II

CONSTITUTIA
REPUBLICII
POPULARE
ROMANE -

- TEXTUL VOTAT
DE MAREA ADUNARE NATIONALA
IN EDINTA DIN 13 APRILIE 1948

www.dacoromanica.ro
 NW%

MLR I
. Republica Pupil lafa Romana
1
ART. 1. Republica Populari Romani este un Stat
popular, unitar, independent si suveran.
ART. 2. Republica Populari Romani a luat fling
prin lupta dusi de popor in frunte cu clasa. muncitoare
ART. 3. .
impotriva fascismului, reactiunii i Imperialismului.
In Republica Populari Romani intreaga pu-
tere de Stat emani dela popor i apartine poporului.
Poporul Ii exerciti puterea prin organe reprezentam
tive, alese prin vot universal, egal, direct si secret
ART. 4. Reprezentantii poporului in toate organele
puterii de Stat sunt rispunzitori in fata poporului si pot
fi revocati prin vointa alegitorilor, in conditiile stabi+
lite de lege. .

, TITUS 11 -

Structura social-economia
ART. 5. In Republica Populari Romani, mijloacele
de oroductie apartin sau Statului, ca btinuri ale intregului
popor, sau organizatiilor cooperative, sau particularilor,
persoane fizice sau juridice. .

ART. 6. Bogatiile de orice naturi ale subsolului,

www.dacoromanica.ro
'="1
 dmintele miniere, padurile, apele, izvoarele de energie na-
turalä, dile de comunicatie ferate, rutiere, pe apà i pe
mare, posta, telegraful, telefonul i radio-ul, apartin Statu-
lui ca bunuri comune ale poporului.
Prin lege se vor stabili modalitätile de trecere in pro-
prietatea Statului, a bunurilor enumerate in aliniatul
precedent, care, la data intrArii in vigoare a prezentei
onstitutii se aflau in maini particulare.
ART. 7. Bunurile comune ale poporului constituese
temelia materialA a propAsirii economice si a indepen-
dentei nationale a Republicii Populare Române.
ApArarea i desvoltarea bunurilor comune ale poporu-
lui sunt o indatorire a fiec5rui cetitean.
ART. 8. Proprietatea particulari I dreptul de mos-
tenire sunt recunoscute si garantate prin lege.
Proprietatea particularA agonisità prin munci i eco-
nomisire se bucuri de o protectie specialà.
ART. 9. Parnantul apartine celor ce-1 muncesc.
Statul proteje-azA proprietatea de munci tirineascA. El
incurajeaz5 si sprijina cooperatia siteasci.
Pentru a stimula edicarea agriculturii, Statul poate.

creia intreprinderi agricole, proprietatea Statului.

ART. 10. Pot fi Vacate exproprieri pentru cauzA de
utilitate publici pe baza unei legi i cu o dreapti despi.
gubire stabilità de justitie. '
ART. 11. CAnd interesul general cere, mijloacele
de productie, bindle i societitile de asigurare, care sunt
proprietate particularà a persoanelor fizice sau juridice
pot deveni proprietatea Statului, adic5 bun al poporului, in
conditiunile previzute de lege.
ART. 12. Munca este factorul de baza al vietii eco-
nomice a Statului. Ea este o datorie a fiecirui cetitean.
Statul acordä sprijin tuturor celor ce muncesc, pentru a-1
apAra impotriva exploatArii si a ridica nivelul lor de trai.
ART. 13. Statul acordä protectie initiativei particu-
lare puse in slujba intereselor generale.
- ART. 14. Comertul intern si extern este reglemen-
tat si controlat de Stat si se exerciti de intreprinderi co-
merciale de Stat, particulare si cooperative.
. ART. 15. Statul indrumeaz5 si planifici economia
nationalà in vederea desvoltirii puterii economice a Orli,
asigurArii bunei stAri a poporului i garantirii independen-
tei nationale. . .- ,

