile de forma ale acesteia, precum si la reprezentarea cambiala.
Astfel, in absenta unor dispozitii speciale, pentru rezolvarea problemelor
cambiale in legatura cu conditiile de fond, va trebui sa se recurga la
dispozitiile din dreptul comun.
36
In cazul in care nu sunt respectate conditiile de fond pentru
validitatea cambiei sanctiunea care intervine este nulitatea, in conditiile
dreptului comun.
37
Pentru a exista reprezentare cambiala mandatarul trebuie sa
semneze cu numele sau cambia, fiind necesar totodata sa mentioneze si
calitatea sa de reprezentant si sa arate persoana mandantului in numele si
pe seama caruia a incheiat actul juridic.
In practica este utilizata formula „prin procura”, „in calitate de
mandatar”, dar poate fi utilizata si alta expresie similara si chiar simpla
litera „p”.8
In situatia in care mandatarul semneaza numai cu numele sau, el va
deveni obligat cambial, si nu mandantul, care va fi descarcat de orice
raspundere, intrucat numele sau nu figureaza pe titlu, nefiind scris nici de
el, nici de reprezentantul sau. Posesorul cambiei, care ar fi cunoscut
existenta raportului de reprezentare, nu poate avea nici o pretentie
impotriva mandantului, deoarece nu figureaza pe titlu nici o mentiune din
care sa rezulte aceasta situatie si el nu poate fi completat prin recurgerea
la elemente externe documentului.9
Daca inscrisul cambial este semnat de mandatar, dar cu numele
mandantului, acesta din urma nu va fi obligat cambial, deoarece pe titlu
nu se gaseste semnatura autografa a lui, astfel cum impune legiuitorul
pentru valabilitatea oricarei iscalituri cambiale. Mandatarul de asemenea
nu este obligat, intrucat numele sau nu figureaza in inscrisul cambial.
Cat priveste dovada mandatului aceasta se poate face cu orice
mijloc de proba, conform art. 46 C. com.
38
in temeiul cambiei, iar daca a platit are aceleasi drepturi pe care le-ar fi
avut si pretinsul reprezentat. Aceeasi solutie este rezervata si
reprezentantului care a actionat in baza unei imputerniciri pe care a
depasit-o. In acest caz, reprezentantul va raspunde pentru intreaga suma
mentionata in cambie, iar nu numai pentru diferenta.
Atat lipsa imputernicirii cat si depasirea ei produc efectele
mentionate indiferent de calitatea in care persoana in cauza a semnat
cambia – tragator, girant, avalist. Falsul reprezentant sau reprezentantul
care si-a depasit imputernicirea va avea calitatea celui pentru care a
semnat, obligatia nascuta este o obligatie proprie, iar nu o obligatie a
pretinsului reprezentat.
De aceea s-a considerat, in ce priveste exceptiile de care s-ar putea
prevala falsul reprezentant, ca acestea sunt cele cu caracter absolut, care
se desprind din titlu, apoi cele personale falsului reprezentant, precum si
acelea care rezulta din raportul fundamental, nu insa si cele personale
pretinsului reprezentat, cum ar fi compensarea cu o creanta a acestuia.
Pentru ca falsul reprezentant sa fie obligat cambial, art. 9 impune
trei conditii: reprezentantul sa semneze cambia cu propriul sau nume; din
inscris sa rezulte calitatea sa de reprezentant; reprezentantul sa nu fi avut
imputernicire sau sa depaseasca limitele acesteia.
Trebuie adaugat faptul ca reprezentantul este obligat, in baza art. 9,
indiferent daca este in culpa sau nu. Inseamna ca nu prezinta nici un
interes daca si-a dat seama sau nu de lipsa dreptului de reprezentare sau
depasirea limitelor sale. Majoritatea autorilor au considerat ca este „o
chestiune de raspundere obiectiva”.
Raspunderea legala nu isi gaseste insa aplicarea daca posesorul
titlului este de rea credinta, daca in momentul dobandirii cambiei a
cunoscut lipsa imputernicirii sau depasirea limitelor acesteia.
Cat priveste momentul in care ia fiinta obligatia cambiala a falsului
reprezentant, acesta are loc atunci cand se face dovada ca nu a existat o
imputernicire ori aceasta a fost depasita. Deoarece cambia a fost semnata
de o persoana in calitate de reprezentant, posesorul cambiei va formula
pretentiile sale impotriva reprezentatului. Daca acesta contesta existenta
imputernicirii ori invoca depasirea ei, in temeiul legii se va naste
obligatia cambiala a falsului reprezentant. In caz de litigiu, pentru a evita
o eventuala contestatie, posesorul cambiei poate chema in judecata atat pe
reprezentat cat si pe reprezentant.
Platind, falsul reprezentant devine un creditor cambial si
dobandeste drepturile pe care le-ar fi avut si pretinsul reprezentat.
Dobandind drepturile pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat,
reprezentantul nu dobandeste drepturi autonome si de aceea lui i se vor
putea opune atat exceptiile personale, specifice raporturilor dintre el si
debitorii sai, cat si acelea ce ar fi putut fi opuse reprezentatului.
39
Nu in ultimul rand trebuie aratat ca ratificarea expresa sau tacita de
catre reprezentat a actelor incheiate de falsul reprezentant echivaleaza cu
recunoasterea existentei reprezentarii.
a. Denumirea de cambie
O prima conditie prevazuta de art. 1 este denumirea de cambie,
care trebuie trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba
intrebuintata pentru redactarea titlului.
Scopul acestei dispozitii este acela de a atrage atentia celui care
semneaza asupra naturii obligatiilor pe care si le asuma. Nu este valabila
o cambie din cuprinsul careia lipseste aceasta denumire, ramanand un
simplu inscris sub semnatura privata, chiar daca din interpretarea titlului
ar rezulta cu certitudine intentia subscriitorului de a-si asuma o obligatie
cambiala.
Denumirea de cambie trebuie inscrisa in titlul acesteia11, pentru
10
Normele cadru ale BNR nr. 6/1994 privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati
de credit cu cambii si bilete la ordin, prevad, in anexa 1, modelul de cambie acceptat de societatile
bancare si de BNR, fiind obligatoriu pentru acestea in ce priveste forma si continutul.
11
Aceasta prevedere legala nu este prevazuta de toate sistemele de drept. In tarile care n-au introdus
aceasta dispozitie, cum sunt Anglia, Statele Unite, Spania, confuzia dintre diferitele titluri nu este
usoara, iar sistemul cambial nu este atat de riguros ca in statele care au adoptat dreptul uniform si deci
40
a se inlatura posibilitatea ca un asemenea element esential sa fie introdus
intr-un document dupa emiterea lui si subscriitorul sa devina obligat
cambial, desi nu a dorit acest lucru. Prin urmare, va fi nula cambia in care
denumirea va fi scrisa pe margine sau in josul inscrisului. Aceasta nu
inseamna ca trebuie scrisa de mana emitentului, putand fi si tiparita.
Intrucat legea impune ca in inscris sa fie inclusa mentiunea de
cambie, nu sunt admise expresii echivalente, precum „trata” sau „polita”,
desi in trecut erau larg folosite.
Denumirea trebuie exprimata in limba in care este redactat textul,
intrucat se presupune ca cine iscaleste o cambie intr-o limba straina
cunoaste sensul tuturor cuvintelor din acea limba, deci si a denumirii de
cambie.
Normele cadru ale BNR prevad ca lipsa denumirii de cambie atrage
nulitatea titlului si este interzis ca denumirea sa fie trecuta pe margine sau
in diagonala sau in partea de jos a titlului, fiind obligatoriu sa figureze
deasupra semnaturii tragatorului.
necesitatea de a se face din denumirea titlului o obligatie legala. In dreptul nostru, aceasta obligatie
exista si anterior Legii 58/1934, si anume in art. 270 alin. 2 din Codul comercial.
12
Normele cadru ale BNR prevad la pct 8, care face trimitere la anexa 1, ca Banca Nationala a
Romaniei si celelalte societati bancare vor accepta in operatiunile lor numai formula imperativa
„platiti”. S-a apreciat ca folosirea unei formule reverentioase „va rog a plati” nu poate afecta validitatea
cambiei. Ghe Bonciu, D. Dobrisan, op. cit., p 29;
13
P.V. Patrascanu, op. cit., p. 26;
41
neconditionat, sanctioneaza cu nulitatea conditia inserata, dar nu si girul
insusi.
Ordinul trebuie sa priveasca plata unei sume de bani determinate -
care sa fie exprimata intotdeauna in bani. Ea trebuie sa fie certa, sa
rezulte in mod neechivoc din cambie, si nu lasata la aprecierea
debitorului. Art. 6 din lege prevede ca daca suma de bani a fost aratata in
cifre si litere, in caz de neconcordanta intre ele prevaleaza suma aratata in
litere. Mai trebuie mentionat ca, pe langa indicarea sumei, mai trebuie
precizat si felul monedei. In lipsa acestei precizari cambia este lovita de
nulitate.
c. Numele trasului.
Inscrisul trebuie sa prevada numele persoanei care va executa plata
si anume numele trasului, care este principalul debitor cambial,
bineinteles daca a acceptat plata.
Legea nu prevede in ce parte anume din cuprinsul titlului trebuie sa
se scrie numele trasului. In practica el este inserat in partea stanga, in
josul titlului.
In calitate de tras poate fi o persoana fizica sau juridica. De
asemenea, pote fi indicat insusi tragatorul. Se are in vedere numele si
prenumele persoanei fizice sau, dupa caz, denumirea persoanei juridice.
In cazul neindicarii trasului cambia este lovita de nulitate.
Avand in vedere scopul urmarit de legiuitor, si anume acela de a
identifica trasul, in doctrina s-a apreciat ca este de ajuns sa se prevada
numele de familie, sau chiar sa foloseasca un pseudonim sau un nume
artistic. Nu a fost considerat insa valabil nici un alt mod de determinare a
persoanei trasului, ca de exemplu aratarea calitatii sau a functiei, chiar
daca identificarea ar fi facuta cu usurinta. Daca insa determinarea trasului
ar fi facuta cu o astfel de formula incat numele acestuia ar fi completat cu
ajutorul altor mentiuni cuprinse in cambie, o parte a doctrinei a considerat
ca acest mod de determinare este valabil, deoarece legea nu cere ca
numele trasului sa fie scris intr-o anumita parte a titlului, si este suficient
daca numele trasului rezulta din titlu.
De asemenea, astfel cum reiese din disp. art. 7 din Legea 58/1934,
cambia este valabila si atunci cand trasul este o persoana fictiva,
obligatiile cambiale fiind valabile chiar cand cambia cuprinde semnaturi
false sau de persoane imaginare.
Legea pemite si posibilitatea indicarii mai multor persoane in
calitate de tras, dar in mod cumulativ, adica numai daca fiecare din aceste
persoane accepta plata intregii sume (obligatie solidara). Nu se admite
indicarea alternativa a mai multor trasi, deoarece se creeaza o nesiguranta
in privinta platii cambiei.
42
d. Indicarea scadentei
Cambia trebuie sa indice scadenta, adica data la care obligatia
cambiala devine exigibila si posesorul poate cere plata sumei de bani
mentionata in inscris. Scadenta este o cerinta esentiala, neputandu-se
concepe o cambie cu o simpla promisiune de plata. Legiuitorul a
prevazut, in cazul nementionarii scadentei in cambie, o prezumtie legala,
anume cambia va fi socotita platibila la vedere.
Indicarea scadentei prezinta o importanta esentiala pentru ca de la
aceasta data se produc efectele cambiale. Numai plata la scadenta are
efect liberator pentru debitor, se stabilesc zilele legale de prezentare la
plata si se stabilesc termenele de prescriptie. Totodata, numai pana la data
scadentei cambia poate circula.
Trebuie mentionat ca, spre deosebire de dreptul comun, creditorul
cambial neplatit e obligat, sub sanctiunea pierderii avantajelor actiunii
cambiale, sa indeplineasca anumite formalitati prevazute de lege.
Scadenta, ca si celelalte mentiuni ale cambiei, trebuie sa rezulte din
titlu, iar nu din alte probe exterioare, sa fie certa, posibila si unica.
