Sunteți pe pagina 1din 16

Dosarul nr.

1ra- 146/13
REPUBLICA MOLDOVA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

DECIZIE
ÎN NUMELE LEGII

06 februarie 2013 mun. Chişinău

Colegiul penal în următoarea componenţă:


preşedinte – Andrei Harghel,
judecători –Olga Adam şi Ion Arhiliuc,
examinînd în camera de consiliu, în baza actelor din dosar, fără citarea părţilor,
admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de procurorii în
procuratura de nivelul Curţii de Apel Chişinău, V. Gavriliţă şi L. Rudei şi avocatul
A. Năstase în interesele condamnaţilor împotriva deciziei Colegiului penal al Curţii
de Apel Chişinău din 14 septembrie 2012 în cauza penală privind pe

Ţopa Victor Ion, născut la 01.02.1967,


originar din s. Şendreni, r-l Nisporeni,
domiciliat în mun. Chişinău, str. Cireşilor 27/3,
studii superioare, supus militar, neangajat în
cîmpul muncii, căsătorit, 4 copii minori la
întreţinere, moldovean, cetăţean al Republicii
Moldova, fără antecedente penale,
şi
Morari Vladimir Nicolae, născut la
06.09.1976, originar din or. Orhei, domiciliat în
mun. Chişinău, or. Durleşti, str. Stratan 37,
studii superioare, supus militar, oficial
neangajat în cîmpul muncii, căsătorit, 3 copii
minori la întreţinere, moldovean, cetăţean al
Republicii Moldova, fără antecedente penale,

CONSTATĂ:

1. Prin sentinţa Judecătoriei sect. Buiucani, mun. Chişinău din


19.10.2011 Ţopa V. şi Morari V. au fost condamnaţi în baza art.189 alin. (6) Cod
penal la 10 ani închisoare cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Acţiunea civilă înaintată de reprezentantul părţilor vătămate I. Bălan privind
încasarea de la inculpaţii Ţopa V. şi Morari V. în beneficiul părţilor vătămate G.
Proidisvet suma de l 000 000 lei, iar în beneficiul lui Ţurcan V. şi M. Artemenco a

1
cîte - 500 000 lei pentru fiecare cu titlu de daună morală a fost admisă în principiu,
urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanţa civilă.
2. Ţopa V. şi Morari V. au fost condamnaţi pentru aceea, că împreună cu
alte persoane din Federaţia Rusă, ne stabilite de către organul de urmărire penală,
urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, acţionînd cu intenţie directă,
de comun acord şi prin înţelegere prealabilă, au întocmit un plan criminal de a
săvîrşi şantaj în următoarele circumstanţe.
La data de 01.08.2007, aproximativ ora 09:10, în or. Moscova. Federaţia
Rusă, două persoane din cele neidentificate de către organul de urmărire penală,
conform rolurilor stabilite din timp, au reţinut-o pe G. Proidisvet şi au condus-o la
miliţie, unde au influenţat-o psihic, ameninţînd-o cu extrădarea în Republica
Moldova, unde în privinţa acesteia era intentat dosar penal. Ameninţînd-o cu
aplicarea violenţei fizice precum şi pe rudele apropiate, ei au cerut de la ea să
accepte toate propunerile unor numiţi pe nume „Mihail” şi „Iurii” şi anume
transmiterea dreptului asupra acţiunilor B.C. „Victoriabank” S.A. aflate în
proprietatea ei, precum şi asupra acţiunilor posedate de către V. Ţurcan şi M.
Artemenco în favoarea persoanelor de încredere a lui Ţopa V.
În acelaşi timp G. Proidisvet a fost impusă s-o contacteze telefonic pe sora sa,
V. Ţurcan, pentru a o convinge pe aceasta şi pe M. Artemenco să înstrăineze
acţiunile lor la B.C. „Victoriabank” S.A. persoanei de încredere a lui V. Ţopa.
Ameninţările în privinţa cet. G. Proidisvet, V. Ţurcan şi M. Artemenco aveau
un caracter real, de aceea ei au acceptat transmiterea acţiunilor lui Ţopa V. şi
Morari V.
Astfel, la 03. 08.2007 inculpatul Ţopa V. împreună cu inculpatul Morari V.,
aflîndu-se în hotelul „Pekin” amplasat în or. Moscova, str. Bolişaia Sadovaia 5,
realizînd în continuare acţiunile lor criminale îndreptate spre deposedarea cet. G.
Proidisvet şi a rudelor apropiate acesteia: V. Ţurcan şi M. Artemenco de acţiunilor
pe care le deţineau cu drept de proprietate la B.C. „Victoriabank” S.A., au cerut de
la ultimii eliberarea procurilor autentificate pe numele lui Morari V. cu dreptul de a
introduce acţiunile sus menţionate în capitalul unor agenţi economici şi efectuarea
tuturor acţiunilor necesare în legătură cu aceasta.
La 07.08.2007 G. Proidisvet, V. Ţurcan şi M. Artemenco aflîndu-se sub