www.dacoromanica.ro
 5

TITLUL III
Drepturile i indatoririle hmdamentale
ale eetätenilor ,

ART. 16. Toli cetitenii Republicii Populare Rom Ane,

flea deosebire de sex, nationalitate, rasa, religie sau grad
de culturii, sunt egali in fata legii.
ART. 17. Orice propovaduire sau manifestare a uril
de rasa sau de nationalitate se pedepseste de lege.
ART. 18. Toti cetatenii, Vara deosebire de sex, natio-
nalitate, rasa, religie, grad de cultura, profesiune, inclu-
siv militarii, magistratii si functionarii publici, au dreptul
sA aleagii si si fie alesi in toate organele Statului.
Dreptul de a alege il au toti cetitenii care au implinit :

vfirsta de 18 ani, Iar dreptul de a fi alesi cei care au im-

plinit varsta de 23 ani.
Nu se bucurA de dreptul de vot persoanele interzise,
lipsite de drepturi civile i politice si nedemne, declarate
ea atare de organele in drept conform legii.
ART. 19. Cetatenii au drept la munci. Statul asi-
gura treptat acest drept prin organizarea i desvoltarea
planificata a economiei nationale.
ART. 20. Cetatenii au drept la odihna. Drep'.ul la
odihni este asigurat prin reglementarea orelor de mun-
cA, prin concedii plAtite, in conformitate cu legea, prin
organizarea de case de odihna, sanatorii, cluburi, parcuri,
terenuri de sport si asezaminte, special amenajate.
ART. 21. Femeia are drepturi egale cu birbatul in
toate domeniile vietii de Stat, economic, social, cultural,
politic si de drept privat.
La munci egali femeia are drept de salarizare egia
cu barbatul.
ART. 22. In Republica Populari Romani. totj ceti-
tenii au drept la inalaturi.
Statul asigurà indeplinirea aCestui drept prin organizarea
pi desvoltarea invatamantului primar obligatoriu i gratuit, .

prin burse de Stat acordate elevilor si studentilor merituost

pi prin organizarea i desvoltarea invatamAntului profesional
tehnic.
ART. 23. Statul incurajeazi i sprijini desvoltarea
stiintei si a artei si organizeazA institute de cercetari, bts
blioteci, edituri, teaire, muzee, conservatoare.

www.dacoromanica.ro
 =---

ART. 24. In Republica Populari Romani, se asiguri

nationalitatilor conlocuitoare dreptul de folosire a limbei
materne si organizare a invitämantului de toate gradele
in limba materna. Administratia si Justitia, in circumscrip-
tulle locuite si de populatii de alti nationalitate decat
cea romani, vor folosi oral si scris si limba nationaliti-
til respective si vor face numiri de functionari din sinul
nationalititii respective sau din alti . nationalitate, care
cunosc limba populatiei locale.
Predarea limbii i literaturii romane este obligatorie in
scolile de orice grad.
ART. 25. Statul poarti grija de sinitatea publici
prin infiintarea si desvoltarea de servicii sanitare i prin
incurajarea i sprijinirea educatiel fizice.
Statul asigurà ocrotire social i asistent5 medicali
pentru boalà, accidente i invaliditate rezultate din mun-
ca, in timpul muncii sau in serviciul de apirare a patriei,
precum i pentru batrinete, atat salariatilor säi cat si
acelora ai intreprinderilor particulare, a ciror contribu-
tie si drepturi se fixeazi prin lege.
ART. 26. 'Cisitoria si familia se burned de protectia
Statului.
Mama precum si copiii pied la varsta de 18 ani se bu-
curd de protectie deosebiti, stabiliti prin lege.
Pirintii au aceleasi indatoriri fati de copiii niscuti in
afara cstoriei, ca si pentru cei niscuti in cisitorie.
Sunt valabile numai actele de stare civff, incheiate de
organele Statului.
'ART. 27. Libertatea constiintei i libertatea reli-
gioasi sunt garantate de Stat.
Cultele religioase stint libere si se organizeze si pot
functiona fiber daci ritualul i practica lor nu sunt con-
trarii Constitutiei, securititii publice sau bunelor moravuri.
Nicio confesiune, congregatie sau comunitate religioasi
nu poate deschide sau intretine institutii de invitimant
general, ci numai scoli speciale pentru pregitirea persona-
lului cultului sub controlul Statului.
Biserica ortodoxi-romani este auto-cefali si unitara in
organizarea sa.
Modul de organizare i functionare a cultelor religioase
va fi reglementat prin lege.
ART. 28. Libertatea individualä a -; cetitenilor este
garantati.
Nimeni nu poate fi arestat si detinut mai mult de 48
ore, Vara un mandat al Parchetului, al organelor de ins-

