Standard Ocupational Mediator Sanitar PDF

Mediator sanitar: 12 unităţi
STANDARD OCUPAŢIONAL
Ocupaţia: MEDIATOR SANITAR
Domeniul: Sănătate, igienă, servicii sociale
Cod COR: 513902
2007
pag. 1 din 28
Iniţiator de proiect: Fundatia Romani C.R.I.S.S. - Centrul Romilor pentru

Interventie Sociala si Studii,
Magda MATACHE, director executiv
Partener în proiect: C.R.F.P.S. PRO VOCATIE
Colaborator: Georgeta JURCAN preşedinte C.R.F.P.S. PRO VOCATIE
Echipa de redactare a standardului ocupaţional:

Nicoleta BIŢU, coordonator programe, Romani CRISS
Mariana BUCEANU, consilier politici publice, Agenţia Naţională pentru Romi
Echipa de validare/ Referenţi de specialitate:

Standardul a fost validat de specialişti desemnaţi de Comitetul sectorial Sănătate, Igienă,
Servicii sociale:
Ervin – Zoltan SZEKELY, Ministerul Sănătăţii Publice

Secretar de Stat pentru relaţii cu Parlamentul şi Societatea Civilă , Preşedinte, Comisia
Ministeriala pentru Romi
Minerva GHINESCU Autoritatea de Sănătate Publică Ilfov, Director adjunct
Gheorghe SARĂU, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consilier, Direcţia Politici
pentru Minorităţi
Gruia BUMBU, Agenţia Naţională pentru Romi Presedinte, Secretar de stat
Daniel RĂDULESCU „Sastipen” - Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate, Preşedinte
Delia GRIGORE, Asociaţia Amare Romentza, Preşedinte
Florin MOISA, Centrul de Resurse pentru Romi, Cluj – Napoca, Preşedinte
Steluţa BATIR, mediator sanitar, Braşov
Florina BUSUIOC, mediator sanitar, Bucureşti
Cristina JITARIU, specialist sănătate publică
Nicolae GHEORGHE, expert
pag. 2 din 28
Descrierea ocupaţiei:
Mediatorul sanitar facilitează accesul non discriminatoriu al persoanelor din grupul ţintă la
servicii de sănătate publică, contribuie la îmbunătăţirea comunicării dintre autorităţile sanitare/
medicale şi beneficiari, cât şi cu alte agenţii ale administraţiei locale, identifică şi sesizează situaţii
tensionate care pot genera conflicte; mediatorul sanitar contribuie la informarea cadrelor sanitare/
medicale despre obiceiuri şi tradiţii specifice comunităţii deservite.
Mediatorul sanitar este o persoana care mijloceşte/mediază relaţia dintre grupul ţintă şi
autorităţile locale medicale. O persoană aptă să devină mediator sanitar, trebuie să dispună de
abilităţi de comunicare şi să fie acceptată şi respectată atât de către membrii comunităţii cât şi
de către reprezentanţii autorităţilor locale.
Mediatorii sanitari au rolul principal de a înlesni comunicarea dintre comunităţile deservite şi

cadrele sanitare, contribuind la creşterea eficacităţii intervenţiilor de sănătate publică.
Această ocupaţie impune calităţi etice şi morale, comportament disciplinat, cu simţ de

răspundere, abilităţi de lucru cu oamenii, nediscriminatoriu şi cu păstrarea confidenţialităţii
informaţiilor şi a datelor cu caracter personal. Ocupaţia implică cunoştinţe despre sistemul
cultural tradiţional al comunităţii deservite.
Mediatorul sanitar are relaţii funcţionale şi de colaborare cu unităţi medicale specializate,

primărie, servicii publice de protecţie a copilului, şcoala, formatori de opinie, organizaţii
neguvernamentale.
Mediatorul sanitar asigură informarea corectă a autorităţilor locale despre problemele

comunităţii şi a membrilor comunităţii despre drepturile şi obligaţiile lor. Catagrafiază
populaţia infantilă, gravidele şi lehuzele in vederea efectuării controalelor medicale si faciliteză
comunicarea lor cu medicul de familie; însoţeşte gravidele şi lehuzele la controalele medicale
şi faciliteză comunicarea lor cu cadrele medicale. Explică noţiuni de bază despre sănătatea
mamei şi copilului, familiei.
Mediatorul sanitar facilitează acordarea de prim ajutor, prin anunţarea cadrelor medicale/
serviciul de ambulanţă şi prin însoţirea echipelor care acordă asistenţă medicală de urgenţă.
Semnalează asistentului social cazurile de potenţiale de abandon al copiilor în vederea
prevenirii acestora.
Mediatorul sanitar participă la depistarea activă şi supravegherea tratamentului în cazurile de

boli transmisibile, sub îndrumarea medicului de familie sau a cadrelor medicale din cadrul
direcţiilor de sănătate publică.
Mediatorul sanitar semnalează în scris direcţiilor de sănătate publică problemele identificate

privind accesul membrilor comunităţii pe care o deservesc, la serviciile de sănătate publică.
pag. 3 din 28
UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ
Categorii de Nr. Titlul unităţii

competenţe crt.
Fundamentale 1 Planificarea propriei activităţi
2 Perfecţionarea continuă
3 Lucrul în echipă
Generale pe domeniul 4 Comunicarea

de activitate
5 Asigurarea respectării drepturilor beneficiarilor
Specifice 6 Promovarea sănătăţii în comunitate
7 Implementarea activităţilor în comunitate
8 Prevenirea conflictelor
9 Educaţia pentru igienă în comunitate
10 Sănătatea reproducerii
11 Catagrafierea gravidelor, lehuzelor şi a populaţiei

infantile
12 Promovarea toleranţei şi diversităţii culturale
pag. 4 din 28
UNITATEA 1
PLANIFICAREA PROPRIEI ACTIVITĂŢI
Descriere
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare realizării unei planificări realiste şi
eficiente a activităţilor cotidiene.
Elemente de competenţă Criterii de realizare