Scadenta este certa atunci cand arata ziua ori termenul maxim in
care posesorul cambiei se va prezenta la plata. Este necerta, echivoca,
atunci cand realizarea ei este indoielnica.14
Apoi, scadenta trebuie sa fie posibila, o scadenta care nu
indeplineste aceasta conditie duce la nulitatea cambiei. Este considerata
imposibila o scadenta stabilita intr-o zi calendaristica ce nu exista, de
pilda 30 februarie, sau intr-o zi anterioara emiterii cambiei.
Scadenta trebuie sa fie unica, o cambie cu scadenta succesiva sau
cu plata in rate fiind lovita de nulitate.
Legiuitorul nu stabileste locul15 unde trebuie inserata scadenta si
nici nu impune o formula a indicarii ei. Trebuie avute in vedere cele patru
modalitati stabilite de art 36 din Legea 58/1934:
Scadenta la vedere permite ca plata cambiei sa se
efectueze „la prezentare” sau „la cerere”, potrivit intereselor posesorului
cambiei. Aceasta cambie se poate prezenta cel mai tarziu intr-un an de la
emitere, astfel cum prevede art. 37 din lege, tragatorul poate prelungi sau
restrange acest termen, fara sa existe vreo limita legala in acest sens, iar
girantii au doar posibilitatea micsorarii termenului fixat de tragator sau
termenul legal de prezentare. In situatia in care sunt mai multi trasi,
14
Au fost considerate nule cambiile cu scadenta: „la casatoria mea”, „dupa moartea mea”, „cand se va
intoarce nava, prelungirea scadentei cu acordul tuturor obligatilor cambiali pastreaza cambiei valoarea.
Modificarea scadentei prin clauza modificatoare in sensul prelungirii sau scurtatii scadentei acceptate
de toti semantarii cambiei nu duce la incertitudinea ei si nu –i afecteaza valabilitatea, deoarece nu
impiedica circulatia cambiala si nici nu prejudiciaza buna credinta a obligatilor cambiali.
15
Normele BNR prevad in art 25 ca Banca Natioanal si celelalte societati bancare vor accepta numai
cambiile care au scadenta indicata pe fata titlului, precum si cambiile care nu au nici o mentiune despre
scadenta.
43
cambia trebuie prezentata la plata tuturor in aceeasi zi, in caz contrar
avand mai multe scadente, situatie nepermisa de legiuitor.
Scadenta la un anumit timp de la vedere. Aceasta
Scadenta lasa posesorului cambiei posibilitatea prezentarii cambiei pentru
plata la data care o doreste. Scadenta va fi la expirarea termenului
prevazut in cambie, care curge di nziua prezentarii cambiei din partea
posesorului catre tras. Termenul poate fi stabilit in zile, luni, saptamani,
etc.
Scadenta la un anumit termen de la emiterea cambiei.
In acest caz scadenta se socoteste prin referire la data emisiunii - de
exemplu 30 de zile de la data emisiunii - incepand din ziua urmatoare a
acestui eveniment. Termenul ce urmeaza sa fie calculat poate fi indicat pe
zile, saptamani, luni sau ani, fara nici o limita legala.
Scadenta la o zi fixa. In acest caz exigibilitatea este
determinata prin indicarea unei zile precise – de exemplu 27 noiembrie
2005. O scadenta completa cuprinde ziua, luna si anul. Mentionam ca in
calculul termenelor nu se numara niciodata zuia de la care incepe
calculul, insa se numara ziua in care termenul expira, in materie cambiala
nefacandu-se calculul pe zile libere. Acest tip de scadenta este cel mai des
utilizat in practica.
44
reprezinta si domiciliul acestuia. Daca lipseste atat locul platii cat si
aratarea vreunui loc langa numele trasului, cambia este nula.
Art 4. din Legea 58/1934 prevede ca o cambie poate fi platita si la
domiciliul unui tert, fie in localitatea unde domiciliaza trasul, fie in alta
localitate. Daca nu se prevede expres ca plata va fi efectuata de insusi
trasul la domiciliul tertului, se presupune ca ea va fi facuta de catre tert.
Aceasta cambie se numeste cambie domiciliata si da posibilitate
trasului de a-si plati cambiile in alta localitate. Ea profita trasului si in
cazul in care are anumite fonduri disponibile la un tert – de exemplu la o
banca – astfel nu va fi obligat sa tina sumele de bani asupra sa.
45
timp de la emiterea cambiei sau stabilirea capacitatii tragatorului in
momentul tragerii cambiei.
Locul emiterii cambiei. Inscrisul trebuie sa cuprinda
localitatea in care a fost emisa cambia. Spre deosebire de data, lipsa
indicarii locului unde a fost emisa cambia nu atrage nulitatea ei, daca
aceasta poate fi suplinita prin indicarea unui loc langa numele
tragatorului. Daca un atare loc nu este mentionat, cambia este nula.
De obicei locul emiterii titlului se trece langa data emiterii cambiei.
Daca este inserat in alta parte a titlului, este necesar sa indice in mod clar
si precis ca este vorba despre locul de emisiune.16
Scopul urmarit de legiuitor prin inserarea acestei conditii a fost
determinarea legii aplicabile pentru formarea cambiei.
h. Semnatura tragatorului.
Desi s-a considerat ca este exclusa posibilitatea unei efectuarii unei
gradatii a diferitelor conditii impuse de legiuitor pentru valabilitatea
tilului, totusi, s-a constatat, in doctrina, importanta deosebita pe care o are
semnatura tragatorului. Aceasta indeplineste un dublu rol: formeaza
fundamentul obligatiei asumata de tragator, pe de o parte si constituie, pe
de alta parte, o conditie formala impusa pentru valabilitatea titlului
Fara semnatura tragatorului, toate celelalte obligatii asumate prin
cambie de diferitii semnatari sunt lipsite de orice valoare, deoarece nu au
la baza suportul legal necesar, o cambie valida din punct de vedere
formal.17
Nerespectarea acestei conditii atrage nulitatea cambiei. Existenta
unei semnaturi a tragatorului, desi nevalabila din punct de vedere al
fondului, indeplineste cerinta formala legala. Cambia este valabila, dar
obligatia asumata de semnatarul tragator nu este socotita ca atare.
Semnatura trebuie sa fie autografa („manu proprio”). Astfel cum
dispune art. 8 din lege ea se compune din numele si prenumele
tragatorului ori numele si initiala prenumelui, respectiv firma acestuia.
Cerinta legala privind semnatura tragatorului este deopotriva aplicabila si
celorlalte semnaturi puse pe cambie, art. 8 referindu-se la „orice
semnatura cambiala”.
Legea noastra, ca si legea uniforma de la Geneva, nu indica locul
unde trebuie sa figureze semnatura tragatorului. De obicei ea se gaseste in
josul titlului, mai exact la sfarsitul textului, pentru a exista certitudinea ca
acesta exprima integral vointa tragatorului.
46
In afara de mentiunile obligatorii, cambia poate cuprinde si
anumite mentiuni facultative sau accesorii. Legiuitorul, daca a permis
introducerea in cambie a unora, a interzis insa inserarea altor clauze
precizate de el, prevazand ca sanctiune fie nulitatea titlului, fie
considerarea ca nescrise a clauzelor respective.18
Posibilitatea oferita de legiuitor de inserare a anumitor clauze, in
afara mentiunilor obligatorii, este expresia aplicarii principiului
autonomiei de vointa si in aceasta materie.
Mentiunile facultative care pot fi inserate pe cambie pot fi multiple
si variate, fiind dificila o enumerare completa a lor. Pentru a produce
efecte acestea trebuie, in principiu, sa fie inscrise pe titlu si sa fie
acoperite de semnatura celui care le-a inserat si, desigur, sa nu fie in
contradictie cu natura cambiei sau cu conditiile esentiale ale acesteia.
Doctrina a prezentat urmatoarea clasificare a mentiunilor
facultative:
- clauze care influenteaza obligatia cambiala
- clauze care nu au nici un efect asupra obligatiei cambiale
- clauze considerate nescrise
- clauze care atrag nulitatea obligatiei cambiale
47
Ordinul de prezentare a cambiei la acceptare. Prezentarea
cambiei pentru acceptarea ei de catre tras este facultativa. Potrivit art 25
din lege tragatorul poate sa includa in cambie ordinul de prezentare a
cambiei la acceptare. In acest caz prezentarea cambiei pentru acceptarea
ei de catre tras este obligatorie. Tragatorul poate fixa si un termen pentru
prezentarea cambiei.
Clauza „fara cheltuieli” sau „fara protest”. Potrivit
dispozitiilor inscrise in art. 51 din lege aceasta clauza scuteste pe posesor
de obligatia de a dresa protestul de neacceptare sau neplata, necesar in
vederea exercitarii actiunii de regres.
48
Clauza de descarcare a tragatorului de obligatia de plata.
Tragatorul raspunde de acceptare si de plata (art 11 alin 1 din lege), insa
el se poate „descarca” de raspunderea de acceptare, nu si de cea de plata
(art 11 alin 2), deoarece un element fundamental al cambiei este acela ca
tragatorul este obligat a plati suma din titlu in caz de neplata a acesteia de
catre tras.
Clauza privind forta executorie a cambiei. In ce priveste
aceasta clauza, opiniile doctrinarilor au fost impartite cu privire la faptul
daca va fi considerata nescrisa sau va avea ca urmare nulitatea cambiei.
S-a avut in vedere ca legiuitorul a stabilit intinderea cambiei si
limitele in care poate fi exercitata, dar daca s-ar pronunta nulitatea
cambiei sanctiunea nu ar fi proportionala cauzei. Astfel „se salveaza
cambia, pentru ca obligatia cambiala a fost creata in mod cert de cei
interesati si se anuleaza clauza, pentru ca astfel se restrange obligatia
debitorului in limitele impuse de legiuitor”.
49
Cambia in alb este titlul emis in mod deliberat cu lipsa indicarii
unuia sau tuturor elementelor esentiale cerute de lege, cu exceptia
semnaturii tragatorului, data in forma cambiala. Aceasta cambie este apta
sa dobandeasca eficacitate deplina prin completarea ei, fie de primitorul
originar, adica de beneficiar, fie de unul subsecvent, adica oricare dintre
giratari, conform, in principiu, intelegerii dintre tragator si primitor.
Cambia in alb nu trebuie confundata cu o cambie incompleta,
aceasta din urma fiind documentul caruia, independent de vointa
tragatorului si ca urmare a unei omisiuni, ii lipsesc anumite elemente.
De asemenea trebuie distinsa de asa zisa cambie defectuoasa si de
fals. Cambia defectuoasa este acel titlu care a fost complet in momentul
emiterii lui, dar a devenit incomplet ulterior, prin stergerea unei mentiuni
esentiale, fie inainte de predare, fie in timpul circulatiei, pierzandu-si in
acest fel valabilitatea. Falsul se manifesta fie prin contrafacere, fie prin
alterare, continutul originar al titlului fiind modificat in mod ilicit, astfel
incat cambia, perfecta din punct de vedere formal, dobandeste un continut
diferit de cel originar.
Pentru a lua fiinta o cambie in alb este suficienta semnatura
tragatorului, fara aceasta neputand exista o obligatie cambiala.
Avantajul unui astfel de titlu este ca poate circula usor, deoarece
posesorii il pot transmite fara a ramane obligati si, totodata, nu se
transforma intr-un titlu „la purtator”, de vreme ce prin completare numele
ultimului posesor trebuie sa apara in titlu.
Temeiul juridic al completarii este dreptul de completare care se
transmite dobanditorului odata cu remiterea titlului si trebuie exercitat in
limitele intelegerii dintre tragator si primitorul cambiei. Doctrina a numit
aceasta intelegere contract de completare.
Intelegerea de completare poate fi expresa sau tacita, in acest din
urma caz ea va rezulta din celelalte mentiuni ale cambiei ori din cuprinsul
raportului fundamental care a determinat emiterea ei. In jurisprudenta s-a
considerat ca primitorul unei cambii in alb care poarta numai semnatura
tragatorului are un mandat tacit de completare a celorlalte mentiuni ale
cambiei.
