SEMNE CONSTRUCTIONALE

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE. GENERALITATI

1.1 Definiţie
Desenul tehnic este reprezentarea grafică plană , cu ajutorul unor
reguli şi convenţii stabilite , în scopul determinării şi reprezentării unor
obiecte , suprafeţe etc. a exprimării şi transmiterii concepţiilor tehnice
privind structura , funcţionarea , estetica şi realizarea acestora .

1.2 Clasificare:
Schiţa
Desenele tehnice realizate pentru construcţii proiectate (desenul de
studiu, de execuţie), precum şi cele executate pentru construcţii existente
(relevee), se concep şi se clarifică în prealabil, pe baza unor schiţe sumare,
de mână.
Schiţa se numeşte de proiect când reprezintă un obiect proiectat şi de
releveu când reprezintă un obiect existent.
Schiţa de proiect stă la baza concepţiei şi elaborării planurilor de
arhitectură şi a detaliilor pentru execuţie. Pe baza schemei funcţionale – de
circulaţie sau de distribuţie a spaţiilor proiectate – elaborată în funcţie de
cerinţele temei de proiectare date, se întocmesc schiţele planurilor ce
urmează a fi desenate. Când se referă la o clădire în ansamblul ei, schiţa
cuprinde elementele principale ale planului reprezentat, respectiv axele de
compoziţie, elementele de structură (ziduri de rezistenţă, stâlpi),
compartimentarea spaţiilor în funcţie de suprafeţele impuse prin temă.
Când se referă la porţiuni din plan – la zonele care se cer detaliate – schiţa
cuprinde elementele de detaliu (elemente de construcţii sau finisaj, elemente
de instalaţii, utilaje, mobilier, obiecte sanitare etc).
Schiţele cu detalii pentru execuţie se întocmesc pentru soluţionarea
unor probleme tehnologice de execuţie, apărute pe parcursul lucrării sau
neclarificate pe proiectul de execuţie. Schiţa se întocmeşte la o scară
convenabilă şi trebuie să cuprindă toate cotele şi detaliile constructive şi
tehnologice necesare execuţiei.
 Schiţele izometrice permit reprezentarea înălţimii, lăţimii si
adâncimii într-un singur desen. Desenele izometrice utilizează axe
izometrice. Dacă desenaţi un cerc la un punct dat, pe o linie verticală acesta
ar avea 360 de grade. Dacă liniile verticale pornesc din partea de sus a
cercului la 0 grade, axele sunt localizate la 120 grade distanta.

Un avantaj major îl constituie posibilitatea de a reprezenta trei

dimensiuni pe un singur desen. Observaţi desenele în plan ale unui sistem de
ţevi simplu.

2
De regula, desenele izometrice nu sunt scalate, dimensiunile sunt date direct
pe desen.

Releveul
Releveul se întocmeşte în următoarele situaţii:
- necunoaşterea distribuţiei în plan a unei construcţii existente (nu există
fişă a construcţiei);

3
- verificarea corespondenţei planurilor existente cu situaţia reală, în vedeea
unor amenajări (transformări, consolidări, extinderi,decoraţii interioare);
- reactualizarea planurilor existente în urma unor modificări interioare în
timpul execuţiei sau ulterior;
- întocmirea actelor oficiale pentru demolare (pentru verificarea manoperei
şi a materialelor rezultate la demolare).

Proceduri pentru întreţinerea corectă a desenelor

tehnice

Limbajul utilizat in proiectele tehnice este unul de specialitate.

Limbajul este utilizat pentru a oferi cat mai multe detalii despre lucrare intr-
o maniera completa si comprehensive, dar de multe ori desenele sunt mai
elocvente decat vorbele pentru a descrie cu acuratete anumite aspecte
continute in proiect. Desenele sunt foarte specializate si contin linii si
simboluri pentru a reprezenta caracteristicile lucrarii. Aceste desene se
numesc “desene tehnice”. Desenele sunt asezate intr-o anumita ordine in
proiect, chiar daca ele nu vor fi utilizate in acea ordine la efectuarea
lucrarilor. Daca veti parcurge un proiect, veti observa ca exista o pagina de
cuprins. Documentele si desenele dintr-un proiect sunt asezate astfel incat sa
le puteti intotdeauna in aceelasi loc atunci cand le cautati in dosar.
Incepatorii trebuie sa stie ca proiectul tehnic al unei lucrari este scump
de intocmit si trebuie sa reziste in perfecta stare cel putin pana la terminarea
lucrarilor. Proiectele tehnice trebuie pastrate in conditii adecvate, fara a le
uda sau murdari. Trebuie sa aveti grija ca atunci cand consultati un proiect sa
aveti mainile curate si sa puneti intotdeauna documentul la locul sau de
pastrare.

1.3 Reprezentarea prin vederi şi secţiuni

Adevăratele desene în plan constau din şase imagini distincte: sus,

faţă, dreapta, stânga, jos şi spate. Cele mai multe desene pot fi concepute
utilizând doar imaginile de sus, laterală şi frontală. In cazul ţevilor, aceste
dimensiuni sunt cunoscute sub denumirea de plan, elevaţie şi secţiune. Alte
dimensiuni ce prezintă interes sunt inălţimea, lăţimea şi adâncimea.
Desenele in plan permit reprezentarea a doua dimensiuni în acelaşi timp pe
un singur desen.
Desenul în plan oferă o imagine a lăţimii şi adâncimii.
Elevaţiile oferă o imagine a inălţimii şi lăţimii.

4
 Prin elevaţie se inţelege inălţimea. Imaginile elevate sunt
reprezentarea unei imagini private din laterală şi se poate observa inălţimea
şi lăţimea, dar nu şi adâncimea. Desenele pot reprezenta faţa, spatele, latura
stânga sau dreapta a unui proiect.