influenta fizică şi psihică, fiind convinşi în posibila realizare a ameninţărilor lui V.
Ţopa şi V. Morari, cît şi de către persoanele neidentificate de către urmărirea
penala, care acţionau la comanda ultimilor, au eliberat procuri pe numele lui
Morari V., prin care ultimul a fost împuternicit să înainteze acţiunile B.C.
„Victoriabank” S.A. din numele lor.
Ulterior, în perioada lunilor august – septembrie a anului 2007, inculpatul
Morari V., conform rolurilor din timp stabilite în baza planului criminal, acţionînd
în temeiul procurilor eliberate, a introdus 129194 acţiuni a B.C. „Victoriabank”
S.A. în valoare de 18629774,8 lei, care aparţineau părţii vătămate G. Proidisvet,
78970 acţiuni B.C. „Victoriabank” S.A. în valoare de 11387474 lei, care
aparţineau cet. V. Ţurcan şi 157024 de acţiuni a B.C. „Victoriabank” S.A. care
aparţineau cet. M. Artemenco în valoare de 1570240 lei, în capitalul statutar al
S.C. „Maxim Profit Invest” S.R.L., S.R.L. „Provileg Invesl” şi „Financiar Invest”
S.R.L. care au fost constituite special în acest scop.
2
Astfel, prin acţiunile de şantaj inculpaţii Ţopa V. şi Morari V. i-au deposedat
şi au cauzat părţilor vătămate o daună materială în proporţii deosebit de mare în
mărime totală de 31587488.8 lei
3. Ne fiind de acord cu sentinţa avocatul inculpaţilor avocatul A.
Năstase a atacat-o cu apel în care a solicitat casarea sentinţei Judecătoriei sect.
Buiucani, mun. Chişinău din 19 octombrie 2011, rejudecarea cauzei cu pronunţarea
unei noi hotărîri potrivit ordinii stabilite pentru prima prin care inculpaţii Ţopa V.
şi Morari V. să fie achitaţi.
4. Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din
14.09.2012 a fost admis apelul declarat de către avocatul A. Năstase în numele
inculpaţilor Ţopa V. şi Morari V., casată sentinţa Judecătoriei sect. Buiucani, mun.
Chişinău din 19.10.2011, rejudecată cauza şi pronunţată o nouă hotărîre potrivit
modului stabilit pentru prima instanţă, după cum urmează:
Inculpaţii Ţopa V. şi Morari V. au fost recunoscuţi vinovaţi de comiterea
infracţiunii prevăzute de art. 189 alin. (6) Cod penal, stabilindu-le pedeapsa cu
aplicarea art. 385 alin. (4) Cod procedură penală, sub formă de închisoare pe un
termen de 7 ani fiecăruia, cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Termenul executării pedepsei de către inculpaţii Ţopa V. şi Morari V. de
calculat din momentul reţinerii.
În rest sentinţa a fost menţinută.
Pentru a pronunţa decizia instanţa de apel a reţinut că, „ … afirmaţiile
cuprinse în apelul avocatului cu referire la încălcările comise de către instanţa de
fond vis-a-vis de respectarea drepturilor la apărare, prin ce a fost lezat dreptul
inculpaţilor la un proces echitabil, au avut loc şi astfel asupra actelor efectuate de
către aceasta, planează dubiul judiciar motiv pentru care în vederea înlăturării
erorilor şi omisiunilor comise, instanţa ierarhic superioară va examina cauza
potrivit modului stabilit pentru prima instanţă (Hotărîrea CEDO Leoni v. Italia),
cercetînd suplimentar probele administrate de către părţi prin prisma principiului
nemijlocirii şi contradictorialităţii.
În conformitate cu probele administrate şi cercetate suplimentar Colegiul
penal al Curţii de Apel Chişinău în ansamblu, prin coroborare, din punct de vedere
al pertinenţei, veridicităţii, concludentei şi utilităţii lor a constatat, că Ţopa V. prin
participaţie cu Morari V. şi alte persoane din Federaţia Rusă, ne stabilite de către
organul de urmărire penală, au săvîrşit infracţiunea de şantaj în următoarele
circumstanţe:
Ţopa V. împreună cu Morari V. şi alte persoane nestabilite de către organul de
urmărire penală, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, acţionînd cu
intenţie directă, de comun acord şi prin înţelegere prealabilă, au întocmit un plan
criminal.
La data de 01.08.2007, aproximativ ora 09:10, în or. Moscova, Federaţia
Rusă, două persoane din cele neidentificate de către organul de urmărire penală,
conform rolurilor stabilite din timp, au reţinut-o pe G. Proidisvet şi au condus-o la
miliţie, unde au influenţat-o psihic, ameninţînd-o cu extrădarea în Republica
Moldova, unde în privinţa acesteia era intentat dosar penal, ameninţînd-o cu
violenţă fizice pe ea precum şi pe rudele apropiate, ei au cerut de la ea să accepte