www.dacoromanica.ro
 ,
4\- - Th;. 7 --2

!ructie, stabilite de lege, sau autorizarea instantelor jude

ciitoresti, conform prevederilor legii. -
ART. 29. Domiciliul este inviolabil. Nimeni nu poate
intra in domiciliul sau resedinta cetiltenilor fàrä invoirea
acestora, deck in prezenta lor si in baza unui ordin scris
al autoritatii competente sau in caz de flagrant delict.
ART. 30. Nimeni nu poate fi condamnat si tinut a
executa o pedeapsi deck in baza hot5ririi judeckoresti,
pronuntate in conformitate cu legea.
ART. 31. Libertatea presei, a cuvAntului, a intruni-
rilor, meetingurilor, cortegiilor si manifestatiilor este
garantati
Exercitarea acestor drepturi este aSiguratà prin faptul
cä mijloacele de tip5rire, Wirtia si locurile de intrunire
sunt puse la dispozitia celor ce muncesc.
ART. 32. Cetkenii au dreptul de a se asocia si or .
ganiza, dacA scopul urmarit nu este indreptat in contra
ordinei democratice stabiIit prin Constitutie. %

Orice asociatie cu caracter fascist sau anti-democratic

este interzis5si pedepsiti de lege.
ART. 33. Secretui corespondentei este garantat.
Numai in caz de instructie penalà, sub stare de asediu,
sau in caz de mobilizare, corespondenta poate fi contro-
lati
-mecum
ART. 34. Orice cetatean are dreptul de petitionare,
si dreptul de a cere organelor prev5zute de legi,
trimiterea in judecati a oricdrui functionar public, pentru
infractiunile sävarsite in timpul exercitànii ,serviciului.
ART. 35. Republica Populara Romani acordi drept
de .refugiu tuturor strginilor urmariti pentru activitatea
.

lor democratia, pentru lupta de eliberare nationali, pen-

tru activitate stiintific5 sau culturalà.
ART. 36. Ap5rarea patriei este o datorie de onoare
a tuturor ceratenilor.
Serviciul militar este obligatoriu pentru toti cetitenii
in conformitate cu legea. "
calcarea jurimântului, trecerea
Teadarea de patrie,
in slujba dusmanului, aducerea de prejudicii puterii
tare a Statului, constitue crima cea mai gravi fag
de popor si se pedepseste cu Meta asprimea legii.
. .

www.dacoromanica.ro
 6._ 8 7
TITLIIL IV
Organul suprem al puterii de Stat
ART. 37. Organul suprem al puterii de Stat a Re-
publica Populare RomAne este Marea Adunare Nationali
a R. P. R.
ART. 38. Marea Adunare Nationali a R. P. R. este
unicul organ legislativ al Republicii Populare Romine.
ART. 39. Marea Adunare Nationali a Republicii
Populare Romine are in competenta sa directä :
1) Alegerea Prezidiului Marii AdunAri Nationale a Re-.
publicii Populare Romine;
. 2) Formarea Guvernului R. P. R.;
3) Modificarea Constitutiel; .
4) Stabilirea numirului, atributiunilor i denumirii mi-
nisterelor.si desfiintarea, contopirea sau noua denumire a .