Cambia in alb poate fi completata oricand, insa inainte de
prezentarea ei la plata. Sub sanctiunea decaderii, aceasta trebuie
completata in termen de trei ani de la data emiterii. Daca insa
completarea a fost efectuata ulterior indeplinirii termenului de trei ani, iar
cambia astfel completata a fost transmisa unui tert de buna credinta,
acestuia nu i se poate opune exceptia de completare tardiva, astfel cum
reiese in disp. art. 12 alin 3 din Lege.
Daca tragatorul a mentionat pe titlu data emiterii cambiei in alb,
termenul inauntrul caruia se va putea face completarea incepe sa curga de
50
la aceasta data, fara a se putea face dovada contrara. Daca pe titlu nu este
indicata nici o data, data reala a emiterii va putea fi dovedita cu orice
mijloc de proba.
Prin completarea titlului cu mentiunile lasate in alb cambia devine
perfecta si produce efectele unei cambii regulat emise. Continutul
cambiei va fi cel ce rezulta din inscris si tragatorul este obligat fata de
orice posesor al titlului, chiar daca dreptul de completare nu a fost
exercitat in limita intelegerii dintre tragator si primitor. In cazul
completarii abuzive a cambiei in alb sanctiunea nu este nulitatea, ci
corectarea completarii, in sensul ca in locul mentiunilor neconforme
acordului de completare se vor substitui mentiunile reale. Trebuie
mentionat insa ca proba completarii abuzive revine debitorului, buna
credinta a posesorului fiind prezumata. Cum prevede si art. 12 alin. 1 din
lege o cambie completata contrar intelegerii dintre tragator si primitor nu
va putea fi opusa posesorului, afara numai daca acesta a dobandit cambia
cu rea-credinta sau daca a savarsit o greseala grava in dobandirea ei.
51
Fiind un mijloc de transmitere a unor drepturi, girul este un act
juridic accesoriu, el presupunand existenta unei cambii valabile. O
cambie careia ii lipseste una din conditiile esentiale este lovita de nulitate
absoluta, aceasta putand fi invocata fata de orice posesor.
Ori de cate ori o cambie e nula, lipsindu-i elementele esentiale,
girul nu mai produce efecte, caci nu se poate transmite prin gir un titlu ce
nu are caracterul unei cambii.
In mod obisnuit, girul intervine inainte de scadenta. In orice caz,
girul trebuie sa fie anterior protestului de neplata sau datei expirarii
termenului legal pentru dresarea acestui protest.
Girantul este persoana titulara a dreptului, legitimata in conditiile
legii si care este posesoarea titlului. Primul potential girant este prin
urmare persoana indicata de catre tragator in calitate de beneficiar al
cambiei. Cum giratarul poate la randu-i sa transmita prin gir drepturile
dobandite, inseamna ca, ulterior, al doilea girant este primul giratar; al
treilea girant este al doilea giratar, etc. Deci, ultimul dobanditor, care este
posesorul actual al titlului, trebuie sa se legitimeze prin sirul neintrerupt
de giruri in care fiecare girant sa fie giratarul beneficiar al girului
anterior.
Giratarul poate fi orice persoana, indiferent daca este o persoana
straina sau care este implicata in raportul cambial. Aceasta posibilitate
reiese si din dispozitiile art 13 alin 3 din Lege, conform carora girul poate
fi facut chiar in folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu, al
tragatorului sau al oricarui alt obligat, acestia putand sa gireze din nou
cambia.
Cand cambia este transmisa unei persoane a carui semnatura
figureaza pe titlu, asa numitul „gir de intoarcere”, are loc stingerea
obligatiilor se poate face si prin confuziune si ale art 1154 conform
carora „cand calitati necompatibile se intalnesc pe capul aceleiasi
persoane se face o confuziune, care stinge amandoua drepturile, activ si
pasiv.”
52
a contracta, consimtamantul valabil al partii care se obliga, un obiect
determinat si o cauza licita.
Conditii speciale
53
Desi in dispozitiile legale anterioare intrarii in vigoare a Legii
58/1934, respectiv in dispozitiile codului comercial abrogate de aceasta,
nu exista o prevedere care sa interzica girul partial, doctrina si
jurisprudenta s-a oprit la aceeasi solutie, motivat de unele consideratii de
fapt si de drept:
- acceptantul se obliga a plati o singura data si unei singure
persoane, „uno actu”. In caz de neprezentare la plata la scadenta el se
poate elibera conform art 46 din Lege, prin consemnarea sumei la Casa
de Economii si Consemnatiuni sau la alta institutie abilitata de lege. Un
gir partial ar avea drept consecinta ingreunarea situatiei sale din punct de
vedere practic.
- aceeasi este si situatia fiecarui debitor de regres. Recunoscandu-i-
se fiecarui giratar dreptul de a gira partial s-ar putea mari la infinit
numarul beneficiarilor acestor giruri.
- in caz de neplata nu se poate dresa decat un singur act de protest.
Existenta mai multor giratari, cu drepturi distincte, ar implica emiterea
mai multor acte oficiale de constatare a refuzului de plata.
- in ipoteza unei cambii cu scadenta la vedere, aceasta ar putea fi
prezentata la plata in zile deosebite, deci ar putea sa se bucure de scadente
diferite, desi legiuitorul impune o singura scadenta cambiala.
- fiind un singur document cambial ar fi imposibila exercitarea
drepturilor rezultand din titlu, intrucat pentru ca acesta sa produca efecte
este necesara posesia si prezentarea documentului. Exercitandu-se
drepturile cambiale separat si „pro parte” de fiecare giratar, titlul nu ar
putea fi in acelasi timp la indemana fiecaruia dintre acestia. In aceasta
situatie unii giratari si-ar putea pierde drepturile lor pentru neindeplinirea
in termen legal a formalitatilor prevazute de lege.
- transmiterea exemplarului celorlalti giratari nu s-ar mai putea
efectua in ipoteza in care acceptantul ar plati unuia dintre ei si i-ar
pretinde restituirea titlului. In aceasta situatie acceptantul ar putea refuza
executarea obligatiei sale fata de ceilalti giratari care ar fi in
imposibilitate de a prezenta documentul.
Din aceste situatii care se pot ivi in practica in situatia unui gir
partial rezulta ca dispozitia legala cuprinsa in art 14 din Lege este in
concordanta cu principiul indivizibilitatii creditului cambial, care impune
o singura acceptare, o unica scadenta, o unica prezentare la plata, dresarea
unui singur act de protest, exercitarea unui unic regres impotriva oricarui
debitor cambial si prin urmare o transferare prin gir a tuturor drepturilor
cambiale impreuna.
Daca girul partial ar face parte din sirul de giruri in baza caruia se
Astfel cum am aratat anterior, este partial girul prin care s-ar transmite
mai multor persoane intraga creanta, in situatia in care se atribuie
fiecaruia o cota parte.
54
Situatia este insa diferita daca in gir se indica mai multi giratari
desemnati cumulativ sau alternativ.
- in cazul girului cumulativ toti giratarii isi exercita in mod
conjunct drepturile lor, girand la randul lor impreuna cambia sau
solicitand impreuna plata la scadenta.
- in cazul girului alternativ, oricare dintre giratari, aflandu-se in
posesia titlului, poate exercita toate drepturile din cambie. Predarea facuta
unuia dintre giratari nu inseamna o excludere a celorlalti. Oricare dintre
giratarii indicati alternativ, chiar daca nu este el cel caruia i s-a efectuat
traditiunea titlului, ajungand in posesia lui poate exercita drepturile
cambiale. Aceasta exercitare exclude calitatea de creditor a celorlalti
giratari alternativi. Prin dresarea protestului se stabileste creditorul
cambial si se inlatura orice posibilitate de legitimare ca atare a altui
giratar alternativ. Posesorul titlului il poate transmite prin gir unei alte
persoane care, predandu-i-se cambia, se va legitima ca titular al
drepturilor izvorand din document. Inseamna ca situatia este identica cu
aceea in care ar fi fost desemnat de la inceput un singur giratar, deci un
singur obligat cambial.
55
Girul poate fi scris pe fata cambiei, insa cu precizarea clara a
naturii juridice, din formula utilizata sa rezulte vointa de a transmite
cambia prin gir.
Forma completa a girului.
Semnatura.
Numele giratarului.
56
este vorba de un nume comun, intrucat individualizarea se va face prin
posesia titlului.
Astfel cum am precizat anterior, calitatea de giratar o poate avea si
o persoana a carei semnatura figureaza pe titlu in alta calitate, cum ar fi
trasul, indicatul la nevoie, tragatorul, unul dintre girantii anteriori precum
si avalistul. Giratarul trebuie sa fie insa o persoana deosebita de aceea a
girantului, in caz contrar girarea nu ar avea nici un rost juridic si nu ar
produce nici un efect.
Data si locul efectuarii girului
57
Atat art. 16 din Lege, care reglementeaza pozitia juridica a
posesorului unei cambii in alb cat si art. 18 al. 1 care stabileste ca
detinatorul unei cambii este socotit posesor legitim daca justifica dreptul
sau printr-o serie neintrerupta de giruri, chiar daca ultimul gir este in alb,
ne confirma ca este o declaratie completa.
Posesorul unei cambii girate in alb are deci facultatea de a
completa girul. Aceasta facultate cuprinde atat dreptul de a desemna pe
giratar cat si dreptul de a da girul sau de a adauga anumite clauze
accesorii.
b. Utilitatea girului in alb.
Prin recunoasterea girului in alb legiuitorul a urmarit sa faciliteze
circulatia cambiei.
Intrucat girul este in alb, posesorul cambiei are posibilitatea de a o
transmite printr-o simpla traditiune unei alte persoane, care, la randu-i,
poate proceda la fel si asa mai departe, pana la scadenta. Cel care poseda
titlul la scadenta poate completa girul cu numele sau ca giratar, fara a tine
seama de posesorii intermediari care nu au lasat nici o urma pe titlu.
Completarea se poate face si de catre unul din posesorii intermediari ai
titlului, care, ulterior, poate sa-l transmita mai departe printr-un gir in alb
sau plin.
Mai mult decat atat, neexistand numele sau mentionat pe cambie,
posesorul nu isi asuma nici o raspundere fata de dobanditorii succesivi ai
cambiei. In acest mod girantii inlatura exercitarea actiunii de regres
contra lor, fara a fi nevoiti sa recurga la clauza „fara garantie”.
De asemenea, girul in alb faciliteaza legitimarea. Debitorul cambial
se poate elibera in mod valabil platind la scadenta celui care se prezinta
ca si posesor al cambiei. Debitorul nu este obligat sa efectueze alte
verificari decat aceea a existentei posesiunii.
Girul in alb prezinta totusi si unele inconveniente.
In cazul pierderii titlului pe care figureaza un gir in alb acesta poate
fi completat de catre cel care l-a gasit si transmis unei persoane de buna
credinta, de la care nu poate fi revendicat.
Pe de alta parte, posibilitatea de transmitere a cambiei prin simpla
traditiune si lipsa de responsabilitate a posesorului cambiei in alb fata de
dobanditorii succesivi ai acesteia nu duc la cresterea sigurantei de
achitare a sa prin garantia de plata ce ar fi fost asumata de girantii
succesivi, daca girul ar fi fost plin.
Totodata, lipsa datei poate da nasteri la discutii daca girul a fost dat
inainte sau dupa scadenta si daca girantul a fost sau nu capabil.
58
Posesorul unei cambii in alb are anumite drepturi pe care le poate
exercita in conditiile legii.
59
In caz contrar, daca giratarul ar fi considerat cesionar al posesorilor
intermediari, girul in alb i-ar transmite un drept „mai incert decat acela ce
se dobandeste prin mijlocul cesiunii, intrucat ar trebui sa suporte
exceptiile opozabile cesionarilor necunoscuti si indepartati”.
Insusi legiuitorul, admitand girul in alb cu efecte identice cu acelea
ale girului plin a impus aceasta solutie. Daca aceasta transmitere a girului
prin simpla traditiune ar fi considerata ca fiind o simpla cesiune, atunci ar
fi contrar dispozitiilor legale.
Bineinteles ca nimic nu il opreste pe posesorul titlului ca in loc de a
transmite cambia prin simpla predare in baza girului in alb,
sa transfere drepturile sale unui tert printr-o cesiune.
60
garanta acceptarea si plata cambiei, iar in al treilea rand legitimeaza in
mod formal pe posesorul cambiei ca proprietar al acesteia si ca titular al
drepturilor izvorand din aceasta.