Secţiunile pot fi fie reprezentări ale imaginii văzute din faţă, fie
imaginea unei elevaţii. Ele reprezintă o imagine ca şi cum un obiect ar fi fost
tăiat şi deschis pentru a permite o vedere a interiorului. Secţiunile pot fi
orizontale si verticale.

2. ELEMENTE DE BAZĂ ÎN DESENUL TEHNIC

FORMATE

5
 Formatul reprezintă spaţiul delimitat pe coala de desen prin conturul
pentru decuparea copiei desenului original.
Acest contur, având dimensiunile a x b, se trasează cu linie continuă
subţire.

Se stabilesc două tipuri de formate:

 formate normale
 formate derivate
Formatele derivate se obţin din formatele normale (cu excepţia formatelor
A4 şi A5), prin mărirea uneia dintre dimensiunile a sau b ale acestora cu un
multiplu întreg al dimensiunii corespunzătoare a modulului.

Simbol Dimensiuni axb,mm Suprafaţa, m² Număr module Schiţă

A0 841 x 1189 1 16

A1 594 x 841 0,5 8

6
 A2 420 x 594 0,25 4

A3 297 x 420 0,125 2

A4 210 x 297 0,0625 1

A5 148 x 210 0,03125 0,5

LINII
Linii de contur
Liniile folosite în desenul tehnic se clasifica în patru tipuri (linie
continuă, linie întreruptă, linie-punct şi linie-două puncte) şi două clase de
grosime (linie groasă şi linie subţire).
În tabel se prezintă cazurile de utilizare generală a diferitelor tipuri de
linii.
Tipul liniei Modul de folosire
Groasa C1 Contururi de sectiune sau tabele; chenare pentru
desene

Mijlocie C2 Muchii vazute in vederi si sectiuni

Curbe de nivel principale
Continua Constructii geometrice
C Subtire C3 Linii de cote, linii ajutatoare de cota, hasuri, axe de
goluri la usi si ferestre; linii de ruptura si intrerupere
Linii de referire sau de indicatie pentru cote, notari
sau observatii scrise pe desen
Curbe de nivel curente
Contururi de sectiuni rabatute
Intrerupta Mijlocie I2 Muchii nevazute, ascunse dupa alte elemente

7
I
Linie-punct Mijlocie P2 Orice fel de axe, cu exceptia axelor indicate la C3 si
P P3
Subtire P3 Axele geometrice ale pieselor componente
Trasee de sectionare
Linii de intrerupere
Parti situate in fata planului de sectionare

Linii de cotă
Linia de cotă se trasează cu linie continuă subţire şi se delimitează
prin puncte îngroşate sau liniuţe înclinate la 45° faţă de linia cotei.
Delimitarea se face cu săgeţi în cazul liniilor de cotă pentru arce şi unghiuri,
raze de curbură; săgeţile se execută cu un unghi de 15° .

Liniile de cotă se trasează paralel cu liniile de contur la distanţa

minima de 7 mm de acestea sau faţă de o altă linie de cotă. Liniile de cotă
ale arcelor şi ale unghiurilor se trasează circular.
În cazul reprezentării elementelor simetrice, acestea se pot cota numai
pe una din părţi; cotele generale se indică obligatoriu pe linia de cotă
principală.
Linia ajutătoare se trasează cu linie subţire; pot fi folosite ca linii
ajutătoare şi liniile de contur sau axele. Se trasează în general perpendicular
pe linia de cotă pe care o depăşeşte cu 2-3 mm.

8
 Linia de indicaţie se trasează cu linie continuă subţire. Ea se termină
cu un punct îngroşat pe elementul respectiv când se referă la o suprafaţă şi
cu o săgeată când se referă la un contur.

Cotele se înscriu cu litere arabe, deasupra liniei de cotă, la 1…2 mm.

Înainte de cotele diametrelor se trece semnul convenţional Φ, iar înaintea
cotelor razelor se trece simbolul R când nu este indicat în desen centrul
arcului de cerc.
În cazul desenelor de ansamblu cotele se exprimă în centimetri pentru
dimensiuni sub 1,00 m şi în metri pentru dimensiuni peste 1,00 m. când
trebuie indicaţi şi milimetri, aceştia se scriu ca exponenţi. Pentru desenele
detaliilor cotarea se poate face şi în milimetri.

9
 AXE
Axe de trasare
Amplasamentul unei construcţii se fixează cu ajutorul axelor
principale, iar planul unei construcţii (săpături, fundaţii etc) se
materializează cu ajutorul axelor de trasare sau de compoziţie.
Axele de trasare se notează în planuri cu cifre arabe şi litere
majuscule înscrise în pătrate cu latura de 6-9 m, în funcţie de scara
desenului, sau în cercuri cu diametru corespunzător.
În general se aplică următoarele reguli:
- în sistemul ortogonal de axe se notează cu cifre axele transversale ale
construcţiei şi cu litere axele longitudinale, de la stânga la dreapta şi de
sus în jos;
- în sistemul radial de axe se notează cu cifre axele radiale şi cu litere axele
circulare, în sensul orar şi de la centru spre periferie.
Axe de simetrie

10
 În alcătuirea unui ansamblu constructiv, cel mai folosit element de
simetrie este axa de simetrie. Ansamblul sau obiectul are întotdeauna cel
puţin o axă principală şi una sau mai multe secundare.
În planul unei clădiri de locuit compusă din trei tronsoane (1,2 şi3),
elementele fiecărui tronson se dispun simetric faţă de axa acestuia (I-I’, II-
II’, MN), iar tronsoanele se dispun simetric faţă de axa principală MN. Axele
I-I’ şi II-II’ se numesc axe secundare.