celor existente ;
5) Votarea bugetului Statului, a incheierii exercitiilor
bugetare, fixarea impozitelor si a modului lor de perce-
pere ;
6) Chestiunile rizboiului si ale pacii ;
7) Si decidi consultarea poporului prin referendum;
8) Acordarea amnistiei.
ART. 40. Marea Adunare Nationali a Republica
Populare Romine, alege din sinul sau Prezidiul Mara
Aduniri Nationale a Republicii Populare RomAne.
Prezidiul se alege cu imitate plus unul din numirul
total al deputatilor.
ART. 41. = Prezidiul Marii Aduniri Nationale a Re-
publicii Populare Romine se compune .dintr'un presedinte,
trel vice-presedinti, un secretar si din 14 membri alesl
direct de Marea Adunare Nationali a R. P. R.
ART. 42. Prezidiul Marii Adunari Nationale a
R. P. R., in totalitatea lui, sau oricare din membrii sal,
sunt revocabili oricind de Marea Adunare Nationala a
Republicii Populare Romane cu majoritatea prevazuta de
art. 40.
ART. 43. Prezidiul Marii Adunari Nationale a Re-
publicii Populare Romine este raspunzator de intreaga sa
activitate WA de Marea Adunare Nationala a Reoublicii
Populare Române.
ART. 44. " Prezidiul Marii Adunari Nationale a Re-

www.dacoromanica.ro
 g

publicii Populare Romane, are urmitoarele atributiuni

1) Convoaca Marea Adunare Nationali a Republicil
Populare Romine in sesiuni ordinare i extraordinare;
2) Emite decrete;
3) Interpreteazi legile votate de Marea Adunare Na-
tionala a Republicii Populare Române;
4) Exerciti dreptul de gratiere i comuti pedepsele;
5) Conferà decoratiile i medaliile Republicii Populare
Române;
6) Reprezinti Republica Populara Romani in relatiile in-
ternationale ;
7) Acrediteazi si recheama, la propunerea Guvernului,
pe reprezentantii diplomatici ai Republicii Populare Ro-
mine ;
8) Primeste scrisorile de acreditare i rechemare ale re-
prezentantilor diplomatici ai statelor striine, acreditati pe
langa el ;
9) In intervalul dintre sesiunile Marii Aduniri Nationale
a Republicii Populare RomAne, numeste i revoaci pe mi-
nistri la propunerea presedintelui Gonsiliulul de Ministri ;
10) Stabileste gradele militare, rangurile diplomatice si
titlurile onorifice, la propunerea Guvernului;
11) Face numiri i confirmAri in functiunile publice, la
propunerea ministrilor de resort sau a Guvernului conform
legii;
12) In intervalul dintre sesiunile Marii Aduniri Natio-
nale a Republicii Populare Romine, la propunerea Guyer-
nului, declari starea de rizboiu i mobilizarea partiala sau
generali, in caz de agresiune impotriva Republicii Popu-
fare Romine, sau impotriva unui alt stat, WA' de care are
obligatii de apirare mutuali ce decurg din tratatele inter-
nationale ; .

13) Ratifici sau denunti tratatele Internationale, la pro-

punerea Guvernului; -%

: 14) Rezolva orice chestiune cu care este insärcinat de

flare Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Ro-
mine i exerciti orice atributie ce I se di prin lege.
ART. 45. Prezidiul Marii Aduniri Nationale a Repte
blicii Populare Romine la hotariri valabile cu majoritatea
sbnplä a membrilor s5i.
Decretele vor fi semnate de &Are presedintele si secre-
tarul Prezidiului Marii Aduniiri Nationale a Republicil
Populare Routine,