3
toate propunerile unor numiţi pe nume „Mihail” şi „Iurii” şi anume transmiterea
dreptului asupra acţiunilor B.C. „Victoriabank” S.A. aflate în proprietatea ei,
precum şi în proprietatea lui V. Ţurcan şi M. Artemenco, în favoarea persoanelor
de încredere a lui Ţopa V.
În acelaşi timp, G. Proidisvet a fost impusă s-o contacteze telefonic pe sora sa,
V. Ţurcan pentru a o convinge pe ultima şi pe M. Artemenco să înstrăineze
acţiunile lor persoanei de încredere a lui Ţopa V.
Ameninţările în privinţa cet. G. Proidisvet aveau un caracter real, riscînd să
fie maltratată şi torturată atît dînsa, cît şi rudele ei apropiate, de către persoanele
necunoscute - complici ai inculpaţilor, şi din acest motiv toţi trei au acceptat
transmiterea acţiunilor pe care le deţineau la B.C. „Victoriabank” S.A.
Astfel, la 03.08.2007, inculpatul Ţopa V. împreună cu inculpatul Morari V.
aflîndu-se în hotelul „Pekin”, amplasat în or. Moscova, str. Bolişaia Sadovaia 5,
realizînd în continuare acţiunile lor criminale îndreptate spre deposedarea cet. G.
Proidisvet şi a rudelor apropiate acesteia V. Ţurcan şi M. Artemenco de acţiunilor
pe care le deţineau cu drept de proprietate la B.C. „Victoriabank” S.A., au cerut de
la ultimii eliberarea procurilor autentificate pe numele lui Morari V. cu dreptul de a
introduce acţiunile sus menţionate în capitalul unor agenţi economici şi efectuarea
tuturor acţiunilor necesare în legătură cu aceasta.
La 07.08.2007 G. Proidisvet, V. Ţurcan şi M. Artemenco, aflîndu-se sub
influenţa fizică şi psihică, fiind convinşi in posibila realizare a ameninţărilor
înaintate de către Ţopa V. şi Morari V., cît şi de către persoanele neidentificate de
către urmărirea penală, care acţionau la comanda primilor, au eliberat procuri pe
numele lui Morari V., prin care ultimul a fost împuternicit să înainteze acţiunile
B.C. „Victoriabank” S.A. din numele lor.
Ulterior, în perioada lunilor august-septembrie a anului 2007, inculpatul
Morari V., conform rolurilor din timp stabilite în baza planului criminal, acţionînd
în temeiul procurilor eliberate, a introdus 129194 acţiuni a B.C. „Victoriabank”
S.A. în valoare de 18629774,8 lei, care aparţineau părţii vătămate G. Proidisvet,
78970 acţiuni B.C. „Victoriabank” S.A. în valoare de 11 387 474 lei, care
aparţineau cet. V. Ţurcan şi 157024 de acţiuni a B.C. „Victoriabank” S.A. care
aparţineau cet. M. Artemenco în valoare de 1570240 lei, în capitalul statutar al
S.C. „Maxim Profit Invest” S.R.L., S.R.L. „Provileg Invest” şi „Financiar Invest”
S.R.L. care au fost constituite special în acest scop.”
5. Instanţa de apel a remarcat, că inculpaţii încă la examinarea cauzei în
instanţa de fond au depus cerere de examinare a cauzei în lipsa lor sub pretextul, că
în dosar lipsesc probe suficiente, iar ei se află sub pericol de aplicare a măsurilor
de contrîngere (vol. V, f.d. 169-171, fără dată).
Instanţa de fond a apreciat cererea ca fiind contrară prevederilor art. 321 alin.
(2) pct. 3) Cod de procedură penală, iar în privinţa lor la demersul procurorului a
fost adoptată încheierea de anunţare în căutare şi de modificare a măsurii
preventive, care pînă la judecarea apelului nu a fost executată.
Mai mult, însăşi avocatul A. Năstase, care apără interesele inculpaţilor, la
şedinţa instanţei de fond din 05 octombrie 2011 a insistat să fie anexată la dosar
4
cererea de examinare a cauzei în lipsa lor, ca mai apoi în recurs el, avocatul A.
Năstase, să invoce ca încălcare de drept examinarea cauzei în lipsa inculpaţilor.
(vol. V, f.d. 180).
Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău a mai notat, că inculpaţii Ţopa V. şi
Morari V. şi în instanţa de apel au renunţat la dreptul de a se prezenta în faţa
instanţei de judecată pentru aşi exercita dreptul de apărare. Însuşi avocatul A.
Năstase în şedinţa instanţei de apel, apărînd interesele lui Ţopa V. şi Morari V., la
22 februarie 2012 a pledat pentru examinarea apelului în lipsa ultimilor (aceştea se
aflau în căutare, vol. VII, f.d. 118).
Astfel, instanţa de apel a decis judecarea apelului avocatului în lipsa
inculpaţilor de vreme ce procesele în contumacie nu sunt interzise de legislaţia
naţională şi CEDO. Instanţa de apel în astă parte s-a referit la cazul CEDO Varatas
şi Sari v. s. Franţa: „Dacă o persoană eliberată sub cauţiune cu condiţia de a se
prezenta la proces fuge şi este judecată în continuare, ea nu poate invoca
imposibilitatea de a accede (a avea acces) la tribunal”.
6. Împotriva deciziei instanţei de apel au declarat recursuri:
6.1. Procurorul, care făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6)
Cod de procedură penală a solicitat casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea
sentinţei instanţei de fond motivînd, că pedeapsa stabilită de instanţa de apel este
prea blîndă şi nu corespunde caracterului şi gradului de pericol social al infracţiunii
comise, precum şi criteriilor generale de individualizare a pedepsei.
6.2. Avocatul A. Năstase, care face trimitere la temeiurile prevăzute de art.
427 alin. (1) pct. 6) şi 12) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărîrilor
precedente cu rejudecarea cauzei şi achitarea lui Ţopa V. şi Morari V. din motiv,
că nu s-a dovedit vinovăţia lor.
Avocatul motivează recursul prin următoarele (Colegiul menţionează acele
aspecte evidenţiate în recurs care prezintă pretinse temei pentru casarea deciziei):
- dosarul a fost pornit în baza unei legi care nu exista la momentul săvîrşirii
faptei, iar aceasta atrage nulitatea tuturor actelor procedurale, inclusiv şi casarea
hotărîrilor judiciare pe caz;
- relaţiile apărute între inculpaţi şi partea vătămată poartă caracter civil care
pot fi soluţionate în ordine civilă fără a interveni o rezolvare cu caracter penal;
- în acţiunile inculpaţilor lipseşte componenţa de infracţiune (lipsesc
ameninţări şi pericol real în adresa părţii vătămate);
- instanţa de apel nu a descris fapta constatată reţinută;
- în instanţa de fond cauza a fost examinată în lipsa inculpaţilor şi a
apărătorului;
- instanţa de fond a examinat cauza fără a avea dosarul în faţă;
- instanţa de apel nu s-a expus asupra argumentelor expuse în p. 35-51 al
apelului avocatului (se are în vedere argumentele ce nu se atribuie direct la dosarul
5
în cauză - ordinea de examinare a cauzelor civile în instanţele naţionale,
dezacordul cu activitatea Procurorului General, Consiliul Superior al Magistraturii
pe unele chestiuni de organizare a activităţii judiciare şi care asigură independenţa
şi imparţialitatea judecătorilor ş.a.).
7. Instanţa de recurs conchide inadmisibilitatea recursurilor ordinare din
motivul, că sunt vădit neîntemeiate.
8. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanţa de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor împotriva
hotărîrii instanţei de apel, fără citarea părţilor, este în drept să decidă asupra
inadmisibilităţii acestora în cazul cînd constată, că sunt vădit neîntemeiate.
Aşa, potrivit prevederilor art. 394, 414 - 419 Cod de procedură penală instanţa
de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate pe baza
probelor examinate în prima instanţă, conform materialelor din dosar, şi oricăror
probe noi prezentate instanţei de apel sau cercetează suplimentar probele
administrate în instanţa de fond.
Instanţa de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Ea este obligată
să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Instanţa de apel este obligată în hotărîre să invoce temeiurile de fapt şi de
drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum şi
motivele adoptării soluţiei date.
Rejudecarea cauzei în instanţa de apel se desfăşoară potrivit regulilor pentru
examinarea cauzelor în prima instanţă.
Îndeplinind cerinţele normelor de drept vizate, Colegiul penal al Curţii de
Apel Chişinău a pronunţat hotărîrea menţionată mai sus ce corespunde rigorilor
legale.
Colegiul penal apreciază, că instanţa de apel a verificat legalitatea şi
temeinicia hotărîrii atacate, cercetînd suplimentar probele administrate în prima
instanţă, precum şi altele prezentate instanţei de apel, şi, pronunţîndu-se asupra
tuturor motivelor esenţiale invocate în apel, invocînd temeiurile de fapt şi de drept
care au dus la respingerea apelului, precum şi motivele adoptării soluţiei,
rejudecînd cauza, a adoptat hotărîre legală şi întemeiată.
9. După cum a constatat instanţa de apel în decizia sa vinovăţia inculpaţilor
Ţopa V. şi Morari V. în comiterea şantajului, adică cererea lor de transmitere a
dreptului asupra acţiunilor părţilor vătămate G. Proidisvet, V.Ţurcan şi M.
Artemenco în valoare totală de 31587488, 8 lei, însoţită cu ameninţarea de aplicare
a violenţei cît şi cu omorul părţii vătămate şi a rudelor apropiate, soldată cu
transmiterea bunurilor cerute în valoarea menţionată mai sus, este confirmată prin
cumulul de probe, examinate în instanţele de fond şi apel.