HAŞURI
Haşurile în desenul industrial se realizează conform STAS 104-80.
Haşurile sunt notări grafice convenţionale întrebuinţate pentru a pune în
evidenţă secţiunile efectuate prin diferite materiale. La desenul industrial se
folosesc, în general, haşuri trasate cu linii înclinate, paralele, drepte,
continue şi subţiri. Înclinarea liniilor este de 45° la dreapta sau la stânga, faţă
de linia de contur sau faţă de o axă a reprezentării.
Secţiunile aceleiaşi piese se haşurează cu linii echidistante şi înclinate
în acelaşi punct. Nu se admite haşurarea aceleiaşi piese în unele porţiuni cu
linii mai dese, iar în altele cu linii mai rare.
Distanţa dintre haşuri se alege în funcţie de mărimea suprafeţei
haşurate, între limitele 0,5-6 mm.
Secţiunile prin două piese alăturate se haşurează cu linii orientate
diferit.
La secţiuni prin mai mult de două piese alăturate, haşurile se
deosebesc între ele prin orientarea lor, cât şi prin distanţa dintre linii.
Haşurile se întrerup când întâlnesc o cotă sau o inscripţie care nu a
putut fi aşezată în afara suprafeţei de haşurare.

11
 3. REPREZENTĂRI CONVENŢIONALE
3.1 Reprezentarea materialelor de constructii
Pentru executarea şi interpretarea unitară a desenelor de construcţii,
materialele se reprezintă prin semne convenţionale, în general în secţiuni şi
detalii.

12
 Pentru materialele care nu sunt cuprinse în tabelul 2 simbolurile ce se
folosesc trebuie indicate în legenda desenului.

3.2 Reprezentarea golurilor pentru uşi şi ferestre

Golurile pentru uşi şi ferestre se reprezintă ca în figura.

Golurile pentru uşi apar în secţiune orizontală ca o întrerupere a

zidului corespunzătoare lăţimii uşii .Golurile pentru ferestre apar în secţiune
orizontală ca şi golurile pentru uşi, numai că, în acest caz golurile sunt
mărginite de două linii subţiri ce reprezintă proiecţia parapetului ferestrei .
Uşile se reprezintă ca în figura.

În mijlocul golului respectiv se trasează o linie de axă de-a lungul

căreia se trec dimensiunile uşii : lăţimea-deasupra liniei , iar înălţimea –
dedesubt.
Pe desenele de execuţie , canatul uşii se reprezintă printr-o linie
perpendiculară pe linia de contur a zidului . Sensul de deschidere a uşii se
indică printr-un arc de cerc.
Ferestrele se reprezintă ca în figura.

Geamurile se trasează cu linie continuă subţire . Dimensiunile

ferestrelor se trec de-a lungul liniei de axă a ferestrei , ca şi în cazul uşilor .

13
 3.3 Reprezentarea coşurilor şi canalelor
Golurile de fum şi gaze, canalele de ventilaţie prevăzute în ziduri cu
grosimea minimă 11/2 cărămidă, pot avea secţiunea pătrată, dreptunghiulară
sau circulară, reprezentându-se prin semne convenţionale, diferenţiat, în
funcţie de destinaţie. Golurile lăsate în planşee pentru diferite conducte,
utilaje, se reprezintă în desen în funcţie de forma lor.

3.4 Reprezentarea scărilor şi ascensoarelor

Reprezentarea scărilor se referă la casa scării şi la treptele
componente, desenate la scara planului respectiv. Linia care uneşte urmele
paşilor unei persoane ce urcă scara, trasată la 50 cm distanţă de balustradă,
se numeşte linia pasului. În plan, treptele se reprezintă văzut de sus, prin
linia muchiei, trasată cu linie continuă subţire; contratreptele când nu se văd,
se reprezintă cu linie întreruptă.
Sensul urcării este indicat pe linia pasului prin săgeata terminală, cu
vârful pe linia de secţionare şi pe treapta de sosire la nivelul superior; pentru
fiecare rampă se numerotează prima şi ultima treaptă.
Golurile şi cabinele pentru ascensoare se desenează la scară: cabina se
reprezintă prin linia conturului şi prin diagonalele respective.
Contragreutatea se reprezintă sub forma unui triunghi înnegrit.

14
 4. SCĂRI UTILIZATE IN DESENUL TEHNIC

4.1 Scari

Desenele sunt facute la scară. Aceasta inseamna ca o unitate de

masura mai mica pe hârtie reprezintă o unitate de măsura mai mare in
realitate. Măsura lungimii de pe desen se transpune într-o dimensiune in
proiect. Dispozitivele de măsurare pot include linia, ruleta, metrul, etc.
Există mai multe scări, iar alegerea uneia dintre ele depinde de cât de
detaliat va fi desenul respectiv. Dacă am face un desen tehnic la dimensiunea
reală a proiectului, am avea nevoie de o coală de desen imensă. Din acest
motiv folosim desenele la scară pentru a putea reprezenta obiecte mari pe
dimensiuni acceptabile. Există mai multe scări ce se pot utiliza şi care sunt
reprezentate în diferite moduri.
De regulă, desenele tehnice indică scara ce a fost utilizată pentru
efectuarea desenului in caseta de titlu. Uneori scara este reprezentată printr-
un raport si se descrie ca fiind de 1:25 sau 1:100 ceea ce inseamnă că o
unitate de pe desen este reprezentata de 25 sau 100 de unităţi în realitate.
Tabelul de mai jos indică câteva scări si rapoarte. Pentru desenele efectuate
in sistemul imperial scara este de ¼ inch/picior si 1/8inch/picior. Pentru
sistemul metric, cele mai des utilizate scări sunt de 1:200 si 1:500, în funcţie
de nivelul de detaliere necesar.