www.dacoromanica.ro
 = 10

In caz de impiedicare a acestora, presedintele va fi in- -

locuit de unul dintre vice-presedinti, iar secretarul, de until

dintre membrii desernnati de Prezidiu, din sinul sau.
ART. 46. Dupa expirarea mandatului Marii Adunari
Nationale a Republicii Populare Romane, sau in caz de
dizolvare inainte de termen, Prezidiul Marii Aduniri Na-
tionale a R. P. R. ii continua functiunile sale pina la ale-
gerea noului Prezidiu.
ART. 47. Marea Adunare Nationala a R. P. R. se
alege pe timp de 4 ani. Ea se compune din reprezentantii
poporului (deputati) alesi potrivit normelor ce se stabilesc
prin legea electorali.
ART. 48. Sesiunile ordinare ale Marii Aduniri Natio-
nale a R. P. R. au loc cel putin de de 2 ori pe an si du-
reazi pani la terminarea lucrarilor.
Convocarea Marii Adunarii Nationale a R. P. R., se face
prin decret de care Prezidiul Marii Adunari Nationale a
R P. R.
ART. 49. Marea Adunare Nationala a R. P. R. poate
fi convocata in sesiuni extraordinare printr'un decret al
Prezidiului, la cererea cel putin a unei treimi din numirul
deoutatilor.
ART. 50. Dupi validarea deputatilor, Marea Adunare
Nationala a R. P. R. isi alege un Birou pentru conduc-erea
desbaterilor compus dintr'un presedinte, trei vice-presedinti
el secretari. Biroul Marii Adunari Nationale a R. P. R., se
alege pentru fiecare sesiune a Marii Adunari Nationale
a R. P. R.
1

Desbaterile Marii Adunari Nationale a R. P. R. vor fi

prezidate de presedinte, sau de until din vice-presedintii Bi-
roului, conform Regulamentului elaborat de Marea Adu-
nare Nationala a R. P. R.
ART. 51. Marea Adunare Nationala a R. P. R. lu-
creaza valabil en jumatate plus until din numarul total al
deputatilor si ia hotariri valabile cu majoritatea simpla a
deputatilor prezenti, afara de cazul cand Consfitutia sau
Regulamentul prevede un alt numar.
ART. 52. Votarea se poate face prin vot secret, prin
ridicare de maini sau aclamatii, dupa cum va hotari Marea
Adunare Nationala a R. P. R.
ART. 53. Marea Adunare Nationali a R. P. R. vali-
deaza alegerea deputatilor. Votul deputatilor este valabil sl
inainte de validare.
.

www.dacoromanica.ro
 1.1

ART. 54. Deputatii validati depun in fata Mark Ada.

nari Nationale a R. P. R. urmatorul juramant:
Jur ca voiu servi poporul si Republica Populari Romani
cu tot devotamentul i puterea mea de munci, c voiu pizi
si respecta Constitutia si legile tarii ;
Ca voiu pasha secretele de Stat si voiu apira intereseie
poporului si ale Statului, liberthtile democratice i indepen-
-
denta patriei".
. Acelas juramant va fi depus de membrii Prezidiului Ma-
ra Adunäri Nationale a R. P. R. si de care membrii Gu-
vernului la intrarea in functie.
ART. 55. Initiativa legislativa apartine Guvernului.
Deasemenea deputatii, in numar de cel putin o cincime din
' mantra] total, pot lua initiativa oricarei legi.
ART. 56. Dupa votarea legilor de &Are Marea Adu-
nare Nationalà a R.P.R. ele se semneazi de citre presedin-
tele si secretarul Prezidiului si se publica in Monitorul Ofi-
cial.Legea intra in vigoare la termenul aratat in cuprinsul
ei sau a treia zi dupa publicarea in Monitorul Oficial.
ART. 57. Sedintele Marii Adunari Nationale a R. P. R.
sunt publice. in afara de cazul cand Marea Adunare Na- f
tionala a R.P.R decide sedinta secreta.
ART. 58. Marea Adunare Nationala a R.P.R. are drep-
tul a face anchete i cercetari in orice domeniu, prin corni-
siile ce vor fi alese din sanul sau.
Toate autoritatile $i organele de Stat, precum i persoa-
nele particulare sunt obligate a da orice informatii si a
pune la dispozitie orice acte cerute de catre comisiile de an-
cheta.
ART. 59. Nici un deputat nu poate fi retinut, arestat
sau urmarit, Vara autorizarea Marii Adunari Nationale a
R. P. R. in timpul sesiunilor, sau a Prezidiului Marii A-
dunari Nationale a R.P.R. intre sesiuni, pentru orice fapte
penale, afari de cazurile de flagrant delict, cand se va cere
de indati aprobarea Marii Adunari Nationale a R.P.R., sau
: a Prezidiului Marii Adunari Nationale a R.P.R.
ART. 60. Marea Adunare Nationalà a R.P.R. se con-
sidera dizolvati la expirarea mandatului pentru care a
fost aleas5. Marea Adunare Nationali a R.P.R. se poate di-
zolva singura inainte de aceasta data.
ART. 61. In caz de razbobr sau in alte imprejurari
exceptionale, Marea Adunare Nationala a R.P.R. poate