6
Părţile vătămate G. Proidisvet,V. Ţurcan şi M. Artemenco atît la urmărirea
penală cît şi în instanţa de fond şi apel au confirmat că inculpaţii Ţopa V. şi Morari
V. împreună cu alte persoane necunoscute sub influenţa fizică şi psihică,
ameninţînd pe ei şi rudele lor cu omor, i-au impus să perfecteze la notar în or.
Moscova procuri şi contracte de înstrăinare a acţiunilor bancare. Inculpaţii Ţopa V.
şi Morari V. au realizat acţiunile bancare într-o perioadă scurtă de la data semnării
procurilor pe numele lui Morari V. de la 07 august 2007 pînă la 15 august 2007 în
capitalul statutar al S.C.”Maxim Profit Invest” S.R.L., S.C.”Provileg Invest” şi
„Financiar Invest” S.R.L., care au fost constituite special cu acelaşi scop.
Aceste circumstanţe au fost confirmate de către martorii Inna Iliaş şi Iurie
Cobuşcean.
Instanţa de apel a mai constatat, că acţiunile în cauză în ordine civilă în anul
2010 au fost restituite proprietarilor prin hotărîrile instanţelor economice naţionale
de către instituţiile bancare unde ele se păstrau, dar nu benevol de către Ţopa V. ori
Morari V.
Părţile vătămate au mai declarat, că ei nu au dorit să înstrăineze acţiunile sale
benevol şi fără a primi în schimb valoarea acestora în bani.
Condiţia de înstrăinare a acţiunilor nu este stipulată nici în procurile pe
numele lui Morari V., nici în contractele de înstrăinare a acţiunilor.
10. Instanţa de apel a concluzionat, că părţile vătămate au fost impuse să
înstrăineze acţiunile ce le aparţineau fiind real ameninţate şi fără a le fi achitat
preţul real al acestora. Din volumul impunător de probe nimic nu demonstrează
care ar fi fost pretextul să justifice ca trei părţi vătămate să înstrăineze la persoane
necunoscute acţiuni în valoare de peste 31 milioane de lei fără careva recompensă.
11. Instanţa de apel a mai ajuns la concluzia, că pentru achiziţionarea
acţiunilor înstrăinate prin şantaj au fost create în mod de urgenţă S.R.L., fondatorii
fiind persoane de încredere desemnate de Ţopa V., şi tot din mijloacele acestuia ele
erau finanţate ca mai apoi lor să le fie transmise acţiunile B.C.”Victoriabank” S.A.
ce aparţineau părţilor vătămate.
Astfel, între Ţopa V. şi Morari V., pe de o parte, şi părţile vătămate G.
Proidisvet,V. Ţurcan şi M. Artemenco, pe de altă parte, au avut loc ciocniri de
ordin penal, însoţite de ameninţări reale ce s-a sfîrşit cu deposedarea lui G.
Proidisvet,V. Ţurcan şi M. Artemenco de acţiuni.
Aceste circumstanţe în cumul cu faptul, că inculpaţii nu recunosc vinovăţia şi
că nu exista posibilitatea restabilirii valorilor lezate prin infracţiune conduc la
necesitatea aplicării acţiunilor legii penale, întrucît aceste relaţii nu sunt de ordin
civil (alte abordări ale chestiunii urmează mai departe în text).
Instanţa de apel la baza deciziei de condamnare a mai pus şi un şir impunător
de probe obiective care desemnează cu exactitate cercul de persoane, locul, data,
împrejurimile de declanşare a şantajului agravat, cum ar fi:
7
Vol. I
- contractul de vînzare - cumpărare a părţii sociale din 15.08.2007 prin care
G. Proidisvet din numele cărei acţionează Morari V. a vîndut lui I. Iliaş 99,97102
% din 100 % în capitalul social al S.R.L. „Provileg Invest”, ce constituie
18629774,80 lei. Partea vînzătorului a fost depusă în acţiuni ordinare nominative
ale eminentului B.C. „Victoriabank” S.A. în număr de 129194 bucăţi (f.d.80-31);
- procura din 07.08.2007 eliberată de către G. Proidisvet lui Morari V. privind
înstrăinarea acţiunilor de la B.C. „Victoriabank” S.A., autentificată de către notarul
I. Kogatico I. din or. Moscova, str. Novîi Arbat, nr. 23 (f.d.83);
- procura din 07.08.2007 eliberată de către M. Artemenco pe numele lui
Morari V. privind înstrăinarea acţiunilor de la S.R.L. „Profinanţe”, autentificată de
către notarul I. Kogatico din or. Moscova, str. Novîi Arbat, nr. 23 (f.d.84);
- procura din 07.08.2007 eliberată de către V. Ţurcan pe numele lui Morari V.
privind înstrăinarea acţiunilor de la B.C. „Victoriabank” S.A., autentificată de către
notarul I. Kogatico din or. Moscova, str. Novîi Arbat, nr. 23 (f.d.85);
- cererea de chemare în judecată a V. Ţurcan şi A. Tcaci către Cobuşceian
Iurie şi S.R.L. „Maxim Profit Invest” privind nulitatea actelor juridice din
14-17.08.2007 înaintată la 23.11.2009 către Judecătoria Economică de
Circumscripţie din care rezultă, că consimţămîntul mandantului V. Ţurcan a fost
contrar voinţei f.d.86-90);
- cererea de chemare în judecată a lui M. Artemenco şi Elena către S.C.
„Financiar In vest” S.R.L., S.R.L.”Profnanţe” S.R.L., Curlat O., Martînenco A.,
Jantîc V. privind nulitatea actelor juridice înaintată la 08.12.2009 către Judecătoria
Economică de Circumscripţie din care rezultă, că consimţămîntul mandantului M.
Artemenco a fost contrar voinţei sale (f.d.91-97);
- cererea de chemare în judecată a lui G. Proidisvet şi Vladimir către Ina Iliaş
şi S.R.L. „Provileg Invest” privind nulitatea actelor juridice din 15-18.08.2007,
înaintată către Judecătoria Economică de Circumscripţie din care rezultă, că
consimţămîntul mandantului G. Proidisvet a fost contrar voinţei sale (f.d.98-101).

Volumul II

- copia dosarelor civile nr.2ae-699/10; nr.2ae-723/10; nr.2ae-71/10 şi nr. 2ae-


794/10 privind restituirea părţilor la poziţia iniţială cu restituirea acţiunilor
proprietarilor (f.d. 1-147).

Volumul III

- contractul de vînzare - cumpărare a părţii sociale din 15.10.2007 în care V.


Ţurcan din numele cărei acţionează Morari V. a vîndut lui I. Cobuşcean -
99,952602 % din 100 % în capitalul social al S.R.L. „Maxim Profit Invest”
ce constituie 1387474,00 lei. Partea vînzătorului a fost depusă în acţiuni ordinare
nominative ale eminentului B.C. „Victoriabank” S.A. în număr de 78970 bucăţi
(f.d.9);

8
- certificatul părţii sociale nr. l din 15.08.2007 a V. Ţurcan conform căreia
capitalul social în S.R.L .„Maxim Profit Invest” constituie 11 387 474,00 lei (f.d.
10);
- Extrasul din Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor din
15.08.2007 prin care se confirmă că V. Ţurcan deţine 99,9526 %, ce constituie
11387474 lei din S.C. „Maxim Profit Invest” S.R.L. (f.d. 11);
- procura de la V. Ţurcan eliberată pe numele lui Morari V. din 07.08.2007 în
or. Moscova (f.d. 15);
- procesul - verbal de examinare a obiectelor şi ordonanţa de recunoaştere a
documentelor în calitate de mijloace materiale de probă şi de anexare la cauza
penală din 07.09.2010 privind activitatea S.C. „Maxim Profit Invest” S.R.L. şi
„Provileg Invest” S.R.L. începînd cu data de 13.08.2007 şi 15.08.2007(f.d.45-49);
- actele de constituire, înregistrare şi activitate a întreprinderii S.C. „Maxim
Profit Inves” S.R.L. începînd cu data 13.08.2007, administrator I. Cobuşcean
capitalul social 5400 lei (f.d. 113-151);
- acordul cu privire la modificările şi completările înscrise în Registrul de stat
al S.C. „Maxim Profit Inves” S.R.L. din 15.08.2007 unde măreşte capitalul social:
I. Cobuşcean 5400 lei, 0.0474% şi V. Ţurcan reprezentată de Morari V. 11387474
lei, 999526% - 78970 acţiuni cu procura (f.d. 152-153);
- raport de evaluare B.C. „Victoriabank” S.A. a lui V. Ţurcan din 01.07.2007
din care rezultă, că preţul unei acţiuni constituie 44, 20 lei, ceea ce constituie
11 387 474 lei (f.d. 155-188);
- decizia privind înregistrarea modificărilor din 17.08.2007 privind
excluderea ai V. Ţurcan reprezentată de Morari V. din componenţa asociaţilor
S.C. „Maxim Profit Inves” S.R.L., unicul asociat fiind I. Cobuşcean avînd cota
de participare în valoare de 11392874 lei (100%) (f.d. 101);

Volumul IV

- actele de constituire, înregistrare şi activitate a întreprinderii S.C.”Provileg


Inves” S.R.L. începînd cu data de 13.08.2007, administrator I. Iliaş, capitalul
social 5400 lei 100% şi pînă la 19.03.2010 (f.d.2-111) ;
- decizia şi acordul privind înregistrarea modificărilor din 15.08.2007 cu
includerea în componenţa asociaţilor pe G. Proidisvet, reprezentată de Morari V. în
S.C. „Provileg Inves” S.R.L. cu cota de participare în valoare de 18629774,8 lei
(99,971%) -129194 acţiuni deţinute în B.C. „Victoriabank” S.A. şi a I. Iliaş 5400
lei, ce constituie - 0,029% (f.d.30-35);
- procura eliberată de G. Proidisvet pe numele lui Morari V. din 07.08.2007,
str. Novîi Arbat, nr. 23, or. Moscova privind înstrăinarea acţiunilor (100%) sub
orice formă (f.d.36);
- raport de evaluare B.C. „Victoriabank” S.A. din 01.07.2007 G. Proidisvet
deţine 129194 acţiuni din care rezultă, că preţul unei acţiuni constituie 144,20 lei,
ceea ce constituie 18629774,8 lei (f.d.37-70);
- decizia privind înregistrarea modificărilor din 17.08.2007 privind excluderea
G. Proidisvet reprezentată de Morari V. din componenţa asociaţilor S.C. „Provileg
Invest” S.R.L., unicul asociat fiind I. Iliaş cu cota de participare în valoare de
9
18635174,8 lei (100%) şi contractul de vînzare - cumpărare a părţii sociale din
15.10.2007 (f.d.84-88);
- declaraţie cu privire la modificările şi completările înscrise în Registrul de
stat din 17.08.2007 din care rezultă că I. Iliaş deţine capitalul social - 100% al S.C.
„Provileg Inves” S.R.L., ceea ce constituie 18635174,8 lei (f.d.89);
- Hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 19.03.2010, decizia
privind modificarea datelor din Registrul de stat al persoanelor juridice din
19.05.2010 din care rezultă, că în temeiul hotărîrii Judecătoriei Economice de
Circumscripţie nr.2-6636/10 din 19.03.2010 a fost schimbat capitalul social în
5400 lei, care aparţine 100% I. Iliaş (f.d.94) restituind părţile la poziţia anterioară
din 38.2007 (f.d.94-110);
- actele de constituire, înregistrare şi activitate a întreprinderii
S.C.”Profinanţe” S.R.L., începînd cu data 08.12.2006 - 21.12.2006, 21.12.2006 -
31.03.2009, inclusiv la 10.08.2007 excluzîndu-1 ca administrator şi asociat pe M.
Artemenco şi a-1 înregistra ca administrator şi unicul asociat pe V. Dnestrean V
capitalul social 5400 lei - 100% (f.d. 119-342);
- contractul de vînzare - cumpărare a părţii sociale din 09.08.2007 prin care M.
Artemenco în numele căruia acţionează Morari V. a vîndut cumpărătorului V.
Dnestrean cota de participare în mărime de 100% din capitalul social al S.C.
„Profinanţe” S.R.L. 5400 lei (f.d. 166);
- procura eliberată de M. Artemenco pe numele lui Morari V. din 07.08.2007,
str. Novîi Arbat, nr. 23, or. Moscova privind înstrăinarea cotei din capitalul social
(100%) din S.C. „Profinanţe” S.R.L. sub orice formă (f.d. 167);
- procesul - verbal de examinare a obiectelor şi ordonanţa de recunoaştere
documentelor în calitate de mijloace materiale de probă şi de anexare la cauza
penală din 07.09.2010 privind activitatea S.C. „Provileg Inves” S.R.L., S.C.
„Financiar Invest”, S.R.L., S.C. „Profinanţe” S.R.L.„LR-Uniune” S.R.L., S.C.
„Maxim Profit Invest” S.R.L. din care rezultă fondarea şi activitatea acestor
întreprinderi (f.d. 343-352);
- declaraţiile G. Proidisvet din 07.03.2008, V. Ţurcan şi a lui M. Artemenco
din 11.03.2008 autentificate notarial unde explică amănunţit circumstanţele,
reţinerea, ameninţarea şi impunerea eliberării procurilor pe numele lui Morari V. în
or. Moscova (f.d.359-363);
- acordul de modificare a contractului de vînzare - cumpărare a părţii sociale
din 15.08.2007 întocmite la 19.02.2008 încheiat de Morari V. în numele G.
Proidisvet – I. Iliaş, M. Artemenco – V. Dnestrean, V. Ţurcan – I. Cobuşcean
anexate declaraţiile şi procurile (f.d.365-382).

Volumul VI

- ordonanţa de începere a urmăririi penale din 20.12.2006 în privinţa prim


vicepreşedintelui B.C. „Victoriabank” S.A. – G. Proidisvet şi vicepreşedintelui
B.C. „Victoriabank” S.A. I. Certan în comiterea infracţiunii prevăzute de art.336
alin.(3) lit b) Cod penal (f.d. 1-2);
- ordonanţa procurorului din 24.07.2009 de încetare a urmăririi penale în
privinţa cet. G. Proidisvet şi I. Certan (f.d. 3-4);
10
- încheierile Judecătoriei sect. Buiucani, mun. Chişinău din 10.08.2007 din
care rezultă, că a fost înlocuită măsura preventivă starea de arest în privinţa G.
Proidisvet la obligaţia de nepărăsire a ţării pe un termen de 30 zile şi anulat
sechestrul aplicat pe acţiunile în sumă de 1200000 lei ce constituiau 120000 acţiuni
înregistrate pe ultima în B.C. „Victoriabank” S.A. (f.d.5-8);
- informaţia de la Serviciul de grăniceri al Republicii Moldova în privinţa lui
Ţopa V. şi Morari V. din care rezultă data de intrare - ieşire din ţară aeroport PTF
Chişinău: 03.08.2007; 04.08.2007; 07.08.2007; 8.08.2007 (f.d.9-10).
12. Conform art. 189 Cod penal şantajul constituie acţiune ce atentează nu
numai asupra averii propriu - zise, ci şi asupra drepturilor cu caracter patrimonial şi
serveşte drept instrument, modalitate de însuşire a averii străine. Latura obiectivă a
acestei infracţiuni se realizează prin cererea de a fi cedate bunurile proprietarului
ori dreptul asupra acestora. Cererea făptuitorului în cazul şantajului poate avea un
caracter voalat.
Infracţiunea de şantaj este o infracţiune formală şi se consumă
din momentul cererii ilegale de a transmite careva bun, acesta
conţine în sine două acţiuni de sine stătătoare, care însă sunt legate
între ele şi anume cererea şi ameninţarea, ameninţarea la rîndul său
trebuie să fie reală şi concepută de victimă drept realizabilă.
Latura subiectivă a infracţiunii de şantaj este caracterizată prin intenţii directe
din motive de profit. Infractorul conştientizează faptul înaintării cerinţelor cu
caracter patrimonial fără a avea suport juridic, prin aplicarea metodelor de
constrîngere şi se consumă din momentul înaintării cerinţei însoţite de ameninţare
indiferent de faptul dacă infractorul şi-a atins scopul sau nu.
Potrivit explicaţiilor Hotarîrii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii
Moldova „Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre şantaj nr.16
din 07.11.2005” instanţa urmează să ţină cont de faptul, că în cazul infracţiunii
prevăzute la art.189 Cod penal, ameninţarea se exprimă prin influenţarea psihică a
victimei, care o determină să adopte o conduită cerută de făptuitor. Ameninţarea se
exprimă în promisiunea aplicării anumitor măsuri (a violenţei, inclusiv a omorului;
a răpirii) în raport cu victima, rudele sau apropiaţii acesteia. În cazul în care
victima nu va îndeplini cererea făptuitorului. La calificarea infracţiunii nu contează
dacă a existat sau nu în realitate năzuinţa de a realiza ameninţarea. Este suficient ca
victima să perceapă ameninţarea ca pe una reală. Caracterul real al ameninţării
poate fi atestat chiar şi în cazul expunerii aparent cuviincioase, printr-o purtare
corectă, a cererii făptuitorului. În astfel de cazuri însăşi ambianţa, creată de către
făptuitor, impune victima să se conformeze cererii acestuia, (de exemplu, victima
este înfricoşată de zvonurile şi faptele legate de răfuiala cu cei care au refuzat să
îndeplinească cererile făptuitorului), în afară de ambianţă, percepţia ameninţării ca
fiind una reală este condiţionată de următoarele circumstanţe: numărul
făptuitorilor; condiţia fizică a acestora; comportamentul lor; frazele pronunţate;
intonaţia vocii lor; gesturile şi mimica făptuitorilor.
13. Colegiul penal cercetînd probele părţii acuzării şi apărării administrate
pe tot parcursul procesului penal a stabilit, că vinovăţia inculpaţilor Ţopa V. şi
Morari V. în comiterea faptelor imputate prin rechizitoriu a fost dovedită pe deplin

11
prin probe concludente, pertinente, veridice şi utile procesului de stabilire a
adevărului şi corect a încadrat acţiunile inculpaţilor în baza art. 189 alin. (6) Cod
penal, şantajul, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, şi
dobîndirea lor prin ameninţări cu violenţă persoanei, rudelor şi apropiaţilor
acesteia, săvîrşite în proporţii deosebit de mari.
14. Referitor la argumentele avocatului A. Năstase expuse în p. 6.2. din
prezenta decizie Colegiul penal relevă următoarele:
14.1. La momentul comiterii infracţiunii în august 2007 acţiona şi era în
vigoare art. 195 alin. (2) Cod penal în redacţia legii din 2002.
Acest articol în alin. (2) cuprindea textul:
„Însuşirea în proporţii deosebit de mari a bunurilor, indiferent de forma în
care a fost săvîrşită (art. 186 -192), se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 25 ani
cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o altă activitate
pe un termen de la 2 la 5 ani”.
Adică, această normă de lege cuprindea şi şantajul în proporţii deosebit de
mari, art.189 Cod penal.
Prin Legea nr. 277 – XVI din 18 decembrie 2008, în vigoare de la 24 mai
2009 art. 195 Cod penal a fost abrogat.
Tot prin aceeaşi lege a fost modificat art. 189 Cod penal, şantajul, fiind
introduse două alineate – 5) şi 6), dar care cuprinde prevederile dispoziţiei art. 195
Cod penal.
Art. 189 alin. (6) Cod penal în noua redacţie prevede răspundere penală
pentru acţiuni de şantaj prevăzute în alin. (2), (3), (4) Cod penal săvîrşite în
proporţii deosebit de mari - se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 15 ani.
Cu referinţă la art. 10 Cod penal care stipulează, că legea penală care înlătură
caracterul infracţional al faptei, care uşurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează
situaţia persoanei ce a comis infracţiunea are efect retroactiv, adică se extinde
asupra persoanelor care au săvîrşit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a
acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa, dar au antecedente
penale.
Astfel, pretinsele argumente ale avocatului A. Năstase privind nulitatea
actelor procedurale se resping.
Mai mult, avocatul A. Năstase despre aceste pretinse încălcări de lege ce
conduc la nulitatea tuturor actelor juridice în apelul său nu a invocat.
Însă conform prevederilor art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală nu pot fi
invocate în recurs argumentele care n-au fost invocate în apel.
14.2. Referitor la pretinsele argumente ale recursului avocatului precum că
între inculpaţi şi părţile vătămate existau relaţii civile, Colegiul penal remarcă
următoarele.
Potrivit prevederilor art. 512 Cod civil, normă ce reglementează dispoziţiile
generale cu privire la obligaţii, alin. (1) stabileşte, că în virtutea reportului
obligaţional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei
prestaţii, iar debitorul este ţinut să o execute. Prestaţia constă în a da, a face sau a
nu face.

12
Conform art. 513 Cod civil debitorul trebuie să se comporte cu bună - credinţă
şi diligenţă la momentul naşterii, pe durata existenţei, la momentul executării şi
stingerii obligaţiei.
În primul rind, dacă inculpaţii ar fi urmărit de la bun început încheierea cu
părţile vătămate a unor contracte civile, atunci ei la debitori, aveau obligaţiile să le
execute cu bună ştiinţă.
Realitatea însă a fost alta. Contractele au fost impuse părţilor vătămate prin
acţiuni ilegale, descris în dispoziţia art. 189 Cood penal, fapte constatae şi
demonstrate prin depoziţiile părţilor vătămate, depoziţii care instanţele de fond şi
de apel le-au interpretat ca corespunzătoare realităţii, precum şi alte probe –
documente enumerate anterior în prezenta decizie.
Faptul, că de la început inculpaţii au dorit trecere a bunurilor sub formă de
acţiuni bancare în mod abuziv în proprietatea lor, rezultă din situaţia reală, cînd ei
nu au achitat costul bunurilor. Transferul unei sume nesemnificative avea rostul
numai de a crea impresia, că dînşii execută condiţiile contractelor respective.
În al doilea rînd, din lectura Hotărîrii Judecătoriei Economice de
Circumscripţie Chişinău din 19 martie 2010 rezultă constatarea, că inculpaţii, la
încheierea contractelor, au acţionat cu rea voinţă şi fără a fi împuterniciţi să
înstrăineze acţiunile B.C.”Victoriabanc” S.A. Instanţa civilă a remarcat, că Morari
V. a încălcat limita împuternicirilor şi a înstrăinat acţiunile prin depunerea lor în
alte bănci constituite în acest scop.
Astfel, Morari V. şi Ţopa V. la încheierea contractelor de vînzare - cumpărare
nu au respectat condiţiile de valabilitate prevăzute de legislaţia civilă, deaceea de
către instanţă a fost aplicată sancţiunea prevăzută de lege, dispunînd nulitatea
actelor juridice.
Instanţa de recurs, avînd şi rolul unui observator independent constată, că în
comportamentul infracţional inculpaţii au folosit situaţia în care se afla însuşi
partea vătămată G. Proidisvet, cu o procedură penală în privinţa sa, iar
ameninţările expuse i-au creat acesteia imaginea reală că pot să-şi atingă scopul în
oricare moment.
Afirmaţiile apărătorului, precum că nu sunt stabilite împrejurările în care G.
Proidisvet a fost dusă într-un local al organului de poliţie în or. Moscova, nu pot fi
admise în favoarea recursului. Instanţele de judecată au reţinut ca adevărate
depoziţiile părţilor vătămate la acest capitol astfel, că instanţa de recurs, ca instanţă
ce verifică problemele de drept, nu deţine competenţa de a le da o nouă apreciere.
Sub incidenţa legii penale trebuie să intre acele încălcări care demonstrează
cu rea – voinţă fraudă din partea făptuitorului. Mai mult, dacă făptuitorul asumîndu
- şi angajamente nu exprimă dorinţă să execute aceste angajamente, atunci
trebuie să intervină imperativul legii penale.
14.3. Pretinsele argumente din recursul avocatului A. Năstase precum, că
lipseşte componenţa de infracţiune, că decizia instanţei de apel se bazează numai
pe presupuneri, că această instanţă nu a reţinut în decizie faptele pentru care au fost
condamnaţi inculpaţii Ţopa V. şi Morari V., se resping întrucît ele sunt declarative

13
şi nu corespund circumstanţelor de fapt cuprinse în decizia Colegiului penal al
Curţii de Apel Chişinău.
14.4. Referitor la pretinsele argumente, că instanţa de fond a examinat cauza
în lipsa inculpaţilor, Colegiul penal relevă următoarele.
Mai sus a fost remarcat, că inculpaţii nu au dorit să participe în şedinţa
instanţei de fond şi în acest sens ei au înaintat cerere instanţei de fond.(f.d. 169,
vol. V).
Însă întru asigurarea prezenţei inculpaţilor în instanţa de fond prin încheierea
Judecătoriei sect. Buiucani, mun. Chişinău din 05 octombrie 2011 din iniţiativa
procurorului inculpaţii Ţopa V. şi Morari V. au fost anunţaţi în căutare (f.d. 172,
vol. V), iar în şedinţa de judecată din 05 octombrie 2011 a instanţei de fond însăşi
avocatul A. Năstase a solicitat examinarea dosarului în lipsa inculpaţilor.
Din comunicatul Comisarului de poliţie al sect. Buiucani, mun. Chişinău nr.
18538 şi 18539 din 07 octombrie 2011 în timpul examinării cauzei în instanţa de
fond inculpaţii Ţopa V. şi Morari V. erau anunţaţi în căutare (f.d. 175-176, vol.
V).
După cum a menţionat instanţa de apel, potrivit prevederilor art. 321 alin. (1),
(6) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în instanţa de fond a fost posibilă
întrucît inculpaţii se ascundeau de la prezentarea în instanţă.
Colegiul penal admite, că chiar dacă ar fi de presupus, că în instanţa de fond
au fost comise careva încălcări privind examinarea cauzei în lipsa inculpaţilor şi
avocatului ales, instanţa de apel a corectat situaţia apărută şi a rejudecat cauza
după regulile primei instanţe, a întreprins măsuri ca inculpaţii să-şi prezinte
obiecţiile personale asupra învinuirii formulate dar, din propria iniţiativă s-au
refuzat de exercitarea acestui drept. În plus, instanţa de apel a luat în calcul aceste
deficienţe pe care le-a remediat prin aplicarea prevederilor art. 385 alin. (4) Cod
de procedură penală, iar inculpaţii drept recompensă s-au ales cu reducerea
pedepsei de la 10 la 7 ani de închisoare.
Or, examinarea în apel presupune verificarea legalităţii hotărîrii atacate sub
aspect de fapt şi de drept, întrucît această cale exercitată produce un efect devolutiv
complet în sensul, că provoacă un control atît în fapt cît şi în drept pentru
persoanele în favoarea cărora apelul a fost declarat.
Întrucît la judecarea apelului hotărîrea a fost reformată cu rejudecarea cauzei
conform regulilor primei instanţe, astfel, cu participarea avocatului A. Năstase
lacunele comise de prima instanţă au fost corectate de către instanţa de apel în
întregime.
Astfel, nu se poate considera, că inculpaţilor li s-au încălcat dreptul la un
proces echitabil.
Însă inculpaţii nu s-au prezentat nici la examinarea cauzei în instanţa de apel,
cînd a participat avocatul ales A. Nastase, iar ultimul a solicitat examinarea cauzei
în lipsa lor(f.d.134, vol. VII).
14.5. Neîntemeiate sunt şi argumentele avocatului privind examinarea
dosarului în instanţa de fond în lipsa dosarului penal.
Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău a relevat faptul, că la 19 octombrie
2011 instanţa de fond a cercetat un şir de probe prin citirea lor ce a fost reflectat în

14
procesul verbal al şedinţei de judecată, iar asupra conţinutului acestuia n-au
parvenit observaţii. Prin urmare, se exclude versiunea avocatului cuprinsă în recurs
precum, că procesul de judecată a avut loc în lipsa dosarului. Instanţa de apel a
corectat şi această procedură prin rejudecarea totală a cauzei.
14.6. Colegiul penal lărgit atestă faptul, că potrivit prevederilor art. 325 alin.
(1) Cod penal cauza se judecă numai în privinţa persoanei puse sub învinuire şi în
limitele învinuirii formulate, de aceea nu se va ţine cont de argumentele recursului
avocatului A. Năstase precum, că instanţa de apel nu s-a expus asupra unor
chestiuni privind ordinea de examinare a dosarelor civile în instanţele naţionale,
privind activitatea Consiliului Superior al Magistraturii a unor politicieni ş.a.-
aceste aspecte nu ţin de examinarea cauzei lui Ţopa V. şi Morari V.
15. Astfel, argumentele invocate de avocatul A. Năstase în recurs sunt vădit
neîntemeiate, deoarece ele nu constituie temei de drept din cele prevăzute în art.
427 Cod de procedură penală.
Or, dezacordul avocatului A. Năstase cu aprecierea probelor de către instanţa
de apel nu se încadrează în temeiurile de recurs prevăzute de norma vizată.
1 6 . Colegiul penal lărgit reiterează, că instanţa de apel a constatat corect şi
pe deplin fapta infracţională, comisă de inculpaţi, ce conţine toate elementele
infracţiunii prevăzute de art. 189 alin. (6) Cod penal şi cărei i s-a dat o încadrare
juridică corectă cum a fost menţionat mai sus.
17. În fond, deşi avocatul A. Năstase în recurs se referă la prezenţa în cauză
a unor încălcări procedurale, dînsul se expune cu propria opinie asupra problemei
de apreciere a probelor reţinute de instanţa de apel, care i-au declarat pe inculpaţi
vinovaţi, optînd pentru soluţia achitării. Aceasta este o solicitare, dar care nu poate
fi temei de reexaminare a cazului în aspectul reaprecierii circumstanţelor de fapt şi
de drept deja stabilite.
Cu atît mai mult că instanţa de apel a cercetat toate probele prezentate de părţi
şi le-a apreciat din punctul de vedere al pertinenţei, concludentei şi utilităţii
acestora şi care în ansamblu lor au confirmat vinovăţia inculpaţilor.
Conţinutul probelor şi valoarea lor probatorie este analizată în textul deciziei
instanţei de apel. Temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-au
stabilit. În recurs autorul A. Năstase supune analizei probele administrate, însă le
apreciază conform propriilor opinii şi care le interpretează din punctul lui de
vedere. Aceasta este o părere a părţii apărării, este o poziţie, aleasă de condamnaţi
în scop de apărare şi care este permisă de lege.
18. Recursul procurorului privind înăsprirea pedepsei este neîntemeiat.
Inculpaţii Ţopa V. şi Morari V. au fost supuşi pedepsei penale ţinînd cont de
caracterul şi gradul de pericol social al infracţiunii, circumstanţele agravante şi
atenuante, regulele generale de individualizare a pedepsei conform prevederilor art.
61, 75 Cod penal, precum şi necesitatea reducerii pedepsei drept recompensă
prevăzută de art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală.
19. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie

D E C I D E:
15
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorii în procuratura
de nivelul Curţii de Apel Chişinău, V. Gavriliţă şi L. Rudei şi avocatul A. Năstase
în interesele condamnaţilor împotriva deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel
Chişinău din 14 septembrie 2012 în cauza penală privind pe Ţopa Victor Ion şi
Morari Vladimir Nicolae, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.

Adoptată integral la 06 martie 2013, ora 9 30.

Preşedinte (semnătura) Andrei Harghel

Judecători (semnătura) Olga Adam

(semnătura) Ion Arhiliuc

Copia corespunde originalului

16