Scara si raport
Imperial Metric
3/32 inch = 1 picior 1:128 raport 1 mm = 2 mm 1:2 raport
1/8 inch = 1 picior 1:96 raport 1 mm = 5 mm 1:5 raport
3/16 inch = 1 picior 1:64 raport 1 mm = 10 mm 1:10 raport
¼ inch = 1 picior 1:48 raport 1 mm = 20 mm 1:20 raport
3/8 inch = 1 picior 1:32 raport 1 mm = 30 mm 1:30 raport
½ inch = 1 picior 1:24 raport 1 mm = 50 mm 1:50 raport
¾ inch = 1 picior 1:16 raport 1 mm = 100 mm 1:100 raport
1 inch = 1 picior 1:12 raport 1 mm = 200 mm 1:200 raport
1 mm = 500 mm 1:500 raport
1 mm = 1000 mm 1:1000 raport

15
 Alte concepte referitoare la dimensionarea desenelor sunt elevaţia şi
coordonatele. Dimensiunile verticale pe desene la scara mare se reprezinta
prin elevaţii, mai degraba decât prin linii de dimensiune. Elevaţia la nivelul
sau gradul zero reprezintă, de regulă, punctul de pornire şi se acorda o
elevaţie arbitrară de 100. Aceasta permite ca pentru calculele subterane să se
folosească numere pozitive şi un număr par ca punct de plecare.

DIMENSIUNI
Conductele reprezentate prin linii convenţionale standardizate se
cotează înscriindu-se diametrul nominal exprimat în milimetri, unitate de
măsură utilizată în cadrul Sistemului Internaţional de Unităţi de Măsură.
Conductele se cotează în practică şi în ţoli (˝) sau inch (in), unităţi de măsură
tolerate; de exemplu, cota Dn 40 (Φ40), scrisă pe conductă, care se referă la
diametrul său interior se mai notează în practică Dn 1½˝ (c 1½˝) sau Dn
1½in (Φ1½in).

16
 NOTIUNI ELEMENTARE DE MATEMATICA

1. RAPOARTE
Definirea raportului

Câtul împărţirii a două numere se numeşte raport . Numerele din

raport se numesc termeni .
Rezultatul împărţirii reprezintă valoarea raportului .
Pentru a obţine valoarea raportului ,trebuie ca termenii acestuia să fie
exprimaţi în aceeaşi unitate de măsură .
45 cm
Ex: ─── = 5 cm
9 cm

Şir de rapoarte egale

Un şir de rapoarte egale este format din mai multe rapoarte care au
aceeaşi valoare .
Regulă : 2 4 8
Rapoartele ── , ── , ── , formează un şir pentru
3 6 12
că la un şir de rapoarte egale , raportul dintre suma numărătorilor şi suma
numitorilor este egală cu fiecare raport în parte .
2 4 8
Exemplu : Se consideră şirul ── , ── , ── , aplicând regula
3 6 12
2+4+8 14
obţinem : ────── = ── , simplificând rezultatul cu 7 obţinem prima
3+6+12 21
14 2
fracţie din şir : ── = ──
21 3

2. PROPORTII
Definirea proporţiilor

Egalitatea a două rapoarte se numeşte proporţie . Proporţia are 4

termeni : primul şi al patrulea sunt extremi , iar al doilea şi al treilea sunt
mezi .
17
 3
12
Exemplu : ── = ── ; 3 şi 16 sunt extremi iar 4 şi 12 sunt mezi .
4 16

Proprietatea fundamentală a proporţiilor

Într-o proporţie , produsul mezilor este egal cu produsul extremilor.

2 8
Exemplu: Se consideră proporţia : ── = ── ; aplicând proprietatea
3 12

obţinem: 2x12=3x8=24
Aplicând această proprietate se poate verifica dacă două rapoarte pot
forma sau nu o proporţie.
2 4
Exemplu: Rapoartele: ── şi ── ; nu formează o proporţie deoarece
3 7
proprietatea mezilor şi a extremilor nu se poate aplica : 2x7=14 ; 3x4=12 ,
de unde 14≠12 .

3. MĂRIMI DIRECT ŞI INVERS PROPORŢIONALE

Definirea mărimilor proporţionale

Acele două mărimi care depind una de alta , în aşa fel încât atunci
când una se măreşte ( sau se micşorează ) de un număr de ori , cealaltă se
măreşte ( sau se micşorează ) de acelaşi număr de ori , se numesc mărimi
direct proporţionale .
Acele două mărimi care depind una de alta , în aşa fel încât atunci
când una se măreşte ( sau se micşorează ) de un număr de ori cealaltă se
micşorează (sau se măreşte ) de acelaşi număr de ori , se numesc mărimi
invers proporţionale .

18
4. REGULA DE TREI SIMPLĂ

Regula de trei simplă se aplică la rezolvarea problemelor în care

intervin două mărimi proporţionale .
Se cunosc două metode de rezolvare şi anume :
a) metoda proporţiilor .

Exemplu : La fabricarea unui lot de 5 panouri de gips-carton , se

consuma 50 kg. de amestec de umplutură. Câte kg. de amestec sunt necesare
pentru 15 panouri ?
a) . 5 panouri……………………..50 kg.amestec
50
1 panou……………………. ── kg.amestec
5
50
15 panouri …………………. ─ x 15 = 150 kg.amestec ;
5

b) . 5 panouri……………………..50 kg.amestec
15 panouri …………………. … x kg.amestec
5 50 50 x 15
aplicând regula proporţiei : ─ = ─ ; x = ───── = 150 kg.
amestec
15 x 5

REGULA DE TREI COMPUSĂ

Regula de trei compusă se aplică la rezolvarea problemelor în care

intervin mai mult de două mărimi direct proporţionale .