www.dacoromanica.ro
 L--; 12

sa-si prelungeasca mandatul pentru timpul cat va dura sta-

rea exceptionala.
ART. 62. In cazul cand razboiul ar izbucni sau o
alti imprejurare exceptionala s'ar produce in timpul cat
Marea Adunare Nationala a R. P. R. este dizolvatä,
Prezidiul Marii Adunari Nationale dizolvate o va convoca
din nou si Marea Adunare Nationali a R. P. R., astfel
convocata, isi poate prelungi mandatul conform art. 61.
ART. 63. Cel mai tarziu in 3 livid dela dizolvarea
Marii Adunari Nationale a R. P. R. se fac alegeri pen-
fru o nota Mare Adunare Nationala a R. P. R.
ART. 64. Deputatii primesc o indemnizatie ce se
fixeaza de Marea Adunare Nationala a R. P. R.
ART. 65. Orice deputat are dreptul a pune intre-
bari sau a interpela Guvernul sau pe ministri in parte.
Primul ministru sau ministrul intrebat i interpelat este
obligat a raspunde in aceiasi sedinta sau in altä sedinta,
ce se va fixa de catre Marea Adunare Nationala a
R. P. R.

TITLUL V
Organele administratiei de Stat: Oust liul
de Ministri i Ministerele
ART. 66. Organul suprem executiv si administra-
tiv al R. P. R. este Guvernul.
Guvernul se compune din : Presedintele Consiliului de
Ministri (Primul Ministru), din unul sau mai multi vice-
presedinti si din ministri, care impreuna alcatuesc Con-
siliul de Ministri.
ART. 67. Ministerele si atributiile lor se stabilesc
de Marea Adunare Nationala a R. P. R., conform art.
39, alin. 4.
ART. 68. Prezidiul Marii Adunari Nationale a R. P. R.
poate nurni, la propunerea Consiliului de Ministri, minis-
tri adjuncti la orice Ministere.
AP:;, 69. Guvernul este responsabil de activitatea
sa sa.0 seama de ea in fata Marii Adunari Nationale
a R .P. R., iar in intervalul dintre seskmi in fata Prezi-
diuhil Marii Adunari Nationale a R. P. R.
ART. 70. Membrii Guvernului depun juramantul in
tata Prezidiului Marii Aduniri Nationale a R. P. R.

www.dacoromanica.ro
 13 ;
le

ART. 71. Minitrii vor fi desemnati dintre depu-

tati sau dintre persoane neficand parte din Marea Adu-
nare Nationali a R. P. R. Ministrii cari nu fac parte
din Marea Adunare Nationali a R. P. R. pot participa
la orice deliberare a Marii Aduna'ri Nationale a R. P. R.
dar fari drept de vot.
AR 1. 72. Guvernul are in sarcina sa conducerea
administrativä a Statului.
El coordoneazA si da directive generale Ministerelor de
resort, dirijeazg si planificg economia nationalS, reali-
zeazi bugetul Statului, asigurà ordinea publici i securi-
tatea Statului.
Guvernul conduce politica generali a Statului in do.
meniul relatiilor internationale. . -

El organizeazi si inzestreazi fortele armate.