1.1. Identificarea activităţilor specifice se face cu
1. Stabileşte activităţile specifice
atenţie şi responsabilitate.
1.2. Activităţile specifice sunt stabilite într-un plan
de lucru.
1.3. Activităţile şi obiectivele specifice sunt stabilite
în colaborare cu echipa.
1.4. Obiectivele activităţilor specifice sunt astfel
stabilite încât să acopere toate ariile de activitate.
1.5. Activităţile specifice sunt stabilite respectând cu
stricteţe documentele oficiale .
2.1. Ierarhizarea se realizează cu atenţie ţinând cont
2. Ierarhizează activităţile ce
de capacităţile beneficiarului şi ale comunităţii.
urmează a fi derulate
2.2. Activităţile ce urmează a fi derulate sunt
ierarhizate cu promptitudine, imediat după stabilirea
nevoilor beneficiarilor din comunitate.
2.3. Activităţile sunt ierarhizate în funcţie de tipul de
capacităţi/ achiziţii/ deficite precum şi de nevoile
comunităţii.
2.4. Ierarhizarea priorităţilor este flexibilă,
modificându-se în funcţie de situaţiile de urgenţă
3.1. Perioada de timp este estimată în funcţie de
3.Estimează perioada de timp
capacităţile beneficiarilor şi obiectivele activităţilor
necesară derulării activităţilor
stabilite.
3.2. Planificarea este realizată pe termen scurt, mediu
şi lung.
3.3. Perioada de timp este estimată realist, ţinând
cont de situaţia existentă.
3.4. Elaborează un program de activităţi flexibil şi
adaptabil noilor situaţii apărute.
4.1. Programul este evaluat şi adaptat continuu, în
4.Evaluează/adaptează programul
funcţie de evoluţia beneficiarilor
zilnic
4.2. Programul activităţilor zilnice este adaptat în
funcţie de situaţiile nou apărute în comunitate.
4.3. Evaluarea programului se raportează periodic .
pag. 5 din 28
Gama de variabile
Documentele oficiale luate în considerare în planificarea activităţii:
- fişa postului/ Contractul de muncă – aceste documente stabilesc atribuţiile,
responsabilităţile şi obligaţiile mediatorului sanitar
- raportul de evaluare a planului de lucru
- fişa medicală
Membrii echipei multidisciplinare pot fi:

- medic
- asistent medical comunitar
- asistent medical
- asistent social
- psiholog
- educator
- învăţător
- consilier psiho-pedagogic
- puericultor
- lucrătorul social
- instructor educator
- experţi pe diferite domenii din organizaţiile neguvernamentale
Arii de activitate:
- facilitarea accesului membrilor comunităţii la serviciile medicale
- furnizarea informaţiilor membrilor comunităţii privind drepturile, obligaţiile şi
responsabilităţile statului faţă de cetăţean
- supravegherea stării de sănătate a beneficiarilor şi respectarea recomandărilor specialiştilor
- comunicarea cu beneficiarii
- stimularea participării beneficiarilor la activităţile comunităţii
Tipuri de activităţi:
- mobilizează şi însoţeşte membrii comunităţii la campanii de vaccinare
- iniţiază campanii de informare, educare, explică rolul şi scopul acestora
- sprijină populaţia în procesul de dobândire a calităţii de asigurat medical
- explică noţiunile de bază despre planificarea familială, încadrate în sistemul cultural,
tradiţional a comunităţii deservite
- catagrafiază populaţia infantilă a comunităţiifacilitează comunicarea între membrii
comunităţii şi personalul medico-sanitar
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:

- atribuţiile şi responsabilităţile mediatorului sanitar
- noţiuni elementare de asistenţă medicală
- noţiuni de management al timpului
- legislaţia în vigoare
La evaluare se urmăreşte:
- capacitatea de a stabili o ierarhizare pertinentă a activităţilor specifice;
- capacitatea de a planifica activităţile în funcţie de priorităţi;
- măsura în care raportul periodic conţine date referitoare la evoluţia membrilor comunităţii,
în funcţie de obiectivele planului de activităţi.
pag. 6 din 28
UNITATEA 2
PERFECŢIONAREA CONTINUĂ
Descriere
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare identificării nevoilor proprii de
pregătire profesională şi perfecţionării continue.

1.1. Ariile profesionale în care are nevoie de instruire
1. Identifică nevoile de formare
sunt identificate cu obiectivitate.
1.2. Nevoile de formare sunt corelate cu
discernământ în alegerea formei de pregătire.
1.3. Programarea termenelor pentru pregătirea
continuă se face în mod realist, adaptându-se la
situaţiile concrete.
2.1 Participarea la cursuri de perfecţionare se face din
2. Participă la cursurile de formare
proprie iniţiativă sau la recomandarea angajatorului.
continuă
2.2. Cunoştinţele dobândite în timpul instruirii
contribuie la creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor
acordate beneficiarului.
2.3. Formarea profesională se face cu
responsabilitate, în scopul recunoaşterii capacităţilor
profesionale.
3.1. Îmbogăţirea şi completarea cunoştinţelor sunt
3. Aplică cunoştinţele dobândite
aplicate cu realism în activitatea zilnică.
3.2. Cunoştinţele dobândite se reflectă cu
consecvenţă şi responsabilitate în îngrijirea
beneficiarilor.
3.3. Se documentează permanent privind noile
metode şi tehnici de lucru in comunitate
Gama de variabile
Sursele de informare pot fi:

- publicaţii de specialitate,
- cărţi, manuale referitoare la rolul şi locul mediatorului sanitar atât în cadrul comunităţii cât
şi pe piaţa serviciilor medico- sociale.
- prospecte de produse noi de igienizare, medicamente, alimente.
Forme de pregătire:
- formală
- informală
- nonformală
Tipuri de pregătire:
- stagii de formare
- schimburi de experienţă
- cursuri de perfecţionare
- conferinţe
- seminarii
pag. 7 din 28
- Ghid pentru evaluare

- legislaţia în vigoare care prevede formarea mediatorilor sanitari
- condiţiile de funcţionare a mediatorilor sanitari
- cunoaşterea programelor de formare pentru mediatorii sanitari
- modalităţi moderne de învăţare
- noţiuni psiho-pedagogice
- noţiuni medicale de bază
- rolul şi locul mediatorului sanitar
- spiritul de observaţie analitic în autoaprecierea nivelului de pregătire profesională
- realism şi exigenţă în evaluarea nevoilor de formare
- capacitatea de adaptare a cunoştinţelor la particularităţile contextului de viaţă al
beneficiarului
- discernământ în alegerea formei de pregătire
- spirit practic şi autoexigenţă în implementarea cunoştinţelor dobândite
pag. 8 din 28
UNITATEA 3
LUCRUL ÎN ECHIPĂ
Descriere
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare efectuării lucrului în echipă şi
colaborării cu toate persoanele implicate în rezolvarea problemelor beneficiarului.

1.1. Colaborează permanent cu membrii echipei
1. Colaborează cu membrii echipei
ţinând cont de interesul superior al comunităţii şi al
beneficiarilor
1.2. Solicită sprijinul membrilor echipei semnalând
cazurile deosebite
1.3. Lucrează cu membrii echipei dând dovadă de
obiectivitate şi receptivitate.
1.4. Răspunde la solicitările colegilor/ superiorilor
în situaţii de criză.
2.1. Obiectivele sunt stabilite împreună cu ceilalţi
2. Participă la stabilirea obiectivelor
membri ai echipei în funcţie de caracteristicile
beneficiarului.
2.2. Obiectivele sunt stabilite cu claritate, putând fi
identificate rezultatele aşteptate şi termenele de
realizare.
2.3. Obiectivele sunt stabilite cu promptitudine,
imediat după studierea amănunţită a situaţiei
beneficiarului.
3.1. Informează echipa despre orice modificare a
3.Facilitează schimburile de
situaţiei beneficiarului.
informaţii
3.2. Schimburile de informaţii sunt facilitate prin
menţinerea unei legături permanente între membrii
echipei.
3.3. Schimburile de informaţii sunt facilitate prin
transmiterea datelor în timp optim, într-o formă
clară, accesibilă.
3.4. Stabileşte graficul întâlnirilor în funcţie de
particularităţile beneficiarului şi de programul
specialiştilor;
4.1. Respectarea recomandărilor specialiştilor se
4. Respectă recomandările
realizează cu stricteţe şi consecvenţă.
specialiştilor
4.2. Tehnicile şi procedurile recomandate sunt
aplicate corect şi în timp util.
4.3. Implicarea în activităţile comunităţii se
realizează cu responsabilitate.
pag. 9 din 28
Gama de variabile
Echipa poate fi formată din: mediator sanitar, medic, asistent medical comunitar, asistent
medical, asistentul social, psiholog, beneficiar, membrii ai familiei, autorităţi locale, sau
experţi pe diferite domenii din organizaţii neguvernamentale
Semnalează cazurile deosebite:

- problemele de ordin medical medicului / asistentului medical
- problemele de ordin social: asistentului social
- facilitează acordarea primului ajutor prin anunţarea cadrelor medicale, serviciul de urgenţă,
ambulanţa şi a echipelor care acordă asistenţă medicală de urgenţă.
Membrii echipei multidisciplinare pot fi:

- medic
- asistent medical comunitar
- asistent medical
- asistent social
- psiholog
- educator
- învăţător
- consilier psiho-pedagogic
- puericultor
- lucrătorul social
- instructor educator
- experţi pe diferite domenii ai organizaţiilor neguvernamentale

- tehnici de organizare a muncii în echipă
- noţiuni de etică şi deontologie profesională
- cunoaşterea drepturilor beneficiarilor
- tehnici de autonomia beneficiarului şi reducerea dependenţei
- elaborarea strategiilor de lucru cu grupul
- opresiunea şi efectele opresiunii
- abilitatea de a coopera cu echipa multidisciplinară
- cunoaşterea legislaţiei în vigoare
- capacitatea de a relaţiona cu membrii echipei în stabilirea de comun acord a obiectivelor,
activităţilor, metodelor şi termenelor de realizare
- capacitatea de a stabili graficul întâlnirilor în funcţie de particularităţile beneficiarului şi de
programul specialiştilor
- capacitatea de a gestiona situaţii tensionate
- rezistenţa la efort şi la stres
pag. 10 din 28
UNITATEA 4
COMUNICAREA
Descriere
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare desfăşurării unei comunicări eficiente la
locul de muncă cu membrii echipei, comunitatea şi cu persoana beneficiară.

1.1. Evaluarea capacitatii de comunicare
1. Evaluează capacitatea de
1.2. Capacitatea de comunicare al fiecărui membru
comunicare a interlocutorului
din grup este evaluat prin aprecierea obiectivă a
comportamentului, atitudinii şi limbajului acestuia.
1.3. Evaluarea capacitatii de comunicare a
membrilor grupului se realizează cu obiectivitate şi
discernământ.
2.1. Limbajul folosit este în concordanţă cu
2. Utilizează o formă de comunicare
abilităţile de comunicare identificate ale fiecărui
adecvată
interlocutor din comunitate.
2.2. Limbajul folosit respectă specificul comunităţii
din care provin membrii.
2.3. Limbajul folosit în comunicarea cu membrii
comunităţii este adaptat nivelului de dezvoltare
educaţională al acestora.
3.1. Identificarea deficienţelor de comunicare se
3. Identifică deficienţele de
face folosind modalităţi variate de stimulare a
comunicare
membrilor comunităţii .
3.2. Deficienţele sunt stabilite atât pe baza
propriilor observaţii cât şi prin colaborarea cu
membrii echipei de specialişti.
3.3. Deficienţele de comunicare sunt corect
identificate în urma analizării informaţiilor.
4. Menţine dialogul cu instituţiile 4.1. Menţinerea dialogului cu specialiştii
implicate instituţiilor implicate în comunitate se realizează
pentru rezolvarea unor probleme conexe actului de
prevenire şi îngrijire.
4.2. Comunicarea se realizează într-o manieră
civilizată, politicoasă, cu evitarea conflictelor.
4.3. Schimbul de informaţii cu specialiştii
instituţiilor implicate se face ori de câte ori este
nevoie.
4.4. Schimbul de informaţii cu specialiştii se face
prin selectarea datelor pentru care trebuie asigurată
confidenţialitatea.
5. Participă la discuţii pe teme 5.1. Discuţiile pe teme profesionale sunt purtate cu
profesionale respectarea dreptului la opinie al celorlalţi.
5.2. Schimbul de informaţii se realizează într-un
limbaj adecvat, accesibil, în funcţie de situaţie.
5.3. Comunicarea cuprinde informaţii corecte, clare,
concrete, în limbaj de specialitate.
5.4. Participarea la discuţii pe teme profesionale se
face cu argumentarea clară a punctelor de vedere
proprii.
pag. 11 din 28
Gama de variabile
Tipul de comunitate din care provine beneficiarul: etnică (de ex romă), cu nevoi speciale,
izolate, şi altele
Surse potenţiale de deficienţe de comunicare, din punct de vedere al beneficiarului:

- vârsta
- incapacitatea beneficiarului de a forma relaţii normale de ataşament (ataşament excesiv şi
nediscriminat sau respingerea oricărei persoane)
- tulburări de comportament (agresivitate excesivă, episoade prelungite de pierdere a
controlului/ hiperactivitate sau încăpăţânare excesivă)
- probleme emoţionale (stima de sine scăzută, teamă excesivă sau auto-blamare,
somnambulism)
- incapacitate de adaptare la noi medii (spital, centre de îngrijire şi asistenţă, grădiniţă, la
şcoală, liceu, într-un grup, etc.)
- handicapuri ale beneficiarului
- lipsa stimulării beneficiarului în a comunica
- limbaj inaccesibil, prea specializat
Metode/forme de comunicare: verbală şi nonverbală
Membrii echipei de specialişti: mediatorii sanitari, asistenţi medicali, asistenţi sociali, medici,
infirmiere, psihologi, alte categorii (personal tehnic-administrativ, asistenţi de igienă, laborator,
farmacie)
Instituţii implicate: cabinetul medical, primăria, poliţia

- tipurile de comunicare
- noţiuni de psihologie
- noţiuni de etică profesională
- tehnici de comunicare şi relaţionare, bariere în comunicare şi căile de depăşire a lor
- barierele de limbaj
- principii ale comunicării corective şi pozitive
- capacitatea de a ajuta beneficiarul să se poată exprima sau să poată depăşi deficienţele de
comunicare
- abilitatea de a decodifica corect informaţia transmisă de beneficiar
- abilitatea de a folosi tehnici şi metode variate pentru a comunica cu beneficiarul respectând
particularităţile acestuia
- capacitatea de a distinge deficienţele grave de comunicare şi de a solicita sprijin în
depăşirea acestora
- capacitatea de a menţine relaţii armonioase cu persoanele aparţinând colectivului sau din
afara acestuia
- capacitatea de exprimare şi susţinere a opiniilor în cadrul discuţiilor profesionale cu
evitarea conflictelor
- gradul de sociabilitate şi tactul dovedit în relaţia cu beneficiarul
pag. 12 din 28
UNITATEA 5
ASIGURAREA RESPECTĂRII DREPTURILOR BENEFICIARILOR
Descriere
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare asigurării protecţiei şi promovării
drepturilor şi libertăţilor beneficiarilor .

1.1. Culegerea de informaţii cu privire la
1. Culege informaţii privind
drepturile şi obligaţiile membrilor comunităţii se
respectarea drepturilor
face permanent, cu perseverenţă.
beneficiarului.
1.2. Informaţiile cu privire la drepturile şi
obligaţiile beneficiarilor asigurate prin sistemul de
protecţie şi respectare a drepturilor omului sunt
permanent actualizate.
2.1. Urmărirea respectării drepturilor
2. Urmăreşte respectarea
beneficiarului se realizează prin identificarea
drepturilor beneficiarului
situaţiilor de încălcare a acestora.
2.2. Respectarea drepturilor beneficiarului se face
informând instituţiile implicate despre încălcarea
acestora.
2.3. Urmărirea respectării drepturilor
beneficiarului se face prin cultivarea încrederii
reciproce între autorităţile publice locale şi
comunitatea de romi pe care o reprezintă
3.1. In cazul încălcării drepturilor beneficiarului
3. Intervine în cazul încălcării
sesizează la timp colegilor şi superiorilor situaţiile
drepturilor beneficiarului
în care acestea sunt încălcate.
3.2. Sprijinirea beneficiarului este realizată
întotdeauna cu respectarea confidenţialităţii
informaţiei
3.3. Intervine cu promptitudine în cazul încălcării
drepturilor beneficiarilor
Gama de variabile
Drepturile beneficiarului se referă la:
- drepturile înscrise în Constituţia României
- drepturile la îngrijirea sănătăţii
- dreptul de a fi informat
- dreptul de a consimţi un tratament
- dreptul la confidenţialitate
- dreptul de a avea acces la persoane conform propriei opţiuni
- dreptul la compensaţie
- drepturile femeii în perioada de maternitate
- drepturile reproductive
- dreptul la prestaţii băneşti pentru copii, familie cu copii şi vârstnici
- Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, ale bolnavilor, ale pacienţilor
- legislaţia de protecţie specială
- Convenţia Europeană cu Privire la Drepturile Omului
- Legislaţia naţională anti-discriminare
pag. 13 din 28
Prestaţiile băneşti –conform legislaţiei în vigoare:
- alocaţia de stat
- indemnizaţia de naştere
- concediu plătit
- indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi
- ajutor social
- alocaţia suplimentară
- şi altele, în funcţie de reglementările în vigoare

- noţiuni privind legislaţia în vigoare referitoare la calitatea de asigurat
- noţiuni privind legislaţia în vigoare referitoare la drepturile omului
- cunoaşterea prestaţiilor băneşti
- noţiuni privind egalitatea de şanse
- noţiuni privind drepturile beneficiarilor
- instituţiile de ocrotire ale beneficiarilor
- noţiuni referitoare la tehnici de negociere
La evaluare se urmăreşte
- promptitudinea identificării încălcării drepturilor
- cunoaşterea drepturilor, libertăţilor fundamentale şi a obligaţiilor beneficiarului
- perseverenţa în dobândirea şi asigurarea exercitării drepturilor beneficiarului
- cunoaşterea „Cartei drepturilor pacientului” şi a reglementărilor legale
pag. 14 din 28
UNITATEA 6
PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII ÎN COMUNITATE
Descriere
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare mediatorului sanitar pentru promovarea
sănătăţii şi supravegherea permanentă a stării de sănătate în cadrul comunităţii deservite

1.1. Observarea modificărilor stării de sănătate a
1. Observă starea de sănătate a
membrilor comunităţii se face permanent.
membrilor comunităţii
1.2. Schimbările stării de sănătate a membrilor
comunităţii se anunţă cu operativitate membrilor
echipei.
1.3. Informarea corectă a membrilor comunităţii
asupra campaniilor de vaccinare şi asupra oricărei
probleme de sănătate publică se face cu
promptitudine.
1.4. Organizarea campaniilor de informare cu privire
la sănătatea în comunitate se face cu simţ de
răspundere.
2.1. Evaluarea parametrilor se efectuează după
2. Monitorizează starea de
observarea unor schimbări în starea de sănătate şi la
sănătate a membrilor comunităţii
cererea membrilor comunităţii.
2.2. Informarea medicului asupra modificărilor stării
de sănătate a membrilor comunităţii se face cu
promptitudine.
2.3. Monitorizarea stării de sănătate a comunităţii se
realizează prin însoţirea membrilor acesteia la
controalele medicale periodice şi la efectuarea
analizelor.
3.1. Anunţă prompt medicul ori asistentul medical
3. Aplică proceduri de intervenţie
dacă apar abateri de la valorile normale ori modificări
în stări critice
ale stării de sănătate a membrilor comunităţii.
3.2. Acţionează cu rapiditate în vederea transportării
de urgenţă a membrilor comunităţii, dacă starea
acestora este foarte gravă.
3.3. Membrii comunităţii sunt pregătiţi la timp şi cu
responsabilitate pentru examenele medicale.
4. Asigură pregătirea membrilor 4.1. Pregătirea membrilor comunităţii este asigurată
comunităţii explicând avantajele includerii acestora în sistemul
asigurărilor de sănătate.
4.2. Membrii comunităţii sunt pregătiţi cu
responsabilitate pentru investigaţii medicale şi
campanii de vaccinare.
4.3. Pregătirea membrilor comunităţii este asigurată
prin informarea corectă a acestora asupra analizelor
care urmează a fi efectuate şi asupra importanţei
fiecărei campanii de vaccinare.
4.4. Asigurarea pregătirii membrilor comunităţii se
face la solicitarea cadrelor medicale şi sub
îndrumarea strictă a acestora
pag. 15 din 28
Gama de variabile
Modificările care indică afectarea funcţiilor vitale sunt identificate prin:

- sesizarea din timp a eventualelor tulburări şi, pe cât posibil, prevenirea apariţiilor lor
- urmărirea evoluţiei afecţiunilor pentru a preveni, opri sau încetini agravarea fenomenului
- respectarea obiceiurilor şi tradiţiilor comunitare
- modificări în comportament
Promovarea sănătăţii prin:

- Mobilizarea şi însoţirea membrilor comunităţii la acţiunile de sănătate publică
- Campanii de vaccinare
- Campanii de informare şi conştientizare, educare, acţiuni de depistare a bolilor cronice
- Participarea la depistarea activă a cazurilor de tuberculoză şi a altor boli transmisibile sub
îndrumarea medicului de familie şi a cadrelor medicale din cadrul Autorităţilor de Sănătate
publică
La solicitarea cadrelor medicale şi sub îndrumarea strictă a acestora:

- explică rolul tratamentelor medicale, reacţiile adverse şi supraveghează administrarea
medicamentelor.
- însoţeşte cadrele medico-sanitare în activităţile legate de prevenirea sau controlul situaţiilor
epidemice, facilitând implementarea măsurilor adecvate
- semnalează în scris A.S.P.-urilor problemele identificate privind accesul membrilor
comunităţii la serviciile de asistenţă medicală primară:
imunizări conform programului naţional de imunizare
examenul de bilanţ al copilului 0-7 ani
supravegherea gravidei conform normelor metodologice
depistarea activă a cazurilor de TBC
asistenţă medicală de urgenţă

- tehnici de prim ajutor
- noţiuni elementare de simptomatologie psiho-somatică;
- tehnici de îngrijire
- capacitate de a face faţă unor situaţii neprevăzute;
- capacitatea de a compara starea de normalitate cu cea în care apar modificări;
- capacitatea de a lua decizii optime în situaţii de criză/ limită
- promptitudinea, rapiditatea şi hotărârea în solicitarea ajutorului pentru membrii
comunităţii.
- capacitatea de a participa la depistarea activă a cazurilor de tuberculoză şi a altor boli
transmisibile, sub îndrumarea medicului de familie şi a cadrelor medicale din cadrul A.S.P.
- urilor
pag. 16 din 28
UNITATEA 7
IMPLEMENTAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN COMUNITATE
Descriere
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea
activităţilor în cadrul comunităţii ţinându-se cont de obiectivele urmărite şi potenţialul
comunităţii.

1.1. Potenţialul comunităţii este evaluat pentru
1. Evaluează nevoile membrilor
stabilirea cu realism a activităţilor din comunitate.
comunităţii
1.2. Activităţile stabilite în comunitate sunt în
concordanţă cu caracteristicile şi nevoile membrilor
comunităţii.
1.3. Potenţialul comunităţii este evaluat cu realism
şi obiectivitate.
2.1. Asigurarea resurselor se face în concordanţă cu
2. Asigură resursele necesare
activităţile propuse, urmărind atingerea
desfăşurării activităţii
obiectivelor.
2.2. Resursele sunt asigurate în funcţie de bugetul
alocat şi de posibilităţile de aprovizionare.
2.3. Resursele materiale sunt asigurate în raport cu
condiţiile de desfăşurare.
2.4. Alocarea resurselor materiale este corelată cu
cerinţele necesare desfăşurării activităţilor
3. Întocmeşte graficul de activităţi 3.1. Activităţile sunt stabilite împreună cu membrii
comunităţii.
3.2. Întocmirea graficului de activităţi se face cu
responsabilitate
3.3. Graficul de activităţi este întocmit cu stabilirea
corectă a activităţilor prioritare
4. Stimulează participarea 4.1. Participarea este stimulată astfel încât nici un
voluntară a membrilor comunităţii membru din comunitate să nu fie neglijat sau
dezavantajat.
4.2. Antrenarea în activităţi ale membrilor
comunităţii se realizează ţinându-se cont de
potenţialul acestora.
4.3. Stimularea participanţilor se realizează ţinându-
se cont de principiul participării active a acestora în
activităţi.
5. Urmăreşte dezvoltarea încrederii 5.1. Membrii comunităţii sunt ascultaţi cu atenţie şi
şi al respectului de sine al încurajaţi pentru a-şi exprima ideile şi nevoile.
beneficiarilor 5.2. Sugestiile formulate de membrii comunităţii
sunt folosite ca bază pentru negocierea viitoarelor
activităţi.
5.3. Membrii comunităţii sunt încurajaţi pentru a
lua propriile decizii şi a-şi asuma responsabilitatea
acţiunilor lor.
5.4. Ajutorul oferit pentru a depăşi dificultăţile nu
subminează încrederea şi respectul de sine şi
asigură menţinerea securităţii beneficiarilor
pag. 17 din 28
6. Asistă desfăşurarea activităţilor 6.1. Asistenţa este acordată pentru adaptarea
sarcinilor la situaţia concretă de desfăşurare a
activităţilor comunităţii.
6.2. Asistarea activităţilor comunităţii se face astfel
încât se dă posibilitatea membrilor să se manifeste
liber şi să aibă iniţiativă.
6.3. Asistarea desfăşurării activităţilor asigură
antrenarea şi re/inserţia membrilor cu nevoi speciale
sau aflaţi în dificultate.
6.4. Desfăşurarea activităţilor este asistată prin
aplicarea unor metode specifice de intervenţie.
7. Evaluează performanţa 7.1. Evaluarea performanţelor se realizează în
membrilor comunităţii raport cu obiectivele propuse şi aşteptările
membrilor comunităţii.
72. Performanţele sunt evaluate în corelaţie cu
potenţialul comunităţii.
7.3. Evaluarea performanţelor are loc pe tot
parcursul desfăşurării activităţii.
Gama de variabile
Potenţialul comunităţii se referă la : resursele umane si economice, organizarea comunităţii,

numărul de familii, existenţa unui lider formal sau informal, a unei asociaţii, nivelul de
implicare a autorităţilor locale
Tipuri de activităţi în cadrul comunităţii:

- activităţi medicale profilactice
- activitati sociale
Activităţi medicale profilactice:

- cultivă încrederea între comunitate şi autorităţile publice locale
- facilitează comunicarea între membrii comunităţii şi personalul medico-sanitar
- catagrafiază gravidele şi lehuzelelehuzeleîn vederea efectuării controalelor medicale
periodice prenatale şi post partum
- explică noţiunile de bază şi importanţă asistentei medicale a copilului
- promovează alimentaţia sănătoasă, în special la copii, precum şi alimentaţia la sân
- urmăreşte înscrierea nou născutului pe listele medicului de familie
- informează comunitatea despre drepturile reproductive
- sprijină personalul medical în urmărirea înregistrării efectuării imunizărilor
- explică avantajele igienei personale a locuinţei şi a spaţiilor comune
- explică avantajele calităţii de asigurat medical
- facilitează acordarea primului ajutor
- participă la depistarea cazurilor de boli transmisibile
- mobilizează şi însoţeşte membrii comunităţii la acţiunile de sănătate publică
- explică rolul tratamentelor medicale sub îndrumarea strictă a cadrelor medicale
- semnalizează apariţia cazurilor deosebite etc.
Activităţi sociale:
- îndrumarea persoanelor care nu realizează venituri către serviciile sociale oferite de către
autorităţile locale (primărie, D.G.M.P.S. etc) în vederea beneficierii de legislaţia în vigoare
- sprijină serviciul social din cadrul autorităţilor locale la întocmirea anchetelor sociale
- sprijină membrii comunităţii în procesul de obţinere a actelor de identitate
- sprijină membrii comunităţii în procesul de dobândire a calităţii de asigurat
pag. 18 din 28
- participă la organizarea de campanii de informare
- realizează activităţi de mobilizare şi de animaţie
- activităţi de pevenire a conflictelor
- activităţi de promovare a sănătăţii şi a normelor de igienă
Ghid pentru evaluare:
Cunoştinţele se referă la:

Tipurile de activităţi comunitare:
- activităţile de antrenare a membrilor comunităţii :
- noţiuni de mobilizare şi antrenare a grupului
- noţiuni de psihologie (generală şi socială)
- noţiuni de prim ajutor necesare la activităţile cotidiene
- noţiuni medicale
- noţiuni de anatomie
- noţiuni de dezvoltare fizică/ psihică pe categorii de vârstă
- Capacitatea mediatorului de gestionare a resurselor.
- Capacitatea de adaptare la situaţii concrete.
- Capacitatea de lucru în echipe pluridisciplinare.
- Capacitatea de a acorda primul ajutor în caz de nevoie.
- Capacitate de prevenire şi mediere a conflictelor.
pag. 19 din 28
UNITATEA 8
PREVENIREA CONFLICTELOR
Descriere
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru identificarea factorilor de risc de
la nivelul comunităţii, care pot duce la apariţia unor conflicte între grupul ţintă şi comunitate/
autorităţi de la nivelul comunităţii şi abilităţi de mediere a posibilelor conflicte.

1.1. Identificarea situaţiilor de risc se face pe tot
1. Identifică potenţialii factori de
parcursul desfăşurării activităţilor în comunitate.
risc de la nivelul grupului ţintă şi al
1.2. Sarcinile de lucru au în vedere siguranţa
comunităţii
grupului şi a fiecărui membru din comunitate.
1.3. Factorii de risc sunt identificaţi împreună cu
membrii grupului ţintă şi cu reprezentanţi ai
comunităţii/ autorităţii de la nivelul comunităţii
2.1. Diminuarea factorilor de risc identificaţi se face
2. Diminuează factorii de risc
prin selectarea persoanelor reprezentative din
identificaţi
grupul ţintă şi din comunitate.
2.2. Desfăşurarea activităţilor urmăreşte evitarea şi
eliminarea stărilor conflictuale
3.1. Prevenirea apariţiei conflictelor se face prin
3. Previne apariţia conflictelor inter
diminuarea surselor de conflict între persoanele din
şi intra - etnice
grupul ţintă şi între acestea şi comunitate/ instituţii/
autorităţi.
3.2. Prevenirea apariţiei conflictelor se face prin
promovarea valorilor culturale şi a stilurilor de viaţă
non-conflictuale.
3.3. Apariţia conflictelor inter şi intra – etnice este
prevenită prin promovarea modelelor de relaţii
sociale nonconflictuale la nivelul comunităţii şi al
grupului ţintă.
4. Rezolvă conflictele apărute 4.1. Rezolvarea /aplanarea conflictelor apărute se
face utilizând tehnici de negociere, mediere sau de
rezolvare a problemelor.
4.2. Rezolvarea conflictelor este susţinută prin
monitorizarea stării post-conflictuale în vederea
prevenirii apariţiei de noi conflicte.
Gama de variabile
Factori de risc : lipsa de comunicare intre autorităţi si comunitate; situaţia socială a comunităţii,
nivelul de izolare al comunitatii, distanta pana la serviciile de sanatate, necunoaşterea culturii,
tradiţiilor, nevoilor speciale ale comunităţii deservite, calitatea locuinţei şi a mediului
înconjurător
Situaţii de risc: conflicte intre comunitate şi autorităţi, existenţa unor tensiuni intra comunitare,
Persoanele reprezentative: liderii formali şi informali ai comunităţii, mamele, autorităţile locale
Conflictele apărute pot fi: între membrii grupului ţintă sau între membrii grupului ţintă şi
membrii comunităţii/ autorităţilor implicate
pag. 20 din 28

- caracteristici bio-socio-psiho-culturale ale comunităţii.
- definirea unor situaţii de risc.
- tehnici de negociere, mediere şi rezolvare de probleme.
- tehnici de comunicare şi relaţionare, bariere în comunicare şi căile de prevenire/depăşire a
lor.
- abilitatea de a comunica eficient cu beneficiarul, respectând particularităţile acestuia.
- capacitatea de a crea situaţii în care beneficiarul să se poată exprima sau să poată depăşi
deficienţele de comunicare.
- abilitatea de a media conflictele.
- abilitatea de a găsi soluţii adecvate la situaţiile generate de stările conflictuale.
- capacitatea de a menţine relaţii armonioase cu persoanele aparţinând colectivului sau din
afara acestuia
- capacitatea de exprimare şi susţinere a opiniilor în cadrul discuţiilor profesionale cu
evitarea conflictelor în spiritul rezolvării prompte a problemelor.
- capacitatea de a intra în relaţie cu beneficiarul, comunitate, instituţii, autorităţi.
- gradul de sociabilitate şi tactul dovedit în relaţia cu beneficiarul.
pag. 21 din 28
UNITATEA 9
EDUCAREA PENTRU IGIENĂ ÎN COMUNITATE
Descriere
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare mediatorului sanitar pentru asigurarea
respectării normelor igienico-sanitare, prevenirea infecţiilor în comunitate şi instruirea
membrilor comunităţii pentru respectarea igienei individuale şi controlul stării de sănătate .

1. Verifică aplicarea normelor de 1.1. Verificarea aplicării normelor de igienă în
igienă în comunitate comunitate se realizează urmărind dacă curăţenia se
face în conformitate cu normele igienico-sanitare în
vigoare.
1.2. Normele de igienă în comunitate sunt
respectate dacă se realizează curăţenia şi dezinfecţia
cu substanţe adecvate.
1.3. Informarea membrilor comunităţii asupra
importanţei şi necesităţii aplicării normelor de
igienă în comunitate este realizată cu promptitudine
şi profesionalism.
1.4. Controlul igienizării şi dezinfecţiei se face
zilnic, conform normelor de igienă.
2. Stabileşte priorităţile pentru 2.1. Obiectivele sunt elaborate corect împreună cu
aplicarea normelor de igienă membrii comunităţii şi autorităţile implicate.
2.2. Calendarul de implementare a obiectivelor se
realizează conform graficului necesar aplicării
normelor de igiena.
2.3. Stabilirea priorităţilor se face cu evaluarea
corectă şi la timp a rezultatelor obiectivelor
propuse.
3. Prezintă avantajele igienei 3.1. Avantajele igienei sunt prezentate utilizând un
personale, a locuinţei şi a spaţiilor limbaj adecvat audienţei.
comune 3.2. Prezentarea avantajelor igienei implică
organizarea unor sesiuni de informare şi instruire cu
privire la igiena locuinţei şi a spaţiilor comune.
3.3. Tematica de informare şi instruire se face
conform nevoilor comunităţii.
4. Aplică măsurile de igienă dispuse 4.1. Controlul stării de sănătate a membrilor
de autorităţile competente. comunităţii se face periodic şi cu acordul acestora.
4.2 Implementarea măsurilor adecvate pentru
prevenirea situaţiilor epidemice se face cu
rigurozitate.
4.3. Măsurile de igienă dispuse de autorităţile
competente presupun spălarea /dezinfecţia corectă a
spaţiilor personale şi comune. şi utilizarea corectă a
produselor de igienă personală.
pag. 22 din 28
Gama de variabile
Norme de igienă se referă la :

Igiena individuala
Igiena corporala include:
- spălarea mâinilor, spălarea parţială zilnică (dinţi, faţă, picioare, organe genitale)
- igiena parţială periodică (părul, unghiile)
- Igiena generală (baia generală)
- Igiena vestimentaţiei
- Igiena locuinţei
Dezinfecţia este operaţia prin care se efectuează distrugerea masiva a insectelor care provoacă
boli infecţioase.
Dezinsecţia se realizează prin mijloace: mecanice, fizice, chimice.
Deratizarea este operaţia prin care se urmăreşte distrugerea masiva a rozătoarelor.
Vicierea aerului reprezintă modificarea calităţii fizice a aerului
Tipuri de dezinfecţie: chimică, mecanică, raze ultraviolete, căldura

Obiecte dezinfectate: spatii, suprafeţe, mobilier,
Materiale folosite: detergenţi, substanţe dezinfectante
Boli transmisibile: hepatita, TBC, SIDA, infecţii cu germeni patogeni, viroze respiratorii
Control medical periodic: trimestrial, semestrial, anual
Cunoştinţe:
- norme igienico-sanitare, medicale (boli infecţioase), grupuri de risc, locuri cu potenţial
crescut, circuite, ritmul, controlul medical periodic.
- materialele folosite la dezinsecţie şi dezinfecţie
- capacitatea de identificare, evaluare, îndepărtare a posibilelor focare de infecţie pentru
evitarea contaminării şi declanşării epidemiei.
- capacitatea de evaluare a stării de sănătate a membrilor comunităţii şi identificarea
suspecţilor.
- capacitatea de supraveghere şi control a membrilor comunităţii care aplică măsuri de
dezinfecţie
- modul de respectare a normelor de igienă personală
- capacitatea de a transmite informaţii corecte şi de specialitate pe înţelesul membrilor
comunităţii
pag. 23 din 28
UNITATEA 10
SĂNĂTATEA REPRODUCERII
Descriere
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile pe care trebuie să le aibă mediatorul sanitar în
planificarea familială şi promovarea sănătăţii reproducerii pentru membrii comunităţii.

1. Identifică nevoile de planificare1.1. Identificarea nevoilor de planificare familială/
familială şi sănătatea reproducerii sănătatea reproducerii se face organizând seminarii
tematice cu membrii comunităţii.
1.2. Identificarea nevoilor de planificare familială/
sănătatea reproducerii este asigurată prin
organizarea unor întâlniri individuale împreună cu
persoanele interesate
2.1. Explicarea noţiunilor de bază în planificarea
2. Explică noţiunile de bază în
familială se face cu stabilirea corectă a temelor de
planificarea familială şi sănătatea
informare.
reproducerii.
2.2. Explicarea planificării familiale şi a sănătăţii
reproducerii se face ori de câte ori este nevoie.
2.3. Explicarea noţiunilor de bază se realizează prin
indicarea corectă a metodelor de contracepţie, pe
înţelesul membrilor comunităţii.
3. Sprijină personalul medical. 3.1. Sprijinirea personalului medical constă în
informarea corectă şi la timp a acestuia asupra
nevoilor membrilor comunităţii.
3.2. Personalul medical este sprijinit prin însoţirea
acestuia în comunitate.
3.3. Sprijinirea personalul medical se face prin
explicarea membrilor comunităţii despre necesitatea
de intervenţie a medicului sau a personalului
medical.
3.4. Sprijinirea personalului medical constă în
medierea corectă a relaţiei dintre autorităţile
medicale şi comunitate.
4. Consiliază membrii comunităţii 4.1. Consilierea membrilor comunităţii se face
identificând corect nevoile privind sănătatea
reproducerii şi planificarea familiala.
4.2. Consilierea membrilor comunităţii se face prin
informarea corectă privind posibilităţile de
planificare familiala.
4.3. Membrii comunităţii sunt consiliaţi despre
alegerea corectă a serviciilor de sănătate a
reproducerii şi de planificare familială.
Gama de variabile
Serviciile de sănătate a reproducerii şi planificare familială se referă la:

- Noţiuni de bază despre anatomia şi fiziologia reproducerii, fertilitatea şi apariţia sarcinii
- Informaţii despre planificarea familială (definiţii, principii, metode)
- Furnizarea de materiale informative
- Identifică suspiciunea de sarcină
pag. 24 din 28
- Asistenţa la naştere
- Informaţii despre importanţa îngrijirii prenatale
- Asistenţă la consultaţia prenatală
- Informaţii despre importanţa îngrijirii lehuzei şi a nou născutului
- Educarea femeii după avort
- Informarea privind importanţa prevenirii cancerului genital şi de sân
- Informarea privind importanţa prevenirii infecţiilor cu transmitere sexuală
- Informare despre violenţă domestică
Cunoştinţe:
- noţiunile de baza despre sănătatea reproducerii
- sistemul cultural, tradiţional al comunităţii.
La evaluarea se urmăreşte:
- capacitatea de a explica noţiunile de bază în sănătatea reproducerii
- capacitatea de mediere a relaţiei dintre autorităţile medicale şi membrii comunităţii.
- capacitatea de supraveghere şi control asupra stării de sănătate a mamei şi copilului
pag. 25 din 28
UNITATEA 11
CATAGRAFIEREA GRAVIDELOR, LEHUZELOR ŞI A POPULAŢIEI INFANTILE
Descriere
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile pe care trebuie să le aibă mediatorul sanitar
pentru a catagrafia gravidele, lehuzele şi populaţia infantilă în vederea efectuării controalelor
medicale periodice prenatale şi post - partum.
1. Identifică populaţia care 1.1. Identificarea corectă a populaţiei care trebuie
trebuie catagrafiată catagrafiată se realizează în urma unei informări bine
documentate
1.2. Identifică populaţia aplicând corect chestionarele
pentru catagrafiere
1.3. Identificarea populaţiei care trebuie catagrafiată
se face cu luarea corectă în evidenţă şi cu păstrarea
confidenţialităţii
2.1. Catagrafierea populaţiei infantile se face cu
2. Catagrafiază populaţia
identificarea corectă a acesteia
infantilă a comunităţii
2.2. Catagrafierea populaţiei infantile se face
informând la timp familia despre importanţa acestor
demersuri
2.3. Catagrafierea populaţiei infantile a comunităţii se
efectuează corect şi la timp
3.1. Necesitatea efectuării controalelor medicale este
3. Acordă consultanţă privind
explicată gravidelor şi lehuzelor prin informarea
necesitatea efectuării
corectă şi periodică a acestora
controalelor
3.2. Necesitatea efectuării controalelor medicale este
asigurată prin însoţirea la nevoie a gravidelor şi
lehuzelor la controalele medicale periodice
4. Facilitează comunicarea cu 4.1. Facilitarea comunicării se realizează prin
medicul şi celelalte cadre însoţirea gravidelor şi lehuzelor la efectuarea
medicale controalelor medicale.
4.2. Comunicarea este facilitată de documentarea
corectă asupra tipurilor de controale care trebuie
efectuate.
4.3 Facilitarea comunicării se realizează prin
medierea corectă a relaţiei dintre medic şi gravidă sau
lăuză.
Gama de variabile
Catagrafierea gravidelor, lehuzelor şi a populaţiei infantile se face în vederea efectuării
controalelor medicale periodice, prenatale şi post partum

Cunoştinţe:
- noţiuni de bază în catagrafiere
- importanţa îngrijirilor pre şi post natale
- despre cultura, tradiţiile şi obiceiurile comunităţii
- cum se realizează catagrafierea
- dacă ştie care sunt etapele de catagrafiere
- dacă ştie care sunt persoanele din comunitate care vor fi catagrafiate
pag. 26 din 28
UNITATEA 12
PROMOVAREA TOLERANŢEI ŞI DIVERSITĂŢII CULTURALE

Descriere:
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile mediatorului sanitar necesare promovării
toleranţei şi diversităţii culturale atât în relaţia lui directă cu comunitatea cât şi în relaţia dintre
autorităţile locale şi comunitate.

1. Promovează cultura specifică 1.1. Tipul de comunitate este identificat corect
comunităţii deservite 1.2. Promovarea culturii specifice comunităţii
deservite se realizează prin informarea corectă
asupra obiceiurilor culturale
1.3. Promovarea culturii specifice comunităţii se
face utilizând un limbaj corect în care nu aduce
prejudicii membrilor comunităţii deservite
2. Prezintă partenerilor de lucru 2.1. Prezentarea tipurilor de culturi specifice se
tipurile de culturi specifice face cu profesionalism .
2.2. Cultura specifică comunităţii este explicată cu
atenţie cadrelor medicale şi autorităţilor locale.
2.3. Tipurile de culturi specifice sunt prezentate
partenerilor de lucru promovând corect toleranţa şi
principiul egalităţii de şanse.
Gama de variabile:
Tipuri de comunităţi : etnice, cu nevoi speciale, izolate şi altele în funcţie de nevoile
identificate
Etnice
ex: romi
- spoitorii
- lăutarii
- ursarii
- mătăsarii
- căldărarii
- fierarii
- geambaşii
- argintarii
- rudarii
- vătraşii
- cocălarii
etc
Religioase:
- Ortodocsi
- Catolici
- Grecocatolici
- Protestanţi
- Neoprotestanţi
- Musulmani
etc
pag. 27 din 28
Cu nevoi speciale
- persoane cu handicap
- refugiaţi- imigranţi
- comunităţi rurale izolate de serviciile de sănătate publică
- comunităti urbane cu dezavantaje sociale accentuate
Ghid pentru evaluare:
Cunoştinţe:
- cunoaşterea practicilor culturale ale comunităţii deservite
- cunoaşterea obiceiurilor culturale ale comunităţii deservite.
- promovarea unui spirit de toleranţă şi încredere
- aplicarea principiului egalităţii de şanse
pag. 28 din 28

Standard Ocupational Mediator Sanitar PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Standard Ocupational Mediator Sanitar PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mediator sanitar: 12 unităţi

Ocupaţia: MEDIATOR SANITAR

Domeniul: Sănătate, igienă, servicii sociale

Cod COR: 513902

Iniţiator de proiect: Fundatia Romani C.R.I.S.S. - Centrul Romilor pentru

Partener în proiect: C.R.F.P.S. PRO VOCATIE

Colaborator: Georgeta JURCAN preşedinte C.R.F.P.S. PRO VOCATIE

Echipa de redactare a standardului ocupaţional:

Echipa de validare/ Referenţi de specialitate:

Ervin – Zoltan SZEKELY, Ministerul Sănătăţii Publice

Mediatorii sanitari au rolul principal de a înlesni comunicarea dintre comunităţile deservite şi

Această ocupaţie impune calităţi etice şi morale, comportament disciplinat, cu simţ de

Mediatorul sanitar are relaţii funcţionale şi de colaborare cu unităţi medicale specializate,

Mediatorul sanitar asigură informarea corectă a autorităţilor locale despre problemele

Mediatorul sanitar participă la depistarea activă şi supravegherea tratamentului în cazurile de

Mediatorul sanitar semnalează în scris direcţiilor de sănătate publică problemele identificate

Categorii de Nr. Titlul unităţii

Generale pe domeniul 4 Comunicarea

Specifice 6 Promovarea sănătăţii în comunitate

7 Implementarea activităţilor în comunitate

9 Educaţia pentru igienă în comunitate

11 Catagrafierea gravidelor, lehuzelor şi a populaţiei

Elemente de competenţă Criterii de realizare

Membrii echipei multidisciplinare pot fi:

Ghid pentru evaluare

Cunoştinţele necesare se referă la:

Elemente de competenţă Criterii de realizare

Sursele de informare pot fi:

- Ghid pentru evaluare

Elemente de competenţă Criterii de realizare

Semnalează cazurile deosebite:

Membrii echipei multidisciplinare pot fi:

Ghid pentru evaluare

Elemente de competenţă Criterii de realizare

Surse potenţiale de deficienţe de comunicare, din punct de vedere al beneficiarului:

Metode/forme de comunicare: verbală şi nonverbală

Instituţii implicate: cabinetul medical, primăria, poliţia

Ghid pentru evaluare

Elemente de competenţă Criterii de realizare

Ghid pentru evaluare

Cunoştinţele necesare se referă la:

Elemente de competenţă Criterii de realizare

Modificările care indică afectarea funcţiilor vitale sunt identificate prin:

Promovarea sănătăţii prin:

La solicitarea cadrelor medicale şi sub îndrumarea strictă a acestora:

Ghid pentru evaluare

Elemente de competenţă Criterii de realizare

Potenţialul comunităţii se referă la : resursele umane si economice, organizarea comunităţii,

Tipuri de activităţi în cadrul comunităţii:

Activităţi medicale profilactice:

Ghid pentru evaluare:

Cunoştinţele se referă la:

Elemente de competenţă Criterii de realizare

Ghid pentru evaluare

Cunoştinţele necesare se referă la:

Elemente de competenţă Criterii de realizare

Norme de igienă se referă la :

Tipuri de dezinfecţie: chimică, mecanică, raze ultraviolete, căldura

Ghid pentru evaluare

Elemente de competenţă Criterii de realizare

Serviciile de sănătate a reproducerii şi planificare familială se referă la:

Ghid pentru evaluare

Ghid pentru evaluare