61
In situatia in care din modul de redactare a clauzei nu rezulta cu
claritate ca s-a inlaturat numai una dintre obligatiile de garantie, se
considera ca exonerarea cuprinde amandoua obligatiile, iar daca girantul,
printr-o clauza expresa, s-a descarcat de raspunderea pentru plata, acesta
nu are nici un fel de raspundere in cazul in care cambia a fost acceptata.
Daca a fost inserata o clauza de descarcare de responsabilitate
pentru acceptare, el nu raspunde decat in cazul in care plata este refuzata
la scadenta si in consecinta fata de el este exclus regresul ca urmare a
dresarii protestului de neacceptare. Chiar daca posesorul a dresat protestul
de neacceptare, el este obligat sa prezinte din nou la scadenta cambia
trasului si sa dreseze protestul pentru neplata.
Girantul care s-a exonerat atat de obligatia de garantie cat si de cea
de plata garanteaza numai existenta creantei. Nu este vorba insa de o
cesiune, giratarul dobandind drepturi autonome fata de debitorii cambiali.
Mai este de precizat ca o clauza de descarcare de responsabilitate nu
profita decat girantului care a inscris-o in girul sau.
62
ultimul posesor al documentului trebuie sa se identifice cu ultimul giratar
din sirul de giruri.
Sunt situatii in care sirul de giruri poate parea intrerupt din punct
de vedere formal si anume atunci cand cambia s-a transmis pe calea
dreptului comun, de exemplu prin succesiune. In acest caz nu mai apare
ca girant primitorul titlului in baza girului anterior. Nu se va considera
insa intrerupt sirul de giruri daca se face dovada transmiterii de drept
comun intre ultimul giratar al sirului neintrerupt de giruri girantul care
incepe un nou sir.
Sirul de giruri nu va fi considerat intrerupt in situatia girurilor
sterse, care, astfel cum prevede art.18 alin. 1 teza finala din Lege, sunt
considerate nescrise. Nu are importanta cauza pentru care s-a facut
aceasta stergere a girului daca nu s-a intrerupt continuitatea girurilor.
Debitorul poate insa sa probeze ca stergerea unui gir intermediar s-
a facut in mod abuziv si ca posesorul titlului tinde sa profite cu rea
credinta de acest act ilicit.
Pentru a se stabili continuitatea girurilor se va avea in vedere
continuitatea lor pe dosul cambiei, fiind important ca sirul de giruri sa nu
prezinte nici o lacuna. In caz contrar este necesar ca aceasta sa fie
implinita prin referire la mentiunile care figureaza in alta parte pe titlu.
Nu se poate face insa apel la elemente exterioare titlului.
Continuitatea sirului de giruri este insa considerat intrerupt datorita
girurilor care nu indeplinesc conditiile de valabilitate, astfel cum acestea
au fost analizate anterior.
In ceea ce-l priveste pe obligatul de regres care reintra in posesia
cambiei prin plata, acesta nu este legitimat pentru exercitarea drepturilor
cambiale decat daca au fost sterse girurile posterioare aceluia in care el
figureaza ca giratar, dar el poate actiona impotriva debitorilor sai de
regres in baza dovezii ca a platit titlul.
In ce priveste girurile ulterioare protestului, daca ultimul gir este in
alb, primul gir care urmeaza dupa protest trebuie sa fie semnat de acela
care a facut sa se dreseze protestul, pentru ca in ipoteza contrarie ar
insemna ca protestul a fost dresat de o persoana care nu avea calitatea de
creditor.
Fiind legitimat formal, posesorul care invoca o serie neintrerupta
de giruri nu mai este obligat sa-si stabilieasca si legitimarea sa
substantiala. Debitorul nu poate sa verifice decat identitatea posesorului
cu giratarul ultimului gir si succesiunea formala a girurilor, facand o plata
valabila daca aceste doua conditii sunt indeplinite, bineinteles in afara de
cazul in care s-ar putea imputa debitorului care plateste ca ar fi savarsit o
culpa grava sau o frauda impotriva intereselor creditorului cambial.
63
Pot exista unele situatii, generate in principal de rapiditatea cu care
se incheie operatiile comerciale, in care posesorul legitim al titlului este
deposedat fie in mod involuntar de acesta, prin furt sau pur si simplu prin
pierdere, fie in mod voluntar, cand il incredinteaza unui tert in diverse
scopuri, nu pentru transmitere, iar acesta il transmite altei persoane.
Pentru a nu se periclita circulatia cambiei legiuitorul a stabilit ca
drepturile cambiale pot fi dobandite de la un netitular, atunci cand
achizitorul a fost de buna credinta. Astfel, art 18 alin. 3 din Lege prevede
ca „daca o persoana a pierdut, prin orice intamplare, posesiunea unei
cambii, noul posesor care justifica dreptul sau in modul aratat in alineatul
precedent nu este tinut sa predea cambia, afara numai daca a dobandit-o
cu rea credinta sau daca a savarsit o eroare grava in dobandirea ei.”
Cel caruia ii este transmis titlul de catre un netitular al acestuia,
pentru a-l dobandi in mod valabil, trebuie sa fie legitimat formal si sa fie
de buna credinta, respectiv sa nu aiba cunostinta ca transmitatorul nu
avea dreptul sa dispuna de titlu sau sa nu cunoasca viciul care impiedica
transmiterea lui.
Buna credinta este exclusa si in situatia in care dobanditorul ar fi
putut cunoaste aceste vicii daca ar fi dat dovada de diligenta obisnuita a
unui comerciant, cum ar fi in cazul in care nu a verificat imputernicirea
transmitatorului titlului sau daca ar tine seama de disproportia dintre
valoarea cambiei si situatia economica a transmitatorului sau daca nu ar
cerceta cauzele stersaturilor sau corecturilor din ultimul gir.
Buna credinta trebuie sa existe la momentul transmiterii cambiei.
Totodata, daca dobanditorul este de buna credinta, giratarul sau, chiar
daca este de rea credinta, dobandeste un drept valabil, intrucat buna
credinta a posesorului anterior acopera reaua credinta a celui ulterior.
Buna credinta nu acopera insa orice fel de vicii ale girului – de
exmplu incapacitatea de instrainare a transmitatorului imediat –
dispozitiile legale sus amintite aplicandu-se numai in cazurile de
deposedare a posesorului legitim, cand cel care transmite titlul nu este, in
consecinta, titular al drepturilor cambiale.
Prin urmare, daca conditiile de buna credinta si de legitimare
formala nu sunt intrunite, posesorul cambiei poate fi obligat de catre
titularul dreptului de creanta si proprietar al cambiei, printr-o actiune in
revendicare, sa predea titlul. Ca parat intr-o astfel de actiune posesorul
titlului nu poate decat sa prezinte titlul si sa invedereze ca este legitimat
in baza unui sir neintrerupt de giruri. Buna sa credinta se prezuma,
sarcina probei contrare revenind reclamantului.
64
Girurile care nu produc efectele specifice raportului cambial, in
special efectul translativ, ori produc numai unele dintre aceste efecte sunt
considerate giruri anormale sau improprii. Fac parte din aceasta categorie
girul cu clauza „nu la ordin”, girul cu clauza „pentru procura”, girul cu
clauza „in garantie”, girul cu clauza „fara garantie”.
65
mobiliare asupra cambiei se realizeaza prin inserarea in gir a clauzei „in
garantie”, „valoare in garantie” sau a unei expresii echivalente, astfel cum
rezulta si din art. 21 din Lege.
In temeiul acestei clauze giratarul se legitimeaza ca posesor si are
dreptul sa se despagubeasca cu preferinta din suma incasata in baza
cambiei, legiuitorul punand in acest mod la dispozitia comerciantilor o
forma simpla de constituire a unei garantii.
In temeiul unui gir cu clauza „in garantie” giratarul va putea
exercita in numele sau propriu toate drepturile izvorand din cambie. Cu
toate acestea, un nou gir pe care acesta l-ar efectua, nu ar avea decat
valoarea unui gir „pentru procura” (art. 21 alin. 1 din Lege).
Conditiile de forma pe care trebuie sa le indeplineasca girul in
garantie sunt acelea necesare pentru girul simplu, el putand lua si forma
girului in alb.
66
Prin acceptarea cambiei trasul devine si obligat solidar alaturi de
ceilalti semnatari.
67
Tragatorul si girantii nu mai raspund de neacceptare in situatia in
care cambia a fost prezentata spre acceptare, cu toate ca prezentarea era
interzisa.
Acestea rezulta din principiul solidaritatii.
Astfel cum reiese din dispozitia art. 24 din lege, atat posesorul
cambiei cat si un simplu detinator al acesteia poate prezenta cambia la
acceptare. Prin posesor se intelege titularul drepturilor cambiale, legitimat
printr-un sir neintrerupt de giruri, iar prin detinator oricine se gaseste in
posesia materiala a titlului, fara a i se cere o legitimare cambiala.
Prezentarea cambiei spre acceptare trebuie sa fie efectiva, prin
infatisarea titlului si facuta trasului sau indicatului la nevoie, daca acesta
din urma exista.
Tot trasului trebuie sa i se prezinte cambia la acceptare si in cazul
cambiei domiciliate, intrucat acceptarea este o facultate personala a
trasului si trebuie sa emane de la el, iar pe de alta parte domiciliul indicat
nu este obligatoriu decat dupa acceptare si priveste numai efectuarea
platii.
Acceptarea presupune capacitatea trasului de a se obliga
cambialmente, in caz contrar titlul va fi prezentat reprezentantului legal
sau, dupa caz, mostenitorilor sai.
68
27, dreptul acestuia de a cere, chiar nemotivat, o a doua prezentare a
titlului in ziua urmatoare, posesorul neputand refuza.
Motivele care pot fi invocate de tras sunt fie sa reflecteze daca
doreste sa-si asume o asemenea obligatie, fie sa verifice daca este debitor
al tragatorului si pana la ce suma sau daca are nevoie sa ia legatura cu
acesta din urma pentru a-i confirma autenticitatea cambiei.
In aceasta situatie drept data a prezentarii si a acceptarii este
considerate data primei prezentari. Cererea pentru o a doua prezentare
trebuie mentionata pe titlu sau printr-un act de protest, in caz contrar
protestul dresat in ziua urmatoare, daca trasul refuza acceptarea, va fi
considerat tardiv si posesorul va fi decazut din actiunea de regres.
Cat priveste locul prezentarii cambiei pentru acceptare acesta este
la domiciliul trasului (art 24 din lege), astfel cum este definit de art 98:
“locuinta sau sediul” celui obligat.
69
alin. 2 din lege posesorul, chiar daca este tragator, are impotriva
acceptantului o actiune cambiala directa pentru tot ce poate fi cerut pe
cale de regres.
Fata de acesta din urma(de tragator) trasul devine obligat numai in
cazul neplatii la scadenta si daca tragatorul se afla in posesia titlului.
Obligatia trasului este valabila chiar daca a acceptat ignorand
falimentul tragatorului, situatie in care creanta impotriva trasului urmeaza
a fi inscrisa la masa credala si urmarita ca atare. Faptul ca cel ce prezinta
cambia spre acceptare cunoaste situatia tragatorului si nu o comunica
trasului nu constituie din partea lui un dol, deoarece nu are o obligatie
juridica de acest fel.
70
§5.7. Acceptarea extraordinara a cambiei
In mod normal cel care accepta cambia este trasul. Daca acesta
refuza acceptarea, ia fiinta dreptul de regres inainte de scadenta, cu un
intreg sir de consecinte negative.
Pentru a se evita declansarea actiunilor de regres, legea prevede
posibilitatea acceptarii extraordinare a cambiei de catre indicatul la
nevoie si de catre acceptantul prin interventie, care vor deveni obligati
cambiali si vor raspunde intocmai ca debitorul pentru care a fost
desemnat sau pentru care a intervenit.
§5.7.2. Indicatul la nevoie
71
Astfel cum prevede art 75 alin 3 din lege, acceptarea prin
interventie nu este obligatorie pentru posesorul cambiei, el putand sa o
refuze, deoarece nu este obligat sa accepte un alt obligat decat acela pe
care l-a avut in vedere. Daca o admite insa, posesorul pierde dreptul de a
exercita regresul.
§6. Avalul
Definitie
Avalul este „un act juridic prin care o persoana, numita avalist, se
obliga sa garanteze obligatia asumata de unul dintre debitorii cambiali,
numit avalizat”.
Avalist poate fi atat un tert cat si un alt semnatar al cambiei,
dispozitiile art. 33 alin. 2 din lege punand astfel capat diferentelor de
opinie existente anterior cu privire la posibilitatea celor a caror semnatura
figureaza deja pe cambie sa fie si avalisti.
Ramane insa valabil faptul, ca ori de cate ori avalul nu adauga nici
o garantie in plus fata de obligatia preexistenta, cu alte cuvinte ori de cate
ori avalistul nu-si agraveaza situatia existenta, avalul dat de un semnatar
al cambiei nu prezinta utilitate, de exemplu avalul acceptantului sau cel al
giratarului pentru girantul precedent.
Astfel cum rezulta din disp. art. 35 alin. 2 din lege, valabilitatea
avalului este conditionata de valabilitatea formala a obligatiei garantate.
Daca aceasta este nula pentru vicii de forma, avalul va fi si el lovit de
nulitate. Avalul va fi valabil insa daca obligatia garantata este nevalabila
pentru alte cauze.
Daca obligatia avalistului nu indeplineste conditiile unei obligatii
cambiale, sanctiunea care intervine este transformarea avalului intr-o
fidejusiune.
72
§6.3.2. Exceptiile care pot fi opuse de avalist
21
Normele cadru ale BNR prevad, la pct. 207 si 208 ca obligatia avalistului este o obligatie autonoma
in sensul ca el poate invoca impotriva posesorului cambiei numai exceptiile sale personale si nu ale
persoanei pe care a avalizat-o.
73
Daca mai multi avalisti au garantat un singur obligat cambial intre
ei nu exista raporturi cambiale, ci numai de solidaritate (art. 60 din lege),
iar avalistul care a platit va putea urmari pe ceilalti avalisti conform
dreptului comun.
74
b) reproducerea imaginii cambiei originale în format electronic; si
c) transmiterea informatiei electronice obtinute prin operatiunile
prevazute la lit. a) si b) catre institutia de credit platitoare.
Pot face obiectul trunchierii numai cambiile acceptate.
Prezentarea la plata a unei cambii prin trunchiere produce aceleasi
efecte juridice ca si prezentarea la plata a cambiei originale, cu conditia
ca aceasta din urma sa fi fost emisa cu respectarea prevederilor legii.
Institutiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu
conditia ca între ele sa existe o conventie prealabila în contextul unui
aranjament de plata sau o conventie constând în aderarea lor la un sistem
de plati.
Informatiile relevante pentru trunchiere, cuprinse în cambia
originala, sunt stabilite potrivit conventiilor prealabile.
Imaginea cambiei originale reprezinta copia electronica a cambiei
originale. Imaginea cambiei originale trebuie sa respecte standardele
stabilite potrivit conventiilor prealabile.
Momentul receptionarii de catre institutia de credit platitoare,
respectiv de catre un sistem de plati a informatiilor relevante pentru
trunchiere si a imaginii electronice a respectivei cambii, constituie
momentul prezentarii la plata.
Transmiterea catre institutia de credit platitoare a informatiilor
relevante si a imaginii cambiei, prin trunchiere, trebuie realizata astfel
încât sa se asigure autenticitatea si integritatea acestora, prin utilizarea
oricaror procedee tehnice admise de lege.
Când prezinta la plata o cambie prin trunchiere, institutia de credit
este obligata:
sa verifice daca acea cambie în original respecta în forma si
continut prevederile legale, inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu
exceptia autenticitatii semnaturilor tragatorului si girantilor;
sa garanteze acuratetea si conformitatea informatiilor relevante
pentru trunchiere transmise electronic cu datele din cambia în original,
precum si conformitatea imaginii cambiei cu cambia în original.
75
Posesorul poate cere plata fie personal, fie printr-un madatar caruia
i-a girat titlul pentru incasare.
Debitorul are obligatia sa verifice succesiunea regulata a girurilor,
nu insa si autenticitatea semnaturilor girantilor (art 44 alin 3, teza a IIa
din lege).
§7.1.4. Cui se poate cere plata
76
Prin urmare, posesorul se va prezenta cu titlul si va cere plata la
adresa prezentata in cambie sau la cea determinata de lege in conditiile
art. 42, solicitarea platii la alta adresa nu produce efecte legale.
In doctrina s-a considerat ca ordinea prescrisa de art. 42 este
obligatorie si trebuie respectata de posesor cu ocazia prezentarii cambiei
pentru plata. Astfel, daca in cambie nu se indica o adresa unde trebuie
facuta plata – stiut fiind ca numai indicarea locului platii este obligatorie,
conform art. 1 pct. 5 din lege – posesorul trebuie sa prezinte titlul la
domiciliile persoanelor aratate in text, respectand ordinea stabilita.
77
Astfel, posesorul este obligat sa accepte o plata partiala, in caz de
refuz fiind decazut din actiunea de regres pentru suma oferita si
neprimita, precum si pentru accesoriile acesteia.
Legea prevede ca trasul care a platit partial poate cere posesorului
sa mentioneze pe cambie aceasta plata si sa ii dea o chitanta.
In ce priveste moneda de plata a cambiei, potrivit art. 45 din lege,
daca o cambie este platibila intr-o moneda straina ce nu are curs la locul
platii, suma poate fi platita in moneda nationala, dupa valoarea ei in ziua
scadentei.22
Plata cambiei de catre tras, indiferent daca este acceptant sau nu,
precum si de catre domiciliatarul care plateste pentru tras, bineinteles
daca priveste intreaga suma, stinge atat obligatia principala – a trasului –
precum si obligatiile tuturor debitorilor cambiali de regres.
Daca cel care plateste este un debitor de regres sunt stinse numai
obligatiile care figureaza pe titlu dupa debitorul care a platit, adica
obligatiile girantilor succesivi si ale avalistilor lor. Girantii anteriori,
tragatorul, trasul si avalistii lor vor putea fi urmariti in temeiul cambiei.
78
Daca debitorul face numai o plata partiala, el nu poate pretinde
restituirea titlului, deoarece acesta este necesar posesorului pentru a-si
exercita drepturile in ce priveste partea din datorie neachitata. Debitorul
care a achitat partial suma prevazuta in cambie poate pretinde sa se faca
mentiune pe cambie despre aceasta plata si sa i se emita o chitanta, care ii
va fi utila mai ales in ipoteza in care cambia este pierduta sau furata.
79
protestului. El nu are aceasta obligatie, pastrandu-si dreptul de regres fara
a face prezentarea, daca indicatii la nevoie sau acceptantii prin interventie
au alt domiciliu decat locul platii.
Daca indicatul la nevoie sau acceptantul prin interventie refuza
plata, acest fapt trebuie constatat printr-un contraprotest, cel mai tarziu in
ziua lucratoare ce urmeaza zilei pentru intocmirea protestului contra
trasului.
Daca exista mai multi indicati la nevoie, posesorul trebuie sa-l
prefere pe acela a carui plata ar libera cel mai mare numar de debitori de
regres, sub sanctiunea ca acceptand o plata care libereaza un numar mai
mic de debitori, el pierde dreptul de regres impotriva acelora care ar fi
fost eliberati altfel (art. 82 alin 3).
80
§8. Consecintele neplatii cambiei
§8.2. Regresul
81
catre fiecare girant prin actul de transmisiune este o obligatie de garantie,
mai exact de garantare a acceptarii cambiei si a platii pe care urmeaza sa
o faca trasul.
Obligatia de garantie consta in obligatia de a plati in momentul in
care debitorul principal, trasul, nu isi executa prestatiile: la scadenta, daca
refuza plata, sau inainte de scadenta, in situatiile prevazute de art. 48 lit.
b. din lege.
Inseamna ca, astfel cum am precizat si cu alta ocazie, tragatorul,
girantii si avalistii, fiind debitori de regres raspund numai in subsidiar
pentru neplata cambiei, fiind insa tinuti solidar fata de posesorul cambiei,
conform dispozitiilor art. 52 din lege.
Potrivit art. 57 din legea cambiei, orice persoana avand dreptul sa
exercite regresul are dreptul sa traga asupra oricaruia dintre debitorii sai o
alta cambie, denumita contracambie, platibila la vedere si la domiciliul
debitorului desemnat ca tras. Deosebirea dintre cambie si contracambie
este aceea ca, pe cand cambia circula independent de orice act sau
document, contracambia circula numai impreuna cu cambia, despre care
trebuie sa faca mentiune in titlu.
Daca pe cale extrajudiciara creditorul nu ajunge la nici un rezultat
are deschisa calea judiciara, regresul, care va fi exercitata fie la scadenta,
fie anterior scadentei, in conditiile art 48 lit b din lege.
Titular al dreptului de regres este in primul rand posesorul legitim
al cambiei precum si debitorii de regres care platesc, ei fiind legitimati
prin posesia cambiei si prin faptul ca figureaza in sirul debitorilor
cambiali. Avalistul unui debitor de regres poate urmari atat pe cel avalizat
cat si pe debitorii anteriori acestuia. Este de mentionat ca devine titlular al
dreptului de regres prin plata cambiei falsul reprezentant precum si
intervenientul pentru plata.
Debitori de regres sunt tragatorul, girantii si avalistii lor, precum si
acceptantul pentru onoare. Trasul acceptant si avalistul sau sunt debitori
directi, insa daca este exercitat regresul vor fi tinuti fata de debitorul de
regres care a platit ca un debitor de regres, in sensul ca obligatia sa nu se
mai limiteaza la suma indicata in cambie.
82
Competent sa intocmeasca protestul este executorul judecatoresc,
sau un notar public.
Protestul de neacceptare. Dresarea protestului pentru refuzul de
acceptare nu este obligatoriu decat daca posesorul are obligatia de a
prezenta cambia pentru acceptare intr-un anumit termen sau daca doreste
sa exercite actiunea de regres inainte de scadenta. In toate celelalte cazuri,
chiar daca acceptarea a fost refuzata, el poate astepta scadenta si
prezentand cambia la plata sa dreseze protestul pentru neplata.
Termenul pentru dresarea protestului pentru neacceptare este cel
prevazut de lege pentru prezentarea cambiei la acceptare, care difera in
functie de tipul de scadenta.
Protestul pentru refuz de acceptare valabil intocmit dispenseaza pe
posesor de a mai prezenta din nou cambia la scadenta in vederea platii, cu
exceptia cazului in care prezentarea la acceptare a fost interzisa.
Protestul de neplata este formalitatea esentiala pentru conservarea
dreptului de regres si, in principiu, poate fi dresat in una din cele doua
zile urmatoare zilei platii. Nu se poate dresa protestul chiar in ziua platii
deoarece debitorul trebuie sa aiba o zi intreaga la dispozitie pentru a se
elibera.
Protestul pentru cambiile cu scadenta la vedere poate fi dresat
oricand in termenul in care se poate face prezentarea pentru plata. Daca
prezentarea a avut loc in ultima zi a termenului, protestul mai poate fi
dresat in prima zi lucratoare urmatoare. Regula ca protestul trebuie dresat
in una din cele doua zile lucratoare care urmeaza zilei
de plata nu se aplica acestui tip de cambie.
Dresarea protestului de neplata poate fi ceruta numai de posesorul
legitim al titlului - spre deosebire de protestul de neacceptare care poate fi
cerut si de un simplu detentor al cambiei – si numai impotriva debitorului
caruia i s-a prezentat cambia la plata si a refuzat-o.
Daca debitorul a decedat, posesorul cambiei si functionarul
insarcinat cu intocmirea protestului nu trebuie sa faca cercetari pentru
descoperirea mostenitorilor, protestul fiind valabil intocmit pe numele
decedatului (art 68 alin 4 din lege).
Daca debitorul a devenit incapabil, protestul se dreseaza impotriva
reprezentantului sau, iar in cazul in care acesta din urma nu este cunoscut
sau nu poate fi gasit protestul se dreseaza pe numele incapabilului, chiar
daca declara ca accepta sau ca efectueaza plata.