Pentru anumite domenii de activitate Guvernul poate
organiza si conduce servicii speciale de orice fel care vor
depinde direct de Consiliul de Ministri.
Consiliul de Ministri poate anula deciziile ministeriale
neconforme cu Constitutia sau cu legile.
Prezidiul Marii AdunAri Nationale a R. P. R. poate
anula deciziile Consiliului de Ministri, neconforme cu
Constitutia sau cu legile.
Decizile Consiliului de Ministri sunt obligatorii pa
intreg teritoriul R. P. R.
ART. 73. Minitrii sunt eispunzatori de faptele lor
penale suivarsite in exercitiul functiunii.
0 lege specials va statornici modul de urmirire $i Jude-
care a mini$trilor.
ART. 74. Ministrii conduc departamentele respective
pe baza directivelor generale date de Consiliul de Ministri.
Ei dau, in conformitate cu legea, decizii obligatorii pentru
toti centenii. .

; TITLUL VI
Organele locale ale puterii de Stat ..
ART. 75. Teritoriul Republicii Populare Romine se
imparte din punct de vedere administrativ in ! comet;
judete si regiuni. .
Prin lege se pot aduce modificiri acestor impartid.
ft
www.dacoromanica.ro
:V.
14

ART. 76. Organele locale ale puterii de Stat stint Con-

sink populare locale.
ART. 77. = Consiliile povulare locale sunt organe re-
prezentative alese pe 4 ani prin vot universal, direct, egal
si secret.
ART. 78. Consiliile populare locale indrumeazi 5i
conduc activitatea economics, social i culturaia localä,
potrivit legilor i dispozitiilor organelor administrative su-
perioare.
Ele elaboreaza i executa planul economic si bugetul
local, tinand seam5 de planul general national si de bugetul
general al Statului, se ingrijesc de buna administrare a bu-
fi
nurilor i intreprinderilor locale, de pastrarea ordinei pu-
Mice, de apilrarea drepturilor locuitorilor. de respectul si
aplicarea legilor, precum si de luarea masurilor necesare
bunului mers al gospodiriei locale.
yo
ART. 79. In executarea atributiilor lor Consiliile popu-
lare se sprijing pe initiativa si larga participare a masselor
populare.
ART. 80. --, Consiliik populare locale fac dad de seami
in fata poporului.
, ART. 81. Consiliile populare locale se intrunesc in se-
siuni ordinare si extraordinare de lucru.
ART. 82. Organele de directie i executie ale Consi-
tiller populare locale sunt Comitetele executive.
Ele se aleg din sinul Consiliilor populare locale respec-
tive si se alcatuesc i functioneazi in modul stabilit prin
lege.
ART. 83. Comitetele executive stint rispunzatoare
in iata Consiliilor populare locale respective.
ART. 84.. Consiliile populare i Comitetele executive
locale isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile
si sunt subordonate Consiliilor populare si Comitetelor exe-
cutive superioare, orecum si organelor administrative
centrale de Stat.
ART 85, Se pot infiinta sectiuni ale Consiliilor popu-
lare pe ramuri de activitate, acestea fiind subordonate, in
activitatea lor de orice fel. Consiliilor populare i Comi-
tetelor executive, pe langa care functioneazi, iar in ce
priveste indrumarea tehnica de specialitate, sectiunilor
corespunzatoare de or !Aoti:5 Consiliile populare superioare,
precum si organelor administrative centrale de Stat coin-
petente.