Exemplu : Trei muncitori execută în 5 ore 60 panouri. Câte

panouri execută 6 muncitori în 2 ore ?
3 muncitori ← 5 ore 60 panouri
6 muncitori → 2 ore x piese
3 muncitori …….5 ore ……………60 panouri
60
1 muncitor …….5 ore…………….── panouri

19
 60
1 muncitor …….1 oră…………….── panouri
3x5

60 x 2
1 muncitor …….2 ore…………….──── panouri
3x5

60 x 2 x 6
6 muncitor …….2 ore…………….────── panouri
3x5
……………………………………………………………

60 x 2 x 6
x = ───── = 48 panouri
3x5

5. FACTORI DE TRANSFORMARE AI UNITĂŢILOR DE

MĂSURĂ

Factori de transformare ai unităţilor de lungime

Metrul submultiplii : 1 m = 10 dm = 100 cm = 1000 mm

1 m = 1x10 dm = 1x102 cm = 1x103
mm

multipli :1m = 0,1dam = 0,01 hm = 0,001 km

1m = 1x10-1dam = 1x10-2 hm = 1x10-3 km

Factori de transformare ai unităţilor de arie

Metrul patrat submultipli 1 m² = 100 dm² = 10.000 cm² =

1.000.000 mm²
1 m² = 1x102 dm² = 1x104 cm² = 1x106
mm²

20
 multipli 1 m² = 0,01dam2 = 0,0001 hm2 =
0,000001 km2
1 m² = 1x10-2dam2 = 1x10-4 hm2 = 1x10-6
km2
Factori de transformare ai unităţilor de volum

Metrul cub submultipli :1m³ = 1x103 dm³= 1x106 cm3 = 1x109 mm3
1m³ =1000 dm³=1000000 cm3
=1000000000 mm3

multipli : 1 m³ = 1x10-3 dam-³= 1x10-6 hm3 = 1x10-9 km3

1 m³ = 0,001 dam³= 0,000001 hm3 =
0,000000001 km3

PUTEREA CU EXPONENT NATURAL A UNUI NUMĂR ÎNTREG

Fie numărul întreg 3.

Puterea a doua a lui 3 este 32 = 3 x 3 .
Puterea a treia a lui 3 este 33 = 32 x 3 = 3 x 3x 3
Vom spune că 30 = 1 şi 31 = 3
În cazul numărului întreg 0 , nu se defineşte 00 , dar 01 = 0 , 02 = 0 etc

Definiţie :
În general , dacă a este un număr întreg şi n un număr natural
astfel încât n≠0 şi n≠1 , atunci :
n
a = a x a x a x a …… x a ( de n ori )
Apoi a1 = a , iar dacă a≠0 , atunci a0 = 1

RĂDĂCINA PĂTRATĂ

Putem scrie : 12 = 1 ; 22 = 4 ; 32 = 9 etc.

Numărul 4 este pătratul numărului 2 . Vom spune că rădăcina pătrată a
numărului 4 , pe care o notăm cu √4, este acel număr natural pe care ,
ridicându-l la pătrat , obţinem 4 . Acest număr este 2 . Scriem : √4 = 2 .
Citim : rădăcina pătrată din 4 este 2 .

Definiţie :

21
 Dacă un număr natural k este pătratul unui număr natural x , atunci x
se numeşte rădăcina pătrată a numărului natural k

6. PROCENTE
Definirea procentului

A suta parte dintr-un număr se numeşte procent ,

1
Procentul se scrie ── ; 1% sau 0,01 ( se citeşte unu la sută ) .
100

La aflarea unui raport dintr-un număr se foloseşte un raport , fapt

pentru care procentul se mai numeşte raport procentual.

Aflarea valorii procentului

La determinarea valorii procentului dintr-un număr dat se înmulţeşte

numărul cu procentul şi se împarte la o sută .

Exemplu : Cinci la sută din 40 se exprimă prin :

5 x 40
x = ——— = 2 ; x = valoarea căutată
100

Aflarea numărului când se cunoaşte valoarea procentului

La determinarea unui număr când se cunoaşte valoarea procentului se

înmulţeşte mai întâi numărul cu o sută şi apoi se împarte la procent .

Exemplu : Cunoscând că 60 reprezintă 15% dintr-un număr, numărul

căutat are expresia :

60 x 100
x = ——— = 400 ;
15

Aflarea procentului ( raportul procentual )

22
 La aflarea procentului când se cunoaşte numărul şi valoarea
procentului din el se înmulţeşte valoarea procentului cu 100 , iar produsul se
împarte la numărul dat .

Exemplu : Ce procent din 250 îl reprezintă 75 ?

75 x 100
x = ——— = 30%
250

7. FIGURI GEOMETRICE. PERIMETRE. ARII

23
Patrulater Figura geometrică Perimetrul Aria

P = 2 ( a+b) S=bxh
Paralelogram S= a x b x sin α

Dreptunghi P = 2 ( L+l) S=Lxl

Patrat P = 4 l4 S = l4 2

S= l x h

Romb P=4l S= l2sin

d1 x d2
S = ————
2

Trapez P = B + b + 2a (B + b)x h
S = ————
2

Hexagon 6l6 3l62√3

S = ———
2

DESEN TEHNIC DE INSTALATII

24
 1. NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1 Definiţie
Desenul de instalaţii este mijlocul de reprezentare în vederea execuţiei
instalaţiilor interioare şi exterioare aferente clădirilor civile şi industriale,
având la bază principii generale comune, stabilite prin standarde de stat,
privind proiectarea şi executarea lor, adoptate de toţi factorii din acest
domeniu de activitate.
Pentru a exprima prin desen o anumită concepţie referitoare la
realizarea unor astfel de instalaţii, este necesar să se realizeze:
 un plan de situaţie, la scara 1:500; 1:1000 sau 1:5000, care cuprinde
obiectul proiectat în cadrul larg al vecinătăţilor sale, cu reţelele
existente şi proiectate, cu dispoziţia lor în terenul înconjurător; pe
acest plan se reprezintă şi arterele de circulaţie sau drumurile de acces
cu reţelele utilitare (de apă, canal, căldură, gaze, electricitate), la care
construcţia urmează să fie legată;
 un plan de execuţie, la scara 1:500 sau 1:1000, cuprinzând punctele de
racord, reţeaua subterană de apă şi canalizare şi legăturile acestora cu
clădirile din teren pe care le deservesc; acestea sunt figurate în plan
prin suprafaţa lor construită;
 secţiuni verticale longitudinale, denumite şi profiluri în lung, în care
se reprezintă la scară toate elementele necesare pozării în pământ a
conductelor; acestea sunt neapărat necesare pentru reţelele de
canalizare;
 secţiuni verticale transversale, pentru anumite punctee caracteristice –
traversări de drumuri sau de alte reţele subterane, derivaţii de
conducte, hidranţi de grădină sau de incendiu, fântâni de băut apă etc.
 scheme de montaj, cu precizarea tuturor elementelor materiale ce
alcătuiesc reţeaua;
 detalii de execuţie şi montaj pentru cămine şi secţiuni de reţea
aferente acestora, cu toate armăturile şi piesele speciale;
 scheme în proiecţie izometrică, pentru unele reţele de alimentare
complexe, cuprinzând şi rezervoare de înmagazinare, staţii de
pompare sau de hidrofor;
 desene în plan, cuprinzând vederi ale instalaţiei de la fiecare nivel al
construcţiei (subsol, parter, etaj etc) în care se va executa instalaţia
respectivă; acestea se întocmesc pe planurile de arhitectură;

25
  secţiuni vericale şi scheme, prin care se reprezintă, în general, părţile
sau elementele verticale ale instalaţiei, care deservesc toate nivelurile
clădirii (coloanele şi derivaţiile acestora);
 desene de detaliu, numite şi detalii de execuţie, întocmite în general,
pentru a reprezenta la scară convenabilă 1:10…1:1, după regulile
desenului industrial anumite părţi mai deosebite ale unei instalaţii sau
elemente de amănunt care nu apar suficient de clar pe desenele
menţionate mai înainte.

2. IDENTIFICAREA ŞI INTERPRETAREA COMPONENTELOR

UNEI SCHIŢE SAU DESEN TEHNIC

2.1 Indicatorul
Indicatorul serveşte la identificarea desenului şi a modificărilor
operate pe acesta. El se aplică pe fiecare desen de execuţie, respectiv pe
fiecare din planşele ce îl compun.
Indicatorul se amplasează în colţul din dreapta al desenului, pe baza
formatului şi alipit de chenar.
Forma şi dimensiunile indicatorului sunt conform figurii.

2.2 Tabelul de componenţă

Tabelul de componenţă serveşte la identificarea elementelor
componente ale produsului ce face obiectul unui desen de ansamblu. Acesta
se aplică fie pe desenul de ansamblu respectiv, fie se execută pe planşe
separate; în ambele cazuri se va amplasa deasupra indicatorului, alipit de
acesta şi chenar.

26
 Tabelul de componenta are forma si dimensiunile conform figurii.

2.3 Orientarea planurilor

La amplasarea pe teren a cladirilor se ţine seama şi de orientarea lor
faţă de punctele cardinale (direcţia nordului) sau faţă de direcţia vânturilor
dominante; aceste elemente se indică în desen prin semne convenţionale.

3. SIMBOLURI PENTRU INSTALAŢII ŞI ŢEVI ÎN ZONE

REZIDENŢIALE ŞI COMERCIALE

În planurile generale de situaţie şi în planurile comune mai multor

instalaţii, pe traseul conductelor se intercalează simboluri literale,
reprezentând iniţiale ale fluidului transportat.

27
Linii si culori conventionale pentru conducte care transporta fluide
(extras din STAS 185/1-89)

28
Semne conventionale pentru imbinari, fitinguri si piese auxiliare (extras din
STAS 185/2-89)

29
30
31
32
Semne conventionale pentru obiecte sanitare
(extras din STAS 185/4-89)

33
Semne conventionale pentru reprezentarea instalatiilor de gaze naturale
(conform cu Normativul I 6-86)

34
35
 3.1 Reprezentarea instalatiilor tehnico-sanitare exterioare de
alimentare cu apa si de canalizare

In planurile generale de situatie si in planurile comune mai multor

instalatii, pe traseul conductelor se intercaleaza simboluri literale,
reprezentand initiale ale fluidului transportat (vezi tabelul). Pentru a
diferentia pe desen conductele noi proiectate, de conductele existente,
acestea sunt reprezentate prin semnul conventional prevazut pentru tipul
respectiv adaptat prin simboluri suplimentare cerintelor proiectarii (fig. a si
b); conductele noi se reprezinta cu aceeasi grosime de linie conventionala.
Aceeasi regula se pastreaza si pentru reprezentarea conductelor care
se desfiinteaza sau se inlocuiesc, cu deosebirea desenarii grosimii liniei
pentru acste conducte la ½...1/3 din grosimea liniei conventionale a traseului
conductelor proiectate (fig. c si d).

Desenele originale executate pe calc se traseaza in negru.

Daca pe un desen se traseaza retele de conducte cu fluid de un anumit
fel, deci, prin un acelasi semn si culoare conventionala, dar avand
caracteristici diferite, spre a le deosebi, se pot face pe traseul lor notatii
suplimentare.

Astfel, conductele de apa rece, de diferite presiuni (4, 6, 10 atm), notate cu

AR pe figura pot aparea diferentiat dupa calitatea fluidului, de exemplu:
benzina de aviatie si benzina auto, care se indica prin cate un simbol diferit –

36
BAV, respectiv BAU. Semnificatia acestei simbolizari speciale trebuie sa fie
scrisa in legenda desenului.
Ramificatiile de conducte se reprezinta ca in figura de mai jos.

La încrucişarea a două conducte, fără legătură între ele, conducta care

se află în spatele sau dedesubtul altei conducte se reprezintă cu traseul
întrerupt în punctul de încrucişare; de exemplu pe figura a, traseul C-D este
montat deasupra lui A-B, iar pe figura b, traseul E-F este montat deasupra
sau în faţa lui G-H.
Panta conductelor sau înclinarea lor (ce se va respecta la montaj) se
indică printr-o săgeată însoţită de valoarea pantei, de exemplu: i=0,02 pe
figura d.
Pentru ca un desen de instalaţii să corespundă scopului (acesta fiind,
în general execuţia instalaţiei), trebuie să cuprindă dimensiunile elementelor
ce compun instalaţia şi anumite date sau indicaţii scrise şi cotări pentru
montaj. În planurile de situaţie se notează de regulă, simbolul şi diametrul
nominal al conductelor, de exemplu:

37
  tuburile din beton simplu pentru instalaţiile de canalizare exterioare
clădirilor se notează B Φ800;
 ţevile din oţel fără sudură, laminate la cald, pentru construcţii, 76x3
(diametrul exterior x grosimea peretelui);
 ţevile din oţel fără sudură pentru instalaţii, Dn 100
Pe desenul din figură sunt reprezentate în planul de situaţie instalaţiile
exterioare existente de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate
menajere şi a apelor pluviale, ale unui complex industrial, la care se
racordează instalaţia proiectată pentru hala de sculărie. Pe plan sunt figurate
şi suprafeţele de teren ocupate de construcţii, drumuri interioare, spaţii verzi,
iar, pentru simplificarea desenului, ţinând seama de scara sa redusă, acesta
nu a mai fost cotat.

38
39
Pe profilul lung se arată poziţiile de montaj şi distanţele dintre cămine.

40
Reprezentarea staţiei de pompare şi hidrofor
Instalaţia de ridicare a presiunii apei este alcătuită din staţia de
pompare şi din recipientele de hidrofor. Ea este reprezentată prin plan şi
schemă, întocmită pe acelaşi principiu ca şi schema coloanelor instalaţiei
de apă-canal din clădiri.

41
 3.2 Reprezentarea instalaţiilor tehnico-sanitare interioare

Reprezentarea şi cotarea detaliilor de montare a conductelor în canale şi în

interiorul clădirilor
Pentru a evidenţia distanţele reciproce de montaj ale conductelor
unele faţă de altele, precum şi cotele de montaj, este necesar să se
întocmească detalii de montare a conductelor în canale (fig a şi b), în
cămine (fig. c) sau faţă de pereţi (fig. d şi e).
În aceste detalii executate la o scară convenabilă (1:10 sau 1:20),
conductele se reprezintă prin două linii paralele, prin diametrul lor.

42
43
 În figura a este desenat, în secţiune orizontală şi în secţiuni verticale,
un canal vizitabil în care se află conducte de instalaţii cu destinaţii
diferite, prin care circulă fluide cu diferiţi parametri (apă potabilă, apă
fierbinte, apă uzată).
Modul de reprezentare a conductelor montate în interiorul
construcţiilor este figurat pe desenele din fig d şi f. Conductele sunt
prevăzute cu cotele necesare (diametru şi cote de poziţie faţă de
elementele de construcţie). Acestea pot fi tipizate, astfel încât în
cataloagele de produse se indică cote de montaj standardizate în funcţie
de diametrele conductelor.

44
45
Reprezentarea în plan şi în secţiune verticală a instalaţiilor de alimentare
cu apă şi canalizare pentru o cameră de baie

Instalaţiile de alimentare cu apă rece şi apă caldă menajeră şi

instalaţiile de canalizare se reprezintă pe aceleaşi desene, planuri şi
secţiuni, deoarece au funcţiuni comune. Aşa cum s-a precizat şi pentru
reţelele exterioare, instalaţiile interioare se execută în desen pe baza
principiilor generale, cu ajutorul semnelor convenţionale, conform STAS
185/1-89, 185/2-89, 185/4-84, cu particularităţile caracteristice.
Semnele convenţionale ale obiectelor sanitare se desenează
întotdeauna în negru, în creion sau tuş, chiar şi în cazul reprezentării
conductelor prin linii colorate, la scara desenului, grosimea liniilor de
reprezentare a acestor semne fiind egală cu jumătate din aceea a
conductelor.
Tipurile şi caracteristicile lor, precum şi standardul fiecărui obiect se
înscriu în listele de materiale ale proiectului, pe desenele de detaliu, de
execuţie şi montaj ale grupului sanitar respectiv; ele se explică în legendă
sau se înscriu în tabelul de componenţă.
Desenele întocmite în vederea execuţiei instalaţiei tehnico-sanitare
cuprind planurile tuturor nivelurilor pe care se desfăşoară instalaţia,
precum şi schema desfăşurată întocmită după regulile generale ale
desenului tehnic.
Pentru exemplificare, s-a considerat o clădire de locuit din care s-au
extras dintr-un apartament grupul sanitar şi baia cuplată cu bucătăria
(vezi figura).
Pe desenul plan parter sau plan etaj curent (fig. a) s-au figurat
obiectele sanitare din baie şi bucătărie, prin semne convenţionale
standardizate, cotele de montaj (care uneori pot lipsi, fiind determinate
prin normele de montaj), poziţia nodului sanitar prefabricat, cu coloanele
de apă rece, apă caldă şi canalizare, precum şi traseul conductelor
secundare, indicându-se şi diametrele conductelor. Pe plan nu sunt
figurate sifoanele obiectelor sanitare.
În figura b este reprezentată schema coloanelor pentru un singur nivel,
al grupului sanitar din figura a. Pe traseul conductelor sunt figurate
piesele speciale ce alcătuiesc instalaţia (piesa de curăţire, compensatorul
de dilatare, sifoanele etc.); sunt notate şi dimensiunile tuburilor, ale
ţevilor şi cotele de nivel.

46
 Numărul apartamentelor pe etaj, distribuţia încăperilor şi instalaţia
aferentă fiecărui apartament fiind identice la toate palierele, s-a întocmit
schema coloanelor pentru un bloc de locuinţe S+P+4 etaje (figura).

47
Din cauza scării reduse, obiectele sanitare ale fiecărui nivel nu s-au mai
desenat, pe schemă fiind indicate derivaţiile fiecărei coloane, armăturile,
piesele de curăţire, piesele şi compensatoarele de dilatare pe coloana de
canalizare din PVC-U, respectiv pe coloana de alimentare cu apă rece din
coloana PVC-G; coloana pentru apă caldă este executată din oţel zincat.
Această schemă se poate confrunta cu schema din figura b.

48
 În detaliile de execuţie (vezi plansa) întocmite la scară mare, o
conductă sau un subansamblu de instalaţie (un prefabricat, o poziţie de
obiect mai deosebit etc.) se pot reprezenta şi printr-o vedere în proiecţie
ortogonală, obţinută, în general, prin două linii paralele continue, duse la
o distanţă egală cu diametrul conductei. În acest caz, spaţiul dintre linii
rămâne alb, sau (spre a se deosebi de alte conducte) se poate colora cu
culoarea convenţională a fluidului ce se transportă; în acest caz,
fitingurile şi armăturile nu se colorează. Poziţiile principale ale instalaţiei
s-au notat cu repere a căror semnificaţie este înscrisă în legendă.
În figura de mai jos sunt prezentate câteva variante de subansambluri
prefabricate ale blocurilor sanitare tipizate.

49
Reprezentarea instalaţiei tehnico-sanitare la o clădire de locuit S+P+4

Constructia cuprinde un subsol tehnic, parter si patru etaje, avand

apartamente cu una, doua sau trei camere, vestibul, baie, bucatarie si camara.
Grupurile sanitare sunt identice pe verticala, de la parter la etajul 4.
Apartamentele cu trei camere sunt dotate cu un grup sanitar de serviciu,
avand ca obiecte sanitare un vas de closet si un lavoar.
Instalatia tehnico-sanitara cuprinde instalatia de alimentare cu apa
potabila, de canalizare si instalatia de apa calda de consum pentru bai,
grupuri de serviciu si bucatarii.
In figura a s-a reprezentat, la scara 1:50, desenul in plan al subsolului,
cuprinzand conductele de distributie inferioara cu apa rece si calda, precum
si conducta colectoare de canalizare, toate reprezentate prin semnele lor
conventionale conform STAS 185-89 si inscriptionate cu diametrele
corespunzatoare. Aceste trei conducte ajung la cate o coloana verticala
(desenata in plan prin cate un cerc mic), coloanele urcand pana la ultimul
etaj al cladirii. Coloana de canalizare se prelungeste pana deasupra terasei.
Pe desenul plan parter, etaj curent (figura b) s-au figurat, pentru
fiecare grup sanitar, obiectele sanitare, prin semnele conventionale
respective, conform STAS 185-89, fara a se indica si traseul conductelor
secundare, din cauza scarii reduse, indicandu-se pozitia nodului sanitar,
pozitia coloanelor de alimentare cu apa rece si calda precum si a coloanei de
canalizare. Deoarece numarul apartamentelor pe etaj, distributia incaperilor
si instalatia aferenta fiecarui apartament sunt identice la toate palierele, nu s-
au mai desenat toate etajele ci numai etajul curent.
Sifoanele obiectelor sanitare nu sunt figurate pe desen. Pozitiile
obiectelor in plan nu s-au cotat, ele fiind determinate prin normele de
montaj.
Pe schema coloanelor (figura c), de obicei nu se mai deseneaza
obiectele sanitare, fiind indicate derivatiile fiecarei coloane, armaturile,
piesele de curatire, piesele de dilatare. Fiecare coloana este numerotata cu un
numar ce corespunde cu numarul coloanei din plan; obligatoriu sunt notate
diametrele conductelor, precum si cotele de nivel ale conductelor orizontale
de alimentare fata de nivelul pardoselii.

50
Reprezentarea prefabricatelor pentru instalatii tehnico-sanitare

Nodul sanitar prefabricat

Nodul sanitar prefabricat alcatuieste o unitate de executie a
instalatiilor. Nodul sanitar este alcatuit din:
- blocul de conducte rigidizate intr-un ansamblu unic, in doua variante:
bloc normal N si bloc scurt S;
- acoperirea blocului de conducte, in fata si lateral.
Ansamblul coloanelor de apa calda, rece si de scurgere, inclusiv
sifonul colector si scurgerea de la lavoar, rigidizate prin bratari metalice,
formeaza nodul sanitar propriu-zis (N sau S, vezi figurile de mai jos).
Pentru executarea lucrarii in atelierul de prefabricate se intocmeste o
lista a materialelor necesare, cuprinzand: specificatia materialului, tipul de
forma, dimensiuni si numarul de bucati.
Pentru rezolvarea diferitelor situatii ce se pot ivi in practica, nodurile
sanitare se pot executa in urmatoarele variante:
- nod sanitar dreapta;
- nod sanitar stanga.

51
52
53
 In unele situatii este necesar sa se intocmeasca detalii de executie
pentru anumite pozitii de montaj. Conductele si piesele auxiliare se
reprezinta prin linii duble ca sa se poata cota cu precizia necesara.

54
 Cabina sanitara spatiala
Cabina sanitara spatiala reprezinta cea mai avansata forma de
prefabricare a instalatiilor tehnico-sanitare din cladirile de locuit. Este o
incapere prefabricata cuprinzand elementele de constructii si instalatii
aferente, inglobate sau nu in acestea, precum si obiectele sanitare montate in
interior in pozitia definitiva.

3.3 Reprezentarea instalatiilor pentru stingerea incendiilor

Instalatii cu sprinclere
Instalatiile cu sprinclere, pot servi la cladirile civile si industriale
pentru stingerea incendiilor. Ele sunt alcatuite dintr-o retea de conducte din
tevi de otel care alimenteaza cu apa armaturi speciale numite sprinclere, care
se deschid automat, la o anumita temperatura produsa de incendiu,
pulverizand apa peste locul incendiat.
Ca orice instalatie, se reprezinta prin semne conventionale, in plan si
schema izometrica (vezi plansa).

55