Locul dresarii protestului. Conform dispozitiilor art. 68 din lege,
protestul trebuie facut in locurile prevazute de art. 42, adica la locul de
plata si adresa indicata in cambie, sau in lipsa unei adrese la domiciliul
trasului ori al persoanei desemnate pentru el, la domiciliul acceptantului
prin interventie sau al indicatului la nevoie.
83
Daca locul platii nu este aratat se va aplica prezumtia prevazuta de
art 2 si se va considera loc al platii localitatea indicata langa numele
trasului. Daca nu este indicata adresa trasului si aceasta nu poate fi
identificata protestul va putea fi dresat oriunde in cuprinsul locului de
plata, la alegerea posesorului – este vorba despre asa numitul protest
in vant.
Protestul dresat in alta localitate decat cea a locului de plata este
lipsit de valabilitate.
Forma protestului. Protestul se poate dresa fie pe act separat, fie
chiar pe originalul titlului. Daca protestul este dresat printr-un act separat
se va face mentiune despre acesta pe titlu.
Cuprinsul protestului este stabilit de art. 69 din lege. Conform
dispozitiei legale mentionate acesta trebuie sa cuprinda:
- Anul, luna, ziua si ora in care a fost dresat.
Mentionarea datei este esentiala, avand in vedere
dispozitiile imperative care reglementeaza termenele
in care trebuie dresat protestul. Inclusiv mentionarea
orei constituie o mentiune esentiala, lipsa ei atragand
nulitatea.
- Numele si prenumele celui care a cerut intocmirea
protestului, pentru a se verifica daca a fost solicitat de
o persoana indreptatita.
- Numele si prenumele persoanei sau persoanelor
impotriva carora s-a facut protestul. Indeplinirea
acestei obligatii, ca de altfel si cea anterioara, trebuie
sa fie neechivoca.
- Aratarea locului in care a fost dresat, atat localitatea
cat si adresele, cu aratarea cercetarilor efectuate in
conformitate cu art 42. Daca rezultatul acestor
cercetari este negativ, pentru ca adresele erau gresite
sau false, se va constata acest lucru.
- Transcrierea exacta a cambiei, daca daca protestul este
dresat printr-un act separat, in scopul identificarii
cambiei astfel incat sa nu se poata folosi protestul si
pentru o alta cambie.
- Somatia de plata, raspunsurile primite sau motivele
pentru care nu s-a primit nici un raspuns. Somatia nu
se exprima in termeni sacramentali si cuprinde cererea
de a se indeplini prestatia cambiala pentru care se face
protestul (acceptare, plata) desi textul vorbeste numai
despre somatia de plata. Somatia se refera la suma din
titlu si se adreseaza debitorului. In ce priveste
motivele pentru care debitorul nu-si executa prestatia
84
sau pentru care nu s-a primit nici un raspuns acestea
prezinta importanta pentru debitorii de regres,
determinandu-i sa plateasca sau nu.
- Semnatura executorului judecatoresc sau a notarului
care a dresat cambia. Lipsa semnaturii executorului
judecatoresc sau a notarului public invalideaza actul
de protest.
Declaratia de refuz de acceptare poate substiui protestul numai
dacă tragatorul nu a prevazut obligatia intocmirii protestului.
Clauza „fara protest este caluza înscrisă pe titlu si semnata, de
tragator, girant sau avalist prin care se renunţă la dresarea protestului.
Avizul. In cazul neacceptarii sau refuzului platii de catre tras,
obligatii de regres pot fi urmariti de posesorul cambiei pentru plata. In
scopul instiintarii despre iminenta actiunilor de regres si pentru ca ei sa
poata sa plateasca sau sa-si procure mijlocele spre a face plata, legea a
prevazut obligatia de avizare.
Potrivit articolului 50 din lege posesorul cambiei trebuie sa
instiinteze pe girantul sau si pe tragator despre neacceptare sau neplata, in
cele patru zile ce urmeaza zilei protestului. Ulterior, fiecare girant este
tinut, in termen de doua zile lucratoare de la primirea instiintarii, sa
instiinteze pe girantul anterior, cu precizarea numelui si adreselor celor ce
au facut instiintarile anterioare.
Pentru aviz nu se cere o forma speciala, putand fi facut prin
orice mijloc de comunicare (scrisoare, telegrama).
Nerespectarea formalitatilor de avizare sau indeplinirea lor cu
intarziere nu atrage decaderea din actiunea de regres. Cel care nu a facut
instiintarea raspunde pentru prejudiciul cauzat din culpa sa, fara ca
daunele sa poata intrece suma din cambie. Intrucat prin neindeplinirea
obligatiei de avizare se intrerupe lantul instiintarilor, au dreptul la
despagubire pentru prejudiciul cauzat nu numai girantul celui in culpa ci
si toti predecesorii acestuia. In aceasta materie se vor aplica regulile
raspunderii contractuale.
85
- dobanda legala calculata de la data scadentei pana la data platii;25
- cheltuielile efectuate pentru dresarea protestului si pentru
trimiterea instiintarilor precum si orice alte cheltuieli justificate, precum
cele pentru exercitarea actiunii de regres sau a urmaririi.
Daca posesorul exercita dreptul de regres inainte de scadenta, se va
deduce din suma aratata in cambie un scont, intrucat ar fi injust ca
posesorul, primind plata cambiei inainte de scadenta, sa beneficieze de
intreaga suma si de folosinta ei pana la scadenta. Intrucat legea nu
precizeaza, doctrina a considerat ca scontul se va calcula de la data la care
posesorul primeste plata.
b. Cel care a platit cambia prin regres, poate cere de la girantii sai,
conform dispozitiilor art. 54 din lege:
- intreaga suma platita, aceasta incluzand suma prevazuta in
cambie, dobanzile conventionale si legale si celelalte cheltuieli justificate
efectuate de posesor;
- dobanzile legale care vor fi calculate din ziua platii de catre
debitorul de regres si pana la incasarea creantei de catre acesta de la
debitorii sai;
- cheltuielile pe care le-a facut pentru realizarea drepturilor sale;
Pentru a fi indreptatit la recuperarea sumelor sus amintite debitorul
care a facut plata trebuia sa verifice daca titlul era valabil din punct de
vedere formal si daca posesorul nu era decazut din actiunea de regres. De
asemenea, daca era exonerat de garantie printr-o clauza inscrisa in girul
sau, nu va mai putea solicita rambursarea sumelor achitate de el.
25
A se vedea O.G. 9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti.
86
Renuntarea are efect numai fata de obligatul in cauza, ceilalti debitori
fiind liberati prin operarea decaderii.
Aceasta sanctiune legala care intervine in cazul neindeplinirii
actelor de diligenta de catre posesor presupune o culpa din partea
acestuia, de aceea legea a reglementat expres situatia in care acesta este
impiedicat de un obstacol de neinlaturat – prevedere legala, caz fortuit
sau forta majora (art 59 din lege).
87
Oricare ar fi cauza care da dreptul la exercitarea regresului inainte
de scadenta, din momentul cand dreptul de regres anticipat s-a nascut, el
nu se mai stinge, chiar daca anterior exercitarii lui efective a disparut
cauza care i-a dat nastere.
§8.3. Executarea cambiala
88
actiunea cambiala, cu deosebirea ca este pornit de debitor si ca opozitia
nu suspenda prin ea insasi executarea pornita de creditor.
Intrucat pe calea opozitiei se tinde la anularea titlului, rezulta ca nu
exista nici o relatie intre aceasta cale de aparare a debitorului si
contestatia la executare, prin urmare exercitarea opozitiei nu exclude
dreptul debitorului de a se folosi de contestatia la executare, in caz
contrar acesta nu ar avea nici un mijloc legal de a contesta actele de
executare. In lipsa unor dispozitii speciale executarea cambiala urmeaza
regulile dreptului comun.
Revenind la opozitia la executare, compententa de solutionare
revine judecatoriei in a carei raza teritoriala se gaseste locul platii sau, in
lipsa unei indicatii, locul domiciliului tragatorului. Opozitia se judeca de
urgenta si cu precadere, inaintea oricarei alte pricini (art 62 alin 2).
Hotararea pronuntata asupra opozitiei poate fi apelata in termen de 15 zile
de la data pronuntarii.
89
- neposedarea cambiei in original, intrucat posesorul cambiei care
nu se legitimeaza printr-un sir neintrerupt de giruri nu poate exercita
dreptul rezultand din titlul cambial;
- prescriptia dreptului la actiune;
- stingerea obligatiei cambiale prin plata efectuata de tras;
- amortizarea;
b. Exceptii obiective relative pot fi opuse oricarui creditor numai
de catre anumiti debitori ai cambiei. Aceste exceptii pot fi invocate cu
conditia ca titlul sa fie valabil din punct de vedere formal.
Intra in aceasta categorie:
- incapacitatea. Legea cambiei nu reglementeaza expres conditiile
de capacitate pe care trebuie sa le indeplineasca debitorul cambial,
devenind incidente dispozitiile dreptului comun. Ca obligatia cambiala
asumata de un incapabile este nula reiese indirect si din dispozitiile art. 7
din lege, conform caruia cambia semnata de un incapabil este valabila in
privinta celor capabili care si-au dat semnatura pe cambie.
- falsificarea semnaturilor si alterarea continutului cambiei,
intrucat obligatia cambiala izvoraste din declaratia de vointa a ce lui care
se obliga semnata de acesta.
- lipsa mandatului;
- neindeplinirea conditiilor pentru exercitarea actiunilor cambiale;
c. Exceptiile subiective absolute pot fi opuse de orice debitor
cambial numai anumitor creditori, precum:
- lipsa de legitimare;
- completarea abuziva a cambiei in alb;
- incapacitatea creditorului;
- falimentul creditoruluii;
d. Exceptiile subiective relative privesc un anume raport cambial si
prin urmare pot fi invocate intre un anumit debitor si un anumit posesor
al cambiei, care au stabilit acest raport cambial.
Intra in aceasta categorie:
- exceptiile referitoare la viciile de consimtamant, precum
semnatura debitorului data din eroare ori sub influenta dolului;
- exceptiile referitoare la raportul fundamental, de exemplu
nulitatea raportului juridic fundamental datorita unui viciu de
consimtamant;
- exceptii intemeiate pe raporturi juridice ulterioare crearii
cambiei, precum stingerea raportului fundamental;26
26
Stanciu D. Carpenaru, op. cit., p 593; a se vedea P.V. Patrascanu, op. cit., p 170;
90
Art 63 din lege prevede ca exceptiile cambiale, fara a face vreo
distinctie, trebuie invocate la prima zi de infatisare inaintea primei
instante. Prin urmare, lipsa debitorului legal citat nu este de natura sa-i
permita invocarea in instanta de recurs a exceptiilor.
Cat priveste proba exceptiilor subiective legea prevede anumite
conditii speciale, acestea putand fi dovedite numai prin „probe scrise”
(art. 63 alin. 2). Proba scrisa insa trebuie sa fie suficienta prin ea insasi,
fara a fi necesare cercetari suplimentare sau alte probe.
91
Posesorul unui titlu cambial valabil are, pentru valorificarea
drepturilor sale o actiune cambiala, directa sau de regres, contra tuturor
obligatilor cambiali. Alaturi de aceasta actiune poate exercita, fata de
girantul sau, si actiunea cauzala, bazata pe raportul fundamental pe care il
are cu acesta. Legea, avand in vedere situatia in care posesorul nu mai
poate exercita actiunile cambiale din cauza decaderii sau prescriptiei si nu
are nici actiune cauzala, a reglementat, in articolul 65, actiunea de
imbogatire fara cauza, care se deosebeste de actiunea fara justa cauza din
dreptul comun prin faptul ca are un caracter obiectiv, nefiind necesara
indeplinirea conditiei ilegitimitatii folosului realizat.
Titularul actiunii de imbogatire fara cauza este posesorul titlului si
debitorul de regres care a platit cambia fara sa fi putut opune posesorului
decaderea sau prescriptia actiunilor cambiale. Debitorii cambiali
impotriva carora se poate folosi actiunea de imbogatire fara cauza sunt
numai acei debitori care se pot imbogati fara cauza in dauna posesorului,
si anume, astfle cum sunt prevazuti de lege, tragatorul, acceptantul si
girantii.
Pentru exercitarea actiunii fara cauza din lege reiese necesitatea
indeplinitii anumitor conditii.
a. existenta unui titlu cambial valabil;
b. pierderea tuturor actiunilor cambiale prin decadere sau
prescriptie si lipsa unei actiuni cambiale. De aici reiese ca
actiunea de imbogatire fara cauza are caracter subsidiar, astfel
cum s-a spus in doctrina fiind „un succedaneu al stigerii
raportului cambial prin decadere sau prescriptie si al lipsei
actiunii cauzale”
c. existenta unei imbogatiri pe nedrept a unuia sau unora dintre
debitori. Legea are in vedere o imbogatire efectiva a unuia
dintre debitori si nu una abstracta rezultata din pierderea actiunii
cambiale de catre posesor si lipsa unei actiuni cauzale.
d. existenta unei daune suferita de posesorul cambiei si presupune
pierderea actiunilor fata de toti debitorii cambiali si lipsa
actiunii cauzale impotriva acestora.
Acţiunea de imbogăţire fără justă cauză se prescrie în termen de 1
an care se socoteşte de la data pierderii acţiunilor cambiale, potrivit art.
94 din lege.
92
§ 1. Notiune, caractere şi definiţie
93
Elementele esentiale pe care trebuie sa le cuprinda biletul la ordin,
astfel cum sunt enumerate de art. 104 din lege, sunt:
a. Denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi textul titlului
si exprimata in limba folosita pentru redactarea acestui titlu.
b. Promisiunea neconditionata de a plati o suma de bani
determinata. Se poate observa ca, in cazul biletului la ordin neexistand
tras, emitentul este cel care se obliga sa plateasca suma de bani scrisa in
cambie. Promisiunea de plata trebuie sa fie neconditionata si exprimata in
mod neechivoc, de exemplu prin expresii precum: „voi plati” sau „ma
oblig sa platesc”.
c. Indicarea scadentei. Astfel cum rezulta din dispozitiile art
106 din lege, scadenta trebuie sa respecte regulile enuntate cu privire la
cambie, cuprinse intre articolele 36 – 40. Daca titlul nu face referire la
scadenta, acesta se va considera platibil la vedere (art 105 alin 2).
d. Locul unde trebuie facuta plata. Ca si la cambie, inscrisul
trebuie sa indice locul unde trebuie facuta plata. In caz contrar se
considera loc al platii locul emiterii titlului, care, potrivit dispozitiilor art.
105 alin 3 din lege, este considerat si loc al domiciliului subscriitorului.
e. Numele aceluia caruia sau la ordinul caruia se face plata.
Daca beneficiarul nu a transmis biletul la ordin prin gir, el va fi cel
indreptatit sa ceara plata.
f. Data si locul emiterii biletului la ordin nu contin elemente
particulare, comparativ cu cambia. Daca biletul la ordin nu cuprinde
mentiunea cu privire la locul unde a fost emis se legea prezuma ca loc al
emisiunii si, implicit, al semnarii titlului, domiciliul emitentului (art 105
alin 4).
g. Semnatura emitentului. Inscrisul trebuie sa cuprinda
semnatura manuscrisa si autografa a emitentului. Cu privire la cuprinsul
semnaturii Curtea Suprema de Justitie (actuala Inalta Curte de Casatie si
Justitie) a considerat ca dispozitiile art 8 din lege cu privire la cuprinsul
oricarei semnaturi cambiale nu se aplica si in cazul biletului la ordin.
Curtea Suprema a motivat, in primul rand, prin rapiditatea cu care se
realizeaza multitudinea de relatii comerciale pe baza biletului la ordin. In
al doilea rand, Curtea Suprema a evidentiat ca legiuitorul a mentionat
expres textele privind cambia care trebuie considerate ca se refera si la
biletul la ordin, iar dispozitiile art. 8, precizam noi, nu se regasesc in
textele enumerate de legiuitor. In concluzie, Curtea a decis ca nu este
necesar ca semnatura sa fie descifrabila ori lizibila.
94
Legea 58/1934 prevede expres ca titlul care nu indeplineste
conditiile de forma impuse de articolul 104, analizate anterior, nu va fi
socotit bilet la ordin, cu anumite exceptii:
- In primul rand, in cazul in care nu este indicata scadenta biletul
la ordin va fi considerat platibil „la vedere”;
- In al doilea rand, daca nu este mentionat locul platii, plata se va
efectua la locul emiterii titlului, care este si domiciliul
emitentului;
- In fine, in lipsa locului emiterii titlului, biletul la ordin se
socoteste semnat in locul aratat langa numele emitentului.
95
Secţiunea 3. CECUL
27
Astfel cum a fost modificata prin O.G. 11/1993 publicata in M. Of. nr. 201/1993, ordonanta aprobata
cu modificari prin Legea nr. 83/1994, publicata in M. Of. 292/1994. Pentru aplicarea Legii 59/1934
Banca Nationala a Romaniei a emis Normele cadru nr. 7/1994 privind comertul facut de societatile
bancare si celelalte societati de credit cu cecuri, publicata in M.Of. nr. 119bis/14 iunie 1995, Normele
tehnice nr. 9/1994 privind cecul;
96
provizionului, beneficiarul avand actiune directa impotriva trasului care a
primit provizionul.
Legea 59/1934, desi nu contine o definitie a cecului, a conturat
elementele sale esentiale, punand capat controverselor existente anterior
intrarii sale in vigoare.
Astfel, cecul este un instrument de plata prin care o persoana,
numita tragator, da ordin unei banci sau altei institutii de credit, numita
tras, la care are un disponibil corespunzator, sa plateasca la prezentarea
titlului o suma de bani altei persoane, numita beneficiar.
Asemanator cambiei, cecul stabileste raporturi juridice intre trei
persoane, asa cum reiese din definitie. Spre deosebire de cambie insa,
cecul nu constituie un titlu de credit, ci numai un instrument de plata, cu
numeroase particularitati. Consideram ca, acest lucru reiese in primul
rand din faptul ca cecul este platibil la vedere, orice alta mentiune
cuprinsa in cec cu privire la scadenta fiind considerata nescrisa.
Mai este de mentionat ca, spre deosebire de cambie si de biletul la
ordin, in calitate de tras poate fi desemnata numai o societate bancara.
Legea prevede insa si o exceptie, si anume in cazul cecului tras si platibil
in strainatate (art 3).
Ca si cambia, cecul este un titlu la ordin, complet, formal si
abstract si are ca obiect plata neconditionata a unei sume determinate de
bani. Diferenta esentiala fata de titlul cambial este ca prin intermediul
cecului nu se realizeaza o operatie de credit.
Astfel cum rezulta din dispozitiile art. 3 alin. 2 din lege, pentru
emiterea unui cec tragatorul trebuie sa detina un disponibil banesc la tras
si, totodata, sa existe o conventie intre tragator si tras privind emiterea de
cecuri.
Disponibilul banesc (care este denumit si provizion sau acoperire)
pe care trebuie da il detina tragatorul trebuie sa fie anterior emiterii
cecului si sa aiba cel putin valoarea acestuia. El poate fi, conform legii,
un depozit bancar sau o deschidere de credit. Conform Normelor cadru
ale BNR cu privire comertul facut de societatile bancare si celelalte
societati de credit cu cecuri, depozitul poate proveni si „din operatiuni de
incasari si alte asemenea”.
Daca tragatorul nu se supune cerintei anterioritatii existentei
depozitului bancar in raport cu emiterea cecului este susceptibil, pe langa
sanctiunile civile si de sanctiuni de natura penala, conform dispozitiilor
art 84 pct 2 din lege, daca nu sunt intrunite elementele constitutive ale
infractiunii de inselaciune prevazute de Codul penal.
97
Conditia provizionului prealabil emiterii cecului precum si
sanctiunile severe impuse de lege in caz de nerespectare a dispozitiei
mentionate sunt elemente care diferentiaza cecul de titlul cambial si
subliniaza, totodata, caracterul de instrument de plata al cecului.
Raportul fundamental care justifica insa emiterea cecului rezida
intr-o conventie incheiata intre tragator si tras – institutia bancara. In baza
acestei conventii, societatea bancara elibereaza clientului sau, tragatorul,
care vrea sa dispuna de fondurile pe care le are la societatea bancara
respectiva, mai multe formulare necompletate, pe care acesta le va putea
transforma in cecuri, in limitele disponibilitatilor proprii.
Potrivit dispozitiilor legale, conventia poate fi expresa sau tacita.
Ea poate constitui o clauza a contractului privind serviciul de casa pentru
client sau a unui credit in numerar acordat de banca.
Legea prevede sanctiuni penale si in cazul in care tragatorul a emis
cecuri fara autorizarea bancii.
§4.1.Precizari prealabile
§4.3. Reprezentarea
98
Daca o persoana semneaza un cec pentru o alta persoana in
conditiile in care nu are imputernicire sau cu depasirea limitelor
imputernicirii, el se obliga personal, iar daca a efectuat plata are aceleasi
drepturi pe care le-ar fi avut persoana pentru care pretinde ca a semnat
(art 12).
99
Potrivit dispozitiilor art 2 din lege, cecul caruia ii lipseste una din
mentiunile obligatorii nu va avea valoare de cec. Ca si in materie
cambiala, legea prevede anumite prezumtii care salveaza valabilitatea
cecului si usureaza totodata circulatia sa.
Astfel, in lipsa unei mentiuni speciale, legea prezuma ca locul
aratat langa numele trasului este socotit loc de plata. Daca langa numele
trasului sunt indicate mai multe locuri, cecul este platibil la primul loc
aratat (art 2 alin 2). Daca in inscris nu este mentionat nici un asemenea
loc, cecul este platibil la locul unde trasul are principalul centru de
activitate (art. 2 alin 3).
Totodata, cecul care nu cuprinde locul unde a fost emis se
considera semnat la locul aratat langa numele tragatorului (art. 2 alin. 4).
Prin natura sa, cecul este un titlu transmisibil. Intrucat este un titlu
de plata, circulatia sa este mult mai restransa, spre deosebire de cambie si
de bilet la ordin, cu care prezinta insa si numeroase asemanari.
Putem spune ca modul de transmitere a cecului depinde de forma
sa. Cecul, astfel cum a considerat doctrina, analizand dispozitiile
articolului 5 si ale articolului 15 din legea 59/1934, poate fi la ordin, la
purtator sau nominativ.
a. La ordin este considerat cecul stipulat platibil unei anumite
persoane cu sau fara clauza expresa „la ordin”. Acest tip de cec este
transmisibil prin gir.
Cecul poate fi girat si in folosul tragatorului sau a oricarui alt
obligat. El trebuie sa fie neconditionat si integral, sub sanctiunea nulitatii.
Girul trebuie sa fie scris pe cec sau pe un adaos al acestuia si sa fie
semnat de girant.
Ca o consecinta a faptului ca cecul nu poate fi acceptat si totodata a
faptului ca trasul nu garanteaza plata, legea sanctioneaza cu nulitatea
girul trasului.
Ca si in materie cambiala, detinatorul unui cec transmisibil prin gir
este socotit posesor legitim daca justifica dreptul sau printr-o serie
neintrerupta de giruri, chiar daca ultimul gir este in alb.
b. Cecul la purtator poate fi emis prin clauza expresa „la purtator”
inscrisa de tragator pe titlu. Daca a fost stipulat platibil unei anumite
persoane, cu mentiunea „sau la purtator” ori cu alta mentiune echivalenta,
cecul este considerat, de asemeni, la purtator. In fine, cecul fara indicarea
beneficiarului este considerat la purtator.
Cecul la purtator circula prin simpla predare materiala in mainile
dobanditorului, girantii succesivi ramanand necunoscuti. Prin urmare,
100
posesorul titlului nu beneficiaza de garantiile ce insotesc in mod obisnuit
un cec girabil.
Consideram ca, avand in vedere si dispozitiile cuprinse in art. 21
din lege, circulatia cecului este stabilita de tragator in momentul emiterii
titlului. Astfel, conform prevederii legale, daca girul pus pe un cec la
purtator face pe girant raspunzator potrivit dispozitiilor referitoare la
regres, el nu transforma insa titlul intr-un cec la ordin.
c. Cecul nominativ cuprinde numele beneficiarului precum si
mentiunea „nu la ordin” ori o expresie echivalenta.
Acest cec se transmite prin cesiune, in conditiile dreptului comun.
§6. Avalul
101
de platitor (solvens) pentru tragator. Prin urmare, trasul nu raspunde
pentru plata cecului, tragatorul fiind cel care isi asuma aceasta
responsabilitate. De aceea, legea prevede ca orice clauza prin care
tragatorul se descarca de aceasta responsabilitate se considera nescrisa
(art 13). In caz contrar, titlul nu ar mai avea nici un obligat la plata, cu
exceptia obligatilor de regres, in cazul in care acestia exista.
102
anterior prevazute este pierderea dreptului de regres impotriva girantilor
si garantilor cecului.
Tragatorul poate da insa ordin trasului de a nu plati suma inscrisa
in cec. Acest ordin produce efecte numai dupa expirarea termenului de
prezentare. Prin urmare, daca posesorul cecului nu a prezentat titlul la
plata in cadrul termenelor prevazute de art 30 din lege si tragatorul a dat
ordin trasului de a nu mai plati suma din cec, pierde dreptul de a cere
trasului plata.
Ca si in cazul cambiei, pentru a face o plata valabila, trasul este
obligat sa verifice indeplinirea conditiilor de forma ale cecului. Astfel
cum prevede si art 36 din lege, trasul care plateste un cec ce a fost girat
este dator sa verifice regularitatea girurilor, nu insa si autenticitatea
semnaturilor girantilor.
Trasul poate plati integral sau partial, posesorul cecului neputand
refuza o plata partiala. Totodata trasul, dupa ce a afectuat plata, poate
cere posesorului predarea inscrisului cu mentiunea achitat. In caz de plata
partiala trasul poate cere sa se faca pe inscris mentiune despre aceasta
plata si sa dea o chitanta.
Plata cecului de catre tras libereaza pe toti obligatii cecului.
Tot ca o consecinta a reformei sistemului de plati si decontari s-au
adus modificari in ceea ce priveste si prezentarea la plata a cecului.28
Astfel prezentarea unui cec la plata se poate face in original sau
prin trunchiere.
Prin trunchiere se intelege procedeul informatic care consta in
urmatoarele operatiuni succesive:
- transpunerea in format electronic a informatiilor relevante de pe
cecul original;
- reproducerea imaginii cecului original in format electronic; si
- transmiterea informatiei electronice obtinute prin operatiunile
prevazute la lit. a) si b) catre institutia de credit platitoare.
Prezentarea la plata a unui cec prin trunchiere produce aceleasi
efecte juridice ca si prezentarea la plata a cecului original, cu
conditia ca acesta din urma sa fi fost emis cu respectarea
prevederilor legii.
Institutiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu
conditia ca intre ele sa existe o conventie prealabila in contextul
unui aranjament de plata sau o conventie constand in aderarea lor
la un sistem de plati.
Informatiile relevante pentru trunchiere, cuprinse in cecul original,
sunt stabilite potrivit conventiilor prealabile.
28
Ordonanta de Urgenta nr.38/26 martie 2008 pentru modificarea si completarea Legii 59/1934 asupra
cecului
103
Imaginea cecului original reprezinta copia electronica a cecului
original.
Imaginea cecului original trebuie sa respecte standardele stabilite
potrivit conventiilor prealabile.
Momentul receptionarii, de catre institutia de credit platitoare,
respectiv de catre un sistem de plati, a informatiilor relevante pentru
trunchiere si a imaginii electronice a respectivului cec, constituie
momentul prezentarii la plata.
Transmiterea, catre institutia de credit platitoare a informatiilor
relevante si a imaginii cecului, prin trunchiere, trebuie realizata astfel
incat sa se asigure autenticitatea si integritatea acestora, prin utilizarea
oricaror procedee tehnice admise de lege.
Cand prezinta la plata un cec prin trunchiere, institutia de credit
este obligata:
- sa verifice daca cecul original respecta in forma si continut
prevederile legale, inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu
exceptia autenticitatii semnaturilor tragatorului si girantilor;
- sa garanteze acuratetea si conformitatea informatiilor relevante
pentru trunchiere transmise electronic cu datele din cecul original,
precum si conformitatea imaginii cecului cu cecul original.
Refuzul total sau partial la plata al unui cec prezentat la plata prin
trunchiere se face in forma electronica, de catre institutia de credit
platitoare. In baza refuzului, institutia de credit care detine cecul original
va inscrie pe acesta:
- data prezentarii acestuia la plata, spre a se constata daca
prezentarea s-a efectuat in cadrul termenului de 15 zile ; 30 zile – cecul
emis intr-o tara straina si platibil in Romania ; 70 zile cand este emis in
afara Europei;
- declaratia de refuz, datata si semnata de catre reprezentanti legali
sau imputerniciti ai acestora.
Mentiunile inscrise pe cecul original, constituie dovada refuzului
de plata.
Consecintele neplatii cecului prezinta particularitati insemnate
comparativ cu cambia. Spre deosebire de aceasta din urma, posesorul
cecului nu are actiune directa fata de tras, intrucat acesta nu este decat un
solvens fata de tragator. Astfel cum am precizat si anterior, trasul nu este
un debitor de drept cambial.
Beneficiarul cambiei are la dispozitie insa actiunile de regres
impotriva girantilor, tragatorului si avalistilor acestora, care sunt tinuti
104
solidar. Prin urmare beneficiarul cecului are dreptul de urmarire
impotriva tuturor, individual sau colectiv, fara a fi tinut sa observe
ordinea in care s-au obligat.
Exercitarea regresului este conditionata de indeplinirea unor
formalitati. In primul rand posesorul trebuie sa fi prezentat cecul la plata
in termen si in al doilea rand refuzul de neplata trebuie constatat inainte
de expirarea termenului de prezentare, cu respectarea dispozitiilor art 43
din lege.
Astfel, in primul rand refuzul de plata poate fi constatat fie printr-
un act autentic (protest), fie printr-o declaratie a trasului scrisa si datata
pe cec, cuprinzand ziua cand a fost prezentata la plata, fie printr-o
confirmare oficiala datata a unei case de compensatii.
Totodata, posesorul trebuie sa faca avizarile necesare (art 45 din
lege), in caz de nerespectare a acestor obligatii nu decade insa din
actiunea de regres, ci doar este raspunzator de daunele cauzate prin
neglijenta sa, fara ca acestea sa depaseasca suma din cec.
Este de subliniat faptul ca, posesorul pastreaza drepturile sale
impotriva tragatorului, chiar daca cecul nu a fost prezentat in timp util
pentru plata sau nu s-a intocmit protestul pentru neplata sau un act
echivalent (art 43 alin 2).
Aceasta dispozitie isi gaseste justificarea in faptul ca la baza
emiterii cecului s-a aflat o creanta a posesorului titlului impotriva
tragatorului, creanta ce trebuia incasata de la tras. Atata vreme cat
posesorul nu a fost satisfacut in pretentiile sale, chiar cu nerespectarea
formalitatilor prevazute de lege pentru plata, el se poate intoarce
impotriva debitorului sau, tragatorul. Daca trasul fara vreun motiv
intemeiat refuza plata, raspunde fata de tragator, iar nu fata de posesor, cu
privire la care nu are nici o obligatie.
Potrivit legii, posesorul poate cere pe cale de regres suma aratata in
titlu, dobanda legala, calculata de la prezentare si cheltuielile facute cu
urmarirea. Obligatul de regres care a facut plata cecului poate cere de la
girantii sai intreaga suma platita, dobanda legala la aceasta suma, socotita
din ziua cand a platit suma, precum si cheltuielile facute. Actiunile de
regres ale posesorului cecului se prescriu in termen de 6 luni de la data
expirarii termenului prezentarii cecului pentru plata, iar actiunile de
regres ale diferitilor obligati la plata cecului se prescriu, de asemenea,
intr-un termen de 6 luni, calculat insa din ziua in care obligatul a platit
cecul sau din ziua in care actiunea de regres a fost pornita impotriva sa..
In materia cecului se vor aplica aceleasi dispozitii ca pentru cambie
si bilet la ordin si in ce priveste valoarea de titlu executoriu a cecului,
opozitia la executare, exceptiile ce pot fi opuse de debitor, actiunea
cauzala si actiunea de imbogatire fara cauza.
105
§8. Tipuri de cecuri
Cecul ordinar fiind transmisibil prin gir sau fiind la purtator poate
fi relativ usor furat sau pierdut si incasat de o alta persoana decat
beneficiarul lui.
Legea, pentru a garanta plata in mainile adevaratului beneficiar, a
reglementat in articolele 38 si 39 cecul barat.
Cecul barat este un inscris care cuprinde pe fata sa doua linii
paralele executate de tragator sau de posesorul cecului. Daca intre cele
doua linii nu se indica nimic sau se face mentiunea „societate bancara”
sau un alt termen echivalent, bararea este generala. Daca intre cele doua
linii se afla denumirea unei societati bancare, bararea este speciala.
Cecul cu bararea generala nu poate fi platit decat unei societati
bancare sau unui client al trasului.
Cecul cu bararea speciala nu poate fi platit de tras decat
societatii bancare inscrise in cec sau, daca aceasta este trasul, unui
client al acestei societati bancare. Cu toate acestea, societatea bancara
indicata poate recurge pentru incasare la o alta societate bancara.
Bararea generala va putea fi transformata in barare speciala,
trecandu-se intre bare denumirea unei societati bancare, insa bararea
speciala nu poate fi transformata in barare generala. Mai mult decat atat,
legea prevede in mod expres ca taierea (stergerea) liniilor sau denumirii
societatii bancare inscrise se socoteste ca si cum nu ar fi fost facuta.
Daca s-ar fi procedat in alt mod, scopul urmarit prin introducerea
cecului barat nu ar mai fi fost atins, intrucat orice persoana de rea credinta
ar fi putut sterge barele si denumirea bancii si cere plata.
Nici o banca nu poate dobandi un cec barat decat de la unul din
clientii sai sau de la o alta banca si nici nu are dreptul sa-l incaseze pentru
alte persoane decat acestea.
Se poate intampla ca intr-un cec sa existe mai multe barari
speciale. Legea permite insa plata numai in cazul a doua barari din care
una pentru incasare prin intermediul unei case de compensatii.
Trasul si societatea bancara care nu respecta dispozitiile legale
privind acest cec raspund pentru paguba cauzata pana la concurenta
valorii cecului.
106
§8.3. Cecul platibil in cont
107
Conform dispozitiilor art 79 din lege, cecul circular este un titlu de
credit la ordin, emis de o societate bancara sau de alta institutie de credit,
anume autorizate, pentru sume ce le are disponibile de la primitorii
cecurilor in momentul emisiunii, platibil la vedere in oricare din locurile
aratate de emitent.
Spre deosebire de cecul ordinar, in cecul circular obligatia
societatii bancare este definitiva si primitorul cecului are garantia ca va
gasi, in toate locurile indicate pe cec, proviziunea necesara.
Societatea bancara sau institutia de credit emitenta trebuie sa
depuna la Banca Nationala a Romaniei o cautiune in conditiile prevazute
de art 79 din lege.
Pentru a fi valabil, cecul circular trebuie sa cuprinda urmatoarele
mentiuni obligatorii: denumirea de „cec circular” in cuprinsul titlului;
promisiunea neconditionata de a plati la vedere o anumita suma de bani;
numele si prenumele primitorului; aratarea datei si locului emiterii
cecului, semnatura emitentului. Daca lipseste vreuna din conditiile
enuntate, titlul nu are valoarea de cec circular.
Acestui cec îi sunt aplicabile toate dispozitiile cambiale privitoare
la gir, plata, protest si regres, afara de cazul in care legea dispune altfel
(art 83 din lege).
CAPITOLUL I I
Secţiunea 1. Conosamentul;
CAPITOLUL III
VALORILE MOBILIARE
108
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Facultativ:
20. Legea nr. 337/2006 pentru aprobarea O.U.G nr.34/2006 privind
atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de
concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de
servicii;
109
24. Ordinul M.E.F. nr. 915/2008 pentru aprobarea conditiilor
contractuale generale si speciale la Încheierea contractelor de
lucrari a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 424 din
05.06.2008;
25. Ordinul A.N.R.M.A.P. Nr. 155/2006 privind aprobarea Ghidului
pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice.
TITULAR DE CURS
110