www.dacoromanica.ro
 15 =

TITIML VII
Organ* judecAtoresti i parchett
. ART. 86.
. Instantele judecitoresti sunt: Curtea Su-
prema' una pentru intreaga tara, Curti le, Tribunalele si Ju-
decitoriile populare.
ART. 87. Se pot infiinta prin lege, instante speciale
pentru anumite ramuri de activitate.
ART. 88. La toate instantele, cu exceptia Curtii Su-
preme, judecarea are loc cu asesori populari afara de ca-
zurile cand legea dispune altfel.
ART. 89. Primul presedinte, presedintii si membrii
Curtii Supreme sunt numiti de Prezidiul Marii Aduniri Na-
tionale a R.P.R., la propunerea Guvernului.
ART. 90. Curtea Suprema supravegheazi activitatea
judiciari a instantelor si organelor judiciare, in condilide
legii.
ART. 91. La toate instantele de judecati desbaterile
sunt publice, afara de cazurile i conditiunile prevazute de
lege.
ART. 92. Dreptul de aparare in fata tuturor instantelor
este garantat.
ART. 93. Judecitorii de mice grad se supun in exer-
citarea atributiilor for numai legii si aplica legile egal fat5
`: de toti cetAtenii. . .
ART. 94. 0 lege va determina organizarea i modul
de functionare a instantelor judecatoresti, precum si mo-
dul de numire si indepirtare a judecatorilor de orice grad.
ART. 95. In Republica Populara Romani, Parchetul
supravegheazi respectarea legilor penale, atat de catre
functionarii publici cat si de catre ceilalti cetateni.
ART. 96. Parchetul vegheaza in deosebi la urmirirea
si pedepsirea crimelor impotriva ordinei i libertalii demo-
cratice, a intereselor economice, a independentei nationate
ai a suveranitaii Statului Roman.
- ART. 97. Parchetul se compune dintr'un procuror ge-
neral al Republicii Populare Routine si mai multi procurori.
Prin lege se vor determina modul de organizare, atribu-
fiile si functionare a Parchetului.
ART. 98. Procurorul general al Renublicii Pr>nu !are
Routine se numeste de PrezitPlo Marii Adunari Nationale
a R.P.R., la propunerea Guvernului.

www.dacoromanica.ro
 16 --a

TITLUL VIII
Sterna, sigiliul, drapelul i capitala
ART. 99. Sterna Republicii Populare Routine repre-
zinti munti irnp5duriti, deasupra cirora se ridici soarele. .
In mijloc se aura o sondi, iar in jurul stemei o coroanii. Ir
de spice de gram.
ART. 100. Pe sigiliul Statului este reprezentati ste-
rna OM.
ART. 101. Drapelul Republicii Populare Routine
se compune din culorile: albastru, galben $1 rosu, asezate
vertical.
In mijloc este asezat5 sterna *B.
ART. 102. Capita la Republicii Populace Romine
este orasul Bucure$ti.
TITLUL IX
Modificarea Coustitutigi
ART. 103. Constitutia Republicii Populace Romaine
poate fi rnodificatii in parte sau in total la propunerea
4
Guvernului sau a unei treimi din rnernbrii Maril Adureari
Nationale a R. P. R. .
ART. 104. 7- Proiectul de lege asupra nrodific5rii Con-
stitutiei se consideri adoptat daci a fost votat de demi
treimi din numirul total al membrilor Merit Aduniri Na-
tionale a R. P. R. .

_
. 4 TITLUL X
Dispozitiuni tT anzitorii
ART. 105. Se vor revizui toate codicele si legile _

existente spre a le pune de acord cu Constitutia. -

Dela data intearii in vigoare a Caustic .! prin publica-
rea ei in Monitorul Oficial se desfiinteaz5 toate dispozitiile
din 1:. 4ecrete, regularnente i orice alte dispozitiuni con.
kart ,derilor Constitutiei.

i .....
"..
...t-;-
b.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro