Raport Activitate 2018 PDF

RAPORT DE ACTIVITATE
PE ANUL 2018
www.mpublic.ro
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
”Procurorii contribuie la garantarea statului de drept,

în mod special, prin înfăptuirea unei justiții echitabile,
imparțiale și eficiente, în toate cazurile și în toate fazele
procedurii.
Procurorii acționează în numele societății și în interes
public, în scopul respectării și protejării drepturilor și
libertăților omului.
Independența și autonomia Ministerului Public
constituie un corolar indispensabil pentru independența
justiției”
Avizul nr. 9 (2014) al Consiliului Consultativ al Procurorilor

Europeni (CCPE) în atenția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei
privind normele și principiile europene referitoare la procurori
Carta de la Roma
ANALIZA PERFORMANȚELOR
ANUL 2018
RESURSE
UMANE RESURSE
FINANCIARE
PROCURORI,
din care:
130 P.Î.C.C.J.
158 D.N.A.
269 D.I.I.C.O.T.
RECHIZITORII
ȘI ACORDURI DE
RECUNOAȘTERE
A VINOVĂȚIEI
RATA VALOAREA
ACHITARILOR MASURILOR
(excluzând
dezincriminarea) ASIGURATORII
RAPORT
PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ
DE MINISTERUL PUBLIC ÎN ANUL 2018
CUPRINS
Capitolul I
Considerații introductive. Organizarea și funcționarea Ministerului Public…………………... 1
Capitolul II
Capacitatea administrativă și operațională………………………………………............................ 8
A. Capacitatea administrativă și de formare profesională a resurselor umane............................................................ 8
B. Sinteza datelor statistice privind starea infracțională………………………....………................................................ 15
C. Capacitatea operaţională……………………………………………………….............................................................. 19
Capitolul III
Activitatea de urmărire penală și de supraveghere a cercetărilor penale desfășurată de
parchetele din cadrul Ministerului Public……………........................................................................... 23
A. Urmărirea penală 24
proprie………………………………………………………………….………...................................
B. Supravegherea cercetărilor penale……………………………………………………………….……………………….. 25
C. Operativitatea soluționării cauzelor ………………………………………………………………………………………… 25
D. Cauze cu autori necunoscuți ………………………………………………………………………………………………. 27
E. Prejudicii produse de inculpații trimiși în judecată……………………………………………………………………….. 28
F. Calitatea urmăririi penale. Constatări și măsuri dispuse………………………………………..………....................... 28
Capitolul IV
Activitatea de urmărire penală desfășurată de Direcția Națională Anticorupție, Direcția de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Secția pentru investigarea
infracțiunilor din justiție……………………………………………………………………………………….. 32
A. Activitatea de combatere a corupției desfășurată de Direcția Națională Anticorupție ……………………………... 32
B. Activitatea de investigare și combatere a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism desfășurată de
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism………………………………………….. 36
C. Operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și activitatea desfășurată de aceasta…….. 40
Capitolul V
Protecția drepturilor omului în faza de urmărire penală……………………………………………. 42
Capitolul VI
Activitatea judiciară………………………………………………………………………….................... 48
A. Activitatea judiciară în materie penală…………………………………………………................................................ 48
B. Activitatea judiciară în materie civilă……………………………………………………………………………………… 51
C. Activitatea de unificare a practicii judiciare………………………………………………………………………………… 55
C1. Activitatea de unificare a practicii judiciare în materie penală……………………………………………………. 55
C2. Activitatea de unificare a practicii judiciare în materie civilă………………………………………………………. 59
Capitolul VII
Activitatea de îndrumare și control…………………………………………………………………….. 65
A. Activitatea în realizarea atribuțiilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie…………………………………………………………………………………………………… 65
B. Activitatea de analiză, coordonare, îndrumare și control……………………………………………………………… 66
Capitolul VIII
Cooperarea și asistența judiciară internațională…………………………………………................. 69
A.
A. Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație
şi Justiţie…………………………………………………………………………………………………………………………. 71
B. Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de parchetele de pe lângă curțile de apel
B.
80
și parchetele din circumscripția teritorială a acestora…………………………………………………………….
C. Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de Direcția Națională Anticorupție……….
C. 81
D. Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de Direcția de Investigarea a Infracțiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism………………….................................................................................................. 82
Capitolul IX
Activitatea informatică şi de implementare a programelor cu finanțare externă....................... 83
A. Proiecte și aplicații ale Serviciului de Tehnologia Informației (S.T.I.) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie……………………………………………………………………………………………………… 83
B. Activitatea de implementare a programelor cu finanțare externă……………………………………………………… 87
Capitolul X
A. Raporturile Ministerului Public cu alte autorităţi ……………………...…………........................... 95
1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii ………………………………………………………………………… 95
2. Raporturile cu Ministerul Justiţiei …………………………………………………………………………………………… 97
3. Raporturile cu Institutul Naţional al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri …………………………................ 99
4. Raporturile cu instanţele de judecată şi poliţia judiciară ……………………………................................................... 100
5. Raporturile cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală……………………………………………........................... 102
6. Relația cu societatea civilă………………………………………………………………………………………………….. 103
B. Activitatea de informare și relații publice ..……………………………………………………........... 105
Capitolul XI
Activitatea desfăşurată de Ministerul Public în vederea realizării recomandărilor Comisiei
Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (M.C.V.)…………..…......................... 107
Capitolul XII
Concluzii și principalele obiective ale Ministerului Public pentru anul 2019…………………….. 111
ANEXE
ANEXA NR. 1 - Documentar privind activitatea Ministerului Public în anul 2018, rezultată din datele
114
statistice, comparativ cu anii 2009 – 2017………………………………………………………………………..
ANEXA NR. 2 - Documentar privind starea infracțională în anul 2018, rezultată din datele statistice,
127
comparativ cu anii 2009 – 2017…………………………………..………………………………………………….
Anexa nr. 2.1
a) Inculpați persoane fizice trimiși în judecată……………………………………………………………………. 137
…………………………………................................................
b) Inculpați minori trimiși în judecată…………………………………………………………………………….. 138
Anexa………………………………………………………………………………..
nr. 2.2. Media inculpaților persoane fizice trimiși în judecată la 100.000 locuitori………………………….. 139
Anexa nr. 2.3. Inculpați persoane fizice și inculpați minori trimiși în judecată pentru infracțiuni contra
persoanei…………………………………………………………………………………………………………………………… 140
. Anexa nr. 2.4. Inculpați persoane fizice trimiși în judecată pentru omor, din care faptă consumată ……………… 141
Anexa nr. 2.5. Inculpați persoane fizice și inculpați minori trimiși în judecată pentru viol, din care cu moartea
victimei……………………………………………………………………………………………………………………………… 142
. Anexa nr. 2.6. Victime ale violenței în familie……………………………………………………………………………. 143
Anexa nr. 2.7. Inculpați persoane fizice și inculpați minori trimiși în judecată pentru infracțiuni contra
patrimoniului……………………………………………………………………………………………………………………….. 144
Anexa nr. 2.8. Inculpați persoane fizice și inculpați minori trimiși în judecată pentru furt………………………...... 145
Anexa nr. 2.9. Inculpați persoane fizice și inculpați minori trimiși în judecată pentru tâlhărie, din care cu moartea
victimei……………………………………………………………………………………………………………………………… 146
. Anexa nr. 2.10.
a) Inculpați persoane fizice trimiși în judecată pentru înșelăciune …………………………………………………….. 147
b) Inculpați persoane fizice trimiși în judecată pentru infracțiuni de corupție, din care activitatea Direcției Naționale
147
Anticorupție……………………………………………………………………………………………………….........................
.
ANEXA NR. 3 - Cauze preluate de către parchetele de pe lângă curţile de apel, parchetele de pe
lângă tribunale și structurile specializate de la unitățile subordonate în cursul anului 2018,
comparativ cu anul 2017………………………………………………………………………………………… 148
ANEXA NR. 4 - Plângeri adresate instanței împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere
în judecată dispuse de procuror în temeiul art. 340 din Codul de procedură penală în anul 2018,
comparativ cu anul 2017..................……………….………………………………………………………….. 150
ANEXA NR. 5 - Date statistice privind numărul cauzelor soluționate şi numărul inculpaților trimiși
în judecată în anul 2018, comparativ cu anul 2017…......…………………………………………………… 151
ANEXA NR. 6 - Date statistice privind durata soluționării cauzelor (inclusiv cauzele cu A.N.) în
anul 2018…………………………………………………………………………….......................................... 152
ANEXA NR. 7 - Date statistice privind numărul cauzelor soluționate, al trimiterilor în judecată și
ponderea acestora în cauzele soluţionate pe unităţi de parchet şi pe total Minister Public pentru
infracțiunile de corupție în anul 2018...................................................................................................... 156
ANEXA NR. 8 - Situația inculpaților achitați definitiv, indiferent de perioada trimiterii în judecată… 158
ANEXA NR. 9 - Situația inculpaților achitați definitiv (fără numărul de achitați definitiv ca urmare
a dezincriminării), indiferent de perioada trimiterii în judecată………………………………………….. 158
ANEXA NR. 10 - Date statistice privind participarea procurorului în ședințele de judecată în
cauzele penale, pe unități de parchet…………………………………………………………………………. 159
ANEXA NR. 11 - Date statistice privind procentul de admitere a căilor de atac exercitate în cauze
penale, pe unități de parchet…………………………………………………………………………………… 160
ANEXA NR. 12 - Date statistice privind participarea procurorului în ședințe de judecată în cauze
civile, pe unități de parchet…………………………………………………………………........................... 161
ANEXA NR. 13 - Date statistice privind lucrările de cooperare judiciară internațională, pe unități
de parchet………………………………………………………………………………………………………….. 162
Capitolul I
CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE.
ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA
MINISTERULUI PUBLIC
2018 a fost anul în care atenția societății în ansamblu a fost concentrată

asupra autorității judecătorești. Publicul a fost ținut captiv într-o avalanșă de teme,
subiecte de presă, dezvăluiri, inițiative parlamentare și ministeriale, decizii judiciare și
extrajudiciare și abordări publice care, în final, nu au făcut decât să arunce o anatemă
asupra sistemului judiciar.
Sub pretextul devoalării abuzurilor din modul de înfăptuire a actului de justiție
și mai ales ale procurorilor, a fost promovată o campanie abilă având ca scop
diminuarea prestigiului, a încrederii în misiunea socială și probitatea acestora. Au fost
extrapolate comportamente discutabile din cazuri izolate la activitatea procurorilor în
general cu consecința inducerii artificiale a unei animozități față de un întreg corp
profesional care își îndeplinește sarcinile cu onestitate și în anonimat. De aici până la
atingerile aduse independenței nu a fost decât un pas.
A fost anul în care s-au exercitat presiuni deosebite asupra instituțiilor
judiciare, în special asupra parchetelor.
În acest context, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casație și Justiție a fost pus în ipostaza de a adopta în numeroase rânduri poziții
publice și instituționale în sensul apărării independenței procurorilor.
Totodată, a fost anul în care au continuat în avalanșă demersurile de
modificare a legilor justiției, a codului penal, a codului de procedură penală și altor
acte normative cu impact asupra sistemului judiciar. A fost anul în care factorul politic
a insistat și a reușit revocarea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție și a
inițiat revocarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție.
Curtea Constituțională a emis o hotărâre prin care a așezat într-o nouă
paradigmă relația procurorilor cu ministrul justiției, stabilind o procedură sui generis de
revocare a procurorilor de rang înalt și făcând din propunerea de revocare a ministrului
justiției un adevărat act administrativ imperativ pentru Președintele României.
Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018

Pagina 1
Prin semnale transmise public în mod direct ori prin alte mijloace adecvate,
Ministerul Public și-a exprimat preocuparea față de unele modificări ori inițiative
legislative, față de modalitatea de promovare și adoptare a acestora, în sensul
evidențierii lipsei de transparență și opacității la dialog și la respectarea opiniei
motivate a unui întreg corp profesional.
Prin ignorarea propunerilor și observațiilor venite din partea reprezentanților
Ministerului Public, au fost adoptate amendamente legislative importante vizând
cariera procurorilor care au necesitat eforturi de interpretare și aplicare la nivelul
autorității ce are competența gestionării carierei profesionale (spre exemplu,
delegarea procurorilor, numirea în funcții de conducere, promovarea etc.).
Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
i s-au limitat competențele în materia resurselor umane și i-a fost anulată calitatea de
titular al acțiunii disciplinare în raport cu abaterile disciplinare comise de procurori. În
contrapondere, este răspunzător pentru starea disciplinară din sistem.
Justețea luărilor de poziție ale Ministerului Public a fost confirmată de
organismele europene chemate să evalueze reformele. Comisia de la Veneția a
subliniat că modificările aduse legilor justiției subminează independența procurorilor și
încrederea publică în justiție. S-a relevat, deopotrivă, necesitatea reevaluării
procesului de numire și revocare a procurorilor-șefi, astfel încât să se asigure un
sistem neutru și obiectiv, prin menținerea atribuțiilor Președintelui României și ale
Consiliului Superior al Magistraturii în vederea echilibrării ponderii rolului ministrului
justiției.
De asemenea, în opinia nr. 930 cu privire la codurile penale, adoptată în
octombrie 2018, Comisia de la Veneția a arătat că, luate separat, dar și prin efectul lor
cumulat, amendamentele vor afecta în mod serios eficacitatea sistemului judiciar de a
lupta cu formele de criminalitate gravă, cum ar fi corupția, infracțiunile de violență și
criminalitatea organizată. Mai mult, unele dintre amendamente sunt contrare
obligațiilor internaționale ale României ori merg mai departe decât cerințele rezultate
din deciziile Curții Constituționale. Semnalele Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale
procurorilor șefi privind efectele negative au fost ignorate în contextul în care dialogul
nu era doar necesar, dar și de dorit.
În același sens, în raportul elaborat de experții GRECO, adoptat la a 79-a
reuniune plenară de la Strasbourg, la 23 martie 2018, publicat la 11 aprilie 2018, se
punctează nevoia întăririi rolului Consiliului Superior al Magistraturii în procedura
numirii procurorilor șefi, a garantării prin lege a independenței procurorilor și a faptului
că amendamentele care privesc răspunderea materială a magistraților trebuie să
inducă reguli clare și predictibile și să nu constituie o amenințare la independența
acestora.
Importanța, coerența și obiectivitatea acestor constatări a fost reținută în
ultimul raport elaborat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare
și Verificare. Regresele înregistrate au generat îngrijorări fără precedent ale
partenerilor europeni și au pus în discuție în mod serios caracterul ireversibil al
progreselor. Toate evoluțiile au determinat concluzia că recomandările adresate
României în anul 2017 cu scopul ridicării mecanismului nu mai sunt suficiente, fiind

Pagina 2
adăugate alte recomandări. Între acestea se regăsesc: suspendarea punerii în
aplicare a legilor justiției; suspendarea imediată a procedurilor în curs de numire și
revocare a procurorilor de rang înalt; respectarea avizelor negative ale Consiliului
Superior al Magistraturii; redeschiderea procesului de revizuire a codurilor penale în
acord cu recomandările formulate în cadrul mecanismului și cu avizul Comisiei de la
Veneția.
Ministerul Public a urmărit să coopereze loial și în cadru legal cu celelalte
puteri ale statului. Deși comunicarea cu ministrul justiției a avut de suferit, relația
instituțională dintre cele două entități a continuat să funcționeze. Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție și-a exprimat de fiecare dată disponibilitatea la dialog
în vederea găsirii acelor soluții legislative care să corespundă standardelor europene,
să fie conforme angajamentelor internaționale ale României și să protejeze membrii
societății de infracționalitate. Recunoscând competențele Parlamentului și ale
Guvernului în materie de legiferare, expertiza profesională de netăgăduit a procurorilor
poate constitui o sursă solidă de fundamentare a unor soluții normative viabile și larg
acceptate.
În tot acest climat, procurorii au continuat să își îndeplinească atribuțiile
prevăzute de lege. Coordonatele de bază ale activității acestora au fost și în anul 2018
volumul mare al cauzelor de soluționat, complexitatea deseori ridicată imprimată de
obiectul și natura acestora, numărul mare de persoane implicate, diversitatea ariilor
sociale și juridice din aceste spețe, abordarea multidisciplinară. În anul trecut procurorii
au avut de soluționat 1.753.540 cauze, din care au fost soluționate 543.971 (cu peste
10.000 mai mult decât în 2017). Au fost emise 46.441 soluții de trimitere în judecată
(cu 510 mai multe decât în 2017).
O serie de incidente disciplinare pe larg reliefate în media, care nu sunt
tolerabile, dar nici nu caracterizează conduita procurorilor în ansamblu, au determinat
o reacție internă canalizată spre identificarea vulnerabilităților și adoptarea măsurilor
cuvenite. Astfel, în luna februarie 2018, procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus efectuarea unor verificări ample, vizând
toate unitățile de parchet și direcțiile specializate, care au urmărit: identificarea
riscurilor și vulnerabilităților cu caracter general și punctual care afectează activitatea
curentă și atingerea obiectivelor; cazurile mediatizate care pun în discuție integritatea
și capacitatea procurorilor de a-și îndeplini atribuțiile și modalitatea de respectare a
legii în activitățile curente care prin natura lor aduc limitări drepturilor omului și
libertăților fundamentale (măsuri preventive, mandate de supraveghere tehnică,
percheziții domiciliare, mandate de aducere).
Prin urmare, a existat o preocupare constantă pentru autocontrol și
autoreglare.
În anul 2018 s-a realizat o primă evaluare a modului și stadiului
implementării Strategiei pentru consolidarea dezvoltării și afirmării instituționale
elaborată în prima parte a mandatului actualei echipe manageriale a Ministerului
Public. Se dorește crearea unei culturi instituționale proprii care să fie cunoscută și
aplicată de întreg personalul parchetelor.

Pagina 3
În mod egal, a existat în ultimii trei ani un demers continuu de creare a unei
culturi instituționale de protecție a drepturilor omului și a libertăților fundamentale în
faza de urmărire penală. Proiectul cu acest titlu inițiat de procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în 2017 și-a derulat anul
trecut cele cinci stagii regionale în cadrul cărora procurorii au beneficiat de formare
profesională specifică. Deopotrivă, alte acțiuni în această materie au constat în
crearea unei rețele de procurori specializați în instrumentarea cauzelor cu minori,
continuarea implementării mecanismului de protecție a drepturilor persoanelor
instituționalizate aflate în situații vulnerabile și culegerea defalcată de date privind
criteriile de discriminare. Un grup de procurori a participat în luna iunie 2018 la o vizită
de studiu la sediul Curții Europene a Drepturilor Omului. O astfel de inițiativă poate
deveni o tradiție a Ministerului Public.
A continuat și în anul 2018 activitatea de analizare și uniformizare a practicii
judiciare prin declararea recursurilor în interesul legii atât în materie penală, cât și în
materie civilă, precum și prin formularea de concluzii în cauzele având ca obiect
pronunțarea unor hotărâri prealabile de către completurile pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept.
În vederea întăririi capacității operaționale a parchetelor în activitatea de
combatere a infracționalității, dotării corespunzătoare, dezvoltării unor softuri și
sisteme informatice, precum și consolidării pregătirii profesionale a procurorilor, s-a
realizat în anul 2018 o bogată activitate de implementare a programelor cu finanțare
externă, în calitate de autoritate contractantă sau partener. A continuat derularea
proiectelor inițiate în cadrul Programului Operațional pentru Capacitatea
Administrativă 2014-2020, respectiv: Întărirea capacității Ministerului Public de punere
în aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor – SIPOCA 53
și Întărirea capacității Ministerului Public de punere în executare a unor procedee
probatorii vizând perchezițiile informatice – SIPOCA 54. Un alt proiect este dedicat
schimbului de bune practici în scopul realizării unui sistem de analiză automat la
nivelul Uniunii Europene în privința modus operandi în cazul infracțiunilor de violență
și interconectarea sistemelor de analiză bazate pe programul canadian ViCLAS. În
context, se impune a fi menționată și semnarea în luna noiembrie 2018 a contractului
de finanțare a unui nou exercițiu al Mecanismului Financiar Norvegian. Bugetul
aprobat este în valoare de 4.250.000 euro, iar obiectivele generale vizează achiziția
de echipamente și formarea profesională.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție a acordat și în anul 2018 o atenție deosebită segmentului de cooperare
internațională și de dezvoltare a relațiilor bilaterale cu anumiți parteneri strategici ori
tradiționali ai Ministerului Public. Au avut loc participări active, prin luări de cuvânt, la
reuniunile Rețelei procurorilor generali și șefilor instituțiilor echivalente de pe lângă
curțile supreme ale statelor membre ale Uniunii Europene (NADAL), Forumului
Consultativ al procurorilor generali și șefilor serviciilor de procuratură din statele
membre ale Uniunii Europene, Conferinței anuale și reuniunii generale a Asociației
Internaționale a Procurorilor, Comisiei interguvernamentale România-Republica
Moldova și Conferinței internaționale privind justiția cu tema „Independența puterii

Pagina 4
judiciare, între garantarea drepturilor justițiabililor și respectarea regulilor de
funcționare a justiției”.
În același plan, au avut loc întâlniri cu procurorul general al Parchetului de
pe lângă Curtea de Casație a Republicii Franceze (în cadrul căreia a fost parafată o
Declarație comună de intenție), cu procurorul general al Finlandei, cu procurorul
general al Curții de Casație al Republicii Italiene și procurorul național antimafia,
procurorul general al Republicii Moldova.
În concluzie, într-un an marcat de dificultăți și schimbări majore, Ministerul
Public și-a îndeplinit misiunea constituțională de reprezentare a intereselor generale
ale societății, de apărare a drepturilor și libertăților cetățenilor și este pregătit pentru
provocările viitoare.
*
* *
Constituția României, republicată, consacră, în titlul III („Autoritățile

publice”), capitolul VI „Autoritatea judecătorească”, rolul Ministerului Public de
reprezentant al intereselor generale ale societății și de apărător al ordinii de drept, al
drepturilor și libertăților cetățenilor. În acest mod, îi este practic recunoscută menirea
sa de garant al respectării ordinii de drept, al drepturilor și libertăților fundamentale ale
cetățenilor, îndrituit să asigure echilibrul dintre libertatea cetățeanului și conformarea
acestuia în fața legilor, generând astfel securitatea întregii societăți.
Realizarea unui act de justiție eficient constituțional, echitabil, accesibil, de
largă credibilitate națională, reprezintă o așteptare de intensă legitimitate socială,
determinată de necesitatea apărării valorilor vitale ale societății, prin respectarea
normei de drept.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie coordonează
activitatea parchetelor din subordine, are personalitate juridică şi gestionează bugetul
Ministerului Public. Este condus de procurorul general ajutat de un prim-adjunct şi un
adjunct.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie exercită, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor
parchetelor. Acesta reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice
şi cu orice persoane juridice sau fizice din ţară sau din străinătate. Procurorul general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este membru de drept al
Consiliului Superior al Magistraturii.
Structura organizatorică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie cuprinde: direcţii, secţii, servicii și birouri, inclusiv pentru combaterea
infracţiunilor săvârşite de militari, conduse de procurori şefi.

Pagina 5
În cadrul acestei instituţii funcţionează două direcţii:
a) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism, structură cu personalitate juridică proprie, specializată în combaterea
criminalităţii organizate şi a terorismului.
Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea sunt
reglementate prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2016, aprobată prin
Legea 120/2018.
b) Direcţia Naţională Anticorupţie, structură autonomă cu personalitate
juridică proprie, specializată în combaterea corupţiei.
Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea sunt stabilite
prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările și completările
ulterioare.
De asemenea, în structura organizatorică a Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie, funcționează nou înființata Secție pentru investigarea infracțiunilor
din justiție care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru
infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari
şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea sunt stabilite
prin Legea nr. 207/2018 din 20 iulie 2018 prin care a fost modificată și completată
Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară și prin Ordonanța de Urgență a
Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru
investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie.
Parchetele de pe lângă curţile de apel, parchetele de pe lângă tribunale şi
parchetul de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie au personalitate juridică şi sunt
conduse de procurori generali, respectiv de prim-procurori şi au în structură secţii în
cadrul cărora pot funcţiona servicii şi birouri.
Parchetele de pe lângă judecătorii sunt organizate în fiecare judeţ şi în
sectoarele municipiului Bucureşti şi sunt conduse de prim-procurori.
Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor sunt conduse de procurori-şefi.
În cadrul fiecărui parchet funcţionează un colegiu de conducere, ce avizează
problemele generale de conducere.
În prezent, în cadrul Ministerului Public funcţionează: 15 parchete de pe
lângă curţile de apel, 43 parchete de pe lângă tribunale (inclusiv Parchetul de pe lângă
Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov) și 176 parchete de pe lângă judecătorii.
Sistemul parchetelor militare este format din Secţia parchetelor militare din
cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Militar de
pe lângă Curtea Militară de Apel şi 4 Parchete Militare de pe lângă Tribunalele Militare
(Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara).
Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege
şi participă, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;
b) conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei
judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală;
Pagina 6
c) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale,
potrivit legii;
d) exercită acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
e) participă, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;
f) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile
prevăzute de lege;
g) apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse
sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii;
h) acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub
coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;
i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea,
elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora,
precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu;
j) verifică respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;
k) exercită atribuţiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ
nr.554/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.
Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii,
imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.
Procurorii trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale,
prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii de arme,
independenţa instanţelor şi forţa executorie a hotărârilor judecătoreşti definitive. În
comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie,
caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul nediscriminatoriu la informare.
Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum
şi cu celelalte autorităţi publice. Parchetele funcționează pe lângă instanțele de
judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare,
în condițiile legii.

Pagina 7
Capitolul II
CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ ŞI OPERAŢIONALĂ
A. Capacitatea administrativă şi de formare profesională a resurselor

umane
B. Sinteza datelor statistice privind starea infracţională
C. Capacitatea operaţională
A. Capacitatea administrativă şi de formare profesională a resurselor

umane
Îmbunătățirea managementului resurselor umane a reprezentat și în anul
2018 un obiectiv prioritar al echipei de conducere a P.Î.C.C.J.
Activitatea managerială pe această componentă s-a desfășurat pe două
direcții de acțiune respectiv:
- utilizarea la parametri optimi a resurselor umane existente;
- perfecționarea profesională continuă a procurorilor și personalului auxiliar
de specialitate.
Utilizarea optimă a resurselor umane s-a realizat, în principal, printr-o

repartizarea echilibrată a resurselor umane în raport de sarcini, obiective, volum de
activitate.
Din perspectiva utilizării resurselor umane în cadrul parchetelor sunt
relevante următoarele aspecte:
- numărul total de posturi de procuror prevăzute în statele de funcţii este
2.973 (dintre care la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - 156,
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - 295,
Direcţia Naţională Anticorupţie - 195, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale
şi judecătorii - 2.234 şi parchetele militare - 93).
- numărul total de posturi de procuror ocupate - 2.538 (din care la Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - 130, Direcţia de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - 269, Direcţia Naţională
Anticorupţie - 158, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii -
1.919 şi parchetele militare - 62).

Pagina 8
UNITATEA TOTAL POSTURI PROCUROR
PREVĂZUTE OCUPATE VACANTE
P.Î.C.C.J. 156 130 26
D.I.I.C.O.T. 295 269 26
D.N.A. 195 158 37
Parchetele militare 93 62 31
Parchetele de pe lângă curţile de apel, 2.234 1.919 315
tribunale şi judecătorii
Total 2.973 2.538 435
POSTURI DE PROCUROR OCUPATE ÎN ANUL 2018,

COMPARATIV CU ANII 2017 ŞI 2016
2016 2017 2018
P.Î.C.C.J. şi parchetele subordonate 2.165 2.070 2.049
D.I.I.C.O.T. 244 261 269
D.N.A. 177 161 158
Parchetele militare 64 59 62
Total 2.650 2.551 2.538
GRADUL DE OCUPARE A POSTURILOR LA NIVELUL MINISTERULUI PUBLIC
VACANTE
14,63%
OCUPATE
85,37%
În anul 2018 şi-au încetat activitatea 135 procurori, dintre care: 101 prin
pensionare, 26 au fost numiţi în funcţia de judecător, 5 procurori au fost condamnați
definitiv pentru săvârșirea unor infracțiuni şi 3 prin deces.
Funcţii de conducere:
La sfârşitul anului 2018, structura posturilor cu funcţii de conducere
prevăzute la nivelul Ministerului Public se prezenta astfel:
- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: 29
- Parchetele de pe lângă curţile de apel (P.C.A): 70
- Parchetele de pe lângă tribunale (P.T.): 172
- Parchetele de pe lângă judecătorii (P.J.): 223
- Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism (D.I.I.C.O.T.) 63
- Direcţia Naţională Anticorupţie (D.N.A.): 42
- Parchetele militare (P.M.): 32
TOTAL: 631

Pagina 9
STRUCTURA FUNCŢIILOR DE CONDUCERE PREVĂZUTE
PJ
35,34%
PT
27,26%
PCA
11,09%
PÎCCJ
PM DNA DIICOT 4,60%
5,07% 6,66% 9,98%
Din totalul funcţiilor de conducere prevăzute la data de 31 decembrie 2018,

197 erau vacante (din care: la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
şi parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii – 145, Direcţia de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – 17, Direcţia
Naţională Anticorupţie – 17, parchetele militare – 18).
Comparativ cu anul 2017 (69,00%), în anul 2018 se constată menținerea
gradului de ocupare a funcţiilor de conducere prin numire (68,78%).
Pe parcursul anului 2018 s-a constatat că au existat parchete de pe lângă
judecătorii care au avut în structură un singur post de procuror ocupat prin numire,
aceasta reprezentând o consecință a transferurilor și promovărilor în funcția de
procuror.
În această situaţie s-au aflat mai multe parchete, iar spre exemplificare,
enumerăm câteva dintre acestea, potrivit tabelului de mai jos:
TOTAL POSTURI PROCUROR
PREVĂZUTE OCUPATE
JUDECĂTORIA BUHUȘI 3 1
JUDECĂTORIA CALAFAT 3 1
JUDECĂTORIA PANCIU 4 1
JUDECĂTORIA DARABANI 3 1
JUDECĂTORIA MĂCIN 3 1
JUDECĂTORIA GHEORGHENI 3 1
JUDECĂTORIA TURNU MĂGURELE 4 1
JUDECĂTORIA MORENI 3 1
JUDECĂTORIA MOLDOVA NOUĂ 3 1
JUDECĂTORIA BAIA DE ARAMĂ 3 1
JUDECĂTORIA VATRA DORNEI 3 1
JUDECĂTORIA PUCIOASA 3 1
JUDECĂTORIA TOPLIȚA 3 1
O situație deosebită s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria

Videle care, pentru o perioadă a anului 2018, a funcționat doar cu procurori delegați.
Există mai multe unităţi de parchet care funcţionează aproape constant cu
schema incompletă, uneori şi la jumătate sau mai puţin de jumătate din numărul
posturilor prevăzute, împrejurare ce a impus eforturi susţinute pentru menţinerea unui
Pagina 10
echilibru al organizării activităţii acestora, astfel încât să se asigure un cadru optim al
performanţei judiciare. Exemplificăm câteva dintre acestea, cu grad de ocupare sub
50%:
TOTAL POSTURI PROCUROR

PREVĂZUTE OCUPATE
JUDECĂTORIA AIUD 5 2
JUDECĂTORIA ALEXANDRIA 8 3
JUDECĂTORIA SLATINA 12 4
JUDECĂTORIA MIERCUREA CIUC 5 2
JUDECĂTORIA VĂLENII DE MUNTE 5 2
JUDECĂTORIA GĂEȘTI 5 2
Din punctul de vedere al gestionării resurselor umane, se reține că s-au

realizat demersuri în raport de competențele care îi sunt conferite procurorului general
de prevederile legale. Aceste demersuri au vizat, în special, ocuparea funcțiilor de
conducere la unitățile de parchet care funcționează cu un număr redus de procurori
sau considerate neatractive și care sunt vacante de mai mult timp. Stabilitatea
funcțiilor de conducere este esențială pentru atingerea obiectivelor, însă politica de
resurse umane la nivelul parchetelor este partajată între mai mulți actori (respectiv,
Consiliul Superior al Magistraturii, procurorul peneral și, în anumite cazuri, ministrul
justiției).
Noile modificări legislative au redus, nejustificat, rolul procurorului general în
materia resurselor umane, politicile de transfer, detașare și delegare a procurorilor
revenind în principal Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, iar, în
cazul delegării, și procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel, ceea
ce face ca la nivelul Ministerului Public să devină dificilă elaborea unei strategii pe
termen mediu și lung a resurselor umane.
Totodată, numărul anual de procurori admiși la I.N.M., precum și al celor
care intră în sistem în condițiile art. 331 din Legea nr. 303/2004 și unitățile la care sunt
scoase la concurs posturile, revin în aria de competență a C.S.M.
În anul 2018, în domeniul resurselor umane, au mai fost efectuate demersuri
pentru acoperirea necesarului de personal în cadrul unităţilor cu volum mare de
activitate, unităţi care fie funcţionau cu schema incompletă, fie subdimensionată.
Astfel, la sfârșitul anului 2018 erau delegați 101 procurori în funcție de execuție.
VECHIMEA ÎN FUNCŢIE
Vechime în funcţie Număr total procurori
mai mică de 3 ani 92
3 – 5 ani 174
5 – 10 ani 590
10 – 15 ani 387
15 – 20 ani 520
mai mult de 20 ani 775

Pagina 11
STRUCTURA PE SEXE
Sex Număr total procurori

FEMEI 1.315
BARBATI 1.223
REPARTIŢIA PE GRUPE DE VÂRSTĂ

Grupe de vârstă Număr total procurori
20 – 30 ani 140
30 – 40 ani 773
40 – 50 ani 1.268
50 – 60 ani 325
60 – 70 ani 32
În ceea ce priveşte repartiţia pe grupe de vârstă şi vechime în funcţie, se

constată că la nivelul Ministerului Public predomină numărul procurorilor având vârsta
între 40-50 ani.
Perfecționarea profesională continuă a procurorilor și a personalului auxiliar
de specialitate s-a realizat prin formele de pregătire centralizate şi descentralizate.
Pregătirea profesională centralizată a procurorilor s-a desfășurat prin
Institutul Național al Magistraturii care, în anul 2018, a organizat 70 seminarii în cadrul
programului de formare profesională, procurorii participând la 42 seminarii.
La aceste activități au participat un număr de 348 procurori din totalul celor
2.538 procurori încadrați în prezent în unitățile de parchet ale Ministerului Public,
rezultând că 13,71% din procurori au participat, în anul 2018, la o formă de pregătire
centralizată.
În anul 2018, la Serviciul de cooperare judiciară internațională, relații

internaționale și programe au fost înregistrate 115 deplasări în străinătate, efectuate
de 145 procurori, un consilier al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, 6 specialiști IT, 3 manageri publici și 6 ofițeri de poliție.
Și în anul 2018 a continuat cooperarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie cu Institutul Național al Magistraturii, în cadrul ,,Programului
de schimb între autoritățile judiciare europene” , sub egida E.J.T.N., constând în
organizarea unor stagii de pregătire în România, pentru un număr de aproximativ 98
de magistrați străini (procurori şi judecători) din țări membre ale Uniunii Europene
(Germania, Polonia, Spania, Franța, Italia, Belgia, Bulgaria, Suedia, Portugalia,
Olanda).
În anul 2018 s-a realizat pregătirea profesională continuă descentralizată, a
procurorilor și a personalului auxiliar de specialitate atât la nivelul Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cât și la nivelul unităților și structurilor de
parchet din cadrul Ministerului Public.
De asemenea, pregătirea profesională a personalului auxiliar de specialitate
s-a desfășurat și la nivel centralizat, prin participarea la cursurile organizate de Școala
Națională de Grefieri.

Pagina 12
O contribuție importantă pe componenta perfecționare profesională a avut-
o și activitatea Serviciului de documentare și statistică judiciară în a cărei sferă de
competență intră, activitățile referitoare la accelerarea și definitivarea procedurilor
instituționale de uniformizare sistemică a practicii judiciare și la interpretarea uniformă
a dispozițiilor legale.
Misiunea sa, în cursul anului 2018, a fost aceea de a acționa în două dintre
direcțiile conturate în Strategia Ministerului Public pentru consolidarea dezvoltării și
afirmării instituționale în perioada 2017-2020, respectiv, de elaborare a unor note de
studii în special cu privire la interpretarea unitară a dispozițiilor legale domeniile
deficitare ale portofoliului operațional al Ministerului Public, precum și pentru
completarea şi actualizarea cadrului metodologic de organizare și funcționare a
Ministerului Public.
Pe cel dintâi palier, în anul 2018, Serviciul de documentare și statistică
judiciară din cadrul Secţiei de resurse umane şi documentare a elaborat un număr de
110 note de studiu privind probleme complexe ale aplicării legii penale şi procesual
penale, în principal, dar şi alte probleme ale activităţii curente.
De asemenea, au fost întocmite observații și propuneri la proiectele de
acte normative elaborate de Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul comisiilor de
lucru, de către Ministerul Justiției ori de către grupuri și comisii parlamentare sau foruri
civile, dintre care amintim pe cele vizând: legile justiției precum și modificarea și
completarea Codurilor penal și de procedură penală.
Pe cel de-al doilea palier, care a vizat capacitatea administrativă a

Ministerului Public, în cursul anului 2018, au fost elaborate ordine, dintre care
exemplificăm:
1) Ordinul nr. 22 din 30 ianuarie 2018 privind constituirea comisiei de
evaluare „SIPOCA53”;
2) Ordinul nr. 61 din 4 martie 2018 privind desemnarea procurorilor care
efectuează verificări prealabile în vederea exercitării acţiunii disciplinare;
3) Ordinul nr. 99 din 25 aprilie 2018 privind desemnarea structurilor
abilitate să coopereze cu EUROPOL în temeiul Legii nr. 56/2018;
4) Ordinul nr. 105 din 3 mai 2018 desemnare procurori care
instrumentează sau participă la soluţionarea cauzelor cu minori;
5) Ordinul nr. 161 din 26 iunie 2018 pentru desemnarea membrilor din
partea Ministerului Public în Consiliul de coordonare a Agenţiei Naţionale de
Administrare a Bunurilor Indisponibilizate;
6) Ordinul nr. 186 din 3 august 2018 privind constituirea şi funcţionarea
reţelei naţionale de procurori specializaţi în cercetarea infracţiunilor contra mediului şi
fondului forestier şi cinegetic naţional, precum şi a infracțiunilor împotriva patrimoniului
cultural şi natural;
7) Ordinul nr. 238 din 16 octombrie 2018 privind desemnarea persoanei
responsabile cu protecţia datelor cu caracter personal;

Pagina 13
8) Ordinul nr. 252 din 23 octombrie 2018 privind organizarea şi
funcţionarea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a
Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie;
9) Ordinul nr. 270 din 13 noiembrie 2018 privind constituirea echipei de
implementare a proiectului „Combaterea criminalităţii şi a corupţiei”;
10) Ordinul nr. 294 din 5 decembrie 2018 privind crearea unei reţele de
procurori specializaţi în instrumentarea cauzelor cu minori.
Deopotrivă, au fost elaborate sau modificate şi completate un număr
important de ordine ale procurorului general.
În cursul anului 2018 a funcționat Consiliul Științific (în continuare

Consiliul), organ consultativ care își desfășoară activitatea în baza Ordinului
nr. 61/2016 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie.
La solicitarea parchetelor, a secțiilor/serviciilor sau a conducerii Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul a examinat peste 20 note de
studiu, note de drept comparat, opinii și puncte de vedere.
Soluțiile adoptate de Consiliu au urmărit corelarea punctelor de vedere
stabilite cu modificările legislative survenite, practica Curții Constituționale și tehnica
legislativă, după caz.
În vederea asigurării bunei funcționări a Parchetului de pe lângă Înalta Curte

de Casaţie şi Justiţie și a parchetelor subordonate, în perioada de referință,
Colegiul de Conducere a emis 20 hotărâri prin care s-au adoptat, avizat sau propus
diverse măsuri necesare, în domenii precum formarea profesională, numirea în funcții,
organizarea unor concursuri, stabilirea modului unitar de salarizare, proiecte de acte
normative, desemnarea unor procurori pentru desfășurarea unor activități ș.a.
În anul 2018, Revista „Pro-Lege” a continuat să înregistreze un salt calitativ,
oferind cititorilor idei și teorii incontestabile, opinii și puncte de vedere, cercetări
științifice și aplicații practice interesante, editate și publicate în cele patru numere .
Revista se bucură în continuare de o largă apreciere și pe plan internațional,
fiind indexată în două dintre bazele de date internaţionale recunoscute pentru
domeniul ştiinţelor juridice, conform Ordinului ministrului educaţiei naționale şi
cercetării științifice nr. 6129/2016 (CEEOL și Hein Online).
În vederea îmbunătăţirii activităţii desfăşurate de parchetele din subordine,

s-au realizat, în conformitate cu ordinele procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analize pe domenii de activitate, prilej cu care
s-au formulat observaţii şi propuneri. Dintre acestea, precizăm:
1. Raportul de activitate în domeniul datelor cu caracter personal pe anul
2017.
2. Datele statistice privind infracțiunile de corupție, pagubele (în lei şi euro)
produse de inculpații trimiși în judecată, precum şi valoarea măsurilor asigurătorii.

Pagina 14
3. Centralizarea formularelor statistice P1-P4 şi analiza privind activitatea
Ministerului Public şi starea infracțională; Volumul de activitate pentru parchetele
militare teritoriale; Situația cauzelor de soluționat, soluționate şi rămase nesoluționate;
Situația privind numărul de căi de atac declarate soluționate şi admise pe unități de
parchet şi pe total Minister Public, precum şi Situația inculpaților achitați definitiv
indiferent de perioada trimiterii în judecată pe unități de parchet şi pe total Minister
Public; Volumul de activitate şi media pe procuror la parchetele de pe lângă curțile de
apel, parchetele de pe lângă tribunale şi parchetele de pe lângă judecătorii,
secţii/direcţii şi pe total Minister Public în perioada de raportare statistica.
4. Analiza indicatorilor de calitate din activitatea parchetelor pe anul 2017.
5. Analiza datelor privind activitatea inspectorilor antifraudă detaşaţi la
parchete.
6. Studiu criminologic privind infracțiunile de omor (simplu și calificat) și de
loviri sau vătămări cauzatoare de moarte ce au făcut obiectul trimiterilor în judecată în
perioada anilor 2011-2015.
B. Sinteza datelor statistice privind starea infracţională (anexa nr. 2).

1. În anul 2018 din numărul dosarelor de soluţionat (1.753.540) au fost
soluţionate 543.971 dosare, din care 46.441 prin rechizitorii și acorduri de
recunoaștere a vinovăției, dispunându-se trimiterea în judecată a 58.737 inculpaţi
persoane fizice (anexa nr. 2.1.a) şi 242 inculpaţi persoane juridice.
Din totalul inculpaţilor persoane fizice trimişi în judecată 53.991 sunt bărbaţi
(91,9%) şi 4.746 sunt femei (8,1%). Din totalul inculpaţilor persoane fizice trimişi în
judecată 3.704 sunt minori (6,3%) – anexa nr. 2.1.b.
Faţă de 30.657 suspecți și inculpați persoane fizice s-a adoptat soluția de
renunțare la urmărirea penală.
2. Media inculpaţilor persoane fizice trimişi în judecată la 100.000

locuitori a fost de 301, mai mică faţă de 305 în anul 2017 (anexa nr. 2.2.)
Se constată următoarele medii la parchetele din circumscripţiile curţilor de
apel:
SUB MEDIA PE ŢARĂ PESTE MEDIA PE ŢARĂ
PARCHETELE DIN PARCHETELE DIN
CIRCUMSCRIPŢIILE CIRCUMSCRIPŢIILE
CURŢILOR DE APEL CURŢILOR DE APEL
PLOIEȘTI 214 BRAȘOV 313
IAȘI 233 GALAȚI 321
TÂRGU-MUREȘ 241 SUCEAVA 321
PITEȘTI 244 CONSTANȚA 351
BUCUREȘTI 247 BACĂU 424
ORADEA 253
ALBA IULIA 267
TIMIȘOARA 273
CRAIOVA 285
CLUJ 294

Pagina 15
3. Dinamica celor mai importante categorii de infracţiuni
a) Structura infracţiunilor (în funcţie de numărul inculpaţilor persoane
fizice trimişi în judecată şi ponderea în total inculpaţi persoane fizice trimişi în
judecată):
- contra persoanei 11.590 (19,7%)
- contra patrimoniului 12.690 (21,6%)
- contra siguranței publice 22.461 (38,2%)
- prevăzute de legile speciale 6.614 (11,3%), din care:
- infracțiuni privind traficul și consumul ilicit de droguri precum și la
regimul juridic al precursorilor 1.784 (3% din total inculpați persoane fizice trimiși în
judecată);
- infracțiuni de spălarea banilor 215 (0,4% din total inculpați persoane
fizice trimiși în judecată);
- infracțiuni de evaziune fiscală 1.337 (2,3% din total inculpați persoane
- infracțiuni privind mediul înconjurător 6 (0,01% din total inculpați
persoane fizice trimiși în judecată);
- infracțiuni de contrabandă 1.077 (1,8% din total inculpați persoane
- infracțiuni prevăzute de Codul silvic 672 (1,1% din total inculpați
persoane fizice trimiși în judecată);
- infracțiuni la regimul drepturilor de proprietate intelectuală 123 (0,2%
din total inculpați persoane fizice trimiși în judecată);
- infracțiuni de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000 - 397 (0,7% din
total inculpați persoane fizice trimiși în judecată);
- alte infracțiuni 5.382 (9,2%)
b) Infracţiuni contra persoanei (anexele nr. 2.3., 2.4., 2.5.)

 11.590 inculpaţi persoane fizice trimişi în judecată, din care:
- 7,5% pentru omor = 868 inculpaţi.
- 6,9% pentru ucidere din culpă = 799 inculpați
A crescut numărul inculpaţilor trimişi în judecată pentru accidente mortale
de circulație (359) şi ponderea acestora (3,1%), faţă de 350 în anul 2017.
 57,7% pentru loviri sau alte violențe = 6.690 inculpați
 4,2% pentru vătămare corporală din culpă = 484 inculpați
 4,2% pentru viol = 483 inculpați
 2,8% pentru act sexual cu un minor = 319 inculpați
 2,2% pentru amenințare = 250 inculpați
 1,9% pentru vătămare corporală = 223 inculpați
 1,7% pentru proxenetism = 201 inculpați
 1,5% pentru violare de domiciliu = 171 inculpați
 1,5% pentru trafic de minori = 169 inculpați
 1,3% pentru lipsire de libertate în mod ilegal = 155 inculpați

Pagina 16
 1,1% pentru șantaj = 127 inculpați
 1,1% pentru agresiune sexuală = 127 inculpați
 1,0% pentru trafic de persoane = 120 inculpați
 3,5% pentru alte infracțiuni contra persoanei = 404 inculpați
Pentru infracţiunea de viol urmat de moartea victimei au fost trimiși în
judecată 3 inculpați.
c) Violenţa în familie
În anul 2018 s-au înregistrat 1.360 inculpaţi trimişi în judecată, adică
2,3% din totalul celor trimişi în judecată (anexa nr. 2.6.).
Infracţiunile de violenţă intrafamilială săvârşite au avut următoarele
consecinţe:
Soţi victime:
- 277 = victime ale infracţiunilor contra persoanei, din care:
- 45 = victime ale omorului, din care:
- 24 = victime ale omorului faptă consumată
- 189 = victime ale lovirilor sau altor violenţe
- 3 = victime ale vătămării corporale şi vătămării corporale din culpă
- 6 = victime ale lovirilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte
Părinţi victime:
- 116 = victime ale infracţiunilor contra persoanei, din care:
- 56 = victime ale lovirilor sau altor violenţe
- 4 = victime ale vătămării corporale şi vătămării corporale din culpă
- 4 = victime ale lovirilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte
Copii victime ale părinţilor:
- 205 = victime ale infracţiunilor contra persoanei, din care 151 minori
- 29 = victime ale omorului, din care 12 minori
- 13 = victime ale omorului faptă consumată, din care 8 minori
- 82 = victime ale lovirilor sau altor violențe, din care 53 minori
- 4 = victime ale vătămării corporale și vătămării corporale din culpă, din
care 2 minori
- 12 = victime ale infracțiunilor de rele tratamente aplicate minorilor
- 32 = victime ale violului, din care 30 minori
- 542 = victime ale abandonului de familie, din care 469 minori
- 1 = victimă a nerespectării măsurilor privind încredințarea minorilor
Fraţi şi surori victime:

- 105 = victime ale infracţiunilor contra persoanei, din care 11 minori

Pagina 17
- 60 = victime ale lovirilor sau altor violenţe, din care 2 minori
- 1 = victimă a vătămării corporale
- 8 = victime ale violului, din care 5 minori
d) Infracţiuni contra patrimoniului

Au fost trimişi în judecată 12.690 inculpaţi persoane fizice (anexa nr. 2.7.),
cu o pondere de 21,6% în totalul inculpaților persoane fizice trimişi în judecată.
Dintre infracţiunile mai importante, exemplificăm:

63,5% furt = 8.053 inculpaţi (anexa nr. 2.8.)
15,6% tâlhărie = 1.975 inculpaţi (anexa nr. 2.9.)
10,4% înşelăciune = 1.316 inculpaţi (anexa nr. 2.10 a)
7,5% distrugere = 951 inculpaţi
În anul 2018, prejudiciile reținute în actele de inculpare au fost în cuantum
de 3.121.092.272 lei, 59.831.206 euro şi s-au luat măsuri asigurătorii în valoare de
2.202.994.411 lei.
e) Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea

socială
Au fost trimişi în judecată 1.926 inculpaţi persoane fizice, reprezentând 3,3%
din totalul inculpaților persoane fizice trimiși în judecată.
Dintre infracţiunile care se înscriu în această categorie, reţinem:
● 31,0% abandon de familie = 597 inculpaţi
● 12,6% constituirea unui grup infracțional organizat = 242 inculpaţi
● 8,1% pornografie infantilă = 156 inculpaţi
● 1,6% nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului =
31 inculpaţi.
f) Infracţiuni de corupţie
Au fost trimişi în judecată 942 inculpaţi persoane fizice, din care 326 de către
Direcţia Naţională Anticorupţie (anexa nr. 2.10.b).
Activitatea de rezolvare a plângerilor, cererilor, memoriilor și

sesizărilor cetățenilor
În anul 2018 au fost înregistrate 511.251 plângeri. Din acestea, au fost
soluţionate 444.680 plângeri, cu o pondere de 87% în totalul celor de soluţionat şi au
fost admise 168.509, respectiv 37,9% din cele soluţionate.
Din total, 9.142 plângeri au fost soluţionate de procurorii din secţiile
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 8.933 de Direcţia Naţională
Anticorupţie, 19.688 de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism şi 5.050 de parchetele militare (din care 948 de către Secţia
parchetelor militare).
Au fost primiţi în audienţă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie 1.777 persoane.

Pagina 18
C. Capacitatea operaţională
1. Resursele materiale aflate la dispoziţia parchetelor în anul 2018
Prin Legea bugetului de stat pe anul 2018 nr. 2/2018, Ministerului Public
i-au fost aprobate fonduri bugetare în sumă totală de 1.291.861 mii lei credite de
angajament si 1.234.684 mii lei credite bugetare, din care 1.289.461 mii lei credite de
angajament si 1.232.284 mii lei credite bugetare la sursa ”Buget de stat” şi 2.400 mii
lei credite bugetare și de angajament la sursa ”Fonduri externe nerambursabile”,
defalcate în structură, după cum urmează:
MINISTERUL PUBLIC
BUGET
DENUMIRE INDICATORI %
INIȚIAL 2018
I. CHELTUIELI - BUGET DE STAT
I. Credite de angajament 1.289.461 99,81
II. Credite bugetare, din care: 1.232.284 99,81
CHELTUIELI DE PERSONAL
II. Credite bugetare 1.101.771 89,24
BUNURI ŞI SERVICII
I. Credite de angajament 77.500 6,00
II. Credite bugetare 77.500 6,28
ALTE TRANSFERURI
I. Credite de angajament 10 0,0008
II. Credite bugetare 10 0,0008
ASISTENȚĂ SOCIALĂ
PROIECTE CU FINANŢARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE AFERENTE
CADRULUI FINANCIAR 2014-2020
ALTE CHELTUIELI
ACTIVE NEFINANCIARE
II. FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE
TOTAL GENERAL
În bugetul Ministerului Public pe anul 2018, au fost aprobate distinct, ca

anexe, bugetele Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Pe baza propunerilor de rectificare bugetară formulate și transmise de
Ministerul Public către Ministerul Finanțelor Publice şi potrivit prevederilor Ordonanţei
Guvernului nr. 78/2018 și Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 101/2018, în cursul
anului 2018 au fost aprobate următoarele rectificări ale bugetului de stat:

Pagina 19
- Titlul I „Cheltuieli de personal” a fost suplimentat cu suma de 30.000 mii
lei credite de angajament și credite bugetare;
- Titlul II „Bunuri și servicii” a fost diminuat la credite de angajament cu
suma de 3.250 mii lei și la credite bugetare cu suma de 5.500 mii lei;
- Titlul VII „Alte transferuri” a fost diminuat cu suma de 2 mii lei credite de
angajament și credite bugetare;
- Titlul X „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile
aferente cadrului financiar 2014-2020” a fost diminuat la credite de angajament
cu suma de 50.278 mii lei și la credite bugetare cu suma de 520 mii lei;
- Titlul XI „Alte cheltuieli” a fost suplimentat cu suma de 348 mii lei, atât la
credite de angajament cât și la credite bugetare;
- Titlul XIII „Active nefinanciare” a fost diminuat cu suma de 626 mii lei atât
la credite de angajament cât și la credite bugetare.
Urmare influențelor operate cu ocazia rectificării bugetului de stat pe anul

2018, precum și a altor modificări efectuate în procesul execuției bugetare, avizate de
Ministerul Finanțelor Publice, bugetul Ministerului Public, actualizat la finele anului
2018, se prezintă astfel:
MINISTERUL PUBLIC
BUGET FINAL
DENUMIRE INDICATORI %
APROBAT 2018
II. Credite bugetare, din care: 1.258.800 99,61
BUNURI ŞI SERVICII
ALTE TRANSFERURI
ALTE CHELTUIELI
ACTIVE NEFINANCIARE
TOTAL GENERAL (mii lei)

Pagina 20
Situația privind execuția bugetară pe anul 2018, pentru Ministerul Public,
potrivit datelor centralizate prin contul de execuție a cheltuielilor bugetului de stat în
profil economic la data de 31 decembrie 2018, întocmit de către Ministerul Finanțelor
Publice, pe titluri de cheltuieli bugetare, se prezintă astfel:
MINISTERUL PUBLIC
PREVEDERI
% plăți din
DENUMIRE INDICATORI ANUALE FINALE TOTAL PLĂŢI
prevederi
2018
II. Credite bugetare, din care: 1.258.800 1.248.502 99,61
II. Credite bugetare 1.131.771 1.130.001 89,56
BUNURI ŞI SERVICII
II. Credite bugetare 72.000 67.691 5,70
ALTE TRANSFERURI
II. Credite bugetare 8 7 0,00
II. Credite bugetare 152 39 0,01
ALTE CHELTUIELI
ACTIVE NEFINANCIARE
TOTAL GENERAL (mii lei)
II. Credite bugetare 1.263.685 1.252.784 100,00
2. Activitatea de audit public intern s-a desfășurat pe parcursul anului 2018

în cadrul Direcției de audit public intern. Aceasta este organizată și își desfășoară
activitatea în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție.
Direcția de audit public intern asigură exercitarea atribuției de audit intern
pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională
Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și
Terorism, parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele de pe lângă tribunale,
în conformitate cu art. 11 lit. f) din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern.

Pagina 21
Cele 10 domenii auditabile pentru care auditorii interni din cadrul Ministerului
Public au desfășurat în anul 2018 misiuni de audit de asigurare/misiuni de consiliere
sunt următoarele: activitatea financiar-contabilă, activitatea de resurse umane,
activitatea de salarizare și alte drepturi, sistemul de control intern/managerial,
activitatea de tehnologia informației, activitatea de achiziții publice, activitatea
administrativă, activități specifice desfășurate de personalul auxiliar de specialitate,
activitatea consilierilor juridici și programele cu finanțare externă.
3. În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este

organizat Serviciul de documente clasificate care asigură gestionarea informațiilor
clasificate pentru toate secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie (cu excepţia Secţiei parchetelor militare), cu respectarea dispoziţiilor Legii
nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, Standardelor naţionale de
protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului
nr. 585/2002, Hotărârea Guvernului nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete
de serviciu, ordinele directorului general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor
Secrete de Stat și prin ordinele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie.
În anul 2018, Serviciul de documente clasificate a realizat activităţi specifice,
structurate pe componentele de protecţie a informaţiilor clasificate.
4. În anul 2018 au fost înregistrate la Biroul juridic un număr de

12.021 lucrări cuprinzând acte procesuale şi procedurale din dosare privind cauze
aflate pe rolul instanţelor de judecată (7.065), ordine ale procurorului general (2.926),
contracte și comenzi (825), precum şi puncte de vedere şi alte cereri ale
compartimentelor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
şi unităţile subordonate (315).
În cele 890 dosare de instanţă noi s-au formulat apărări de fond, iar pentru
cauze aflate în instrumentarea biroului din anii anteriori s-au formulat întâmpinări, note
de ședință, adrese, cereri, obiecțiuni, concluzii scrise și au fost exercitate căi de atac.

Pagina 22
Capitolul III
ACTIVITATEA DE URMĂRIRE PENALĂ ŞI DE SUPRAVEGHERE

A CERCETĂRILOR PENALE DESFĂŞURATĂ DE
PARCHETELE DIN CADRUL MINISTERULUI PUBLIC
A. Urmărirea penală proprie

B. Supravegherea cercetărilor penale
C. Operativitatea soluționării cauzelor
D. Cauze cu autori necunoscuți
E. Prejudicii produse de inculpații trimiși în judecată
F. Calitatea urmăririi penale. Constatări și măsuri dispuse
În general, în anul 2018, parchetele și-au desfășurat activitatea în condiții

aproape similare cu cele ale anului 2017, cu o ușoară tendință de creștere a numărului
de cauze avute spre soluționare, 1.753.540 cauze (cu 1.473 mai mult decât în anul
2017), din care 1.032 la Secția de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (cu 120 mai puțin decât în anul 2017), 1.422
la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție și 4.435 cauze la parchetele
militare (cu 333 mai multe decât în 2017, din care 51 la Secția parchetelor militare
din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu 4 mai multe
decât în 2017).
În aceeași perioadă au fost soluționate 543.971 cauze (cu 10.931 mai
multe decât în 2017), reprezentând 31% din totalul cauzelor de soluționat, din care,
46.441 prin trimitere în judecată (cu 510 mai multe decât în 2017) și 497.530 prin
soluții de netrimitere în judecată (cu 10.421 mai multe decât în anul 2017)
(anexa nr. 1).
Din totalul trimiterilor în judecată, un număr de 738 au fost dispuse în cauze
privind infracțiuni de evaziune fiscală ceea ce reprezintă o pondere de 1,6%, iar un
număr de 486 rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției privesc cauze penale
în care s-a efectuat urmărirea penală pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție,
reprezentând o pondere de 1% (anexa nr. 7).
Deși față de anul 2017 a crescut numărul cauzelor trimise în judecată, în
anul 2018, numărul total al inculpaților a scăzut, fiind trimiși în judecată 58.737
inculpați persoane fizice (cu 1.102 mai puțin).
În ceea ce privește cauzele soluționate prin netrimitere în judecată, în
Pagina 23
74.081 dosare s-a dispus renunțarea la urmărirea penală, în creștere față de anul
2017 cu 2.891 de cauze.
Din totalul dosarelor soluționate (543.971), un număr de 322 cauze au fost
soluționate de Secția de urmărire penală și criminalistică (în scădere cu 187 de cauze
față de 2017), 127 cauze de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție și
2.122 cauze de parchetele militare (în creștere cu 45 de cauze), din care 15 cauze de
Secția parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție (în scădere cu 8 cauze).
Au fost reunite, declinate, suspendate sau reținute la urmărire penală
proprie un număr de 81.354 cauze (în scădere față de 2017 cu 7.255 de cauze),
reprezentând 4,6% din totalul cauzelor de soluționat, din care 370 la Secția de
urmărire penală și criminalistică, 9 la Secția pentru investigarea infracțiunilor din
justiție și 450 la parchetele militare (22 cauze la Secția parchetelor militare din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție).
Volumul de activitate (numărul cauzelor de soluționat) a crescut față de
anul anterior cu aproximativ 0,1%, în condițiile în care în perioada 2015-2017 acesta
a scăzut constant, după cum urmează:
- în anul 2015 față de 2014, cu 2,5%;
- în anul 2016 față de 2015, cu 3,1%
- în anul 2017 față de 2016, cu 1,4%.
În procente, ponderea din numărul total al cauzelor de soluționat al celor
aflate în urmărire penală proprie pe perioada analizată (2009-2018) s-a situat între
4,2 – 5,1%.
Numărul cauzelor soluționate a înregistrat o creștere procentuală de 2,1%.
Numărul cauzelor cu autor cunoscut rămase nesoluționate la urmărire
penală proprie a scăzut cu 3,4%, în timp ce numărul cauzelor la supravegherea
cercetărilor a înregistrat o ușoară creștere, de 2,7%.
A. Urmărirea penală proprie

În anul 2018 au fost soluționate 33.632 cauze în care urmărirea penală
a fost efectuată de procuror (în creștere cu 536 de cauze față de 2017). Dintre
acestea un număr de 321 cauze au fost soluționate de Secția de urmărire penală și
criminalistică, 127 de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție iar 2.120 de
parchetele militare, din care 15 cauze de Secția parchetelor militare din Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Un număr de 4.300 au fost soluționate prin trimitere în judecată (într-o

ușoară scădere față de 2017, cu 12 cauze), din care 45 de Secția de urmărire penală
și criminalistică (în creștere cu 2 cauze), 2 de Secția pentru investigarea infracțiunilor
din justiție și 243 de parchetele militare (în creștere cu 22 de cauze).
Au fost trimiși în judecată 7.677 inculpați persoane fizice (în scădere față
de 2017 cu 634 de inculpați) din care 2.296 arestați preventiv (în creștere față de 2017
cu 53 de inculpați). Dintre aceștia, 75 inculpați (în scădere cu 58 de inculpați) din care
5 în stare de arest preventiv (în scădere cu 9 inculpați) au fost trimiși în judecată de

Pagina 24
Secția de urmărire penală și criminalistică, 2 inculpați de Secția pentru investigarea
infracțiunilor din justiție iar 316 inculpați de parchetele militare (în creștere cu 26 de
inculpați) din care 1 inculpat în stare de arest preventiv (față de 2 inculpați în anul
2017).
În 29.332 cauze au fost adoptate soluții de netrimitere în judecată (în
creștere cu 548 cauze față de 2017). Dintre acestea, un număr de 276 soluții au
fost dispuse de Secția de urmărire penală și criminalistică (în scădere cu 190 de
cauze), 125 soluții de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție și un număr
de 1.877 soluții de parchetele militare (în creștere cu 21 cauze), din care 15 de
Secția parchetelor militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
(în scădere cu 6 cauze).
La sfârșitul anului 2018 au rămas de soluționat 39.301 cauze (în scădere
față de 2017 cu 1.131 cauze), din care 2.484 cu autor necunoscut (în creștere cu 161
de cauze).
La Secția de urmărire penală și criminalistică au rămas de soluționat 326
cauze, (în scădere cu 163 cauze față de 2017) din care, 21 cauze cu autor necunoscut.
La Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție au rămas de soluționat 1.286
cauze, niciuna cu autor necunoscut.
La parchetele militare au rămas de soluționat 1.862 cauze (în creștere cu
317 cauze față de 2017) din care, 2 cu autor necunoscut (față de 4 în anul 2017).
La Secția parchetelor militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție au rămas de soluționat 14 cauze (în scădere cu 9 cauze față de 2017), din
care niciuna cu autor necunoscut.
B. Supravegherea cercetărilor penale

Procurorii au supravegheat cercetările penale în 1.669.587 cauze (în
creștere față de anul 2018 cu 1.565 cauze), soluționând un număr 510.339 cauze
(în creștere cu 10.395). Dintre acestea, au emis rechizitorii și acorduri de
recunoaștere a vinovăției în 42.141 cauze (în creștere cu 522 de cauze), cu privire
la 51.060 inculpați persoane fizice (în scădere cu 468 de inculpați), din care 3.604
arestați preventiv (în scădere cu 245 față de 2017).
La sfârșitul anului 2018 au rămas de soluționat 1.088.914 cauze (mai puțin

cu 1.072 cauze decât în 2017), din care 569.019 cu autor necunoscut (în scădere cu
14.603 cauze).
C. Operativitatea soluționării cauzelor

În anul 2018, procentul de soluționare a cauzelor, raportat la totalul cauzelor
de soluționat a fost 35,7% cu o ușoară creștere față de anul 2017 când s-a înregistrat
un procent de 35,5%.
Prin raportare la anul 2017, apar diferențe în ceea ce privește perioadele
de soluționare. Astfel, din totalul cauzelor soluționate (543.971), 34,8% (189.396
cauze) au fost soluționate în mai puțin de 6 luni de la sesizare (în scădere cu 9.027
cauze față de 2017), 19,3% (105.001) au fost soluționate între 6 luni și 1 an de la
Pagina 25
sesizare (în scădere cu 5.023 cauze), 30,5% (166.157) au fost soluționate în mai mult
de un an de la sesizare (în creștere cu 6.865 cauze), iar 15,3% (83.417) au fost
soluționate după ce s-a împlinit termenul de prescripție (în creștere cu 18.116 cauze)
(anexa nr. 6).
Cu privire la acest din urmă indicator se reține faptul că, într-un număr de
81.058 cauze, soluția de clasare s-a dispus în cauzele cu autori necunoscuți, iar
într-un număr de 2.294 de cauze în condițiile în care plângerea sau denunțul au fost
formulate după împlinirea termenului de prescripție. În 65 de cauze termenul de
prescripție s-a împlinit în cursul urmăririi penale.
Intervenirea prescripției răspunderii penale în dosarele cu autori
cunoscuți. Principalele cauze identificate cu privire la acest indicator statistic au
vizat: împlinirea termenului de prescripție anterior sesizării organelor de urmărire
penală (în această categorie intrând majoritatea dosarelor în care au fost adoptate
soluții de clasare ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale), sesizarea
organelor de urmărire penală cu puțin timp înainte de împlinirea termenului de
prescripție a răspunderii penale, efectele Deciziei Curții Constituționale a României
nr. 297/2018 precum și, în unele situații, tergiversarea urmăririi penale.
Datele statistice privind cauzele rămase nesoluționate relevă faptul că
acestea au crescut față de 2017 cu 12.239 cauze. Din totalul cauzelor rămase
nesoluționate - fără cauze cu autori necunoscuți (556.712) -, 32,1% (178.512) sunt
cu o vechime de până la 6 luni de la sesizare, 20,4% (113.726) între 6 luni și 1 an de
la sesizare iar 47,5% (264.474) de peste un an de la sesizare.
De asemenea, din totalul cauzelor rămase de soluționat – fără cauze cu
autor necunoscut - , 359.792 (64,6%) reprezintă cauzele cu urmărirea penală
începută (în creștere față de 2017 cu 40.317 cauze).
În activitatea de urmărire penală proprie au rămas de soluționat
7.176 dosare cu vechimea între 6 luni și un an de la sesizare (în scădere cu 350 de
dosare) și 19.426 dosare mai vechi de un an de la sesizare (în scădere cu 381 cauze),
iar la organele de cercetare penală au rămas în lucru 106.550 dosare cu vechimea
între 6 luni și un an de la sesizare (în creștere cu 1.709 dosare) și 245.048 dosare
mai vechi de un an de la sesizare (în creștere cu 17.615 dosare).
În activitatea de urmărire penală proprie cele mai multe dosare cu o
vechime mai mare de 6 luni de la sesizare se află în lucru la parchetele de pe lângă
curțile de apel, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism, Parchetele militare, Secția de urmărire
penală și criminalistică și la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție din
cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, acestea din urmă
reprezentând cauze complexe sau cu un grad ridicat de dificultate.
P.C.A. BUCUREȘTI 4.913 D.I.I.C.O.T. 9.881

P.C.A. CONSTANȚA 850 D.N.A. 3.743
P.C.A. PITEȘTI 711 PARCHETELE MILITARE 1.109
P.C.A. IAȘI 640 S.I.I.J. - P.Î.C.C.J. 705
P.C.A.PLOIEȘTI 604 S.U.P.C.- P.Î.C.C.J. 277

Pagina 26
Din analiza motivelor care au condus la prelungirea duratei
procedurilor în cauzele în care se efectuează urmărirea penală de procuror s-a
desprins concluzia că, în general, aceasta a fost influențată de:
- complexitatea cauzelor dată, pe de o parte de natura infracțiunilor
investigate, iar pe de altă parte, de administrarea materialului probator,
- creșterea volumului de activitate ca urmare a redistribuirii cauzelor aflate
în lucru în urma pensionării unui număr mare de procurori,
- instabilitatea legislativă manifestată pe două coordonate respectiv,
modificările frecvente aduse unor dispoziții legale și admiterea excepțiilor de
neconstituționalitate cu privire la unele dispoziții prevăzute de Codul penal și Codul
de procedură penală.
Au fost identificate și unele aspecte care pot fi calificate drept vulnerabilități
în activitatea procurorilor, respectiv: concentrarea pe anumite cauze complexe, fapt
ce a condus, în unele situații, la existența unor perioade de inactivitate în alte dosare
și managementul timpului de lucru caracterizat, uneori, printr-o greșită abordare a
modului în care procurorii își stabilesc prioritățile în activitatea pe care o desfășoară.
Durata procedurilor în sectorul de supraveghere a cercetării penale a
constituit, de asemenea, o preocupare constantă a conducerii Ministerului Public, fiind
monitorizate și analizate cauzele care au condus la influențarea operativității
soluționării dosarelor.
Controalele efectuate în cursul anului 2018 au evidențiat, pe lângă motivele
expuse mai sus, și un altul determinat de gradul de ocupare a schemelor de personal
la nivelul poliției judiciare, la sfârșitul anului 2018 înregistrându-se un deficit de 6.344
lucrători de poliție judiciară, precum și de fluctuația de personal care a determinat
redistribuirea succesivă a cauzelor penale.
Alături de motivele de ordin obiectiv care au condus la prelungirea duratei
procedurilor în cauzele instrumentate în acest din urmă sector de activitate se mai
reține și existența unuia care poate reprezenta o vulnerabilitate, respectiv,
neexercitarea de către procuror, în unele situații, a unei supravegheri eficiente a
cercetărilor penale.
D. Cauze cu autor necunoscut (A.N.)

La sfârșitul anului 2018, în evidența parchetelor au rămas nesoluționate
un număr de 571.503 cauze cu autor necunoscut (în scădere față de 2017 cu 14.442
cauze), reprezentând 32,6% din totalul cauzelor de soluționat, din care 2.484 aflate
în urmărire penală proprie la procuror (în creștere cu 161 de cauze). Dintre cauzele
aflate în urmărire penală proprie la procuror.
Cele mai numeroase cauze la urmărirea penală proprie din totalul cauzelor
cu autor necunoscut se află la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism - 1.241 (în creștere față de 2017 cu 124 de cauze) și la
parchetele de pe lângă următoarele curți de apel:

Pagina 27
ORADEA 320
BUCUREȘTI 284
BRAȘOV 85
IAȘI 73
ALBA IULIA 66
CLUJ 66
E. Prejudicii produse de inculpații trimiși în judecată

Referitor la indicatorul "prejudicii constatate în cauzele în care inculpații
au fost trimiși în judecată", se constată că, față de anul 2017, acesta a crescut cu
16,5% la valoarea în lei (3.121.092.272 lei), scăzând însă valoarea în euro cu
45,6%, (59.831.206 euro). De asemenea, valoarea măsurilor asigurătorii dispuse a
crescut semnificativ în raport cu anul 2017, respectiv cu 36,2%.
F. Calitatea urmăririi penale. Constatări și măsuri dispuse

Achitări definitive
În anul 2018 au fost achitați definitiv, indiferent de perioada trimiterii în
judecată, 1.290 inculpați, (cu 254 mai mulți decât în 2017) din care 1.264 inculpați
persoane fizice, în creștere cu 269 de inculpați, 17 minori (în creștere cu 5 persoane)
și 26 inculpați persoane juridice. Dintre inculpații achitați definitiv, un număr de
63 au fost arestați preventiv.
Din numărul total al inculpaților achitați, pentru un număr de 158 de inculpați,
temeiul achitării a fost dezincriminarea faptei, cu 35 de inculpați mai mult decât 2017.
Ponderea achitaților definitiv în totalul inculpaților trimiși în judecată a fost
de 2,2%, față de 1,7% în anul 2017.
Situația inculpaților achitați definitiv, indiferent de perioada trimiterii în
judecată, este prezentată în anexele nr. 8 și 9.
Deși problematica achitărilor pronunțate prin hotărâri definitive va face
obiectul unei analize distincte, respectiv aceea privind indicatorii de calitate a activității
procurorilor, care este un obiectiv stabilit prin Ordinului nr. 213/2014 privind
organizarea și funcționarea sistemului informațional al Ministerului Public, cu
modificările și completările ulterioare, se impune totuși evidențierea acelor cauze cu
caracter general care au influențat acest indicator de calitate.
O primă cauză o reprezintă existența unei jurisprudențe neunitare cu privire
la instituțiile de drept penal determinată, în principal, de interpretarea logico-juridică
diferită dată unor dispoziții legale de drept material.
O altă cauză o reprezintă modul diferit de apreciere și evaluare a materialului
probator în cele două faze ale procesului penal, respectiv, faza de urmărire penală și
cea de judecată.
Admiterea excepțiilor de neconstituționalitate cu privire la unele dispoziții de
drept material sau procesual penal, reprezintă o altă cauză care a fost de natură să
conducă la pronunțarea unor hotărâri de achitare.

Pagina 28
Analiza și monitorizarea permanentă, în baza Ordinului nr. 213/2014 privind
organizarea și funcționarea sistemului informațional al Ministerului Public, cu
modificările și completările ulterioare, a soluțiilor definitive de achitare pronunțate de
instanțele de judecată au reliefat, în unele cazuri, situații în care achitarea inculpaților
trimiși în judecată s-a datorat unor deficiențe ale urmăririi penale.
Restituiri și trimiteri ale dosarelor la procuror dispuse în temeiul
art. 346 alin. 3 din Codul de procedură penală și art. 485 alin. 1 lit. b din Codul
procedură penală
În anul 2018, instanțele de judecată au dispus restituirea și trimiterea
dosarelor la procuror într-un număr de 236 cauze (cu 21 mai multe decât în 2017),
reprezentând 0,51% din numărul trimiterilor în judecată.
Cele mai multe restituiri și trimiteri s-au înregistrat la parchetele de pe lângă
următoarele curți de apel (activitate centralizată):
Parchetul de pe lângă
Nr. cauze Nr. cauze cu soluție de
Curtea de Apel
restituite trimitere în judecată
(centralizat)
BUCUREȘTI 29 7.019 (0,41%)
TIMIȘOARA 19 3.235 (0,59%)
CLUJ 15 4.152 (0,36%)
PLOIEȘTI 15 2.827 (0,53%)
IAȘI 15 2.153 (0,70%)
ALBA IULIA 14 2.470 (0,57%)
SUCEAVA 13 2.751 (0,47%)
BACĂU 11 3.477 (0,32%)
BRAȘOV 11 1.941 (0,57%)
ORADEA 9 1.864 (0,48%)
În cursul anului 2018 s-a înregistrat o creștere a numărului de hotărâri

definitive prin care s-a dispus restituirea cauzei la procuror în baza dispozițiilor art. 346
alin. 3 din Codul de procedură penală și de trimitere a dosarului la procuror în baza
art. 485 alin. 1 lit. b din același cod.
Deși acest indicator de calitate va face obiectul unei analize separate,
constatările de ordin general au evidențiat existența unor cauze ce au vizat o
jurisprudență neunitară, (în special în ceea ce privește criteriile de apreciere a gravității
faptei sau a periculozității infractorului în cazul acordului de recunoaștere a vinovăției),
o interpretare diferită a materialului probator (în special în cazul prevăzut de art. 346
alin. 3 lit. b) Codul de procedură penală și deficiențe ale urmăririi penale.
Infirmări și redeschideri
În anul 2018 s-au înregistrat 4.746 soluții de infirmări și redeschideri, cu
556 de cauze mai puțin decât în 2017.
În procedura prevăzută de art. 340 din Codul de procedură penală (anexa
nr. 4), instanțele au soluționat prin hotărâri definitive 10.385 plângeri, reprezentând
96,7% din totalul cauzelor soluționate de instanțe. Dintre acestea, 2.008 au fost
admise dispunându-se trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi
penale, 23 cauze au fost reținute spre judecare (fiind pronunțate 3 soluții de
condamnare), în 77 cauze s-a schimbat temeiul de drept al soluției de netrimitere în
Pagina 29
judecată, iar în restul de 8.277 cauze plângerile au fost respinse.
Analiza detaliată a cauzelor în care s-a dispus infirmarea soluțiilor se va
efectua ulterior, potrivit Ordinului nr. 213/2014 privind organizarea și funcționarea
sistemului informațional al Ministerului Public, cu modificările și completările ulterioare.
Arestați preventiv netrimiși în judecată

În anul 2018, din totalul de 6.103 inculpați cercetați în stare de arest
preventiv, față de 203 s-au dispus soluții de netrimitere în judecată .
La sfârșitul anului 2018, 1.572 inculpați arestați preventiv erau în faza
procesuală a urmăririi penale.
Creșterea înregistrată în cursul anului 2018 la acest indicator a fost
determinată, în principal, de cauze de natură obiectivă, respectiv dezincriminarea
unor fapte de natură penală și aplicarea art. 159 din Codul penal privind împăcarea
părților.
Analiza indicatorilor statistici ce reflectă activitatea de urmărire penală a fost
realizată pe două paliere respectiv, activitatea proprie a Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie și activitatea unităților din subordine. Din această
perspectivă, măsurile dispuse au vizat:
1. În activitatea proprie: o mai bună gestionare a resurselor umane și

materiale; operaționalizarea Serviciului tehnic din cadrul Secției de urmărire penală și
criminalistică, echilibrarea volumului de activitate printr-o repartizare judicioasă a
lucrărilor cu respectarea principiului continuității în soluționarea dosarelor;
specializarea, pe cât posibil, a procurorilor în investigarea anumitor tipuri de infracțiuni
(în acest sens fiind demarate proiecte privind tehnici de investigare pe anumite
categorii de infracțiuni), crearea unor baze de date privind jurisprudența în anumite
domenii de infracționalitate (infracțiuni de violență, cu accent deosebit pe violența în
familie, corupție, infracțiuni economico-financiare etc); prioritizarea activităților de
urmărire penală; continuarea monitorizării modalității de efectuare a anchetelor
penale, pentru evitarea încălcării, sub aspect material și procedural, a drepturilor
părților garantate de legislația internă și Convenția Europeană a Drepturilor Omului;
verificarea periodică a duratei procedurilor în dosarele aflate pe rolul Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea identificării motivelor care au
condus la nesoluționarea acestor cauze și a preîntâmpinării situațiilor în care s-ar
putea împlini termenul de prescripție a răspunderii penale; verificarea modului în care
sunt respectate dispozițiile legale privind luarea măsurilor de supraveghere tehnică;
verificarea periodică a modului în care sunt respectate dispozițiile privind instituirea
unor măsuri asiguratorii în vederea recuperării prejudiciilor cauzate prin săvârșirea
unor infracțiuni ce fac obiectul urmăririi penale.
2. În activitatea parchetelor din subordine:

- stabilirea unor obiective operaționale privind: consolidarea progreselor în
combaterea corupției în administrația publică locală; investigații efective în cauzele
având ca obiect infracțiuni de spălare a banilor si evaziune fiscală; combaterea
Pagina 30
infracțiunilor silvice prevăzute de Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, precum și a
faptelor de corupție, abuz în serviciu, spălare de bani în legătură cu defrișările ilegale
de pădure;
- uniformizarea practicii judiciare, inclusiv pe tipuri de investigaţii şi măsuri
asigurătorii în vederea reparării prejudiciilor, prin: elaborarea de note de studiu şi de
îndrumări cu privire la problemele de drept sesizate în practică de parchete; întocmirea
analizelor în domeniile prioritare de acțiune ale Ministerului Public, identificarea și
remedierea aspectelor de practică neunitară în activitatea parchetelor; continuarea
publicării în rețeaua INTRANET a tuturor rechizitoriilor şi hotărârilor judecătorești
definitive pronunțate în domeniile prioritare ale Ministerului Public precum și
dispunerea unor măsuri pentru uniformizarea jurisprudenței pe tipuri de investigații și
măsuri asigurătorii în vederea recuperării prejudiciilor;
- crearea unor baze de date conținând sistemul „modus operandi”,
elaborarea unor sinteze de jurisprudență şi a unor metodologii de cercetare adecvate;
- implementarea unor instrumente moderne și eficiente de management al
procedurilor și realizarea unor procedee probatorii şi metodologii de lucru unitare;
- pregătirea profesională a procurorilor pe domenii infracționale ce
conturează, la acest moment, fenomenul infracțional (în acest sens fiind demarate mai
multe proiecte privind tehnici de investigare în domenii precum: violența domestică,
protecția victimelor și a minorilor, corupția, infracțiunile privind regimul silvic și
patrimoniul național, infracțiuni economico-financiare;
- monitorizarea și efectuarea de controale la unitățile de parchet din
subordine având ca obiectiv identificarea cauzelor care conduc la prelungirea duratei
procedurilor, precum și a celor care au drept consecință intervenirea prescripției
răspunderii penale;
- analiza cauzelor care au condus la pronunțarea unor hotărâri definitive de
achitare, restituirea sau trimiterea cauzei la procuror în temeiul art. 346 din Codul de
procedură penală și art. 485 din Codul de procedură penală, urmărindu-se, cu
precădere, aspectele ce reprezintă deficiențe ale urmăririi penale în vederea luării unor
măsuri eficiente pentru remedierea și preîntâmpinarea unor astfel de situații;
- analiza modului în care, în cursul urmăririi penale, au fost respectate
dispozițiile legale referitoare la luarea măsurilor de supraveghere tehnică, asiguratorii
și privative de libertate, precum și garanțiile procesuale privind drepturile părților
implicate în procedurile judiciare;
- verificarea modului în care procurorii exercită supravegherea cercetărilor
penale de către organele de politie judiciară, urmărindu-se identificarea
disfuncționalităților intervenite în această activitate și a măsurilor care să conducă la
realizarea unei supravegheri eficiente.

Pagina 31
Capitolul IV
ACTIVITATEA DE URMĂRIRE PENALĂ DESFĂŞURATĂ DE

DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE,
DIRECŢIA DE INVESTIGARE A INFRACŢIUNILOR DE
CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ŞI TERORISM SI SECTIA PENTRU
INVESTIGAREA INFRACTIUNILOR DIN JUSTITIE
A. Activitatea de combatere a corupţiei desfăşurată de Direcţia

Naţională Anticorupţie
B. Activitatea de investigare şi combatere a infracţiunilor de
criminalitate organizată şi terorism desfăşurată de Direcţia de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
C. Operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din
justiție și activitatea desfășurată de aceasta
A. Direcţia Naţională Anticorupţie a fost înființată ca structură cu

personalitate juridică şi buget propriu în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, în baza prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului
nr. 43/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Competenţa Direcţiei, astfel cum este prevăzută de art. 13 din Ordonanţa
de Urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, se circumscrie faptelor de corupţie de nivel înalt
şi mediu reglementate de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi
sancţionarea faptelor de corupţie. De asemenea, competenţa Direcției este atrasă
şi în cazul săvârşirii de infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene,
precum şi de infracţiunile prevăzute la art. 246, 297 şi 300 din Codul penal, dacă s-a
cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.
Resurse umane. Schema de personal a Direcţiei, la finele anului 2018, era
ocupată în proporţie de 89,83%, iar activitatea a fost desfăşurată cu 88,43% din
personalul prevăzut în organigramă. Fluctuaţia personalului s-a manifestat prin
încadrarea a 42 persoane, dintre care 25 procurori şi încetarea raporturilor de muncă
a 68 persoane, dintre care 39 procurori.
Activitatea de urmărire penală. În perioada de referinţă, activitatea de
urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 109 procurori care au avut de
soluționat 9.191 cauze1. Dintre acestea, 3.113 cauze sunt dosare înregistrate în anul
2018, după cum urmează:
1 În anul 2017 au fost 11.234 cauze de soluționat.

Pagina 32
- 2.575 cauze, reprezentând 83% din total, sunt sesizări ale persoanelor
fizice/juridice private sau instituții publice2;
- 538 cauze, reprezentând peste 17% din total, înregistrate ca urmare a
sesizării din oficiu.
S-au soluționat pe fond 3.547 dosare3.
În 196 cauze s-a dispus trimiterea în judecată4.
Au fost trimiși în judecată 556 de inculpați, 501 prin rechizitoriu şi 55 prin
acorduri de recunoaștere a vinovăției, dintre care 65 sunt persoane juridice5.
Au fost dispuse măsuri preventive (de orice fel) faţă de 90 inculpaţi
persoane fizice şi juridice, 33 dintre aceştia în stare de arest preventiv6.
Prin cele 196 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției au fost
deduse judecății un număr de 1.136 infracțiuni7.
Cuantumul prejudiciului reţinut în actele de inculpare este de 412,7
milioane euro, în creștere cu 85% față de anul 20178, iar valoarea măsurilor
asigurătorii dispuse de procurori pentru repararea pagubei este de 400,1 milioane
euro, în creștere cu 139% față de anul 20179.
În anul 2018, au fost dispuse măsuri de supraveghere tehnică în 275 cauze,
privind 2295 persoane supravegheate, în 53 cauze, privind 136 persoane,
dispunându-se soluţii de trimitere în judecată.
În ceea ce privește operativitatea soluționării cauzelor, din cele 3.547
cauze, 600 au fost soluționate până în 6 luni de la prima sesizare, 387 au fost
soluționate între 6 luni și 1 an de la prima sesizare, 2.455 au fost soluționate peste
1 an de la prima sesizare iar 105 cauze au fost soluționate după împlinirea termenului
de prescripție.
Au fost dispuse soluţii de clasare ca urmare a intervenirii prescripţiei
răspunderii penale față de 139 persoane, din care 137 autori cunoscuți și 2 autori
necunoscuţi. Din cele 137 persoane, față de 97 s-a constatat că prescripţia a
intervenit anterior sesizării organelor de urmărire penală.
Motivul principal care a condus la constatarea intervenirii prescripţiei
răspunderii penale se referă la Decizia Curţii Constituţionale a României
nr. 297/201810, însă, se mai pot reține şi alte motive cum ar fi: imposibilitatea
identificării autorilor faptelor, complexitatea cauzelor și al obiectului urmăririi penale,
sesizarea organelor de urmărire penală la un interval mare de timp de la momentul
comiterii faptelor, volumul foarte mare de activitate.
2 1.513 sunt ca urmare a unor sesizări ale persoanelor fizice/juridice private sau instituții publice, iar 1.062 ca urmare a
declinărilor de la alte parchete sau preluărilor între structurile D.N.A.
3 În anul 2017 au fost soluționate 3.893 dosare.
4 În anul 2017, în 381 cauze s-a dispus trimiterea în judecată.
591 persoane juridice în anul 2017.
622 inculpați în stare de arest preventiv în anul 2017.
7 Faţă de 1.588 infracțiuni în anul 2017.
8223 milioane euro în 2017.
9167,2 milioane euro în anul 2017.
10 Prin care s-a a admis excepția de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. 1 C.pen. şi s-a constatat că soluția
legislativă care prevede întreruperea cursului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea ”oricărui act de procedură
în cauză” din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin.1 C.pen. este neconstituțională.
Pagina 33
Activitatea judiciară a fost desfășurată, în medie, de 42 procurori din care
26 procurori de la Secția judiciară penală, 1 procuror de la Serviciul pentru efectuarea
urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari și circa
15 din cadrul structurilor teritoriale, ce au realizat exclusiv ori preponderent activitate
judiciară.
Concret, procurorii au participat în ședințele de judecată la 13.171
cauze , dintre care 67 cauze civile. La nivelul structurii centrale, procurorii au
11
participat în 5.336 cauze, iar la nivelul structurii teritoriale a direcției în 7.835.

Au fost verificate, în vederea exercitării căilor de atac, un număr de 2.000 de
hotărâri. Au fost declarate 208 apeluri12 și 334 contestații13.
Au fost soluționate de instanțele de judecată 200 apeluri și
345 contestații declarate de procuror. Dintre acestea, au fost admise 118 apeluri și
131 contestații.
În anul 2018, instanțele de judecată au condamnat definitiv prin
228 hotărâri un număr de 584 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile emise de
procurorii anticorupție14.
În anul 2018, au rămas definitive 126 hotărâri judecătoreşti15 prin care
instanțele s-au pronunţat cu privire la confiscarea şi recuperarea de produse
infracționale în sumă totală de 355.242.440,92 lei, echivalentul a 76.338.764,57
euro16.
În perioada de referinţă, a fost dispusă infirmarea ori redeschiderea
urmăririi penale ori neconfirmarea de către instanță (pentru soluția de renunțare la
urmărirea penală) în 1,5% din totalul cauzelor soluționate17, respectiv 54 din
3.547 cauze.
Restituirea definitivă a cauzei la procuror s-a dispus în 8 dosare18, față
de 63 de inculpați, iar cu privire la 5 acorduri de recunoaștere a vinovăției instanța a
dispus respingerea acestora. În cazul a 2 hotărâri definitive de restituire privind
7 inculpați, soluția a fost considerată ca fiind imputabilă procurorului. De asemenea,
în cazul unui acord de recunoaștere a vinovăției respins, soluția a fost considerată
ca fiind imputabilă procurorului.
În anul 2018, au fost achitaţi 202 inculpaţi prin 65 hotărâri rămase
definitive, cu menţiunea că față de 64 dintre aceştia au fost pronunțate în primă
instanţă pedepse de condamnare. Un număr de 21 inculpați au fost reținuți sau arestați
preventiv (dintre aceștia, față de un inculpat s-a dispus măsura arestării preventive în
cursul judecății).
Ponderea achitărilor din totalul trimiterilor în judecată, conform indicatorului
statistic stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii19, a fost de 36,33%.
11 În anul 2017 procurorii au participal în 14.052 cauze.

12 În anul 2017 au fost declarate 253 apeluri.
13În anul 2017 au fost declarate 475 contestații.
14 În anul 2017, prin 315 hotărâri definitive au fost condamnați 713 inculpați.
15 174 hotărâri definitive în anul precedent.
16 729.339.670 lei, echivalentul a 159.655.810 euro, în anul 2017.
17 42 din 3.893 în anul 2017.
18 În anul 2017 au fost 4 dosare în care cauzele au fost restituite de instanțele de judecată.
19 Hotărâre Plen C.S.M. nr 1265 din 24 noiembrie 2015.

Pagina 34
Calculând procentul achitărilor pronunțate în anul 2018 prin raportare la
totalul inculpaților judecați în anul 2018 (933 de inculpați judecați), ponderea
achitărilor este de 21,65%.
Totodată, ponderea inculpaților achitați pe alte temeiuri decât lipsa de
pericol social și deciziile Curții Constituționale a fost de 13,18%.
Dintre cei 202 inculpați achitați definitiv, 72 au fost achitați în temeiul art.16
alin.1 lit. b (teza I) din Codul de procedură penală ca urmare a aplicării Deciziei Curții
Constituționale nr. 405/2016 cu efect de dezincriminare parțială a infracțiunii de abuz
în serviciu20, alţi 7 inculpați au fost achitați în baza art.181 din vechiul Cod penal,
apreciindu-se de către instanțele de judecată lipsa pericolului social al faptelor deduse
judecății21, iar 123 inculpați au fost achitați pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social
și deciziile Curții Constituționale22.
În cazul a 8 hotărâri definitive de achitare privind 13 inculpați, soluția a
fost considerată ca fiind imputabilă procurorului. În cazul unui inculpat, soluția a fost
considerată ca fiind imputabilă doar cu privire la o singură infracțiune pentru care a
fost trimis în judecată.
Analiza indicatorilor statistici relevă că activitatea de urmărire penală

desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie în anul 2018 a fost influenţată
substanţial de modificările şi lipsa de predictibilitate a legislaţiei în domeniu.
Principalele modificări au fost reprezentate de adoptarea Legii nr. 207 din
20 iulie 2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară și a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 92 din 15 octombrie 2018
pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei.
Prin efectul dispozițiilor art. 881 introduse în Legea nr. 304/2004 prin Legea
nr. 207/2018, a fost redusă competența după calitatea persoanei a Direcției
Naționale Anticorupție, prin trecerea cauzelor privind infracțiuni săvârșite de magistrați
în competența Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, începând cu data
de 23 octombrie 2018.
Un alt efect a fost creat de aplicarea dispoziţiilor art. 888 alin. 2 al Legii
nr. 304/2004 privind participarea procurorului la ședințele de judecată în cauzele de
competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, cu privire la care se
așteaptă emiterea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unei hotărâri prealabile
deoarece nu există o practică unitară.
Totodată, prin Legea nr. 207/2018 și apoi prin Ordonanţa de Urgenţă a
Guvernului nr. 92/2018, au fost modificate condițiile și procedura de numire, fiind
crescute limitele de vechime pentru care un procuror poate fi numit în Direcţia
Naţională Anticorupţie de la 6 ani, cât era înainte de modificare, la 8 ani, iar apoi, prin
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, la 10 ani. Mai mult decât atât, prin
dispozițiile art. VII din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, s-a precizat că
procurorii care, la data intrării în vigoare a ordonanței, își desfășoară activitatea la [...]
20 29 în anul 2017.
21 1 în anul 2016.
22 91 inculpați în anul 2017.

Pagina 35
Direcţia Naţională Anticorupţie […] rămân în funcție numai dacă îndeplinesc condițiile
prevăzute de Legea nr. 303/2004 și Legea nr. 304/2004. Prin efectul acestor
modificări, a fost încetată delegarea la Direcţia Naţională Anticorupţie a unui număr de
15 procurori.
În cursul anului 2018 au fost publicate mai multe decizii23 ale Curții
Constituționale cu influență asupra activității Direcției Naționale Anticorupție, fiind
constatat caracterul neconstituțional al unor prevederi din Codul penal și Codul de
procedură penală, precum și al altor acte normative cu efect asupra modului de
desfășurare a procesului penal.
La acestea se adaugă deciziile Curţii Constituţionale nr. 358 din 30 mai 2018
şi nr. 685 din 7 noiembrie 2018, precum şi alte decizii24 publicate în anii anteriori, care
au presupus adaptarea în timp real a activității Direcției Naționale Anticorupție pentru
a le asimila și pentru a aplica în continuare instituțiile procesuale într-o modalitate care
să garanteze exigențele constituționale în materie.
Alături de aceste cauze obiective, indicatorii de calitatea au fost influențați și
de existența unor deficiențe ale urmăririi penale, care urmează să fie analizate
separat, potrivit Ordinului nr. 213/2014 privind organizarea și funcționarea sistemului
informațional al Ministerului Public, cu modificările și completările ulterioare.
B. Activitatea de investigare şi combatere a infracţiunilor de

criminalitate organizată şi terorism desfăşurată de Direcţia de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
Activitatea de urmărire penală

În anul 2018, numărul cauzelor de soluționat a fost de 27.280 cauze, din
care 12.858 nou înregistrate, față de 24.709 cauze în 2017, din care 12.220 nou
înregistrate. Media dosarelor de soluționat pe procuror a crescut de la 102,52 la
137,78 cauze/procuror.
În aceeași perioadă au fost soluționate 12.393 cauze, față de 10.287 în anul
2017. Dintre acestea, în 9.144 cauze au fost adoptate soluții pe fond, față de 7.191
cauze în anul 2017, iar 3.249 cauze au fost declinate sau reunite.
Media dosarelor soluționate de un procuror a crescut comparativ cu anul
2017, de la 42,68 la 62,59 cauze.
În anul 2018, în cauzele instrumentate de procurori au fost cercetate 15.829
persoane, în creștere comparativ cu anul precedent când au fost cercetate 13.600
persoane.
Situaţia cauzelor cu soluţii de trimitere în judecată în anul 2017, comparativ
cu anul 2016, se prezintă după cum urmează:
23 nr. 802/2017, nr. 21/2018, nr.22/2018, nr.79/2018, nr.91/2018, nr.297/2018, nr.354/2018, nr.573/2018, nr.651/2018
24 nr. 51/2016, nr. 405/2016, nr. 244/2017, nr. 302/2017, nr. 368/2017, nr. 392/2017, nr. 458/2017, nr. 554/2017,
nr. 562/2017
Pagina 36
PERIOADA 2017 2018 OBSERVAȚII
RECHIZITORII + ACORDURI DE
1.535 1.586 + 3,32%
RECUNOAȘTERE A VINOVĂȚIEI25
INCULPAŢI 3.940 3.526 - 10,51%
INCULPAŢI ARESTAŢI26 1.275 1.267 - 0.63%
Media dosarelor soluționate de un procuror cu rechizitoriu sau acord de

recunoaștere a vinovăției a crescut de la 6,36 la 8,01 cauze/procuror în 2018.
Din totalul cauzelor soluționate pe fond în anul 2018 (9.144 cauze), 2.072
au fost soluționate până în șase luni de la sesizare, 2.874 între șase luni și un an
de la sesizare, 4.155 peste un an de la sesizare, iar 43 cauze după împlinirea
termenului de prescripție a răspunderii penale, acest din urmă indicator în scădere
cu 53,84% având în vedere că 37 dosare priveau autori necunoscuţi.
Activitatea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate

Organizată și Terorism, pe categorii de infracțiuni, se prezintă astfel:
- Criminalitatea organizată
În anul 2018, din cele 3.356 cauze de soluționat având ca obiect infracțiunea
de constituire a unui grup infracțional organizat (din care 1.243 cauze nou înregistrate),
au fost soluționate 926 cauze, față de 808 cauze în precedent.
Cifrele arătate indică o scădere cu 0,39% a cauzelor de soluționat,
o creștere cu 0,08% a cauzelor nou intrate și o creștere cu 14,60% a cauzelor
soluționate.
Prin rechizitoriu și acord de recunoaștere a vinovăției au fost soluționate
221 cauze.
- Traficul de persoane
În anul 2018, din cele 1.816 cauze de soluționat având ca obiect infracțiuni
de trafic de persoane, din care 695 cauze nou înregistrate, au fost soluționate 601
cauze, față de 532 în 2017.
Au fost soluționate prin rechizitoriu și acorduri de recunoaștere a vinovăției
un număr de 118 cauze, față de 132 în 2017, cu 400 inculpați trimiși în judecată, față
de 451 inculpați în 2017, din care 209 inculpați arestați preventiv, față de 249 în 2017.
Numărul victimelor traficate în vederea exploatării a fost de 312, față de 609
în 2017, dintre care 139 minori, față de 225 victime minori în anul precedent.
- Trafic de migranți
În cursul anului 2018, din cele 191 cauze de soluționat având ca obiect
traficul de migranți, din care 89 cauze nou înregistrate, au fost soluționate un număr
de 50 cauze, față de 28 cauze în 2017.
25Ponderea rechizitoriilor și acordurilor de recunoaștere a vinovăției din totalul soluțiilor dispuse în 2018 este de 17%
(1.586 din 9.144) față de anul 2017 când a fost de 21,34% (1.535 din 7.191) – scădere cu 4,34% în anul 2018.
26În 2018 numărul total al inculpaților trimiși în judecată față de care s-au dispus măsuri preventive a fost de 1814. Dintre
aceștia față de 547 inculpați a fost dispusă măsura controlului judiciar, iar față de 107 a fost luată măsura arestului la
domiciliu.
Pagina 37
Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitoriu și acord de
recunoaștere a vinovăției 19 cauze cu 98 inculpați trimiși în judecată, dintre care
51 inculpați arestați preventiv.
- Falsificare de monedă și alte valori

În anul 2018, din cele 442 cauze de soluționat având ca obiect infracțiuni de
fals de monedă, din care 315 cauze nou înregistrate, au fost soluționate un număr de
55 cauze, față de 60 cauze în 2017.
Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitoriu 12 cauze, față de
3 cauze în 2017, cu 26 inculpați trimiși în judecată, față de 6 în 2017.
- Traficul de droguri
În cursul anului 2018, din cele 16.832 cauze de soluționat, din care 9.033
cauze nou înregistrate, au fost soluționate 6.407 cauze, față de 4.064 în 2017.
Au fost soluționate prin rechizitoriu și acord de recunoaștere a vinovăției
1.017 cauze, față de 904 în anul 2017, cu 1.785 inculpați trimiși în judecată, față de
1.757 în 2017, dintre care 719 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de
637 în anul 2017.
Cantitatea de droguri indisponibilizate în vederea confiscării în cursul anului
2018 a fost de 318,76 kg, din care 44,01 kg droguri de mare risc (la care se adaugă
74.013 comprimate și 211,87 ML conținând droguri de același gen) și 274,76 kg
droguri de risc (la care se adaugă 221.443 comprimate și 343,2 ML conținând droguri
de același gen).
- Criminalitatea economico-financiară
În cursul anului 2018, din cele 1.599 cauze de soluționat, din care
625 cauze nou înregistrate, au fost soluționate 250 cauze, față de 214 în 2017.
Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitoriu și acord de recunoaștere
a vinovăției 64 cauze, față de 80 în 2017, cu 476 inculpați trimiși în judecată, față de
626 în 2017, dintre care 86 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de 78 în
anul 2017.
Pe tipuri de infracțiuni economico-financiare, situația se prezintă astfel:
 infracțiuni de evaziune fiscală
Din cele 563 cauze de soluționat în 2018, din care 187 nou înregistrate, au
fost soluționate 53 cauze, față de 64 în 2017.
Au fost soluționate prin rechizitoriu și acord de recunoaștere a
vinovăției 16 cauze, față de 32 în anul 2017, cu 194 inculpați trimiși în judecată, față
de 118 în 2017, dintre care 6 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de 5
în anul 2017.
 infracțiuni prevăzute de Codul vamal
Din cele 635 cauze de soluționat în 2018, din care 229 nou înregistrate, au
fost soluționate 123 cauze, față de 92 în 2017.

Pagina 38
Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitoriu și acord de recunoaștere
a vinovăției 27 cauze, față de 25 în anul 2017, cu 193 inculpați trimiși în judecată, față
de 237 în 2017, dintre care 59 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de
59 în anul 2017.
Au fost soluționate prin rechizitoriu și acord de recunoaștere a vinovăției 21

cauze, față de 23 cauze în anul 2017, cu 89 inculpați trimiși în judecată, față de 271
în 2017, dintre care 21 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de 14 în anul
2017.
- Infracțiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 (infracțiunea de spălare a
banilor dacă banii, bunurile şi valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din
săvârșirea infracțiunilor date în competența Directiei de Investigare a Infracțiunilor de
Criminalitate Organizată și Terorism).
Din cele 459 de cauze de soluționat în 2018, din care 157 nou înregistrate,
au fost soluționate 99 cauze, față de 75 în 2017.
Prin rechizitoriu și acorduri de recunoaștere a vinovăției au fost soluționate
44 cauze, față de 38 în anul 2017, cu 114 inculpați trimiși în judecată, față de 183
inculpați în 2017, dintre care 19 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de
21 în anul 2017.
- Criminalitatea informatică
În cursul anului 2018, din cele 4.715 cauze de soluționat, din care 1.369
cauze nou înregistrate, au fost soluționate 1.221 de cauze, față de 1.701 în 2017.
248 cauze, față de 284 în anul 2017, cu 355 inculpați trimiși în judecată, față de 418
în judecată în 2017, dintre care 61 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față
de 104 în anul 2017.
- Infracțiuni de terorism și contra securității naționale

În cursul anului 2018, din cele 155 de cauze de soluționat, din care 72
cauze nou înregistrate, au fost soluționate 49 cauze, față de 81 în 2017.
6 cauze, cu 23 inculpați, dintre care 9 arestați preventiv.
 Indicatori de calitate
În anul 2018 au fost soluționate 9.144 cauze pe fond, faţă de 7.191 în
anul 2017, fiind trimiși în judecată 3.526 inculpați, faţă de 3.940 în anul 2017, dintre
care 1.267 arestați preventiv, față de 1.275 în anul 2017.
În perioada de referință, în 1.439 cauze soluționate de instanțele de
judecată, au fost condamnați definitiv 3.049 inculpați, comparativ cu 2017 când
au fost soluționate 1.492 cauze, fiind condamnați definitiv 3.210 inculpați.
Pagina 39
În anul 2018, în 65 de cauze au fost achitați definitiv 115 inculpați, față
de 41 de cauze în care au fost achitați definitiv 76 inculpați în anul 2017.
Raportat la cei 3.526 inculpați trimiși în judecată, ponderea inculpaților
achitați în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei este de 3,26% din
totalul inculpaților trimiși în judecată (115 din 3.526).
Din cei 115 inculpați achitați definitiv, față de 28 s-a dispus achitarea ca
efect al dezincriminării faptei prin aplicarea Deciziei nr. 10/2018 a Înaltei Curți de
Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, iar
10 inculpați au fost achitați definitiv în temeiul art.181 din vechiul Cod penal.
În anul 2018, s-a dispus restituirea definitivă a 14 cauze, faţă de 13 în
anul 2017, privind 219 inculpați, faţă de 129 în anul 2017.
Trimiterea la procuror în vederea continuării urmăririi penale în temeiul
art. 485 alin.1 lit. b) din Codul de procedură penală s-a dispus în 14 cauze, faţă de
13 în anul 2017, privind 14 inculpați, față de 13 în anul 2017.
C. Operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din

justiție și activitatea desfășurată de aceasta
Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a fost înfiinţată prin

Legea nr. 207/2018 din 20 iulie 2018 pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Secţia funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, având, potrivit legii, competenţa exclusivă de a efectua
urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv
judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior
al Magistraturii. Competenţa de urmărire penală exclusivă este păstrată şi în situaţia
în care, alături de persoanele menţionate, sunt cercetate şi alte persoane.
La data de 10 octombrie 2018 a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă a
Guvernului nr. 90/2018, potrivit căreia Secţia funcţionează cu un număr de
15 posturi de procurori, iar până la finalizarea concursurilor organizate pentru
numirea în funcţiile de procuror-şef secţie şi a celor de execuţie de procuror în cadrul
secţiei şi validarea rezultatelor acestora, funcţiile de procuror-şef şi cel puţin o
treime din funcţiile de execuţie de procuror vor fi exercitate provizoriu de
procurori care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru numirea în aceste funcţii,
selectaţi de comisia de concurs constituită în condiţiile art. 883 alin. (2) din Legea
nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
În fapt, urmarea concursului organizat la nivelul Consiliului Superior al
Magistraturii, în perioada 23 octombrie – 31 decembrie 2018, activitatea secției a
fost desfășurată de un număr de 5 procurori, doi dintre aceştia cu funcţii de
conducere, la care se adaugă 6 grefieri, 6 ofițeri de poliție judiciară și un șofer.
Realizarea atribuţiilor de serviciu în condiţii optime de lucru a presupus
efectuarea demersurilor necesare şi luarea de îndată de către conducerea secției a
măsurilor pentru asigurarea spaţiilor de lucru, amenajarea acestora, dotarea
Pagina 40
corespunzătoare cu mobilier, birotică (calculatoare, xerox, fax, aparate de telefonie),
ş.a.
Demersul semnificativ s-a materializat în transmiterea către Ministerul
Public, pe o perioadă de 1 an, a unui imobil cu destinație de sediu profesional, în
prezent aflat în curs de amenajare și dotare cu termen de finalizare sfârșitul lunii
februarie 2019.
Cu toate acestea, rezultatele obținute în cele 2 luni de activitate desfășurată
în anul 2018 au fost consistente şi au vizat în principal realizarea activităților de
preluare a dosarelor penale a dosarelor aflate în curs de soluționare de la unităţile şi
structurile de parchet din cadrul Ministerului Public, precum şi a lucrărilor privind
plângerile împotriva soluţiilor de neurmărire formulate în temeiul art. 340 din Codul de
procedură penală în cauzele de competenţa secţiei. În ceea ce priveşte dosarele
soluţionate, s-a convenit ca preluarea să se facă etapizat, ţinând cont de faptul că
numărul estimat al acestora este de peste 33.000 dosare.
După data operaţionalizării, la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din
justiţie au fost înregistrate un număr de 1.422 cauze, din care 180 de cauze noi şi
1.242 dosare transmise de unităţile şi structurile de parchet din ţară după cum
urmează:
- 867 cauze, preluate de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi Secţia
de urmărire penală şi criminalistică;
- 346 cauze, preluate de la Direcţia Naţională Anticorupţie;
- 29 cauze, preluate de la Direcţia de Investigarea a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism.
Din totalul celor 1.242 cauze preluate, într-un număr de 549 cauze a fost
începută urmărirea penală cu privire la faptă (in rem), cu menţiunea că 356 cauze
au peste 6 luni de data începerii urmăririi penale „in rem”.
Un număr de 16 dosare dintre cele 1.242 preluate au o vechime mai mare
de 5 ani de la data primei sesizări, din care: 13 dosare preluate de la Direcţia
Naţională Anticorupţie, 2 dosare preluate de la Directia de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism şi 1 dosar preluat de la Secţia de urmărire
penală şi criminalistică. Într-una dintre aceste cauze, s-a dispus clasarea deoarece
s-au constatat impedimente legale pentru punerea în mișcare a acțiunii penale.
Alte 231 dosare au o vechime în sistem mai mare de 2 ani de la data

primei sesizări, preluate după cum urmează: 137 de la Direcţia Naţională Anticorupţie,
85 de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 9 de la Directia de Investigare a
Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
În 18 dintre cele 231 dosare mai vechi de 2 ani de la data primei sesizări au
fost dispuse soluții de clasare, întrucât s-a constatat că există impedimente legale
pentru punerea în mișcare a acțiunii penale.
Din totalul celor 1.242 dosare preluate, au fost soluţionate 105 dosare,
2 dintre acestea prin soluţii de trimitere în judecată, iar diferenţa de 103 dosare prin
clasare.

Pagina 41
În aceeași perioadă, respectiv 23 octombrie - 31 decembrie 2018, procurorii
Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie au avut de soluţionat 795 lucrări
cu caracter general (plângeri, cereri, memorii, sesizări diverse, ş.a.), dintre care au
fost soluţionate un număr de 355 lucrări.
Capitolul V
PROTECȚIA DREPTURILOR OMULUI

ÎN FAZA DE URMĂRIRE PENALĂ
Societatea europeană actuală se bazează pe valorile statului de drept,

democrație și drepturile omului. În ceea ce privește acest din urmă concept, se poate
vorbi deja de o nouă generație de drepturi. Promovarea drepturilor omului reprezintă
o preocupare constantă și reală la nivel internațional și european. În acest cadru,
apare tot mai firească și necesară ralierea politicilor Ministerului Public la cele mai noi
tendințe și direcții de acțiune.
Acționând în lumina și prin înțelegerea rolului său constituțional și legal de
apărător al drepturilor omului și al libertăților fundamentale nu doar în procesul
penal, procurorul trebuie să asigure un echilibru între protejarea dreptului la apărare
și protecția judiciară a victimelor infracțiunilor.
Prin receptivitate față de inițiativele societății civile, față de semnalele
apărute în mass-media și în raport cu recomandările și observațiile instituțiilor și
organismelor internaționale cu atribuții în materie, Ministerul Public a început să
dezvolte și să aplice deja de câțiva ani o serie de mecanisme și instrumente menite
să îi facă mai eficientă reacția.
Un alt factor foarte important în ecuație, care a impulsionat activitatea
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în acest sens, l-a constituit
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Instituția noastră a dezvoltat o
relație interinstituțională solidă cu Agentul Guvernamental pentru această curte.
În anul 2018, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a avut de soluționat
4.701 plângeri împotriva României, din care 4.182 au fost declarate inadmisibile ori
radiate. Au fost pronunțate 82 de hotărâri (privind 519 reclamanți), din care 71 au
constatat încălcarea cel puțin a unui articol din Convenția pentru apărarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale.
Cele mai notabile hotărâri pronunțate în anul 2018 cu relevanță asupra
activității de urmărire penale au privit: violarea dreptului garantat de art. 2 din
Convenție (cauze referitoare la investigarea demonstrațiilor anticomuniste), a art. 3
Pagina 42
din Convenție sub aspect procedural (ineficiența anchetei penale în cazuri de violență
polițienească), a art. 6 par. 1 și 3 din Convenție (durata excesivă a urmăririi penale și
imposibilitatea reclamantului de a participa la audierea martorilor acuzării pe parcursul
urmăririi penale), a art. 8 din Convenție (ridicarea și stocarea materialului genetic), a
art.10 din Convenție (sancționarea disciplinară eronată a unui procuror pentru datele
comunicate presei, respectiv aplicarea unei sancțiuni disproporționate unui jurnalist
urmărit penal pentru divulgarea unor secrete de stat).
Prin măsurile punctuale sau generale luate în ultimii ani (redeschiderea
urmăririi penale, diseminarea jurisprudenței, transmiterea unor clarificări și puncte de
vedere, analize, uniformizarea modului de lucru, monitorizări etc.), procurorul general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a urmărit diminuarea
numărului de condamnări ale României, precum și creșterea calității actului de
urmărire penală.
Analizând unele hotărâri pronunțate de instanța de la Strasbourg care au
pus în discuție ineficiența reacției autorităților judiciare naționale la problematica
infracțiunilor comise împotriva minorilor (în hotărârea pronunțată în cauza MGC
împotriva României27 s-a evidențiat că cercetările efectuate și, în special, abordarea
urmată de instanțele naționale, în contextul lipsei unei practici naționale consecvente
în materie, nu au întrunit cerințele inerente obligațiilor pozitive ale statelor de a aplica
efectiv un sistem de drept penal care pedepsește toate formele de viol și abuz sexual
asupra copiilor), dar și celor de violență domestică, beneficiind de sprijinul și
experiența autorităților din Republica Franceză, stat care are un sistem legal și
instituțional ce permite o implicare mai accentuată a procurorului în câmpul protecției
juridice a drepturilor copilului, în luna decembrie 2018 a fost creată, prin Ordinul
nr. 294 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, o rețea de procurori specializați în instrumentarea cauzelor cu minori.
La constituirea rețelei au fost avute în vedere deficiențele în efectuarea
anchetei efective în cauzele privind victime minore și necesitatea reformării modului
de abordare de către organele judiciare a acestor cauze, prevederile Comentariului
general nr. 10/2017 la Convenția privind drepturile copilului a Organizației Națiunilor
Unite (conform căruia este necesar ca statele să stabilească un sistem organizatoric
eficient pentru administrarea justiției juvenile; recomandarea desemnării unor
magistrați specializați pentru cauzele cu minori); prevederile Convenției Consiliului
Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale,
adoptată la Lanzarote la 25 octombrie 2007, ratificată de România prin Legea
nr. 252/2010, care stipulează obligația statelor de a lua măsuri specifice (legislative
sau de orice altă natură) pentru a se asigura că persoanele care lucrează în mod
regulat cu copiii au cunoștințe adecvate, precum și prevederile art. 25 alin. (1) și (2)
din Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie
2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția
victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-Cadru 2001/220/JAI a Consiliului.
Hotărâre pronunțată la 15 martie 2016, prin care s-a constatat încălcarea art. 3 și 8 din Convenția pentru Apărarea
27
Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

Pagina 43
Rețeaua este alcătuită din câte un procuror de la nivelul fiecărui parchet de
pe lângă tribunal și un procuror din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de
Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală.
Procurorii din rețea au ca principale atribuții: soluționarea cauzelor având ca
obiect infracțiunile comise de și mai ales împotriva minorilor; analizarea cazuisticii
parchetelor de pe lângă judecătorii subordonate ierarhic și formularea unor propuneri
către prim-procuror de preluare a cauzelor complexe, deosebite în vederea
supravegherii sau efectuării urmăririi penale; diseminarea informațiilor de specialitate
recepționate în cadrul activităților de formare profesională la care participă și
diseminarea continuă către toți procurorii din raza parchetului de pe lângă curtea de
apel, respectiv din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism a celor mai noi evoluții ale practicii judiciare, jurisprudenței
Curții Europene a Drepturilor Omului relevante și ale legislației interne și internaționale
în materia drepturilor copilului.
În același context, trebuie subliniată activitatea Grupului de lucru pentru
cooperare interinstituțională în scopul ameliorării semnalării situațiilor de pericol pentru
minori. Ideea comună a Ambasadei Republicii Franceze la București și a Federației
Organizațiilor Non-guvernamentale pentru Copii a pornit de la experiențele anterioare
și are ca punct terminus o mai bună protecție a copiilor, inclusiv prin mijloace juridice.
Mai exact, inițiatorii au fost animați de dorința de a crea un mecanism mai eficient de
circulație a informațiilor preocupante de la instituțiile deținătoare, de regulă diversele
autorități administrative, către decidenții din sfera judiciară. Grupul de lucru (în care
participă mai mulți procurori de la diferite niveluri) a avut mai multe reuniuni în cursul
anului trecut în cadrul cărora s-au pus bazele creării unui acord între diferitele autorități
cu competențe în domeniul protecției drepturilor copiilor.
În anul 2018 a continuat implementarea mecanismului de protecție a
persoanelor instituționalizate aflate în situații vulnerabile constituit prin Ordinul
nr.144/2017 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție.
Instituirea acestui mecanism a fost salutată de Departamentul de
supraveghere a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului din cadrul
Comitetului de Miniștri cu ocazia reuniunilor din decembrie 2017 și decembrie
2018, iar rezultatele sale urmează să fie evaluate cel mai probabil în vara anului 2019,
după ce s-a acordat o perioadă rezonabilă pentru a putea căpăta consistență și
durabilitate.
Mecanismul menționat este alcătuit, sub aspect funcțional, dintr-o
componentă de monitorizare, control și analiză desfășurată la nivelul parchetelor de
pe lângă curțile de apel și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție iar,
sub aspect procedural, de norme care vizează aspecte de procedură ale cauzelor
penale din perspectiva exercitării reale și concrete a dreptului la apărare, a
reprezentării și atingerii standardelor anchetei efective, potrivit Normelor metodologice
pentru protecția persoanelor instituționalizate aflate în situații vulnerabile, cuprinse în
anexa numărul 3 la ordinul indicat anterior.

Pagina 44
Printre tendințele cele mai semnificative ale mecanismului, în mod generic,
trebuie menționate creșterea numărului de rechizitorii, creșterea numărului de cauze
înregistrate și soluționate în această materie, implicarea mai activă a procurorilor în
instrumentarea cauzelor penale având ca obiect infracțiuni comise asupra victimelor
aflate în situații vulnerabile, precum și multiplicarea cazurilor de sesizare din oficiu a
organelor de urmărire penală.
În contextul planului de măsuri pentru punerea în executare a hotărârii
pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza MC și AC împotriva
României, având ca obiect ineficiența anchetei penale într-o speță de violență
motivată de prejudecată îndreptată împotriva homosexualilor, Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție a luat inițiativa creării unor instrumente care să
permită o reacție activă și uniformă a procurorilor la acest tip de infracționalitate. Astfel,
la finele anului 2017 s-a luat decizia ca până la operaționalizarea noului sistem integrat
ECRIS, Ministerul Public să dezvolte o aplicație de mini-statistică judiciară care să îi
permită colectarea dezagregată a datelor privind criteriile de discriminare cuprinse în
art. 77 lit. h) din Codul penal.
După cum este cunoscut, aceasta reprezintă o măsură importantă ce a fost
recomandată autorităților judiciare române de diverse organisme internaționale care
realizează exerciții de evaluare periodică pe diferite segmente ale situației respectării
drepturilor omului în statele membre și care creează premisele conturării unor politici
sectoriale și adaptării reacției organelor judiciare la problematica discriminării.
Prin urmare, în anul 2018 au fost colectate în premieră date statistice în mod
defalcat privind criteriile de discriminare prevăzute de art. 77 lit. h) din Codul penal.
Primele evaluări au pus în evidență, pe lângă necesitatea îmbunătățirii
sistemului de colectare și raportare a datelor statistice, următoarele: în anul 2018 au
fost soluționate 35 de cauze având ca obiect infracțiuni motivate de ură din care
1 rechizitoriu și 34 soluție de clasare, au fost trimiși în judecată 2 inculpați și au rămas
în curs de soluționare 78 cauze. În ceea ce privește infracțiunile prevăzute de
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 31/2002, în anul 2018 au fost soluționate
8 cauze din care 1 rechizitoriu, 2 soluții de renunțare la urmărirea penală și 5 soluții
de clasare. Între motivele de discriminare reținute în soluțiile procurorilor se află: rasa,
orientarea sexuală, convingerile politice și dizabilitățile.
În aceeași materie, continuă demersurile pentru elaborarea unei metodologii

de investigare a infracțiunilor motivate de ură, cu sprijinul organizațiilor
neguvernamentale cu expertiză. Demersul a fost remarcat inclusiv în fișa de țară dată
publicității de Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din cadrul
O.S.C.E. (http://hatecrime.osce.org).
În ceea ce privește violența domestică, la intrarea în vigoare a modificărilor
aduse Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, mai
exact a dispozițiilor privind ordinul provizoriu de protecție (capitolul III1)28, Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a realizat o evaluare a implicațiilor noilor
28Legea nr.174/13 iulie 2018, publicată în M.Of. nr.618/18 iulie 2018, Partea I.

Pagina 45
reglementări din perspectiva competențelor conferite procurorilor și a elaborat un
material ce a fost comunicat parchetelor de pe lângă curțile de apel în vederea
asigurării aplicării unitare a actului normativ.
În acest sens, cu titlu de exemplu, au fost abordate problematicile
următoare: procurorul competent să confirme ordinul de protecție provizoriu, natura
juridică și conținutul controlului efectuat de procuror, necesitatea prezenței victimei în
fața procurorului, modalitatea de exercitare a controlului ierarhic, modalități și termene
de contestare a ordinului provizoriu de protecție.
Demersurile Ministerului Public se înscriu în politica penală națională și
internațională (ex. Convenția de la Istanbul, din 11 mai 2011), liniile trasate de
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar urmăresc și conformitatea cu
Strategia Națională privind promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și
prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2018-2021, aprobată
prin Hotărârea Guvernului nr. 365/2018.
Cele două teme prezentate anterior, respectiv protecția drepturilor
persoanelor cu dizabilități și violența domestică (mai ales împotriva femeilor), au
format, alături de reforma sistemului judiciar și amendamentele la codurile penale,
teme de discuție în cadrul vizitei în România în perioada 12-16 noiembrie 2018, a
doamnei Dunja Mijatovic, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei.
Acesta a constituit un prilej pentru prezentarea evoluțiilor în materie, precum și a unor
date statistice relevante. Raportul vizitei urmează să fie publicat, fiind comunicat în
acest moment un proiect autorităților române.
O altă inițiativă a constat în crearea pe paginile de internet ale parchetelor,
inclusiv cea a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a unor
secțiuni dedicate drepturilor victimelor infracțiunilor. Prin accesarea lor, persoanele
interesate pot găsi informații relevante referitoare la legislația internă și internațională
în domeniu, precum și date statistice.
În perioada 7-19 februarie 2018, a avut loc o nouă vizită de evaluare a unei
echipe a Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor Inumane și
Degradante (C.P.T.). În cadrul activităților programate, s-a desfășurat și o întâlnire
între echipa C.P.T. și reprezentanți ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție, ocazie cu care, între altele, s-a realizat o prezentare a strategiei Ministerului
Public de combatere a infracțiunilor de violență comise de agenții de forță ai statului
(Ordinul nr. 214/2015 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casație și Justiție), a datelor statistice relevante, a unor cauze punctuale și a unor
considerații referitoare la modul de acțiune a procurorilor.
După publicarea concluziilor preliminare ale vizitei și, ulterior, a raportului
final au fost diseminate unităților de parchet principalele constatări și concluzii și au
fost luate măsuri în conformitate cu solicitările Comitetului, în special demararea unor
investigații în cazuri de violență fizică și sexuală asupra sau între persoanele private
de libertate (Penitenciarele Galați, Bacău, Iași).
În contextul intensificării eforturilor de contracarare a infracțiunilor de
violență, trebuie să menționăm, în cadrul implementării unui proiect transnațional
destinat stimulării schimbului de informații criminalistice privind modus operandi în

Pagina 46
cazurile de omor, pedofilie și infracțiuni sexuale cu violență, demersurile Ministerului
Public de a achiziționa și opera cu programul canadian Vi.C.L.A.S. (Violent Crime
Linkage Analysis System). Acesta este deja în uzul autorităților din mai multe state
membre ale Uniunii Europene și urmează să se exploreze posibilitatea unei
interconectări a bazelor de date, alături de alte dezvoltări ulterioare.
În luna iunie 2018, procurori militari din cadrul Secției parchetelor militare au
continuat cercetările în cauza având ca obiect sesizarea Institutului pentru
Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc cu privire la
moartea mai multor persoane ale căror oseminte au fost descoperite într-o zonă a
cimitirului din Periprava, județul Tulcea. Despre acestea există indicii serioase că
aparțin celor care au executat condamnări cu caracter politic în colonia penitenciară
care a funcționat aici în intervalul 1957-1964. Încă din anul 2016, între Parchetul de
pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Institutul pentru Investigarea Crimelor
Comunismului și Memoria Exilului Românesc a fost încheiat un protocol având ca scop
crearea mecanismelor necesare cooperării eficiente în vederea aflării adevărului și
efectuării unei anchete efective în cauzele privind infracțiuni contra umanității în
perioada comunistă.
În anul 2018 a continuat implementarea proiectului intitulat „Protecția
drepturilor omului și a libertăților fundamentale în faza de urmărire penală”.
Echipa de proiect a realizat stagii de formare profesională în 5 orașe universitare,
astfel: Iași, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Timișoara și Constanța.
În toamna anului 2018 a fost finalizat raportul final al proiectului, ocazie cu
care, pe baza formularelor de feed-back care au fost distribuite persoanelor formate,
se pot extrage următoarele concluzii: calitatea stagiilor de pregătire a fost apreciată
ca foarte bună de 82% dintre participanți (14% ca bună); temele abordate au fost
considerate drept importante și foarte importante de 97% dintre participanți; atingerea
obiectivelor a fost apreciată ca realizată de 83% din participanți; informațiile furnizate
au fost calificate drept bune de 16% din respondenți și drept foarte bune de 82% din
aceștia; gradul de interactivitate a fost apreciat ca ridicat de un procent de 81% din
participanți.
Finalul primului ciclu al proiectului a fost marcat de prezența la sediul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a judecătorului național la
Curtea Europeană a Drepturilor Omului și a judecătorului desemnat de Turcia.
În acest punct, trebuie subliniat și că, în perioada 4-5 iulie 2018, o delegație
compusă din 17 procurori a efectuat o vizită de lucru la Strasbourg, la Curtea
Europeană a Drepturilor Omului. Cu acest prilej, au avut loc întâlniri cu judecători ai
curții, fiind susținute alocuțiuni pe teme ce vizează obligațiile autorităților la lumina
drepturilor garantate de art. 3 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale și Protocolul nr.16 la Convenție.
În alt plan, se impune mențiunea că, în luna ianuarie 2018, a avut loc la
sediul Organizației Națiunilor Unite de la Geneva, susținerea de către România a
raportului periodic privind situația drepturilor omului (mecanismul intitulat Universal
Periodic Review), la care a participat și un procuror român. Grupul de lucru desemnat
de Consiliul Drepturilor Omului al O.N.U. a elaborat un raport conținând recomandările
Pagina 47
adresate României de către reprezentanții statelor care au luat cuvântul. Principalele
domenii vizate de aceste recomandări sunt: combaterea discriminării, protecția
persoanelor cu dizabilități, combaterea violenței în familie, împotriva copiilor și a
femeilor, combaterea traficului de persoane, combaterea hate crime și hate speech,
continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea independenței sistemului judiciar.
Capitolul VI
ACTIVITATEA JUDICIARĂ
A. ACTIVITATEA JUDICIARĂ ÎN MATERIE PENALĂ

B. ACTIVITATEA JUDICIARĂ ÎN MATERIE CIVILĂ
C. ACTIVITATEA DE UNIFICARE A PRACTICII JUDICIARE
C1. Activitatea de unificare a practicii judiciare în materie penală
C2. Activitatea de unificare a practicii judiciare în materie civilă
A. ACTIVITATEA JUDICIARĂ ÎN MATERIE PENALĂ

Potrivit art. 63 lit. e și f din Legea nr. 304/2004, republicată și art. 81
alin. 1, art. 90 alin. 1 și art. 97 lit. g, h și j din Regulamentul de ordine interioară
a parchetelor, aprobat prin Ordinul nr. 2632/C din 2014, modificat prin Ordinul
nr. 2337/C/2018 al Ministrului Justiției, activitatea judiciară a procurorilor constă,
printre altele, în:
- participarea la judecarea cauzelor penale aflate pe rolul instanțelor
judecătorești, cât și la ședințele Curții Constituționale;
- verificarea hotărârilor judecătorești în vederea promovării eventualelor căi
de atac;
- exercitarea căilor de atac în condițiile prevăzute de lege;
- examinarea cazurilor de aplicare neunitară a legii și formularea de
propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii.
1. Date statistice referitoare la activitatea judiciară a Ministerului Public
în cauzele penale
În anul 2018 situația statistică referitoare la activitatea judiciară a
Ministerului Public în cauzele penale este următoarea:

Pagina 48
Procurorii au participat la judecarea a 344.408 cauze și au verificat 312.585
hotărâri judecătorești, fiind declarate 10.571 căi de atac, din care 6.771 au fost admise
(Anexele nr. 10 și 11).
În anul 2017, procurorii au participat la judecarea a 341.532 cauze, au
verificat 307.396 hotărâri judecătorești și au declarat 11.448 căi de atac, dintre care
au fost admise 7.154. Prin urmare, activitatea judiciară a cunoscut o creștere cu 0,84%
cauze; 1,69% hotărâri verificate, dar a scăzut cu 7,66% numărul căilor de atac
declarate și cu 5,35% al celor admise.
2. Activitatea Serviciului judiciar penal, Secția Judiciară din cadrul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind asigurarea
pregătirii și participării procurorilor la judecarea cauzelor aflate pe rolul Înaltei
Curți de Casație și Justiție și al Curții Constituționale
2.a. Procurorii din cadrul Biroului de reprezentare au participat în anul 2018,
în 265 ședințe de judecată, față de 262 în anul 2017, după cum urmează:
- 224 la Secția penală;
- 25 la Completul de 5 Judecători;
- 7 la Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii;
- 9 la Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept,
cu un total de 2.454 cauze față de 2.608 în anul 2017.
Au fost formulate 1.824 concluzii pe fondul cauzei, față de 2.062 în anul
precedent, cu 238 cauze mai puțin, ceea ce reprezintă o scădere cu 11,54%.
Cele 1.824 cauze judecate se structurează astfel:
- 461 în fond;
- 6 recursuri în interesul legii;
- 18 hotărâri prealabile;
- 224 în apel din care 197 declarate de părți;
- 785 în contestație din care 757 declarate de părți;
- 66 recursuri împotriva încheierilor privind excepțiile de
neconstituționalitate, 65 declarate de părți;
- 132 în recurs în casație din care 101 declarate de părți;
- 60 contestații în anulare, toate declarate de părți;
- 55 revizuiri, toate declarate de părți;
- 3 dosare fond;
- 14 recursuri inadmisibile declarate de părți.
Dintre căile de atac judecate, 87 au fost declarate de procuror (56 căi
ordinare de atac - 27 apeluri, 28 contestații, 1 recurs împotriva încheierii privind
excepție de neconstituționalitate, 31 căi extraordinare de atac - recursuri în casație)
iar 1.285 de către părți (1.069 căi ordinare de atac - 197 apeluri, 807 contestații,
65 recursuri împotriva încheierilor privind excepțiile de neconstituționalitate și 216 căi
extraordinare de atac - 101 recursuri în casație, 60 contestații în anulare și
55 revizuiri).
Comparativ cu anul 2017, în care procurorul declarase 95 de căi de atac și
părțile 1.485, se constată o scădere cu 8,42%, respectiv 13,46%.
Pagina 49
Dintre căile de atac declarate de procuror și judecate, instanța supremă a
admis 51 (16 apeluri, 12 contestații, 23 recursuri în casație) comparativ cu 40 în 2017.
În perioada de referință, instanța supremă a respins 36 de căi de atac
declarate de procuror (dintre care 11 apeluri, 16 contestații și 8 recursuri în casație,
1 recurs împotriva încheierii privind excepție de neconstituționalitate) față de 48 în anul
precedent.
În perioada examinată, procurorii din cadrul Serviciului judiciar penal au
examinat 4 hotărâri în vederea exercitării căii de atac, fiind declarat 1 recurs în casație.
2.b. De asemenea, s-a asigurat participarea procurorului în 24 de ședințe
ale Curții Constituționale în care au fost soluționate excepții de neconstituționalitate,
formulând concluzii în 208 cauze din cele 209 aflate pe rol față de anul 2017 când au
participat la 42 ședințe de judecată şi au pus concluzii în 420 cauze din cele 430 aflate
pe rol. Se observă o scădere cu 50,47% a cauzelor în care s-au susținut concluzii în
anul 2018.
Totodată, în anul 2018, a fost formulat un punct de vedere referitor la
soluționarea conflictului de natură constituțională dintre Ministerul Public, Înalta Curte
de Casație și Justiție, celelalte instanțe judecătorești și Parlamentul României.
3. Procurorii militari din cadrul Secției parchetelor militare și

parchetele militare subordonate, precum și de la Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție asigură participarea la ședințele de judecată în
cauzele privind infracțiunile săvârșite de militari.
Aceștia au participat în 1.341 cauze; au verificat 705 hotărâri și au declarat
26 căi de atac (din care 6 contestații, 19 apeluri și o contestație în anulare). În anul
2018, indiferent de data declarării de către procuror, au fost admise 11 apeluri; au fost
respinse 27 căi de atac (26 apeluri și o contestație în anulare), iar o contestație a fost
retrasă.
În anul 2017, procurorii militari au participat la 1.251 cauze; au verificat 544
hotărâri și au declarat 31 căi de atac (21 apeluri, 10 contestații, fiind admise 15 căi de
atac - 13 apeluri, 2 contestații).
Prin urmare, activitatea judiciară a cunoscut o creștere de 6,71% cauze;
22,83% hotărâri verificate, dar a scăzut cu 16,12% numărul căilor de atac declarate și
cu 26,66 % a celor admise.
Din totalul de 1.341 cauze procurorii din cadrul Secției parchetelor militare
au participat la 28 ședințe ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în 5 cauze penale față
de anul 2017 când au participat în 12 ședințe de judecată ale instanței supreme în
2 cauze penale.
4. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au participat la 13.104

cauze; au verificat 1.981 hotărâri și au declarat 550 căi de atac (din care 334
contestații, 206 apeluri, 9 recursuri în casație și o contestație în anulare).
În anul 2018, indiferent de data declarării de către procuror, au fost admise
251 căi de atac (131 contestații, 117 apeluri și 3 recursuri în casație), au fost respinse
292 căi de atac (214 contestații, 78 apeluri) și a fost retras un apel.

Pagina 50
În anul 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au
participat la 13.982 cauze penale, au verificat 2.619 hotărâri, au declarat 728 căi de
atac și au fost admise 333 căi de atac, indiferent de data declarării.
Astfel, activitatea judiciară a procurorilor din cadrul acestei structuri
specializate a cunoscut o scădere cu 6,27% cauze; 24,36% hotărâri verificate; 24,45%
căi de atac declarate și 24,62% căi de atac admise; această scădere reprezintă un
efect al dispozițiilor art. 881 – art. 889 din Legea nr. 304/2004, modificată prin Legea
nr. 207/2018 referitoare la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, cât și
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 90/2018.
5. Procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de

Criminalitate Organizată și Terorism au participat la 35.850 cauze penale; au
verificat 16.737 hotărâri și au declarat 968 căi de atac (din care 562 contestații, 403
apeluri, 3 recursuri în casație).
În anul 2018, indiferent de data declarării de către procuror, au fost admise
551 căi de atac (264 contestații, 286 apeluri, 1 recurs în casație), au fost respinse 407
căi de atac (316 contestații, 90 apeluri, 1 recurs în casație) și a fost retras un apel.
În anul 2017, procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de
Criminalitate Organizată și Terorism au participat la 35.799 cauze penale, au verificat
15.529 hotărâri, au declarat 1.081 căi de atac și au fost admise 558 căi de atac,
indiferent de data declarării.
Astfel, activitatea judiciară a procurorilor din cadrul acestei structuri
specializate a cunoscut o creștere cu 0,14% cauze; cu 7,21% hotărâri verificate, dar
a scăzut cu 10,45% căi de atac declarate și cu 1,25% căi de atac admise.
B. ACTIVITATEA JUDICIARĂ ÎN MATERIE CIVILĂ

Activitatea judiciară în materie civilă, altfel cum este reglementată de
art. 63 lit. d - g şi k din Legea nr. 304/2004, republicată, art. 92 din Legea nr. 134/2010
privind Codul de procedură civilă, Legea nr. 287/2009 privind Codul civil și alte legi
speciale, art. 81 alin. (1), art. 90 alin. (1) și art. 97 lit. g - j din Regulamentul de ordine
interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul nr. 2.632/C/2014 modificat prin Ordinul
nr. 2.337/C/2018 al ministrului justiției și Ordinul nr. 62/2016 privind participarea
procurorului în cauzele civile, modificat prin Ordinul nr. 58/2017 al procurorului general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, constă în:
- formularea acțiunii civile ori de câte ori este necesar pentru apărarea
drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdicție și ale
dispăruților, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege29;
29
Ex: cererile pentru punerea sub interdicție judecătorească a persoanelor care nu au discernământul necesar pentru a
se îngriji de interesele lor din cauza alienației sau a debilității mintale; cererile pentru ridicarea interdicției judecătorești,
atunci când au încetat cauzele care au provocat interdicția; cererile pentru emiterea, de către instanțe, a ordinelor de
protecție în favoarea victimelor violenței domestice după confirmarea ordinelor de protecție provizorii emise de polițiști;
cererile adresate instanțelor de contencios administrativ pentru anularea actelor administrative unilaterale individuale
emise de autoritățile publice cu exces de putere, precum și a actelor administrative cu caracter normativ, atunci când
prin acestea se vatămă un interes legitim public; cereri pentru declararea ca un indezirabili a unor străini care au
desfășurat, desfăşoară ori cu privire la care există indicii temeinice că intenționează să desfășoare activităţi de natură
să pună în pericol securitatea națională și ordinea publică.
Pagina 51
- participarea în cauzele civile, aflate pe rolul instanțelor judecătorești, în
cazurile prevăzute de lege30, în alte cazuri prevăzute de Ordinul nr. 62/2016 al
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție31
precum și în cauzele de competența Curții Constituționale care au ca obiect
soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate și a altor contestații de competența
instanței de contencios constituțional în care participarea procurorului este obligatorie,
potrivit Legii nr. 47/1992, republicată;
- verificarea hotărârilor judecătorești, în vederea exercitării căilor de atac;
- exercitarea căilor de atac în situațiile în care procurorul poate porni
acțiunea civilă, precum și atunci când a participat la judecată, în condițiile prevăzute
de lege;
- procurorul poate să ceară punerea în executare a oricăror titluri executorii
emise în favoarea minorilor, persoanelor puse sub interdicție și a dispăruților;
- identificarea cazurilor de aplicare neunitară a legii şi formularea
propunerilor motivate pentru promovarea recursului în interesul legii.
1. Date statistice referitoare la activitatea judiciară în materie civilă a
Ministerului Public
În perioada de referință, procurorii din cadrul Ministerului Public au participat
în 69.654 cauze civile, din care 44.973 cauze civile judecate și au verificat în
vederea exercitării căilor de atac, 51.687 hotărâri judecătorești civile (Anexa nr.12).
În materia protecției și promovării drepturilor copilului, procurorii au
participat în 23.874 cauze civile, ceea ce reprezintă 65,72% din numărul total al
participărilor procurorilor în cauzele civile. Dintre acestea, 15.501 cauze civile
privind protecția și promovarea drepturilor copilului au fost judecate, iar procurorii au
verificat, în vederea exercitării căilor de atac, 14.997 hotărâri judecătorești
pronunțate în această materie.
Comparativ cu anul 2017, când procurorii au participat în 67.795 cauze
civile, din care 42.565 cauze judecate și au verificat, în vederea exercitării căilor de
atac, 48.198 hotărâri judecătorești civile, se constată o creștere a indicatorilor
statistici cu: 2,74% în ceea ce privește numărul participărilor, 5,65% în privința
cauzelor judecate și 7,23% a numărului hotărârilor judecătorești verificate.
În anul 2018, procurorii au exercitat 122 căi de atac în cauze civile, ceea
ce, comparativ cu perioada anterioară, când procurorii au exercitat în materie civilă
104 căi de atac, reprezintă o creștere cu 17,30%.
30 Ex: cauzele privind stabilirea măsurilor de protecție specială față de copii; cererile privitoare la procedura adopției
interne și internaționale; cererile de înapoiere a copiilor aflați pe teritoriul României în condițiile art. 3 din Convenția
asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii; cererile de acordare a compensației financiare formulate de
victimele infracțiunilor; litigiile având ca obiect exproprierea pentru cauză de utilitate publică și acordarea despăgubirilor
pentru imobilele expropriate; controlul averii persoanelor prevăzute de Legea nr.115/1996, modificată și completată;
plângerile și cererile formulate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în
România.
31 Ex: cauzele în care procurorul a formulat acțiunea civilă; cererile pentru repararea pagubelor produse prin erori
judiciare în procesele penale și pentru privarea nelegală de libertate; cererile pentru acordarea despăgubirilor pentru
durata procedurii în procesele penale; revizuirea hotărârilor judecătorești penale definitive, atunci când aceasta privește
exclusiv latura civilă.
Pagina 52
În perioada de referință, instanțele au soluționat 128 căi de atac declarate
de procurori în cauzele civile, din care 89 au fost admise, iar 39 au fost respinse,
procentul de admisibilitate fiind de 69,53%, cu 5,23 puncte procentuale mai mare
decât valoarea acestui indicator din perioada anterioară.
2. Activitatea Serviciului judiciar civil din cadrul Secției judiciare a

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiție privind asigurarea
pregătirii și participării procurorilor la judecarea cauzelor civile aflate pe rolul
Înaltei Curți de Casaţie și Justiție și al Curții Constituționale
2.a. În anul 2018, procurorii din cadrul Biroului de reprezentare al Serviciului
judiciar civil au participat la 147 ședințe de judecată ale Înaltei Curți de Casație și
Justiție în litigii civile, într-un număr de 210 cauze, din care 149 cauze judecate, astfel:
- Completul pentru judecarea recursurilor în interesul legii
- 10 şedinţe;
- 19 cauze, 19 judecate;
- Secţia I Civilă
- 68 şedinţe;
- Secţia II Civilă
- 15 şedinţe;
- Secţia de contencios administrativ şi fiscal
- 54 ședințe;
- 63 cauze, 38 judecate.
Participarea la ședințele Înaltei Curți de Casație și Justiție a vizat susținerea
recursurilor în interesul legii și a punctelor de vedere formulate de Ministerul Public,
precum și cauze având ca obiect: repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare și
privare nelegală de libertate în procesele penale, întemeiate pe dispozițiile art. 538 –
539 din Codul de procedură penală (art. 504 din Cod de procedură penală de la 1968);
acordarea despăgubirilor pentru durata procedurii în procesele penale, în temeiul
art. 6 din C.E.D.O.; constatarea caracterului politic al unor condamnări penale și/sau
măsuri administrative și acordarea despăgubirilor în temeiul Legii nr. 221/2009; cereri
de strămutare a unor cauze civile în care procurorul participă; litigii privind regimul
străinilor; exproprieri pentru utilitate publică; litigii privind declararea şi controlul
averilor (Legea nr.115/1996, modificată prin Legea nr. 144/2007); revizuiri; anulare
acte administrative; alte participări, în temeiul art. 92 alin.(2) din Codul de procedură
civilă.
Comparativ cu anul precedent, când procurorii din cadrul Serviciului judiciar
civil au participat în 230 cauze civile de competența instanței supreme și au formulat
concluzii în 165 cauze, se constată o scădere cu 8,69% a numărului de participări și
cu 9,69% a numărului de cauze judecate cu participarea procurorului.
În perioada de referință, procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil au
examinat, în vederea exercitării căilor de atac, 72 de hotărâri judecătorești.

Pagina 53
Comparativ cu anul 2017, când au fost examinate, în vederea exercitării
căilor de atac 99 hotărâri judecătorești, se constată o scădere cu 27,27%.
De asemenea, procurorii din cadrul Biroului de reprezentare al Serviciului
judiciar civil au formulat 6 puncte de vedere asupra rapoartelor completelor de filtru
în cauze de competența Secțiilor I și a II-a Civile ale Înaltei Curți de Casaţie și Justiție.
2.b. În anul 2018, procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil au participat
în 45 ședințe de judecată la Curtea Constituțională, într-un număr de 1.943 cauze,
în care au formulat concluzii.
Comparativ cu anul 2017, când procurorii au participat în 2.469 cauze de
competența Curții Constituționale și au formulat concluzii în tot atâtea cauze, se
constată o scădere cu 21,30% a numărului total de participări și al cauzelor judecate.
3. Procurorii militari au participat într-o cauză civilă care a fost judecată și

au verificat o hotărâre judecătorească pronunțată în materie civilă (Anexa nr. 12).
Comparativ cu anul precedent, indicatorii statistici au rămas constanți.
4. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au participat în

67 cauze civile, din care 34 cauze civile judecate și au verificat, în vederea exercitării
căilor de atac, 19 hotărâri judecătorești (Anexa nr.12).
Comparativ cu anul 2017, când procurorii din cadrul Direcției Naționale
Anticorupție au participat în 70 cauze civile, din care 29 cauze civile judecate și au
verificat, în vederea exercitării căilor de atac, 14 hotărâri judecătorești, se constată: o
scădere cu 4,28% a numărului de participări și creșteri cu 17,24%, în ceea ce privește
numărul cauzelor judecate, respectiv cu 35,71% a numărului hotărârilor judecătorești
verificate.
În anul 2018, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au declarat
în materie civilă 2 apeluri și un recurs. În această perioadă, au fost soluționate de
către instanțe, 4 apeluri declarate de procurorii din cadrul Direcției Naționale
Anticorupție, din care un apel a fost admis, iar 3 apeluri au fost respinse, procentul
de admisibilitate a căilor de atac fiind de 25%.
Comparativ cu perioada anterioară, în care procurorii din cadrul Direcției
Naționale Anticorupție au declarat în materie civilă 6 căi de atac, iar procentul de
admisibilitate a fost de 16,70%, se constată scădere cu 50% a numărului căilor de
atac exercitate și o creștere cu 8,3 puncte a procentului de admisibilitate.
5. Procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de

Criminalitate Organizată și Terorism au participat, în anul 2018, în 25 cauze civile,
din care 9 cauze judecate și au verificat, în vederea exercitării căilor de atac,
8 hotărâri judecătorești civile (Anexa nr. 12).
Comparativ cu perioada anterioară, când procurorii din cadrul Direcției de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au participat în
47 cauze civile, din care 27 judecate și au verificat 16 hotărâri judecătorești civile, se
constată o scădere cu: 46,80% a numărului de participări, 66,66% a numărului
cauzelor judecate și 50% a numărului hotărârilor judecătorești verificate.
Pagina 54
În anul 2018, procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de
Criminalitate Organizată și Terorism au declarat, în materie civilă, 3 apeluri și
2 recursuri. În aceeași perioadă, au fost soluționate de instanțe 4 apeluri declarate
de procurorii din cadrul acestei direcții, din care 2 apeluri au fost admise, iar 2 au fost
respinse, procentul de admisibilitate fiind de 50%.
Comparativ cu anul 2017, când procurorii din cadrul acestei direcții au
declarat, în materie civilă, 4 căi de atac, iar procentul de admisibilitate a acestora a
fost de 50%, se constată o creștere cu 25% a numărului căilor de atac exercitate,
procentul de admisibilitate rămânând constant.
C. Activitatea de unificare a practicii judiciare

C.1 Activitatea de unificare a practicii judiciare în materie penală
C.1.1. Unificarea practicii judiciare reprezintă componenta principală de
activitate a Serviciului judiciar penal, Secția judiciară din cadrul Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și se realizează prin:
- examinarea hotărârilor judecătorești pronunțate în materie penală în
vederea identificării problemelor de drept ce au fost soluționate diferit de către
instanțele de judecată și întocmirea proiectelor de recurs în interesul legii atunci când
jurisprudența națională este neunitară cât și prin întocmirea punctelor de vedere
solicitate de instanța supremă atunci când titularul sesizării cu recurs în interesul legii
nu este procurorul general;
- întocmirea concluziilor în cauzele în care Înalta Curte de Casație și Justiție
a fost sesizată în vederea pronunțării unor hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept;
- examinarea problemelor de drept susceptibile să genereze o practică
neunitară, însă fără verificarea jurisprudenței naționale;
- unificarea practicii judiciare la nivelul parchetelor prin întocmirea unor note
de îndrumare.
C.1.1.1. Identificarea problemelor de practică neunitară, analiza acestora și

formularea de propuneri, ca urmare a examinării din oficiu sau la sesizare a
jurisprudenței naționale.
● Cele 9 (nouă) recursuri în interesul legii promovate în anul 2018 au fost
declarate, astfel:
- 6 ca urmare a sesizării procurorului
- la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, au fost formulate 3 puncte
de vedere.
Aspectele de practică neunitară au vizat, spre exemplu, următoarele

probleme de drept:
- „Interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor prevăzute de art. 344 alin.
2 din Codul de procedură penală, vizând natura juridică a termenului în care, de la
data comunicării, inculpatul, persoana vătămată și celelalte părți, pot formula cereri și

Pagina 55
excepții, cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și
a efectuării actelor de către organele de urmărire penală”;
- „Instanța competentă să soluționeze cererile formulate de condamnați în
timpul executării pedepsei în situația în care, la momentul formulării acestora,
persoana condamnată se află tranzitoriu, în alt loc de deținere decât cel stabilit pentru
executarea pedepsei, conform art. 11 alin. 5 din Legea nr. 254/2013 privind
executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele
judiciare în cursul procesului penal”;
- „Posibilitatea cenzurării procedurii de cameră preliminară în apel și limitele
acestei cenzuri”;
- „Natura termenului prevăzut de art. 207 alin. 1 din Codul de procedură
penală și consecințele nerespectării acestuia”;
-„Interpretarea dispozițiilor art. 184 alin. 28 din Codul de procedură penală,
respectiv dacă din durata pedepsei se deduce perioada în care suspectul sau
inculpatul a fost internat într-o instituție de specialitate în vederea efectuării expertizei
psihiatrice indiferent de caracterul voluntar ori nevoluntar al internării ori se deduce
doar perioada internării nevoluntare”;
- „Incidența dispozițiilor art. 595 alin. 1 din Codul de procedură penală, în
cazul cererilor formulate în etapa executării pedepsei de persoanele condamnate
printr-o hotărâre penală definitivă pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu prev.
de art. 297 alin. 1 din Codul penal - comisă prin încălcarea unor atribuții de serviciu
reglementate prin alte acte decât prin legislația primară - legi și ordonanțe ale
Guvernului - și care invocă dezincriminarea faptei, ca efect al aplicării Deciziei nr. 405
din 15 iunie 2016 a Curții Constituționale”;
- „Încadrarea juridică a faptei unei persoane audiate ca martor, de a face
afirmații mincinoase sau de a nu spune tot ce știe, în legătură cu faptele sau
împrejurările esențiale cu privire la care a fost întrebată în dispozițiile art. 273 alin. 1
din Codul penal (mărturie mincinoasă) sau în dispozițiile art. 273 alin. 1 din Codul
penal (mărturie mincinoasă), în concurs formal cu art. 269 alin. 1 din Codul penal
(favorizarea făptuitorului), cu aplicarea art. 38 alin. 2 din același cod”;
- „Care este data săvârșirii infracțiunii, dată de la care începe să curgă
termenul de prescripție a răspunderii penale, în cazul infracțiunilor simple a căror
latură obiectivă presupune producerea unei pagube/realizarea unui folos necuvenit pe
o perioadă de timp (spre exemplu: abuz în serviciu, folosirea funcției pentru
favorizarea unor persoane); data actului de executare sau data finalizării producerii
pagubei/realizării folosului, ulterioară actului de executare”;
- „Posibilitatea pronunțării unei soluții de achitare întemeiate pe dispozițiile
art. 16 alin. 1 lit. b) și c) din Codul de procedură penală, în ipoteza admiterii de către
instanță a procedurii simplificate de judecată”.
Procentul de admisibilitate (înțeles în sensul achiesării la concluziile
formulate de către Ministerul Public) este de 100% în cazul proiectelor de recurs în
interesul legii (la fel ca în anul precedent) și de 66,66% pentru punctele de vedere
vizând cererile de recurs în interesul legii formulate de către ceilalți titulari (în scădere
cu 33,34% față de perioada de referință).

Pagina 56
C.1.1.2. Articolele nr. 475 – 477 din Codul de procedură penală,
reglementează o altă instituție ce are ca scop unificarea practicii judiciare – sesizarea
Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru
dezlegarea unei chestiuni de drept.
În perioada examinată, procurorii din cadrul Serviciului judiciar penal, au
soluționat 18 de astfel de lucrări vizând aceste sesizări ce au avut ca obiect chestiuni
de drept. Cu titlul de exemplu, menționăm:
● Dacă în aplicarea dispozițiilor art. 274 din Codul de procedură penală
inculpatul minor față de care s-a luat o măsură educativă prevăzută de art.115 din
Codul penal poate fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat;
● Dacă activitatea de procurare, ca modalitate alternativă a operațiunii cu
produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, astfel cum această noțiune este
definită de art. 2 lit. b) din Legea nr. 194/2011 şi incriminată la art. 16 din aceeași lege,
se referă la procurare ca activitate legală de import, export ori intermediere de produse
sau privește procurarea unor astfel de produse în orice împrejurare şi cu orice titlu,
inclusiv de către consumatorul final al produselor susceptibile a avea efecte
psihoactive;
● Care este natura juridică a termenului de 10 zile prevăzut de art. 318 alin.
12 din Codul de procedură penală, dacă este un termen de decădere sau de
recomandare;
● Dacă interdicția absolută de suspendare a judecății cauzei, în materie
penală, prevăzută de art. 367 alin. 9 din Codul de procedură penală, se raportează la
interpretarea sintagmei „ridicarea unei excepții de neconstituționalitate”ca având
înțelesul „invocarea unei excepții de neconstituționalitate” sau „sesizarea Curții
Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate" invocată în condițiile cumulative
prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, după statuarea preliminară de către
instanța de trimitere privind îndeplinirea condițiilor pentru sesizarea Curții
Constituționale;
● Motivarea sentinței penale de către o persoană care a avut calitatea de
judecător în momentul pronunțării, dar care nu o mai are în momentul redactării
motivelor, ca urmare a eliberării din funcție prin pensionare, reprezintă un motiv de
nulitate absolută a hotărârii respective, în temeiul art. 281 alin. 1 lit. a) din Codul de
procedură penală raportat la art. 406 alin. 2 din Codul de procedură penală?
● Fapta de sustragere de la executarea măsurii de siguranță prevăzută în
art. 112 lit. d) din Codul penal anterior (din 1969) („interzicerea de a se afla în anumite
localități”) se regăsește în incriminarea de la art. 288 alin. 1 din Codul penal (sub forma
sustragerii de la executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării dreptului
de a se afla în anumite localități stabilite de instanță, pedeapsă prevăzută de art. 66
alin. 1 lit. l) din Codul penal, sau a fost dezincriminată ca urmare a abrogării Codului
penal anterior la data intrării în vigoare a Legii nr. 187/2012 (respectiv, 1 februarie
2014)?

Pagina 57
Întocmirea concluziilor în cauzele în care Înalta Curte de Casație și Justiție
a fost sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei
chestiuni de drept a presupus analizarea admisibilității în principiu a chestiunii de
drept, și anume verificarea îndeplinirii condițiilor vizând sesizarea prevăzute în art. 475
din Codul de procedură penală.
Astfel, în 10 cauze (din totalul de 18) s-au formulat concluzii în sensul
respingerii ca inadmisibile a sesizărilor.
Atunci când s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile vizând admisibilitatea
au fost formulate concluzii referitoare la chestiunea de drept, ce au fost fundamentate
argumentativ și cu referire la doctrina relevantă şi jurisprudența Înaltei Curți de Casație
și Justiție, Curții Constituționale, Curții Europene a Drepturilor Omului și Curții de
Justiție a Uniunii Europene (8 cauze).
Din totalul de 18 concluzii formulate în cauzele în care Înalta Curte de
Casație și Justiție a fost sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru
dezlegarea unei chestiuni de drept au fost judecate 16, iar 2 au termen în anul 2019.
Pe de altă parte, în perioada de referință, instanța supremă a soluționat
20 cauze având ca obiect unificarea practicii judiciare în procedura prevăzută de
art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală (2 concluzii promovate în anul
2017). În 13 dintre cele 18 cauze soluționate în perioada de referință (indiferent de
data promovării lor), instanța supremă a achiesat la punctul de vedere formulat de
către Ministerul Public, în acest sens, procentul de admisibilitate fiind de 72,22%, în
creștere față de anul anterior când a fost de 65,51%.
C.1.1.3. Relevante sunt și lucrările ce au avut ca obiect analiza unor

probleme de drept susceptibile să genereze o practică neunitară, însă fără a se
proceda la examinarea jurisprudenței naționale.
Astfel, au fost date îndrumări privind modul de soluționare al chestiunilor de
drept examinate din care exemplificăm :
- „Punct de vedere referitor la infracțiunea de ucidere din culpă – culpă
medicală (clasarea cauzei, condamnarea fiind dispusă în apel, consecutiv unei soluții
de achitare inițială)”;
- „Opinie referitoare la competența procurorului de caz de a se pronunța cu
privire la încetarea suspendării tranzacției, dispozițiile Oficiul National de Prevenire și
Combatere a Spalarii Banilor ori de a se pronunța cu privire la respingerea/prelungirea
suspendării”;
- „Punct de vedere referitor la procurorul competent sau unitatea de parchet
competentă să-și însușească retragerea plângerii prealabile de către persoana
vătămată, în cazul infracțiunii pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este
condiționată de introducerea unei plângeri prealabile, dar acțiunea penală a fost pusă
în mișcare din oficiu”;

Pagina 58
C.1.2. Potrivit dispozițiilor Regulamentului de ordine interioară al
parchetelor, aprobat prin Ordinul nr. 2632/C/2014 modificat prin Ordinul nr. 2337/2018
al ministrului justiției (art. 81 alin.1 lit. c și art. 90 alin.1 lit. c), cu modificările ulterioare,
procurorii au obligația de a examina cazurile de aplicare neunitară a legii în vederea
promovării recursului în interesul legii.
Astfel, în anul 2018, procurorii din structurile subordonate au sesizat Secția
judiciară, Serviciul judiciar penal, cu privire la 10 chestiuni de drept ce au primit o
soluționare diferită din partea instanțelor de judecată.
C.2. Activitatea de unificare a practicii judiciare în materie civilă

C.2.1. În perioada de referință, Serviciul judiciar civil a îndeplinit
competențele specifice ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiție
în materia unificării jurisprudenței prin:
(a) examinarea hotărârilor judecătorești definitive pronunțate în materie
civilă în vederea identificării problemelor de drept care au fost soluționate diferit de
către instanțele de judecată și întocmirea proiectelor de recurs în interesul legii;
(b) întocmirea punctelor de vedere solicitate de instanța supremă asupra
sesizărilor de recurs în interesul legii formulate de alți titulari (Colegiul de Conducere
al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel,
Avocatul Poporului);
(c) examinarea problemelor de drept susceptibile să genereze practică
judiciară neunitară și comunicarea concluziilor analizelor efectuate parchetelor de pe
lângă curțile de apel32 și/sau instanțelor de judecată, atunci când nu s-a promovat
recurs în interesul legii;
(d) comunicarea către Înalta Curte de Casație și Justiţie - Completele pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept, la solicitarea acestora, a existenței/inexistenței în
lucru a unor probleme de drept identice celor care au format obiectul sesizărilor pentru
pronunțarea unor hotărâri prealabile33.
C.2.2. În anul 2018, procurorii din cadrul Secției judiciare – Serviciul judiciar
civil au avut de soluționat 143 de lucrări care vizau unificarea jurisprudenței și
au soluționat 111 lucrări, rămânând restante, la sfârșitul perioadei de referință,
32 astfel de lucrări.
Comparativ cu anul 2017, când procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil
au avut de soluționat 196 de lucrări privind unificarea jurisprudenței și au soluționat
152 de lucrări, se constată o descreștere cu 27,04% a numărului lucrărilor de
soluționat și o descreștere cu 26,97% a numărului lucrărilor soluționate.
C.2.2. (a) și (b) În ceea ce privește activitatea de sesizare a Înaltei Curți de
Casație și Justiție cu recursuri în interesul legii provenite din activitatea proprie a
Ministerului Public și formularea punctelor de vedere asupra sesizărilor de recurs în
32 Pentru acele probleme de drept care vizează cauzele civile în care procurorii participă potrivit legii sau ordinului
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie ori care interesează și activitatea
parchetelor;
33 În aceste cauze, Serviciul Judiciar Civil nu a formulat concluzii/puncte de vedere decât la solicitarea expresă a
completelor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;

Pagina 59
interesul legii ale altor titulari, în perioada de referință au fost înaintate la Înalta Curte
de Casaţie și Justiție: 3 recursuri în interesul legii formulate de Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiţie (din care un recurs în interesul legii a fost promovat
urmare sesizării formulată de Ministerul Afacerilor Interne, iar 2 recursuri în interesul
legii au fost promovate urmare sesizării din oficiu și propunerilor formulate de
procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil) și 19 puncte de vedere formulate de
Ministerul Public asupra recursurilor în interesul legii declarate de alți titulari.
Comparativ cu anul 2017, când au fost înaintate la Înalta Curte de Casație
și Justiţie 18 recursuri în interesul declarate de procurorul general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și puncte de vedere asupra recursurilor în
interesul legii declarate de alți titulari, se constată o creștere cu 22,22% a acestui
segment de activitate.
Aspectele de practică judiciară neunitară în care Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție a declarat recurs în interesul legii au vizat, cu titlul de
exemplu, următoarele probleme de drept:
- „Interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art. 56 alin. (1) lit. d), art. 83 alin. (1)
şi art. 86 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații şi fundații,
modificată şi completată, raportate la dispozițiile art. 39 din Legea nr. 77/1994 privind
participarea salariaților, membrilor consiliului de administrație şi/sau managerilor la
cumpărarea de acțiuni emise de societățile comerciale care se privatizează,
modificată şi completată (în prezent abrogată) şi art.18, art. 23 din Ordonanța de
Urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale,
modificată şi completată, în ceea ce privește dizolvarea pe cale judecătorească,
pentru insolvabilitate, a asociațiilor de tip P.A.S. care au fost înființate în temeiul Legii
nr. 77/1994 şi al art.16 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.88/1997, după caz”
(propunerea a fost formulată din oficiu de procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil,
urmare memoriului Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului);
- „Interpretarea şi aplicarea unitară a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea
nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, respectiv a dispozițiilor art.109 din Legea
nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu referire la
competența materială a instanțelor în soluționarea cauzelor având ca obiect
contestațiile formulate împotriva deciziilor de impunere, emise în condițiile art. 25 din
Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor şi care
au făcut obiectul procedurii administrativ jurisdicționale menționate de art.6 din Legea
nr. 554/20014” (propunerea a fost formulată urmare sesizării din partea Ministerului
Afacerilor Interne);
- „Interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art.1616-1618 lit. c) rap. la art.499,
514 alin.(1) şi (3), 515, 525 alin.(1), 529-531 din Codul civil şi art.729 alin.(3) şi (7) din
Codul de procedură civilă, referitor la posibilitatea compensării pe cale judiciară a
obligațiilor de întreținere datorate de părinți copiilor, atunci când copiii au fost separați,
iar fiecare dintre părinți prestează întreținere copilului (copiilor) care locuiește
(locuiesc) împreună cu el” (propunerea a fost formulată din oficiu de procurorii din
cadrul Serviciului judiciar civil, urmare memoriului unui petiționar).

Pagina 60
*
Recursurile în interesul legii declarate şi punctele de vedere formulate,
precum şi soluțiile instanței supreme în aceste cauze au fost publicate pe pagina de
internet a Ministerului Public.
*
În anul 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat 2 recursuri în
interesul declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție, ambele fiind admise. Prin urmare, procentul de admisibilitate a
recursurilor în interesul legii provenite din activitatea proprie a Ministerului Public a fost
de 100%.
Comparativ cu anul 2017, când Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat
4 recursuri în interesul legii declarate de procurorul general, din care 3 au fost admise,
iar 1 recurs în interesul legii a fost respins, procentul de admisibilitate fiind de 75%, se
constată o creștere a procentului de admisibilitate cu 25 de puncte procentuale.
În anul 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat 19 recursuri în
interesul legii declarate de Ministerul Public și de alți titulari, sesizări asupra cărora
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiţie a formulat puncte de vedere.
C.2.2.(c) În vederea unificării jurisprudenței, concluziile analizelor efectuate

la nivelul Serviciului judiciar civil în problemele de drept cu privire la care nu s-a
promovat recurs în interesul legii au fost comunicate curților apel și, după caz,
parchetelor de pe lângă curțile de apel. De asemenea, s-a propus Institutului Naţional
al Magistraturii introducerea unor probleme de drept în programele de formare
continuă centralizată și pe agendele întâlnirilor de unificare a practicii judiciare
organizate periodic de Consiliul Superior al Magistraturii în colaborare cu Institutul
Național al Magistraturii, iar unele materiale au fost transmise pentru publicare în
Revista Pro-Lege, editată de Ministerul Public.
În acest sens, indicăm, cu titlu exemplificativ, următoarele materii:
- „1) Interpretarea şi aplicarea art. 3 alin. (4) din Legea nr. 567/2004 astfel
cum a fost modificată prin Legea nr. 156/2011 [fost art. 3 alin. (3) din acelaşi act
normativ – în redactarea privită prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 100/2007],
respectiv art. 93 din Legea nr. 567/2004, raportate la prevederile art. 3 alin. (1) lit. a)
din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor
de serviciu din Legea nr. 567/2004 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 706/2015
[fost art. 2 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.
290/2005] în referire la posibilitatea asimilării pe cale judecătorească, a funcţiilor
deţinute, ca personal conex în cadrul instanţelor şi parchetelor, cu funcţiile de personal
auxiliar de specialitate, în vederea deschiderii dreptului la pensia de serviciu pentru
personalul conex.
2) Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 431 alin. (2) din Codul de
procedură civilă rap. la art. II alin. (6) din Legea nr. 130/2015 în referire la autoritatea
de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti irevocabile, prin care, anterior intrării în
vigoare a Legii nr. 119/2010 şi Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 59/2011
instanţele şi parchetele au fost obligate să elibereze reclamanţilor care, la data
Pagina 61
pensionării, erau încadraţi în funcţii ce aparţineau categoriei personalului conex,
adeverinţele pentru stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de Anexa nr. 1 la Normele
metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 290/2005 care să ateste
îndeplinirea condiţiilor prev. de art. 68 alin. (1) – (3), art. 91 alin. (2) şi art. 93 alin. (2)
din Legea nr. 567/2004, pentru acordarea pensiei de serviciu”;
- „Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.120 din Ordonanţa de Urgenţă a
Guvernului nr .99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului raportate
la art.1396 din Codul civil din anul 1864, art.1568 din Codul civil din anul 2009, art.372,
3731 alin.(4), pct.3 şi 5, art. 399 alin.(3) din Codul de procedură civilă din anul 1865,
art.632 alin. (1) şi (2), art.638 alin.(1) pct.4, art. 666 alin.(5) pct.3 şi 7 şi alin.(6), art.712
alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă din anul 2010 în situaţia în care se solicită
încuviinţarea executării silite a unui contract de credit de către creditorul cesionar al
creanţei care nu este o instituţie de credit în sensul art.4 alin.(1) pct.1 din
Regulamentul (UE) nr. 575 din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru
instituţiile de credit şi societăţile de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE)
nr.648/2012”.
- „Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.40 alin.(1) din Ordonanţa de
Urgenţă a Guvernului nr.158/2005 (în redactarea primită de text prin art. I pct.10 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2010, anterior modificărilor aduse prin art.
V pct.7 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 68/2014) în ceea ce priveşte
înţelesul sintagmei „beneficiar” prevăzută de acest text în referire la cererile formulate
de angajatori, în temeiul art.38 alin.(2) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului
nr.158/2005, pentru restituirea sumelor reprezentând indemnizaţii plătite asiguraţilor.
Termenul de prescripţie aplicabil cererilor de restituire formulate de angajatori pentru
restituirea indemnizaţiilor plătite asiguraţilor în perioada cuprinsă între data intrării în
vigoare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.36/2010 şi data intrării în vigoare a
Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.68/2014”;
- „Admisibilitatea cererilor de stabilire pe cale judiciară a ratei dobânzii
creditului din CHF/EUR. Criterii de stabilire a ratei dobânzii”;
- „1. Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 567/2004,
raportat la dispoziţiile art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 762/2010, ale art. 224 din
Legea nr. 95/2006 şi art.77 alin.(3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, referitor
la interpretarea sintagmei <<soţul/soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestuia>>;
2. Interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art. 67 din Legea nr. 567/2004,
raportat la dispoziţiile art.76 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,
referitor la impozitarea (sau nu) a contravalorii beneficiilor prevăzute de art.67”.
*
În urma analizării memoriilor, precum și a participării la întâlnirile de unificare
a practicii judiciare în materie civilă, procesual civilă, contencios administrativ și fiscal,
litigii de muncă și asigurări sociale și în litigii cu profesioniști, organizate de Institutul
Național al Magistraturii și Consiliul Superior al Magistaturii cu reprezentanții Înaltei
Curți de Casație și Justiţie și judecătorii curților de apel, procurorii din cadrul serviciului
au formulat 11 propuneri de analizare a jurisprudenței în vederea promovării recursului
în interesul legii.
Pagina 62
În lucrările întocmite, procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil au
manifestat o preocupare constantă pentru cunoașterea şi aplicarea dreptului Uniunii
Europene şi a Convenției Europene a Drepturilor Omului.
C.2.2. (d) În anul 2018, procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil au
soluționat 79 de lucrări având ca obiect solicitări formulate de completele Înaltei Curți
de Casație și Justiție pentru dezlegarea unor chestiuni de drept34.
C.2.3. Imperativul unificării a fost urmărit şi în componenta activității

Serviciului judiciar civil referitoare la coordonarea şi îndrumarea activității judiciare a
parchetelor în materie civilă.
În această privință, activitățile Serviciului judiciar civil din cadrul Secției
judiciare s-a concretizat în: comunicarea către parchetele de pe lângă curțile de apel
a soluțiilor pronunțate de Secțiile Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie în recursurile
declarate de procuror, precum și în recursurile admise părţilor pentru motive de
nelegalitate; comunicarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională în excepții de
neconstituționalitate admise în cauzele civile care interesau participarea procurorului
și/sau activitatea unităților de parchet; diseminarea punctelor de vedere și a notelor de
studiu întocmite în cadrul acestui serviciu și punerea lor în dezbaterea Consiliului
Științific în scopul adoptării unor metode de lucru unitare la nivelul întregului Minister
Public; formularea unor considerații teoretice în problemele de drept rezultate din
analiza cauzelor având ca obiect acțiuni formulate în temeiul dispozițiilor art. 538 - art.
539 din Codul de procedură penală (fost art. 504 din Codul de procedură penală din
1968) şi acțiuni în răspundere delictuală, în lucrările întocmite la nivelul acestuia;
informarea Secţiei de urmărire penală şi criminalistică şi Serviciului de îndrumare şi
control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asupra
soluțiilor de confiscare definitivă/irevocabilă dispuse în temeiul art.18 din Legea nr.
115/1996; diseminarea analizelor întocmite potrivit Ordinului nr. 213/2014 privind
organizarea și funcționarea sistemului informațional la nivelul Ministerului Public.
C.2.4. Procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil au formulat propuneri şi

observații asupra unor proiecte de acte normative, iar în unele situaţii au susținut
amendamentele în comisiile juridice ale Parlamentului, astfel:
● Propuneri şi observații privind Legile pentru modificarea şi completarea
Legilor nr.303/2004, 304/2004 şi 317/2004;
● Propuneri şi observații asupra proiectului de lege privind punerea în acord
a prevederilor Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicat, cu
modificările şi completările ulterioare, cu deciziile Curţii Constituționale şi Decizia
34 Obiectul acestor lucrări a vizat comunicarea către Completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a
existenței/inexistenței în lucru a unor probleme de drept identice, precum și examinarea deciziilor pronunțate de instanța
supremă în procedura prev. de art. 519-521 C. proc. civ., prin care sesizările au fost respinse ca inadmisibile, pentru
lipsa condiției de noutate a problemei de drept, în vederea aplicării mecanismului de unificare a posteriori, recursul în
interesul legii.

Pagina 63
C.E.D.O. din 7 martie 2017 în cauza Cerovšek și Božičnik împotriva Sloveniei –
materialul a fost transmis Consiliului Superior al Magistraturii şi Comisiei Speciale
Comune a Camerei Deputaților şi Senatului privind sistematizarea, unificarea şi
asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției; acestea au fost susţinute în
lucrările comisiei de un procuror desemnat;
● Propuneri şi observații asupra proiectului de lege privind prevenirea şi
combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului, precum şi pentru completarea şi
modificarea unor acte normative; acestea au fost susținute de un procuror care a
participat la lucrările comisiei parlamentare;
● Au fost adresate Ministerului Justiției şi Ministerului Afacerilor Interne
propuneri şi observații de îmbunătățire a legislației în materia violenței domestice,
respectiv, modificarea Legii nr. 217/2003 prin reglementarea expresă a unor aspecte
privind activitatea judiciară şi completarea ordinului comun al ministrului afacerilor
interne şi ministrului muncii şi justiției sociale referitor la modalitatea de gestionare a
cazurilor de violență domestică de către polițiști;
● Au fost formulate propuneri şi observații asupra proiectului de lege privind
modificarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate;
● Au fost formulate propuneri şi observații asupra proiectului Regulamentului
de ordine interioară al parchetelor.

Pagina 64
Capitolul VII
ACTIVITATEA DE ÎNDRUMARE SI CONTROL
A. Activitatea în realizarea atribuțiilor procurorului general al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
B. Activitatea de analiză, coordonare, îndrumare și control
A. Activitatea în realizarea atribuțiilor procurorului general al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Serviciul de îndrumare și control funcționează sub directa subordonare a
procurorului general și are ca atribuții principale monitorizarea stadiului de îndeplinire
a obiectivelor generale ale Ministerului Public în domeniile prioritare, efectuarea, prin
procurori anume desemnați, a controalelor dispuse de procurorul general, în
exercitarea atribuțiilor de control ierarhic specifice acestei funcții și elaborarea de
proiecte privind soluționarea cererilor incidentale procesului penal, aflate în
competența procurorului general.
Din punct de vedere statistic, în anul 2018 s-a înregistrat o creștere a
volumului de activitate, fiind înregistrate 1.319 lucrări (cu 16,83% mai multe față de
anul 2017), din care au fost soluționate 1.087 (cu 15,27% mai multe față de anul 2017).
S-a intensificat activitatea de control (numărul acestora fiind mai mare cu
66,66% față de anul 2017) și de efectuare a verificărilor preliminare la solicitarea
Inspecției Judiciare (în creștere cu 80%), precum și analizarea activității parchetelor
în domeniile prioritare (ce a înregistrat o creștere de 40%).
Lucrările efectuate în 2018 au avut ca obiect conflicte de competență
intervenite între unitățile de parchet; plângeri împotriva actelor procurorilor în
conformitate cu distincțiile cuprinse în art. 47 alin. 2 lit. b din Regulamentul de ordine
interioară al parchetelor; examinări din oficiu și, după caz, propuneri de infirmare a
soluțiilor procurorilor; sesizări privind potențiale cazuri de incompatibilitate (cereri de
recuzare/abținere); cereri de trimitere a cauzei la un alt parchet; solicitări de autorizare
a punerii în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiuni comise în afara țării, în situațiile
art. 9 și 10 din Codul penal; propuneri ale Oficiului Național de Prevenire și Combatere
a Spălării Banilor de prelungire a perioadei suspendării unor tranzacții financiare, în
temeiul dispozițiilor Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor
şi finanțării terorismului; verificări în materie disciplinară, conform dispozițiilor Legii
nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii; formulare de răspunsuri la
solicitarea diferitelor instituții – Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției;
soluționarea interpelărilor parlamentare; verificări în vederea emiterii avizelor pentru
numire, promovare ori eliberare din structurile poliției judiciare și organelor speciale,
etc.

Pagina 65
B. Activitatea de analiză, coordonare, îndrumare și control
Procurorii din cadrul serviciului au întocmit analize ale activității procurorilor
în domeniile prioritare – corupție, folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane,
evaziune fiscală, contrabandă, spălare de bani, infracțiuni silvice, infracțiuni contra
mediului și contra patrimoniului cultural. În anumite situații, analizele au fost urmate de
controale tematice, verificări generale și punctuale, fiind, totodată, efectuate și
controale în situații deosebite, ca urmare a semnalării de către orice persoană, inclusiv
mass-media, a unor aspecte negative în legătură cu modul în care sunt îndeplinite
sarcinile de serviciu, în total fiind astfel realizate 14 analize și 20 de controale.
Scopul acestor măsuri este eficientizarea activității organelor de urmărire
penală, uniformizarea practicii parchetelor, crearea unor baze de date utile în
activitatea procurorilor, impulsionarea efectuării unor anchete penale efective, cu
respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei și într-un termen
rezonabil, combaterea abuzurilor săvârșite de agenții de forță ai statului, creșterea
gradului de efectivitate în recuperarea prejudiciilor produse prin infracțiuni, protejarea
drepturilor persoanelor cu dizabilități, identificarea riscurilor și vulnerabilităților care
afectează activitatea parchetelor și luarea de măsuri pentru remedierea lor, asigurarea
unor standarde înalte de integritate profesională.
Unul din obiectivele strategice ale Ministerului Public pentru anul 2018 a
vizat centrarea activității procurorilor pe continuarea combaterii corupției și a
infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane35. În acest sens, la
nivelul serviciului a continuat activitatea de monitorizare și analiză a cauzelor având
ca obiect infracțiuni de mică corupție și folosire a funcției pentru favorizarea unei
persoane, unul dintre domeniile atent monitorizate de Comisia Europeană în cadrul
Mecanismului de Cooperare și Verificare, fiind evaluate cauzele instrumentate de
procurori, pentru a se stabili în ce măsură au fost atinse rezultatele preconizate, în
funcție de riscurile și vulnerabilitățile la corupție specifice fiecărei circumscripții
teritoriale, astfel cum au fost anterior identificate în strategiile locale de combatere a
acestui fenomen, elaborate de parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele de
pe lângă tribunale.
În acest scop, procurorii Serviciului de îndrumare și control au analizat
soluțiile de clasare și de renunțare la urmărire penală, rechizitoriile și acordurile de
recunoaștere a vinovăției, precum și hotărârile pronunțate în anul 2018 de instanțele
de judecată în cauzele având ca obiect infracțiuni de corupție și folosire a funcției
pentru favorizarea unei persoane, identificându-se mecanisme de comitere a faptelor
și tipologii, aspectele care afectează buna desfășurare a urmăririi penale și realizarea
obiectivelor propuse, cauzele penale instrumentate cu succes în zonele cele mai
sensibile la corupție. Au fost reliefate modalitățile de investigare optime, aspectele de
practică neunitară, totul în scopul fundamentării unor decizii apte să eficientizeze
activitatea de combatere a acestui fenomen infracțional.
În anul 2018, Serviciul de îndrumare și control a continuat activitatea de
monitorizare și evaluare a dosarelor având ca obiect infracțiuni de spălare a banilor,
35Raportul de activitate al Ministerului Public pe anul 2017, Concluzii și principalele obiective ale Ministerului Public
pentru anul 2018, pagina 95, http://www.mpublic.ro/sites/default/files/PDF/raport_activitate_2017.pdf;
Pagina 66
soluțiile dispuse de procurori fiind comunicate serviciului, pentru analiza și
diseminarea practicii judiciare, identificarea aspectelor care afectează eficiența
investigațiilor (în vederea luării de măsuri pentru remedierea acestora), evaluarea
calității actelor de urmărire penală (reflectată de sancțiunile și măsurile aplicate de
instanțele de judecată), precum și a gradului de recuperare a produsului infracțional.
Serviciul de îndrumare și control a efectuat analiza cauzelor în care
parchetele nespecializate au dispus trimiterea în judecată pentru comiterea de
infracțiuni de spălare a banilor în anul 2017, ce conține prezentarea actelor de sesizare
a instanței în detaliu, constatându-se astfel (din perspectiva evaluării riscurilor
naționale) că infracțiunea predicat reținută în marea majoritate a spețelor este
evaziunea fiscală (au fost sesizate aspecte neunitare cu privire la aceeași modalitate
faptică de comitere a infracțiunii de spălare a banilor proveniți din această infracțiune),
urmată de înșelăciune, furt, delapidare, proxenetism, abuz în serviciu36.
Serviciul de îndrumare și control asigură contribuția și participarea
Ministerului Public în mecanismul de evaluare a României în materia combaterii
spălării banilor și finanțării terorismului, derulat de Consiliul Europei prin Comitetul
MONEYVAL, în acest sens fiind întocmite și prezentate în reuniunile plenare ale
acestui comitet două rapoarte de progres privind stadiul de implementare a
standardelor internaționale. România se află în procedura accelerată de evaluare a
conformității, având în vedere, în special, serioasele întârzieri în adoptarea noii legi
privind prevenirea și combaterea spălării banilor si finanțării terorismului, proces
legislativ monitorizat în prezent la fiecare reuniune plenară MONEYVAL. Prin noul act
normativ, menit să implementeze Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European
și a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor
sau finanțării, sunt integrate în legislația română atât recomandările Grupului de
Acțiune Financiară Internațională37, cât și cele punctuale, cuprinse în ultimul raport de
evaluare a României din anul 201438, obiectivul fiind ca la reuniunea plenară din luna
iulie 2019 să se constate că deficiențele sesizate au fost remediate.
În analiza întocmită în luna iunie 2018, Secretariatul MONEYVAL a conchis
că recomandarea privind analiza soluțiilor de clasare dispuse în cauzele în care Oficiul
Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a sesizat potențiala comitere a
unor infracțiuni de spălare a banilor a fost adusă la îndeplinire, prin materialele
întocmite de Serviciul de îndrumare și control, evaluarea vizând inclusiv măsurile luate
de procurorul general (spre exemplu, ordinul privind circuitul informărilor Oficiului
Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor) și notele de îndrumare avizate
de Consiliul științific din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție.
Având în vedere că runda a V-a de evaluare MONEYVAL, ce se va derula
în privința României în anul 2020, este concentrată pe efectivitatea întregului proces
de identificare, analiză, înțelegere a riscurilor naționale de spălare a banilor și finanțare
36 Infracțiunile predicat reținute în cauzele instrumentate de D.N.A. sunt, în special, abuz în serviciu și luare de mită, iar
în cele instrumentate de D.I.I.C.O.T. - proxenetism, contrabandă, înșelăciune prin intermediul internetului, fraudă
informatică.
37http://www.fatf gafi.org/media/fatf/documents/recommendations/pdfs/FATF%20Recommendations%202012.pdf
38 https://rm.coe.int/report-on-fourth-assessment-visit-anti-money-laundering-and-combating-/1680716481

Pagina 67
a terorismului, precum și de luare de măsuri adecvate riscurilor astfel identificate (în
vederea aplicării unor sancțiuni efective, proporționale și disuasive persoanelor care
au comis aceste infracțiuni), în anul 2018 Serviciul de îndrumare și control a inițiat
analiza având ca obiect evaluarea motivelor care pot afecta eficiența investigațiilor
derulate la sesizarea Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor,
urmând a se propune și aplica măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor
specifice autorităților de aplicare a legii, astfel cum sunt acestea stabilite în
Metodologia F.A.T.F. de evaluare a efectivității întregului sistem de prevenire și
combatere a acestui fenomen.39
În realizarea obiectivelor Ministerului Public pe anul 2018 vizând
consolidarea rezultatelor înregistrate în combaterea evaziunii fiscale, la nivelul
Serviciului de îndrumare și control au fost desfășurate activități care au presupus
monitorizarea cauzelor înregistrate și soluționate la unitățile și structurile de parchet
din țară având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală.
În perioada de referință a fost evaluată activitatea în domeniul evaziunii
fiscale, materializată prin realizarea unei analize a cauzelor având acest obiect
instrumentate în anul 2017 și în semestrul I 2018, dar și a unei analize a soluțiilor de
trimitere în judecată în perioada 2012 – 2017 în care s-a făcut aplicarea instituției
confiscării extinse, ce au fost diseminate procurorilor din cadrul Ministerului Public.
Prin Ordinul nr. 38 din 21 februarie 2018 al procurorului general s-a dispus
efectuarea de către procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel și
procurorii șefi din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a
unui control având ca obiect identificarea riscurilor interne și a vulnerabilităților care
afectează activitatea parchetelor, verificarea situațiilor în care sunt mediatizate
aspecte negative ce pun în discuție integritatea și capacitatea procurorilor de a-și
îndeplini atribuțiile legale și verificarea modalității de respectare a legii în activitățile
curente care, prin natura lor, aduc limitări drepturilor omului și libertăților fundamentale
(mandate de supraveghere tehnică, percheziții domiciliare și măsuri preventive).
În urma analizării materialelor au fost dispuse măsuri pentru uniformizarea
tipului de răspuns managerial la problemele identificate, s-a solicitat manifestarea unei
preocupări constante pentru calitatea actului de urmărire penală, întărirea disciplinei,
dezbaterea jurisprudenței în materie disciplinară, exercitarea unui act de management
activ, gestionarea judicioasă a problemelor de personal și de comunicare internă și
externă.
În raport de importanța activității Curții de Conturi, prin care se urmărește
verificarea cheltuirii fondurilor publice în concordanță cu dispozițiile legale, și în anul
2018 au fost monitorizate cauzele având ca obiect sesizări ale Curții de Conturi,
urmare acestei monitorizări și luării de măsuri de către conducerile unităților de parchet
subordonate fiind constatată o scădere a numărului cauzelor vechi aflate în
instrumentarea procurorilor.
Pentru evaluarea eficienței activității procurorilor, Serviciul de îndrumare și
control a analizat trimestrial datele comunicate lunar de unitățile de parchet cu privire
39 http://www.fatf-gafi.org/media/fatf/documents/methodology/FATF%20Methodology%2022%20Feb%202013.pdf
Pagina 68
la volumul de activitate și ritmul soluționării cauzelor penale și a efectuat verificări în
situațiile în care acestea se impuneau.
Capitolul VIII
COOPERAREA ŞI ASISTENŢA JUDICIARĂ

INTERNAŢIONALĂ
A. Activitatea de cooperare judiciară internaţională desfășurată de

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
B. Activitatea de cooperare judiciară internaţională desfășurată de
parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele din circumscripția teritorială
a acestora
C. Activitatea de cooperare judiciară internaţională desfășurată de
Direcția Națională Anticorupție
D. Activitatea de cooperare judiciară internaţională desfășurată de
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
În actualul context determinat de modernizarea continuă a tehnologiilor,

globalizarea accentuată și mobilitatea indivizilor către tot mai multe alte jurisdicții,
europene sau internaționale, într-un spațiu mondial din ce în ce mai deschis, apar
invariabil și conexiuni transfrontaliere ale infractorilor români cu infractori din alte
jurisdicții, realitate de natură să determine, în mod imperios și urgent uneori, contactul
direct, chiar în timp real, între autoritățile judiciare.
Ținând cont de această conjunctură internațională, dinamizarea cooperării
judiciare și consolidarea relațiilor internaționale ale Ministerului Public din România au
constituit, în cursul anului 2018, o prioritate absolută a activității procurorilor
specializați în acest domeniu.
Activitatea de cooperare judiciară internațională s-a înscris în aceeași
parametri calitativi și cantitativi ca în anul precedent, anul 2018 marcând însă o
intensificare a segmentului de relații internaționale, având drept scop sporirea
vizibilității Ministerului Public român și crearea unor contacte directe cu autorități
judiciare partenere, prin organizarea unor evenimente de profil, constând în
vizite/întrevederi oficiale la nivel înalt, semnarea unor acorduri de cooperare bilaterală
Pagina 69
cu autorități judiciare partenere, derularea unor programe de cooperare pe teme de
actualitate europeană și internațională, organizarea unor conferințe, seminare,
participarea unor delegații de procurori la manifestări externe de anvergură.
În egală măsură, domeniul asistenței judiciare internaționale a fost
caracterizat de celeritate, prin eficientizarea ritmului de executare a lucrărilor având
acest specific. Activitatea a fost facilitată în mod semnificativ de utilizarea la scară din
ce în ce mai largă, a Ordinului European de Anchetă (O.E.A.), instrument modern de
cooperare în cadrul Uniunii Europene, care impune termene stricte de executare,
bazat pe recunoașterea reciprocă și care a înlocuit, parțial, în relația cu Statele
Membre care au implementat Directiva 2014/41/UE, cadrul clasic, adecvat, dar
fragmentat, al asistenței judiciare în materie penală.
În cadrul activității desfășurate la nivelul Ministerului Public, în perioada de
referință, au fost înregistrate în total 14.605 lucrări,din care au fost soluționate un
număr de 11.071 lucrări. Se remarcă o creștere semnificativă atât a numărului de
lucrări de soluționat, cât și a celor soluționate comparativ cu anul precedent (14.196/
10.387 lucrări).
În anul 2018, a continuat colaborarea Ministerului Public cu Eurojust și Biroul
Național Român la Eurojust, concretizată prin eficientizarea cooperării judiciare în
baza încrederii reciproce, utilizarea instrumentelor de sprijin oferite de către acest
organism autorităților judiciare române, precum și a potențialului reprezentat de
Eurojust în cazurile transfrontaliere care implică o coordonare între autoritățile
competente ale statelor relevante.
Astfel, în perioada vizată, Biroul Național Român a sprijinit coordonarea
investigațiilor transfrontaliere într-un număr de 417 cazuri (195 la solicitarea
autorităților române), a facilitat crearea a 17 echipe comune de anchetă (12 echipe
constituite la inițiativa României) și a organizat un număr de 48 de întâlniri de
coordonare, principalul instrument de sprijin oferit de către Eurojust autorităților
naționale competente, situându-se pe locul 2 în clasamentul statelor membre40.
Țările cele mai solicitate de către autoritățile române au fost Germania, Italia
și Regatul Unit al Marii Britanii, iar cele mai frecvente infracțiuni au fost reprezentate
de traficul de persoane și criminalitatea informatică.
Un alt aspect care se impune a fi menționat vizează inițierea de către
România a 5 centre de coordonare, precum și participarea, la solicitarea altor state în
alte 4 centre de coordonare, ceea ce situează statul român pe locul 2 în clasamentul
statelor membre care au accesat acest instrument, necesar pentru coordonarea
autorităților relevante în zona comună de acțiune, prin intermediul Eurojust.
Cauzele înregistrate de către România, în număr de 195, au vizat
preponderent infracțiuni de trafic de persoane, infracțiuni informatice, spălare de bani
și trafic de droguri. Statistica realizată la nivelul Eurojust situează România pe locul 5
în rândul țărilor solicitante și pe locul 3 în clasamentul statelor care au deschis cauze
multilaterale la Eurojust. Cauzele deschise către Biroul Național Român au vizat
diverse tipuri de fraudă, infracțiuni contra patrimoniului, spălare de bani și trafic de
40
Raportul de activitate al Biroului Român la Eurojust 2018.

Pagina 70
persoane, aspecte privind executarea și emiterea mandatelor europene de arestare,
țările solicitante fiind în mod frecvent Italia, Austria și Germania.
Și în cursul anului 2018 a continuat cooperarea cu ofițerii de legătură români
la Europol, precum și cu Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, în scopul
facilității obținerii de informații în timp util în cauzele cu potențial transfrontalier.
A. Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Serviciul de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și
programe (S.C.J.I.) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție funcționează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, îndeplinind activitățile legate de relațiile
externe ale Ministerului Public.
Activitățile specifice ale procurorilor și personalului din cadrul acestui
serviciu se circumscriu direcțiilor detaliate in prevederile art. 48 din Regulamentul de
ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiției
nr. 2.632/C/2014, așa cum au fost modificate prin Ordinul ministrului justiției
nr. 1.650/C din 18 mai 2015, care reglementează atribuțiile și structura Serviciului de
cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe, acestea vizând
domeniul cooperării judiciare internaționale și cel al relațiilor internaționale,
programelor și protocolului.
În cursul anului 2018, S.C.J.I. a avut drept obiectiv prioritar intensificarea
relațiilor internaționale și eficientizarea cooperării judiciare în domeniul specific de
competență al Ministerului Public din România. În cadrul activității desfășurate de către
serviciul specializat, în perioada de referință, au fost înregistrate un număr total de
3.480 de lucrări, procurorii din cadrul serviciului soluționând un număr de 2682 de
lucrări.
Din numărul total, 983 de lucrări vizează segmentul de relații internaționale
și protocol au fost soluționate un număr de 915 lucrări și din număr de 2.497 de lucrări
pe segmentul de cooperare judiciară internațională, au fost soluționate un număr de
1.767 de lucrări.
Se remarcă o creștere a numărului de lucrări soluționate în anul 2018,
respectiv 2.682, comparativ cu anul 2017, când au fost soluționate 2.554 lucrări.
I. Activitatea în domeniul relațiilor internaționale, programelor și

protocolului
Din perspectiva activității aferente profilului relații internaționale și
programe/protocol, trebuie menționat că anul 2018 a marcat desfășurarea unei serii
de evenimente menite să asigure promovarea în plan extern a Ministerului Public
român, precum primirea, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție a unor delegații la nivel înalt, organizarea unor vizite bilaterale, întrevederi
oficiale cu procurori generali și procurori din state membre ale Uniunii Europene, cu
care există relații privilegiate de cooperare judiciară, participarea unor delegații ale
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la manifestări externe
Pagina 71
organizate în domenii de interes european și internațional, precum și încheierea unor
acorduri bilaterale de cooperare.
Cu titlu de exemplu, se pot enumera o parte din aceste evenimente
organizate prin diligențele procurorilor și personalului din cadrul serviciului:
O delegație condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr, a participat la cea
de-a X-a Reuniune aniversară a Rețelei procurorilor generali și șefilor instituțiilor
echivalente de pe lângă curțile supreme ale statelor membre ale Uniunii Europene
(Rețeaua NADAL), eveniment desfășurat la Paris, la sediul Curții de Casație a
Republicii Franceze (16 – 18 mai 2018).
În cadrul reuniunii, domnul Augustin Lazăr a prezidat secțiunea intitulată
”Instrumente europene de cooperare” și a susținut o comunicare intitulată
“Instrumente de cooperare europeană – 2018”, dedicată Anului european al
patrimoniului cultural, în cadrul căreia a relevat experiența românească în ceea ce
privește cooperarea judiciară și soluționarea unor cazuri având ca obiect recuperarea
bunurilor aparținând patrimoniului cultural.
O mențiune distinctă, în acest context, se impune a fi făcută privind
semnarea, în premieră, la Paris, la data de 15 mai 2018, de către procurorul general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procurorul general de
pe lângă Curtea de Casație a Republicii Franceze, a unei Declarații comune de
intenție între cele două instituții, având drept scop facilitarea cooperării juridice și
judiciare între Franța și România; documentul reprezintă prima declarație comună de
intenție agreată între cele două instituții omoloage și marchează un moment important
în dezvoltarea cooperării judiciare romano-franceze.
Acordul vizează stabilirea unei cooperări regulate în domeniile juridic și
judiciar și a unor schimburi frecvente între magistrații români și francezi. De
asemenea, Declarația stabilește realizarea schimbului de informații între instituțiile
semnatare cu privire la legislația și la jurisprudența celor două state. Organizarea de
colocvii, seminare și alte reuniuni tehnice/academice reprezintă un alt obiectiv stabilit
prin documentul menționat.
În cadrul lucrărilor celei de a 13-a Întâlniri a Forumului Consultativ al
Procurorilor Generali și Șefilor Procuraturilor Statelor Membre ale Uniunii Europene,
desfășurate la Haga, Olanda, delegația Ministerului Public, prezentă la eveniment, a
fost condusă de către domnul Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (19 octombrie 2018).
În contextul în care România a preluat, la 1 ianuarie 2019, președinția
rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție îi va reveni sarcina de a organiza, în anul 2019, cea de a 14 - a întâlnire a
Forumului, alături de Parchetul General din Finlanda și Eurojust, la data de
18 octombrie 2019 la Haga, la sediul Eurojust.
În cadrul dezbaterilor premergătoare organizării Forumului, domnul Augustin
Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
și doamna Raija Toiviainen, procurorul general al Finlandei, au susținut discursuri
privind prioritățile celor două parchete generale, care vor trebui să se circumscrie
Pagina 72
priorităților naționale în cadrul președinției Consiliului UE și potențiale teme pentru a fi
dezbătute în cadrul celei de a 14-a Reuniuni a Forumului Consultativ.
În discursul său, domnul Augustin Lazăr a arătat că, din perspectiva
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, trei teme sunt considerate
prioritare: Parchetul European (E.P.P.O.) – operaționalizare și perspective; E-
evidence – viitorul cooperării judiciare internaționale; consolidarea cooperării judiciare
europene în domeniul protecției mediului și patrimoniului cultural.
Justiție a avut în anul 2018 întrevederi oficiale cu domnul Riccardo Fuzio, procurorul
general al Curții de Casație Italiene și cu domnul Federico Cafiero de Raho, procurorul
național antimafia, Direcția Națională Antimafia și Antiterorism (13-14 noiembrie
2018).
Discuțiile au vizat cooperarea judiciară româno-italiană în domeniul
combaterii criminalității organizate, măsurile asiguratorii și importanța recuperării
bunurilor în cadrul procedurilor penale, aspecte referitoare la parchetul european,
colaborarea dintre cele două parchete generale, inclusiv în contextul unor evenimente
care vor avea loc în perioada când România va prelua președinția Consiliului Uniunii
Europene.
În cadrul întrevederilor cu procurorul general al Curții de Casație Italiene și
cu procurorul național antimafia s-a agreat consolidarea cooperării italo-române și
organizarea pe viitor a unor întrevederi de lucru între magistrații italieni și români,
inclusiv prin semnarea, la nivelul celor două parchete generale, a unui Memorandum
de Înțelegere.
Justiție, domnul Augustin Lazăr, a participat, la invitația UNESCO, la seminarul
destinat autorităților judiciare din Europa, intitulat “Lupta împotriva traficului ilicit
de bunuri culturale” (28 noiembrie 2018).
În cadrul workshop-ului “Judiciarizarea traficului ilicit de bunuri
culturale”, domnul Augustin Lazăr a susținut o prezentare cu tema “Instrumente
moderne de cooperare judiciară internațională în domeniul recuperării
bunurilor culturale, a produselor criminalității în UE. Experiența
românească”.
La aceeași dată, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casație și Justiție a avut o întâlnire de lucru cu domnul François Molins, procurorul
general al Curții de Casație a Republicii Franceze. Discuțiile bilaterale au vizat
continuarea cooperării judiciare dintre cele două parchete, conform Declarației
comune de intenție, semnată la data de 15 mai 2018.
Justiție a participat la Conferința Internațională privind Justiția cu tema “Independența
puterii judiciare, între garantarea drepturilor justițiabililor și respectarea
regulilor de funcționare a justiției”, eveniment care a avut loc la Marrakech, Maroc
(2 – 4 aprilie 2018).

Pagina 73
În cadrul panelului cu tema “Independența procurorului”, domnul
Augustin Lazăr a susținut o alocuțiune intitulată “Independența procurorului și
statul de drept”, în cuprinsul căreia a prezentat un scurt istoric al Ministerului Public
din România, precum și principalele aspecte referitoare la independența magistraților
din perspectiva statului român.
O delegație a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
condusă de domnul Augustin Lazăr, procuror general, a participat la Johannesburg –
Africa de Sud, la cea de-a 23 - a Conferință anuală și Reuniunea Generală a Asociației
Internaționale a Procurorilor, alături de procurori generali, procurori generali adjuncți și
directori ai serviciilor de procuratură din 86 de state (9 - 13 septembrie 2018). În cadrul
evenimentului, domnul procuror general Augustin Lazăr a susținut o prezentare cu
tema „Independența procurorilor și statul de drept – controlul și
supravegherea exercitată de procuror în cursul urmăririi penale”.
Pe parcursul anului 2018, conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casație și Justiție a avut întrevederi oficiale cu grupul de experți din cadrul Misiunii
Tehnice a Comisiei Europene, prezenți în țara noastră pentru discuții vizând
Mecanismul de Cooperare şi Verificare, cu experți din cadrul Comisiei de la Veneția,
cu domnul Guido Raimondi, președintele Curții Europene a Drepturilor Omului
(CEDO), cu domnul Peter McCormick – președintele Consiliului Consultativ al
Procurorilor Europeni.(C.C.P.E.), cu domnul Gerrit van der Burg, președintele
Consiliului Procurorilor Generali olandezi, cu domnul Willem van Nieuwkerk, directorul
Centrului pentru Cooperare Judiciară Internațională (CILC) din Haga – Olanda, cu
domnul Diego Garcia – Sayan, raportor special al Națiunilor Unite privind
independența judecătorilor și a avocaților, precum cu procurori generali sau înalți
oficiali din state membre ale Uniunii Europene - domnul Dražen Bošnjaković, ministrul
justiției din Croația, cu domnul Michael Roth, ministrul de stat pentru afaceri europene
din cadrul Ministerului Federal German de Externe, domnul Franz Ploechl, procurorul
general al Austriei, doamna Xeni Dimitriou, procuror general al Republicii Elene,
domnii Eduard Harunjen, procuror general al Republicii Moldova și Iurii Garaba,
adjunctul procurorului general.
La sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au fost
primite delegații oficiale ale Parchetului Federal din Belgia, Procuraturii Generale a
Federației Ruse, Parchetului General din Serbia, avocați și juriști din Estonia,
Ministerului de Justiție din Turcia.
În cadrul întâlnirilor au fost abordate, alături de istoria instituțională a
Ministerului Public, aspecte referitoare la modificările și completările legilor justiției,
independența procurorilor, statutul acestora și răspunderea magistraților, precum și
cooperarea judiciară internațională.
Cooperarea cu Procuratura Generală a Republicii Moldova, în contextul
angajamentului statului român de a sprijini statul vecin în cadrul parcursului european
al acestuia, concretizată prin semnarea unor programe de cooperare între Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Procuratura Generală a Republicii
Moldova a continuat și în anul 2018, prin semnarea și implementarea Programului
„Mihail Kogălniceanu” de cooperare aplicată pentru perioada 2019 – 2020, în
Pagina 74
domeniul formării profesionale, prin organizarea mai multor vizite de lucru/stagii ale
procurorilor moldoveni la diverse structuri de parchet din România.
Delegații conduse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație şi Justiție au participat la reuniunile Comisiei interguvernamentale
România – Republica Moldova, pentru integrare europeană, context în care Ministerul
Public și-a reafirmat disponibilitatea de a sprijini reformarea instituțională a Procuraturii
Republicii Moldova. De asemenea, au continuat discuțiile organizate în marja
Forumului România – Moldova în domeniul justiției.
Prin demersurile conducerii Ministerului Public a fost facilitată participarea și
admiterea în calitate de observator a procurorului general al Moldovei în cadrul Rețelei
Procurorilor Generali și Șefilor Instituțiilor Echivalente de pe lângă Curțile Supreme ale
Statelor Membre din Uniunea Europeană (NADAL).
La data de 10 decembrie 2018, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casație şi Justiție, a avut loc o masă rotundă cu tema „Protecția prin mijloacele
dreptului penal a patrimoniului cultural național”, la care au participat diplomați
reprezentând 14 state membre ale Uniunii Europene și Statele Unite ale Americii, state
care au avut o contribuție importantă în recuperarea unor bunuri relevante ale
patrimoniului cultural național.
Evenimentul a fost ocazionat de celebrarea „Anului European al
Patrimoniului Cultural”, iar tema întrevederii a reprezentat-o recuperarea de la
autoritățile judiciare partenere a bunurilor de patrimoniu care au format obiectul
traficului ilicit cu bunuri culturale. În acest cadru, procurorul general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție a prezentat invitaților cazuri complexe
soluționate în domeniu și a adresat mulțumiri pentru activitatea desfășurată în
domeniul cooperării judiciare internaționale.
În anul 2018, au fost consolidate relațiile de cooperare cu Serviciul de
Procuratură al Coroanei, din Marea Britanie, o delegație engleză efectuând o vizită de
lucru în România, în luna iulie 2018. Temele abordate în cadrul discuțiilor purtate cu
reprezentanții Ministerului Public, incluzând Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor Organizate și Terorism și
Direcția Națională Anticorupție, au vizat îmbunătățirea cooperării judiciare în materie
penală între România și Regatul Unit al Marii Britanii, având în vedere iminența Brexit–
ului, precum și oportunitatea trimiterii unui magistrat de legătură în România, în acest
sens fiind intermediată și o vizită oficială la Ministerul Justiției.
S.C.J.I. a asigurat participarea unor procurori la reuniuni plenare sau sesiuni
ale grupurilor de lucru organizate, sub egida U.N.C.A.C. (United Nations Convention
against Corruption) și U.N.T.O.C. (United Nations Convention on Transnational
Organized Crime), precum și la alte evenimente cu profil european/internațional. Un
procuror din cadrul S.C.J.I. este desemnat expert evaluator al U.N.O.D.C. pentru
evaluarea aplicării Convenției Națiunilor Unite împotriva Corupției (U.N.C.A.C.).
Toate aceste evenimente au, pe lângă rolul de promovare a imaginii
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție în plan extern și pe acela
de a stabili contacte directe cu magistrați din statele partenere ale României, în scopul
facilitării pe viitor a cooperării judiciare internaționale în dosarele penale cu

Pagina 75
componentă transfrontalieră sau în cauzele care comportă transmiterea unor cereri de
asistență judiciară internațională.
Este important de menționat și că Ministerul Public cooperează în mod
eficient și, de cele mai multe ori, direct, cu instituțiile, europene, cu Rețeaua Judiciară
Europeană (E.J.N.) – prin intermediul punctelor de contact, Rețeaua Europeană de
Formare Judiciară (E.J.T.N.), O.S.C.E., O.N.U. – Biroul Națiunilor Unite pentru
Combaterea Drogurilor şi Criminalității (U.N.O.D.C.), Asociația Internațională a
Procurorilor (I.A.P.), Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni (C.C.P.E.), Forumul
Consultativ al Procurorilor Generali şi Procurorilor Şefi din Statele Membre ale Uniunii
Europene, Academia de Drept European (E.R.A.), Departamentul de Stat al S.U.A.,
misiunile diplomatice din România și cele ale României acreditate în străinătate,
precum și cu parchetele din ţările membre ale Uniunii Europene şi din afara spațiului
comunitar.
Și în anul 2018 a continuat cooperarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie cu Institutul Național al Magistraturii, în cadrul ,,Programului
de schimb între autoritățile judiciare europene”, sub egida E.J.T.N., fiind în cursul
anului organizate stagii în România, pentru un număr de aproximativ 98 de magistrați
străini (procurori şi judecători) din țări membre ale Uniunii Europene (Germania,
Polonia, Spania, Franța, Italia, Belgia, Bulgaria, Suedia, Portugalia, Olanda).
II. Activitatea de cooperare judiciară internațională

În cadrul lucrărilor de cooperare judiciară internațională se evidențiază cele
având drept obiect asistența judiciară internațională în materie penală, în număr de
1.572, ponderea fiind reprezentată de comisiile rogatorii internaționale (990 lucrări)
incluzând ordinele europene de anchetă (434 lucrări), urmate de cererile de preluare
a urmăririi penale (228 lucrări) și cererile de transfer de proceduri (131 lucrări).

Pagina 76
GERMANIA 197 22 22 7 12
AUSTRIA 96 118 13 21
BULGARIA 199 7 10 2
SPANIA 69 3 18 1
UNGARIA 63 7 7 5 2
ELVETIA 43 6 32 2
R MOLDOVA 58 18 2 2 2
POLONIA 68 9 2 11
CEHIA 53 24 1
OLANDA 30 36 1
SLOVENIA 13 53
ITALIA 36 15 4 3 11
BELGIA 45 3 7
FRANTA 29 5 1 10
SLOVACIA 28 15 1
ALTELE 189 16 15 7 4
Comisii rogatorii Transfer de proceduri Comunicări de acte

Altele Cereri de asistență juridică Echipe comune de anchetă
Extrădări Mandat european de anchetă Transfer de persoane condamnate
În ceea ce privește infracțiunile vizate în aceste lucrări, ponderea este

reprezentată de infracțiunile de înșelăciune, urmate de cele de furt, fals, evaziune
fiscală, spălare de bani, infracțiuni la regimul circulației rutiere, omor, fraude
informatice, vătămare corporală, tâlhărie, viol, contrabandă.
Cererile soluționate au implicat cooperarea procurorilor români cu autorități
judiciare din 56 de state și au presupus efectuarea unor activități și utilizarea unor
tehnici de investigare complexe - interceptarea comunicațiilor, obținerea datelor de
trafic prelucrate de furnizorii de rețele publice, efectuarea de percheziții domiciliare,
obținerea datelor privind tranzacțiile financiare, verificare profil ADN și dispunerea
măsurilor asigurătorii.
Cei mai importanți parteneri externi, respectiv autorități judiciare cu care
Serviciul a interacționat în cadrul activității de cooperare, analizând din punct de
vedere cantitativ/calitativ, la nivelul Uniunii Europene sunt: Germania (252 de cereri în
perioada de referință), Austria (230 de cereri) și Bulgaria (218 cereri), conform
graficului anexat.

Pagina 77
81 82 44 66
67 91
60
84
252
231
45
83
230
78
218 55
AUSTRIA 13,02% BELGIA 3,11% BULGARIA 12,34% CEHIA 4,41%

ELVETIA 4,70% FRANTA 2,55% GERMANIA 14,26% ITALIA 3,40%
OLANDA 3,79% POLONIA 4,58% REPUBLICA MOLDOVA 4,64% SLOVACIA 2,49%
SLOVENIA 3,74% SPANIA 5,15% UNGARIA 4,75% Restul 13,07%
În cadrul activității aferente profilului cooperare judiciară internațională în

materie penală, procurorii din cadrul serviciului au exercitat atribuția de autoritate
centrală în domeniu, atunci când comisiile rogatorii sau celelalte forme de asistență
s-au referit la activitatea de cercetare și urmărire penală, potrivit competenței specifice.
În exercitarea acestei atribuții, au primit, au efectuat controlul de regularitate și au
transmis cererile în vederea executării acestora de către autoritățile competente
străine sau române, după caz. Exercitarea acestei atribuții a presupus permanenta
colaborare și sprijinirea procurorilor specializați din cadrul parchetelor de pe lângă
curțile de apel și parchetele din subordine.
Procurorii serviciului s-au preocupat, în egală măsură, de facilitarea
contactului direct între procurorii români și diverse autorități judiciare străine, atunci
când instrumentele juridice internaționale aplicabile au reglementat acest mod de
transmitere a cererilor de asistență judiciară internațională, de menținerea contactului
permanent cu magistrații de legătură român şi francez, aflați la post la Paris, respectiv
la București, precum și cu atașații de interne și ofițerii de legătură acreditați în România
sau cei ai României acreditați în străinătate, în cadrul misiunilor diplomatice, în scopul
facilitării executării unor cereri de cooperare judiciară internațională.
Un capitol distinct îl reprezintă cooperarea cu biroul român la Eurojust,
respectiv cu membrul național, adjunctul acestuia și expertul național detașat la
Eurojust.
Contactul cu Eurojust, prin intermediul membrului național și a celorlalți
reprezentanți ai biroului român, reprezintă deja o constantă a activității serviciului, în
vederea participării la programele de formare profesională sau alte evenimente
Pagina 78
organizate de către Eurojust, facilitării sau urgentării soluționării unor cereri de
asistență complexe, participării procurorilor români la întâlnirile de coordonare,
finanțate de către Eurojust, în scopul agreării unor strategii comune de investigație cu
autoritățile judiciare partenere, obținerii de date și informații din alte jurisdicții,
semnarea unor echipe comune de anchetă.
III. Activitatea de operaționalizare a Parchetului European (E.P.P.O.)

din perspectiva Ministerului Public Român
La nivelul Ministerului Public, prin intermediul Direcției Naționale
Anticorupție, ca direcție specializată, s-a constituit un grup de lucru interinstituțional,
constituit din experți desemnați de: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție – Serviciul de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și
programe, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, D.L.A.F., având drept
scop identificarea problemelor concrete de natură legislativă, organizatorică,
administrativă și logistică pe care le ridică începerea funcționării în România a
E.P.P.O. până în noiembrie 2020, dată avansată de Uniunea Europeană pentru
funcționarea acestui nou organism european.
Întregul proiect a fost finanțat de Oficiul de Luptă Antifraudă al Uniunii
Europene (O.L.A.F.), prin programul Hercules III, dedicat combaterii infracțiunilor
împotriva intereselor financiare ale U.E.
Problemele identificate și soluțiile propuse pentru remedierea acestora au
fost sistematizate și prezentate sub forma unui Studiu cu privire la analiza și
interpretarea dispozițiilor Regulamentului (U.E.) 2017/1939 în vederea
operaționalizării în România a Parchetului European, studiu având drept coordonator
și autor, un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție – Serviciul de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și
programe.
Abordând problematica E.P.P.O. dintr-o perspectivă a integrării acestui
organism al Uniunii Europeane în ordinea juridică națională, studiul constituie o
abordare holistică a unui ansamblu de problematici complexe, printre care se numără:
atribuțiile E.P.P.O., principiile de bază ale activității acestuia, statutul, structura și
organizarea acestui parchet, competența și exercitarea competenței E.P.P.O.,
investigațiile, acțiunea penală și alternativele la acțiunea penală, garanțiile
procedurale și controlul judiciar asupra actelor E.P.P.O., prelucrarea informațiilor și
sistemul de gestionare a cazurilor (E.P.P.O. – C.M.S.), protecția datelor cu caracter
personal și cooperarea judiciară în materie penală a E.P.P.O. din punctul de vedere
al obligațiilor statelor membre.
În perioada 13-14 decembrie 2018, în cadrul aceluiași proiect, a fost
organizată conferința europeană privind punerea în aplicare a Regulamentului
E.P.P.O., cu o largă participare europeană, la nivel înalt.
Conferința europeană a reprezentat un succes important al Ministerului
Public Român, respectiv al direcției sale specializate, Direcția Națională Anticorupție
și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu o contribuție
importantă a Serviciului de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și

Pagina 79
programe, având în vedere că un procuror al serviciului a coordonat și redactat studiul,
pe care l-a prezentat în cadrul conferinței europene.
Concluzionând, se poate afirma că necesitatea organizării şi derulării la
parametri optimi a activității de cooperare judiciară internațională și relații
internaționale al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reprezintă
o reacție firească, derivată din cerințele concrete, uneori urgente, ale procurorilor, de
a stabili contacte directe sau intermediate cu autorități judiciare partenere din statele
afectate de fenomene infracționale cu potențial transfrontalier și de necesitatea de
adaptare la provocările unei noi ere digitale. Acest demers este posibil și realizabil
numai prin intermediul unei cooperări judiciare internaționale eficiente, a unui flux
continuu de informații, precum și a schimbului de bune practici între autoritățile
judiciare având atribuții și competențe în domeniu.
B. Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de

parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele din circumscripțiile
teritoriale ale acestora
În anul 2018, parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele din
circumscripțiile teritoriale ale acestora au avut de soluționat un număr de 9.510 lucrări
de cooperare judiciară internațională, din care au fost soluționate 7.465 lucrări.
De remarcat o creștere a numărului de lucrări de soluționat/soluționate în
anul 2018, respectiv 9.510/7.465 lucrări, comparativ cu anul 2017, când au fost
soluționate 9.341/6.369 lucrări (anexa nr. 13)
În cursul anului 2018 parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele din
subordine au desfășurat o amplă activitate de cooperare judiciară internațională. Ca
pondere, se remarcă lucrările care au avut ca obiect cereri de comisii rogatorii și ordine
europene de anchetă, mandate europene de arestare, transferul de proceduri penale
și preluarea de urmărire penală, transferul persoanelor condamnate, în care statul
român a figurat ca stat de executare.
Cu titlu de exemplu, pot fi menționate acțiuni comune desfășurate la nivelul
parchetelor de pe lângă curțile de apel și parchetelor din subordine, împreună cu
autorități judiciare străine și cu D.I.I.C.O.T., care au presupus executarea unor
activități de amploare, întrevederi de lucru cu magistrați și ofițeri de poliție străini și
coordonarea și sincronizarea tuturor autorităților judiciare implicate. Acțiunile au vizat
fie punerea în aplicare a unor mandate europene de arestare, fie executarea unor
ordine europene de anchetă complexe sau în materia extrădării ori semnarea unor
acorduri de constituire a unor echipe comune de anchetă.

Pagina 80
C. Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de
Direcția Națională Anticorupție
Cereri de asistență judiciară internaționale Cereri de asistență judiciară internaționale
solicitate de către DNA transmise DNA
Țara Comisii OEA Observații Țara Comisii OEA Observații
rogatorii rogatorii
Austria 5 3 Bulgaria 1 -
Belgia 1* 1 Canada 1 -
Bulgaria - 2 Elveția 1
Cehia 1 - Franța - 1
Cipru - 8 Germania - 1
Danemarca 1 - Italia - 2
Elveția 11 - Israel 1 -
Franța - 1 Olanda 1 -
Germania 1** 11 SUA 3 -
Irlanda 1 - Ucraina 2 -
Israel 1 - Ungaria 1 5
Italia 1 7 Total: 11 9
Liechtenstein 2 - Cereri de verificări polițienești active
Liban 2 - CCPI 6 (BG, EAU, MD, SP,TK,
UK)
Luxemburg 1 - Belgia 1
Moldova 8 - Germania 4
Polonia - 1 Italia 2
Serbia 1 - Olanda 1
Slovacia - 2 Spania 2
SUA 4 - SUA 3
Turcia 4 - UK 2
UK 1 3 Total: 21
Ungaria - 6 Cereri de verificări polițienești pasive
Total: 46 45 Bulgaria 1 1 rezolvată
Total general: 91 Monaco 2 2 rezolvate
Schimb spontan de informații Spania 1 1 rezolvată
Elveția 1 primită SUA 1 1 rezolvată
Israel 1 primită Total: 5 rezolvate
Ungaria 1 primită Solicitări de la Eurojust
Total 3 primite Eurojust 2 rezolvate
Solicitări către Eurojust
Eurojust 5
Cereri de transfer de procedură penală Traduceri diverse
Austria 1 Preluată Traduceri 20 Altele decât traducerile
Total 20 efectuate în cererile
de asistență judiciară
Comunicare acte judiciare în străinătate Diverse solicitări adresate DNA
Austria 1 UK 1 BEI 4
Belgia 1 Moneyval 1
Bulgaria 1
Franța 1
Total: 5 Total: 5
*echipă comună de anchetă ** cerere instituire sechestru DC 577/2003.

Pagina 81
D. Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
Serviciul de cooperare, reprezentare şi asistenţă judiciară internaţională
reprezintă punct de contact permanent pentru organisme similare din alte ţări, reţele
de puncte de contact şi agenţii de cooperare, în vederea consultării reciproce în cazul
infracţiunilor de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism şi a schimbului de date şi informaţii cu privire la cercetarea
acestor infracţiuni.
Serviciul de cooperare, reprezentare şi asistenţă judiciară internaţională a
înregistrat un număr de 1.301 lucrări în cursul anului 2018 (față de 1.117 în anul 2017),
la care se adaugă 72 de lucrări, având ca obiect infogramele primite de la Misiunea
Permanentă a României la Viena, organizarea de întâlniri şi seminare, precum şi
puncte de vedere pe diferite domenii de interes. Au fost soluţionate 1.292 lucrări, dintr-
un număr de 1.949 de lucrări aflate în evidenţa activă a biroului (incluzând 648 lucrări
din anii precedenţi). De asemenea, pe lângă activităţile de cooperare specifice,
grefierii serviciului au întocmit documentaţia şi au ţinut evidenţa a 1.847 de traduceri
autorizate la nivelul întregii direcţii, în cadrul lucrărilor de cooperare sau dosarelor de
urmărire penală, pentru traducerea documentelor în sau din limba română. Este de
remarcat că diversitatea și complexitatea cauzelor a crescut constant pe parcursul
anului 2018, concomitent cu volumul de lucru.
În 2018 au fost înregistrate 319 cauze pasive din care 107 comisii rogatorii
şi 165 de ordine europene de anchetă şi 550 cauze active, din care 140 reprezentând
cereri de comisie rogatorie şi 374 reprezentând ordine europene de anchetă.
Cauzele pasive înregistrate au avut ca obiect desfășurarea unor activităţi de
investigare complexe, referitoare la investigaţii financiare, interceptarea
comunicaţiilor, obţinerea datelor de trafic prelucrate de furnizorii de reţele publice,
supravegherea audio, video sau prin fotografiere, utilizarea investigatorilor sub
acoperire şi colaboratorilor, livrări supravegheate, efectuarea de percheziții domiciliare
şi luarea măsurilor asigurătorii.
Ordinul European de Anchetă reprezintă noul instrument de cooperare la
nivelul Uniunii Europene, instrument prin care se urmărește intensificarea şi
simplificarea procedurilor în domeniul executării măsurilor de anchetă, în vederea
obținerii de probe, care înlocuiește comisia rogatorie în relaţia cu statele membre, cu
excepţia Danemarcei şi Irlandei, care nu aplica Directiva.
În cursul anului 2018 au fost constituite 15 echipe comune de anchetă, faţă
de 24 în cursul anului 2017. Scăderea numărului de acorduri a fost generată de
procedura simplificată de cooperare în baza ordinului european de anchetă. Din cele
15 de echipe, 7 au ca obiect combaterea traficului de persoane sau migranţi. Cu privire
la statul care a iniţiat procedura au fost înregistrate 11 echipe de anchetă active şi
4 pasive. Este de remarcat şi faptul că au fost accesate fonduri de la Eurojust pentru
toate activităţile desfăşurate în cadrul echipelor comune de anchetă.

Pagina 82
Capitolul IX
ACTIVITATEA INFORMATICĂ
ŞI DE IMPLEMENTARE A PROGRAMELOR CU FINANŢARE EXTERNĂ
A. Proiecte și aplicații ale Serviciului de tehnologia informației din

cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
B. Activitatea de implementare a programelor cu finanțare externă
A. Proiecte și aplicații ale Serviciului de tehnologia informației (S.T.I)

din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
În conformitate cu prevederile Regulamentului de ordine interioară al
parchetelor, aprobat prin Ordinul nr. 2632/C/2014 al ministrului justiției, Serviciul de
tehnologia informației desfășoară activitățile specifice domeniului tehnologiei
informației și comunicațiilor și coordonează această activitate la nivelul Ministerului
Public, asigurând elaborarea și implementarea Strategiei de informatizare a
Ministerului Public și a sistemului judiciar din România, alături de toate instituțiile
implicate.
În anul 2018, Serviciul de tehnologia informației a realizat următoarele
proiecte și aplicații:
1.1. Continuarea activităţilor legate de implementarea cerinţelor Noilor

Coduri în sistemul ECRIS şi sistemul de raportare statistică al Ministerului
Public
Serviciul de tehnologia informației a continuat în perioada de referinţă
desfăşurarea activităţilor de natură IT pentru susţinerea implementării noilor coduri în
sistemul ECRIS (cu toate modulele aferente acestuia).
În acest scop, s-a asigurat în cadrul activităţilor de dezvoltare, mentenanţă
şi suport pentru aplicaţia ECRIS CDMS, centralizarea, analizarea şi implementarea
solicitărilor utilizatorilor aplicaţiei din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, parchetele subordonate şi Directia de Investigare a Infracțiunilor de
Criminalitate Organizată și Terorism, precum şi ale Secției de resurse umane și
documentare – Serviciul de documentare şi statistică judiciară (peste 110 cerinţe),
realizându-se, testându-se şi aplicându-se în cele 236 instalări 9 service pack-uri
complexe conţinând funcţionalităţi noi, modificări de aplicaţie, structuri de baze de date

Pagina 83
şi servicii de replicare, îmbunătățiri de performanţă, remedieri de bug-uri, precum şi
actualizări de nomenclatoare.
În perioada de referinţă, s-au efectuat două centralizări statistice la nivelul
Ministerului Public. Pe baza acestora şi a conţinutului bazei de date National
Repository s-au realizat peste 100 lucrări conţinând selecţii complexe de indicatori
statistici, documentare şi rapoarte, la solicitarea conducerii Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a secţiilor din această instituție, Ministerului Justiţiei,
Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanţilor presei şi a altor instituţii.
1.2. Activitatea desfăşurată pentru Programul Operaţional Capacitatea

Administrativă (POCA) 2014-2020
SIPOCA 53 - „Întărirea capacităţii Ministerului Public de punere în
aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor”
În cadrul acestui proiect, în anul 2018, doi specialiști IT din cadrul Serviciului
de tehnologia informației au finalizat caietul de sarcini pentru achiziţia serviciilor de
consultanţă necesare realizării documentaţiei de atribuire în vederea contractării
realizării sistemului informatic şi a serviciilor de instruire, au întocmit formularul de
prezentare a ofertei şi au participat la elaborarea celorlalte documente parte integrantă
a documentaţiei de atribuire.
Totodată, s-a răspuns în două iteraţii solicitărilor/observaţiilor transmise de
Agenția Națională pentru Achiziții Publice, conform prevederilor Hotărârii Guvernului
nr. 419/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 98/2017 privind funcția de control ex ante al
procesului de atribuire a contractelor/acordurilor - cadru de achiziție publică, a
contractelor/acordurilor - cadru sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și
de concesiune de servicii, modificând corespunzător documentaţia de atribuire.
SIPOCA 55 - „Analiză în vederea adaptării, modernizării şi extinderii
sistemului electronic de management al cauzelor ECRIS”
Specialiști IT din cadrul Serviciului de tehnologia informației au participat
alături de partenerii de proiect din sistemul judiciar la elaborarea caietului de sarcini
pentru servicii de consultanţă în vederea realizării etapei de analiză şi obţinerea
avizelor de la Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informaţională, în
conformitate cu Hotărârii Guvernului nr. 941/2013.
1.3. Proiect „Reforma Sistemului Judiciar” – finanţarea măsurilor

incluse în Planul de acţiune al Strategiei pentru dezvoltarea sistemului judiciar
2016-2020
Proiect se realizează prin împrumutul negociat de Ministerul Finanțelor
Publice cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.I.R..D.), în
valoare estimativă de până la 100 milioane euro, la iniţiativa Ministerului Justiţiei.
În anul 2018, s-a derulat procedura de achiziţie în baza documentaţiei de
atribuire finalizată şi avizelor obţinute în anul 2017 şi s-a finalizat documentaţia
referitoare la indicatorii de performanţă ce vor trebui atinşi prin derularea proiectului.

Pagina 84
La evaluarea ofertelor depuse în cadrul procedurii de achiziţie au participat doi
specialişti IT cooptaţi ca experţi evaluatori.
Urmare încheierii Contractului pentru Ministerul Public pe data de
28 octombrie 2018, în luna decembrie s-au livrat şi s-au recepţionat cantitativ
echipamentele de tip storage şi server pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie (2 rack-uri de 42U).
1.4. „Sprijin pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Naţionale

Anticorupţie prin creșterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor”
– Programul de Cooperare Elvețiano-Român – derulat de A.N.A.B.I.
Ministerul Public are calitatea de principal beneficiar în proiectul mai
sus-menţionat, derulat de Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor
Indisponibilizate. În anul 2018 specialiști IT din cadrul Serviciului de tehnologia
informației au participat la analiza specificaţiilor tehnice cuprinse în caietul de sarcini
pentru realizarea sistemului informatic ROARMIS şi au transmis la Agenția Națională
de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate un raport conţinând 34 de observaţii şi
propuneri de îmbunătăţire/modificare a documentaţiei.
1.5. Dezvoltarea site-ului Ministerului Public (www.mpublic.ro)

În perioada de raportare, s-au desfăşurat activităţi de dezvoltare (pagini noi)
şi mentenanţă (remedieri bug-uri, creşteri performanţă, etc.) ale site-ului Ministerului
Public.
Ca parte a Proiectului de strategie de comunicare publică online, s-a
proiectat şi realizat Forumul purtătorilor de cuvânt, platformă online integrată cu
site-ul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care este pus la
dispoziția Biroului de informare şi relaţii publice.
Serviciul de tehnologia informației administrează site-ul
www.revistaprolege.ro a Ministerului Public şi asigură recepţia serviciilor de
mentenanţă pentru site-ul www.sipoca53.ro, accesibile de pe site-ul www.mpublic.ro.
Odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (U.E.) 2016/679 al
Parlamentului European şi Consiliului din 27 aprilie 2016 (G.D.P.R.), au fost luate
măsurile necesare pentru modificarea/adaptarea funcţionalităţilor tuturor site-urilor
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea respectării
prevederilor privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor
cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.
1.6. Asigurarea accesului procurorilor la bazele de date/aplicaţiile

externe - administrare conturi utilizatori
În conformitate cu prevederile Legii nr. 202/2010 şi ale Codului de procedură
penală, s-a gestionat accesul procurorilor la aplicaţii/baze de date aparţinând
Inspectoratului General al Poliției Române, Poliției de Frontieră Română, Direcţiei
Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări a Vehiculelor, Inspectoratului General
pentru Imigrări şi Direcției pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de

Pagina 85
Date, în conformitate cu solicitările primite de la parchete şi structurile Direcției de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, vizând crearea de
conturi suplimentare, actualizări de conturi, deblocări etc.
De asemenea, gestionarea tuturor conturilor de acces s-a efectuat şi pentru
accesarea bazelor de date ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Sistemului
Informatic Integrat gestionat de Serviciul Român de Informaţii şi Sistemului Informatic
Naţional de Semnalări (Schengen), precum şi pentru toate aplicaţiile centralizate
proprii.
1.7. Proiectul e-Evidence – Justice Home Affair Council

Proiectul urmăreşte aplicarea deciziilor Consiliului J.A.I. pentru crearea unui
portal online securizat pentru transmiterea şi primirea informaţiilor referitoare la probe
şi îmbunătățirea justiţiei penale în spaţiul cibernetic, utilizând sistemul e-CODEX ca
platformă de transmitere a informaţiei.
Pentru determinarea şi implementarea soluţiei tehnice în cadrul proiectului
a fost desemnat un specialist IT din cadrul Serviciului de tehnologia informației, alături
de un procuror din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism, care a participat la întâlnirea de lucru organizată de Comisia
Europeană la Bruxelles, pe data de 2 februarie 2018, precum şi la videoconferinţele
internaţionale organizate cu participarea statelor membre pe această tema.
În vederea implementării sistemului, la finele anului s-a efectuat achiziţia
echipamentelor necesare.
1.8. Parchetul European

Prin Regulamentul publicat în Jurnalul Oficial al U.E. pe data de
31 octombrie 2017 (în vigoare din 20 noiembrie 2017) s-a stabilit înfiinţarea şi
funcţionarea (începând cu luna ianuarie 2021) Parchetului European (E.P.P.O.). Din
grupul de lucru constituit pentru operaţionalizarea acestuia face parte şi un specialist
IT din cadrul Serviciului de tehnologia informației, care a participat la reuniunea
grupului de experţi guvernamentali organizată la Bruxelles pe data de 22 octombrie
2018.
1.9. Înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie

În conformitate cu dispoziţiile art. 881 coroborate cu cele ale art. III din Legea
nr. 304/2004 republicată privind organizarea judiciară cu modificările şi completările
ulterioare, începând cu data de 23 octombrie 2018 a devenit operaţională în cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia pentru investigarea
infracţiunilor din justiţie.
Pentru buna funcţionare a acesteia, s-au asigurat, configurat şi instalat în
cele două LAN-uri (INTERNET/INTRANET) echipamentele IT şi produsele software
necesare desfăşurării activităţii secţiei şi s-au efectuat în regim de urgenţă modificările
necesare pentru toate aplicaţiile utilizate în Ministerul Public (ECRIS CDMS, Sistemul
informaţional - Anexele 6-14 şi 19-20, sistemul de replicare in National Repository,

Pagina 86
afişarea încadrărilor juridice în Global Person Search, aplicaţia de centralizare
statistică) şi au acordat suportul tehnic necesar utilizatorilor.
1.10. Sistemul integrat de securitate al Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie
În anul 2018 s-au desfăşurat activităţile necesare pentru realizarea noului
sistem integrat de securitate al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, respectiv a subsistemelor supraveghere video, detecţie şi avertizare incendiu,
detecţie şi semnalizare în caz de efracţie, control acces şi dispecerat.
În plus, și în anul 2018 au fost derulate servicii și activități cu caracter
permanent, dintre care se disting: funcţionarea serviciilor de e-mail, web mail şi mobile
mail în ambele reţele ale Ministerului Public (INTERNET, INTRANET), precum şi
asigurarea funcţionalității tuturor aplicaţiilor utilizate în P.Î.C.C.J. sau în Ministerul
Public, gestionate centralizat la P.Î.C.C.J.: ECRIS, ECRIS NRP, Statistică judiciară,
S.A.E. (Arhivare electronică), D.P.I. (Proprietate Intelectuală), Microstatistica (cauze
de corupţie, contrabandă şi evaziune fiscală), Sistemul informațional - Anexele 6-14 şi
19-20, G.P.S. (Global Person Search), S.I.M.E.C., altele specifice, cu o disponibilitate
de peste 99%; administrarea echipamentelor de securitate Web Application Firewall
(W.A.F.), Email Security Appliance (E.S.A.), Unified Threat Management (U.T.M.),
Web Security Appliance (W.S.A.), Advanced Persistent Threat (A.P.T.), diode de date,
scanner de vulnerabilități și Security information and event management (SIEM);
administrarea serviciului de nameservere şi site web, destinate aducerii la îndeplinire
a măsurii sechestrului asigurător asupra domeniilor naţionale „.ro” (pretulverde.ro,
produstv.ro, teleshoponline.ro, ymart.ro, sculestern.ro); gestionarea sistemului de
raportare E.S.O.P. privind raportările statistice online lunare, trimestriale și anuale la
Institutul Naţional de Statistică; monitorizarea, în colaborare cu S.T.S., furnizării
serviciilor de comunicaţii date şi INTERNET pentru Ministerul Public şi mutarea
buclelor locale de comunicaţie pentru structurile Ministerului Public care şi-au
schimbat sediul.
De asemenea, Serviciul de tehnologia informației a coordonat activitatea
specialiştilor IT din parchete, în cadrul derulării proiectelor Ministerului Public și a
acordat asistenţă tehnică şi suport, atât telefonic, cât şi prin conturile de e-mail:
suport@wan.mpr (în reţeaua INTRANET) şi suport_deti@mpublic.ro (în reţeaua
INTERNET) şi în caz de necesitate a intervenit de la distanţă pe serverele din teritoriu,
pentru remedierea problemelor semnalate.
B. Activitatea de implementare a programelor cu finanțare externă

Unitatea de management al proiectelor este organizată în vederea
derulării programelor cu finanțare externă al căror beneficiar este Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Unitatea de management al proiectelor
funcționează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiie și este coordonată de un manager public sau de un
consilier pentru afaceri europene.

Pagina 87
Principalele proiecte implementate de unitatea de specialitate din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt:
I. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – autoritate

contractantă (beneficiar):
1. Întărirea capacității Ministerului Public de punere în aplicare a noilor
prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor – SIPOCA53
Obiectivul general al proiectului este acela de a întări capacitatea
Ministerului Public în ceea ce privește audierile realizate conform prevederilor noilor
coduri prin crearea unui sistem IT performant ce va fi utilizat în această materie.
Proiectul va eficientiza managementul dosarului penal, iar sistemul informatic
implementat cu ajutorul proiectului va deveni un instrument eficient si modern de
management al înregistrărilor audio-video, ceea ce va duce la scurtarea duratei
alocate acestei faze a urmării penale (audierea suspecților/inculpaților, persoanelor
vătămate şi martorilor).
La sfârșitul lunii aprilie 2019 se preconizează finalizarea caietului de sarcini
și lansarea procedurii de achiziție pentru sistemului informatic de management al
înregistrărilor audierilor (software și echipamente având o valoare de aproximativ
10 milioane euro, din care aproximativ 2,2 milioane euro sunt alocate pentru
echipamente destinate audierilor).
Pe parcursul anului 2020 se vor utila camerele pentru audieri din teritoriu,
se va implementa aplicația software și se vor face training-urile pentru 600 de utilizatori
finali şi 70 specialişti IT, care vor avea atât rolul de administratori ai sistemului, cât şi
de formatori pentru utilizatorii finali.
Bugetul proiectului: 54.785.517,47 lei
Perioada estimată de implementare: 27 iulie 2017- 27 iulie 2020
2. Întărirea capacității Ministerului Public de punere în executare a

unor procedee probatorii vizând perchezițiile informatice – SIPOCA 54
Obiectivul general al proiectului este acela de a pune la dispoziția sistemului
judiciar a unor metodologii de lucru privind percheziția informatică ori constatarea
tehnico-științifică asupra unor date informatice de interes pentru urmărirea penală,
pregătirea profesională a specialiștilor, precum și achiziția unor echipamente
hardware și software necesare desfășurării eficiente a perchezițiilor informatice.
În anul 2019, urmează a fi achiziționate 60 de dispozitive cu funcții avansate
de duplicare discuri amovibile, echipamente de comunicații date precum si 50 de
sisteme informatice, care vor fi distribuite după cum urmează:
- 19 dispozitive duplicare discuri amovibile pentru P.Î.C.C.J.
- 19 dispozitive duplicare avansata discuri amovibile pentru P.Î.C.C.J.
- 1 sistem informatic staționar pentru fiecare din cele 15 unități de
parchet.
- 1 echipament tip switch de retea Ethernet 10 GBase si un echipament
OPS pentru D.I.I.C.O.T., precum și
- un sistem de stocare de mare capacitate pentru D.I.I.C.O.T.

Pagina 88
Fiecare parchet de pe lângă curtea de apel va primi cate o licență pentru
analiza informațiilor FTK, EnCase si Cellebrite și un Soft tip I2 pentru analiza
informațiilor.
Ambele achiziții se vor finaliza in cursul anului 2019.
Perioada estimată de implementare: 27 iulie 2017- 27 iulie 2020
3. Mecanismul financiar Norvegian 2014-2021 – „Lupta împotriva

criminalității și corupției”
În cadrul proiectului vor avea loc activități de formare profesionala, vizite de
studiu și se vor achiziționa echipamente care să sprijine activitatea de urmărire penală
(echipamente specifice interceptărilor și activităților criminalistice).
Obiectivul general este de întărire a capacității Ministerului Public în privința
combaterii criminalității (inclusiv a corupției și crimei organizate, din toate domeniile),
ceea ce va contribui la întărirea, în ansamblu, a statului de drept și a capacității
sistemului judiciar.
Grup țintă: aproximativ 900 procurori din cadrul Ministerului Public (D.N.A,
D.I.I.C.O.T. și din cadrul unităților de parchet de pe lângă curțile de apel, tribunal și
judecătorii din țară), specialiști care își desfășoară activitatea împreună cu procurorii,
ofițeri de poliție și alte categorii de personal implicate în sistemul judiciar.
60% din fondurile alocate proiectului vor fi utilizate pentru achiziția de
echipamente – 2.550.000 Euro - si 1.700.000 Euro, respectiv 40% pentru formare
profesională.
Buget estimat: 4.250.000 euro
Perioada estimată de implementare: 27 noiembrie 2018 – 27 noiembrie
2021.
4. ISFP-2017-AG-FORENSIC-821555 „Schimburi de informaţii în

materia modurilor de operare în infracţiunile cu violenţă” MEMO
Obiective: schimb de bune practici în vederea realizării unui sistem de
analiză automat şi lărgit la nivel U.E. în privința modurilor de operare a infracțiunilor
de omor, infracțiunilor sexuale şi de pedofilie și determinarea capacităţii de
interconectare la nivel U.E. a sistemelor de analiză bazate pe programul Vi.C.L.A.S.
(Violent Crime Linkage Analysis System), folosit în câteva state membre U.E., sau
sisteme similare, prin consultări cu statele membre ale U.E. şi agenţiile relevante.
Activitati: învăţarea de bune practici şi pregătirea planului de business
pentru realizarea unui centru Vi.C.L.A.S. şi operaționalizarea unei baze de date asupra
modurilor de operare în România; realizarea unui studiu de fezabilitate la nivel U.E.
asupra capacităţii de inter-operare a centrelor Vi.C.L.A.S. existente în statele membre
U.E. şi dezvoltările ulterioare; organizarea de ateliere consultative cu toţi factorii
interesaţi - toate statele membre U.E., EUROPOL şi alte agenţii – în vederea pregătirii
unui plan de acţiune asupra schimburilor de informaţii în materia modurilor de operare
în infracţiunile cu violenţă.

Pagina 89
Rezultate: vizite exploratorii şi de cercetare la B.M.I., alt centru Vi.C.L.A.S.
din U.E. şi R.C.M.P. Canada; operaţionalizarea unui centru Vi.C.L.A.S. in România;
studiu de fezabilitate la nivel U.E. asupra schimburilor de informaţii în materia
modurilor de operare în infracţiunile cu violenţă; consultări cu toate statele membre
U.E. şi un Plan de Acţiune disponibil în această materie la nivelul U.E.
Buget estimat: 527.296 Euro
Perioada estimată de implementare: 1 octombrie 2018 – 31 martie 2020
5. ISFP-2017-AG-THBX- 815267 „Întărirea capacităţii de combaterea a

traficului de persoane şi a produselor acestei infracţiuni prin investigaţii
financiare avansate” WESTEROS
Obiective: Proiectul WESTEROS urmărește să îmbunătățească schimbul de
informaţii şi bune practici între partenerii de proiect, urmând unele dintre cele mai
recente tendinţe în domeniul traficului de persoane, respectiv folosirea investigaţiilor
financiare avansate, precum și dezvoltarea capacității organelor de aplicare a legii din
UE de a identifica reţelele financiare ilegale generate de traficul de persoane.
Activitati: schimb de bune practici în investigarea şi urmărirea penală în
domeniul cooperării judiciare în sfera traficului de persoane, investigarea produselor
infracţiunilor specifice, ordinele europene de anchetă, echipele comune de
investigare; dezvoltarea abilităţilor şi comunicării prin sesiuni de formare profesională
şi formare de formatori; identificarea tuturor structurilor din statele membre U.E.
responsabile de combaterea traficului de persoane printr-un studiu care să includă
punctele directe de contact şi bune practici de investigarea financiară a grupurilor de
criminalitate organizată pe domeniul traficului de persoane și creşterea gradului de
conștientizare asupra importanţei investigaţiilor financiare avansate în combaterea
traficului de persoane.
Buget estimat: 313.396 euro
Perioada estimată de implementare: 14 septembrie 2018 – 13 septembrie
2020
6. ISFP-2017-AG-DRUGS-822561 „Combaterea coordonată a noilor

tendințe în traficul de droguri”– SNOW WHITE
Obiectivul general al proiectului este întărirea capacității de luptă antidrog a
instituțiilor de aplicare a legii din țări ale Uniunii Europene și de-a îmbunătăți
cooperarea între acestea printr-un răspuns proactiv la noile tendințe în traficul ilegal
de droguri.
Obiective specifice: revitalizarea rețelei informale între statele membre U.E.
în domeniul livrărilor supravegheate de droguri, pentru a deveni operațională și de a-i
extinde atribuțiile și în domeniul general al traficului de droguri; dezvoltarea și
îmbunătățirea de noi metode și tehnici de combatere a traficului de droguri sintetice,
în special prin folosirea criptomonedelor în așa-numitul “dark web”, cu potențial de
transferabilitate către alte state membre; creșterea cooperării și schimbul de bune
practici între parteneri în ceea ce privește traficul de cocaină și heroină în Uniunea
Europeană, prin porturi maritime ca puncte de intrare principale.

Pagina 90
Activități: organizarea unei reuniuni la București, la sediul Directiei de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu reprezentanți ai
partenerilor de proiect și reprezentanți din 24 de state membre U.E.; desfășurarea a
două sesiuni de formare, de patru zile, în România în metode și tehnici de combatere
a traficului de droguri sintetice, în special prin folosirea criptomonedelor în
așa-numitului „dark web” (participanți sunt procurori din cadrul Direcției de Investigare
a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ofițeri de poliție, poliție de
frontieră și personal vamă din România); desfășurarea a două sesiuni de formare, de
patru zile, în Lituania în metode și tehnici de combatere a traficului de droguri sintetice,
în special prin folosirea criptomonedelor în așa-numitului „dark web” (participanți sunt
din Lituania și alte state baltice, precum și din Polonia), organizarea unui atelier de
lucru timp de patru zile la Giessen, Germania, la Centrul Cybercrime cu procurori și
polițiști care au participat la sesiunile de formare din România și Lituania, dar și cu
reprezentanți EUROPOL și EUROJUST, desfășurarea a două vizite de studiu (5 zile
fiecare), în România și Belgia (vizite în porturi) și elaborarea unui studiu de evaluarea
a riscurilor privind traficul de droguri în porturile Constanța, Antwerp și Rotterdam.
Parteneri: Parchetul Federal din Belgia, Poliția Judiciară din Lituania și
Centrul Cybercrime al Parchetului General al statului Hessa, Germania.
Buget estimat: 419.352 euro
Perioada estimată de implementare: 1 decembrie 2018 – 1 decembrie
2020
7. HOME/2015/ISFP/AG/LETX/8776 „Formare profesională în

domeniul operațiunilor sub acoperire online pentru combaterea criminalității
cibernetice” CY-OPS
Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea cunoștințelor şi abilităților
privind operațiuni online sub acoperire pentru 120 investigatori, procurori şi alți
specialiști din România, Bulgaria, Italia şi alte 18 state membre U.E. prin participarea
la 6 sesiuni de cursuri de formare profesională (3 nivel începător şi 3 nivel avansat)
Obiective specifice: dezvoltarea cunoștințelor şi abilităților privind operaţiuni
online sub acoperire pentru 120 investigatori, procurori şi alţi specialişti din România,
Bulgaria, Italia şi alte 18 state membre U.E. prin participarea la 6 sesiuni de cursuri de
formare profesională (3 nivel începător şi 3 nivel avansat); întărirea cooperării şi
dezvoltarea unei culturi europene comune de aplicare a legii prin organizarea a 5
mese rotunde pentru schimb de experiență (bune practici, decalaje) în domeniul
operațiunilor online sub acoperire pentru combaterea criminalității cibernetice pentru
90 procurori, investigatori şi alți specialiști din România, Bulgaria, Italia şi alte 18 state
membre UE; sprijinirea culturii europene comune de aplicarea legii prin elaborarea şi
diseminarea unui Ghid pentru realizarea operațiunilor online sub acoperire și
dezvoltarea cunoștințelor de limbă engleză - terminologie juridică specifică
criminalității cibernetice pentru 120 investigatori, procurori şi alţi specialişti din
România, Bulgaria, Italia şi alte 18 state membre U.E.
Bugetul proiectului: 348.665 euro
Perioada de implementare: 15 februarie 2017 – 14 august 2018

Pagina 91
II. Banca Mondială – achiziție echipamente infrastructura IT
În cadrul contractului de împrumut semnat de Guvernul României cu Banca
Mondială, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va beneficia, în
prima etapă, de o finanțare de 10,2 milioane de euro, iar, in situația în care
implementarea proiectelor aferente acestei sume se realizează în termen, se vor aloca
și restul de 6,8 milioane de euro necesare îndeplinirii tuturor obiectivelor asumate.
Proiectul Ministerului Public este parte a unui proiect major dedicat sistemului judiciar
care va fi implementat la nivelul Ministerului Justiției.
Obiectiv: îmbunătățirea activității parchetelor prin realizarea de investiții în
tehnologie informatică și de comunicații pentru îmbunătățirea funcțiilor principale ale
serviciului de urmărire penală prin, între altele: (i) furnizarea de echipamente IT și
programe informatice care să asigure funcționarea sigură și fiabilă a ECRIS; (ii)
reconfigurarea rețelei locale și cablajului LAN de la Parchetul de pe lângă Tribunalul
București și (iii) achiziția de echipamente IT pentru centrele de date principal și
secundar ale Parchetului General.
În luna decembrie 2018, au fost achiziționate sisteme de stocare date,
servere si licențe pentru dotarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie si a unităților teritoriale in valoare de peste 1.130.000 de Euro. Perioada
estimată de livrare a 4.500 de calculatoare este intre 6 și 12 luni.
Buget: 10.193.100 Euro in prima faza, urmând ca 6.800.000 de Euro să fie
transferați pe parcursul derulării proiectului.
Perioada de implementare: decembrie 2018 - decembrie 2019
III. Parteneriate POCA

1. Dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de management
strategic la nivelul sistemului judiciar SIMS – SIPOCA 55
Lider de proiect: Ministerul Justiției
Parteneri: Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte
de Casație și Justiție, Curtea de Apel București, Tribunalul București, Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcția Națională
de Probațiune.
Obiectivul general al proiectului este eficientizarea justiției și de consolidarea
instituțională a sistemului judiciar prin dezvoltarea unui sistem integrat de
management strategic la nivelul sistemului judiciar.
Proiectul are două componente:
Prima componentă, de management strategic, urmărește dezvoltarea unui
sistem integrat de management strategic la nivelul sistemului judiciar (personal instruit
la nivel decizional și tehnic, atribuții instituționale clar definite în domeniul
managementului strategic, structuri specializate în management organizațional, suport
informatic pentru facilitarea procesului decizional, metodologii unitare etc.), având ca
element central Consiliul de management strategic constituit printr-un Protocol
încheiat în 2016 între Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pagina 92
Acesta ar trebui să asigure utilizarea eficientă și eficace a resurselor în vederea
îndeplinirii obiectivelor strategice din domeniul judiciar.
A doua componentă urmărește adaptarea și optimizarea sistemului
electronic de management al cauzelor ECRIS. Prin aceasta se urmărește
îmbunătățirea sistemului IT cu o arhitectură bazată pe servicii (web services) și straturi
(layers, tiers), arhitectură care permite ca introducerea de noi funcționalități sau de noi
interconectări să se facă cu un minim efort, asigurându-se o bună durată de viață a
sistemului în condiții corespunzătoare de funcționare.
Perioada estimată de implementare: 21 noiembrie 2017 – 21 decembrie
2019.
2. Consolidarea și eficientizarea sistemului național de recuperare a

creanțelor provenite din infracțiuni, cod SIPOCA 56
Parteneriat: Agenția Natională de Administrare a Bunurilor
Indisponibilizate/Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Obiectivul general constă în consolidarea capacității Agenției Națională de
Administrare a Bunurilor Indisponibilizate în vederea îndeplinirii eficiente și
performante a misiunii instituționale prin dezvoltarea de instrumente operaționale și
strategice, precum și investirea în capitalul uman si creșterea gradului de recuperare
a creanțelor provenite din infracțiuni.
Rezultate: capacitate operațională și strategică consolidată la nivelul
Agenției; resurse umane specializate în domeniul identificării, administrării și
valorificării bunurilor sechestrate; bune practici identificate și diseminate în materia
identificării, confiscării şi valorificării bunurilor provenite din infracțiuni.
În perioada 2019-2020 in cadrul proiectului vor avea loc o serie de 9 reuniuni
regionale și o întâlnire la nivel național cu participarea procurorilor, polițiștilor și
specialiștilor în domeniul investigațiilor financiare din cadrul Agenția Națională de
Administrare Fiscală, care își desfășoară activitatea in cadrul parchetelor.
Perioada estimată de implementare: 29 septembrie 2017 – 29 septembrie
2020
3. Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea

comunicării publice la nivelul sistemului judiciar, cod SIPOCA 454
Lider de proiect: Consiliul Superior al Magistraturii
Parteneri: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Școala
Națională de Grefieri, Inspecția Judiciară, Institutul Național al Magistraturii si
Ministerul Justiției
Obiectivul general al proiectului: îmbunătățirea și abordarea unitară a
comunicării publice la nivelul sistemului judiciar în vederea consolidării imaginii
acestuia, asigurarea unei transparențe sporite în interiorul și exteriorul sistemului,
precum și îmbunătățirea accesului la justiție prin creșterea gradului de informare,
conștientizarea drepturilor cetățenilor și dezvoltarea culturii juridice.

Pagina 93
Rezultate: comunicare publică îmbunătățită și abordată unitar la nivelul
sistemului judiciar; grad ridicat de acces la justiție prin facilitarea accesului la informații
privind sistemul judiciar și serviciile furnizate cetățenilor; nivel ridicat de informare,
conștientizare a drepturilor și a gradului de educație juridică a publicului.
Buget: 29.667.068 lei
Perioada estimată de implementare: 5 septembrie 2018 - 05 septembrie
2020.
4. Ghidul specializărilor expertizei tehnice judiciare – SIPOCA

Proiectul Ghidul specializărilor expertizei tehnice judiciare va fi implementat
în parteneriat cu Ministerul Justiției (partener coordonator), Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție (partener) și Tribunalul București (partener).
Obiectivul general urmărit prin proiect este acela de eficientizare a justiției
ca serviciu public și îmbunătățire a calității actului de justiție prin elaborarea și
implementarea unui instrument standard de management la nivelul sistemului judiciar
aplicabil activității de expertiză tehnică judiciară.
Buget total de 5.740.000 lei
Perioada estimată de implementare: de 24 de luni de la data contractării.
5. Creșterea performanței și calității instituționale prin îmbunătățirea

sistemului de testare, evaluare și asistență psihologică la nivelul sistemului
judiciar - parteneriat cu Consiliul Superior al Magistraturii
Obiectiv: Consolidarea capacității instituționale la nivelul sistemului judiciar
prin dezvoltarea unei soluții IT integrative în vederea îmbunătățirii sistemelor de
recrutare, evaluare și asistență psihologică a judecătorilor, procurorilor și grefierilor
Bugetul va fi determinat după efectuarea studiilor de piață, iar durata se
estimează a fi de 36 de luni.
IV. Alte parteneriate

1. JUST/2014/JACC/AG/VICT/7475 - Creşterea eficienţei parchetelor
din Bulgaria şi România în domeniul asistării victimelor infracţiunilor şi
promovarea cooperării lor cu organizaţiile locale şi străine de asistare a
victimelor
Parteneriat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie/IRZ
Obiectiv: promovarea implementării Directivei 2012/29/EU a Parlamentului
European şi a Consiliului privind stabilirea de standarde minime pentru drepturile,
sprijinul şi protecţia victimelor infracţiunilor;
Bugetul proiectului: 242.162,73 euro
Perioada de implementare: februarie 2016 – februarie 2018
2. Proiectul ROFSIP2016OS5A08P01 - Mecanisme eficiente de

prevenire și combatere a corupției în administrația publică (Fondul pentru
Securitate Internă)

Pagina 94
Parteneriat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie /Direcția
Generală Anticorupție
Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea relaţiilor
inter-instituţionale pentru eficientizarea activităţilor de prevenire şi combatere a
corupţiei în administraţia publică, inclusiv în achiziţiile publice şi gestionarea fondurilor
europene.
Bugetul proiectului: 3.683.377 lei (fără TVA)
Perioada estimată de implementare: 31 mai 2016 – 30 mai 2020
Capitolul X
A. RAPORTURILE MINISTERULUI PUBLIC CU ALTE AUTORITĂŢI

1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii
2. Raporturile cu Ministerul Justiției
3. Raporturile cu Institutul Național al Magistraturii și Școala
Națională de Grefieri
4. Raporturile cu instanțele de judecată și poliția judiciară
5. Raporturile cu Agenția Națională de Administrare Fiscală
6. Relația cu societatea civilă
B. ACTIVITATEA DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
A. RAPORTURILE MINISTERULUI PUBLIC CU ALTE AUTORITĂŢI
1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

Relaţiile de colaborare dintre Ministerul Public şi Consiliul Superior al
Magistraturii s-au subsumat, în esenţă, funcţiei acestui organ colectiv de garant al
independenţei justiţiei, iar un liant important al acestei colaborări îl constituie prezenţa
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ca
membru de drept în Consiliu. În această calitate procurorul geeneral a participat la
şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii şi a promovat, alături de membrii Secţiei
pentru procurori, interesele procurorilor, acţionând în direcţia apărării condiţiei
judiciare a acestora, în contextul în care anul 2018 a fost marcat de perpetuarea unui
climat de tensionat la nivelul societății care a amprentat, implicit, şi sistemul judiciar.

Pagina 95
Pe linia colaborării instituţionale se înscriu şi punctele de vedere sau
observaţiile transmise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la
elaborarea unor proiecte de legi, printre acestea putând fi amintite observaţiile şi
propunerile la proiectele de lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a
Guvernului nr. 90/2018 şi Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 referitoare
la modificarea şi completarea unor legi din domeniul justiţiei, cele referitoare la Legea
nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sancţionarea faptelor de corupţie, dar
şi propunerile şi observaţiile la Legea nr. 207/2018 vizând configuraţia sălii de
judecată.
În urma intrării în vigoare a modificărilor aduse legilor justiţiei, Parchetul de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Secţiei pentru procurori din cadrul
Consiliului Superior al Magistraturii emiterea unor puncte de vedere privind
interpretarea şi aplicarea textelor legale referitoare la delegarea procurorilor, numirea
în funcţii de conducere la secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de
Criminalitate Organizată și Terorism ş.a.
Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.161/2018 a
fost aprobat Planul de integritate pentru implementarea Strategiei Naţionale
Anticorupţie 2016-2020 (denumită în continuare S.N.A.) la nivelul autorităţii
judecătoreşti, acesta cuprinzând, în baza analizei riscurilor şi vulnerabilităţilor
identificate, obiective specifice, activități şi remedii, responsabili şi termene de
realizare.
În acest context, este de menţionat că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie a dispus măsuri pentru aducerea la îndeplinire a obiectivelor ce îi
revin (ex. implementarea programului privind educaţia juridică în şcoli, organizarea
unor activităţi de genul „porţi deschise”, consolidarea compartimentelor de comunicare
şi relaţii cu publicul, utilizarea mecanismelor de unificare a practicii judiciare etc.).
Din perspectivă sancţionatorie, Secţia pentru procurori în materie
disciplinară a aplicat, în cursul anului 2018, în trei cazuri distincte, sancţiuni constând
în: excluderea din magistratură, avertisment şi diminuarea indemnizaţiei de încadrare
brute lunare cu 20% pentru o perioadă de 6 luni, toate cele trei hotărâri fiind, însă,
nedefinitive.
În calitate de titular al acţiunii disciplinare, procurorul general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a promovat în cursul anului trecut, până
la modificarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, 2 acţiuni
disciplinare.
În aceeaşi perioadă de referinţă, Direcţia de inspecţie judiciară pentru
procurori a finalizat o serie de controale la unităţile de parchet, pe mai multe paliere,
după cum urmează:
● controale de verificare a măsurilor de remediere a deficienţelor
stabilite prin rapoarte anterioare, efectuate la Parchetul de pe lângă Judecătoria
Hunedoara, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, Parchetul de pe
lângă Tribunalul Mureş, precum şi cel care a vizat Secţia de combatere a infracţiunilor
asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

Pagina 96
● controale tematice privind: verificarea măsurilor luate de procurori şi
conducerile parchetelor din cadrul Ministerului Public în vederea soluţionării dosarelor
cu autori necunoscuţi mai vechi de 5 ani de la data sesizării, la care se adaugă
controlul care a vizat Parchetele de pe lângă Tribunalele Giurgiu, Tulcea şi Parchetul
de pe lângă Curtea de Apel Constanţa în vederea soluţionării dosarelor mai vechi de
2 ani de la data sesizării, având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală,
spălare de bani, contrabandă, corupţie, conflict de interese, infracţiunile prevăzute de
Codul silvic, contra mediului, precum şi măsurile dispuse pentru recuperarea
prejudiciilor şi aplicarea confiscării extinse, precum şi controlul tematic de la Secţia
judiciară a Direcției Naționale Anticorupție privind situaţia achitărilor definitive
înregistrate în perioada 2016-2017; deopotrivă, menţionăm controlul tematic pentru
verificarea respectării de către procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba
Iulia a normelor de procedură în efectuarea urmăririi penale şi soluţionarea plângerilor
formulate împotriva soluţiilor de neurmărire penală sau de netrimitere în judecată în
cauzele privindu-l pe domnul Klaus Werner Iohannis, instrumentate în perioada 2001-
2016, precum şi respectarea termenelor rezonabile de soluţionare a acestor cauze
penale;
● controale privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a
atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către conducerile Serviciului
Teritorial Oradea al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al Serviciului Teritorial al Direcției
de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, al Parchetului
de pe lângă Tribunalul Bihor şi al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara,
precum şi respectarea normelor procedurale şi regulamentare de către procurori şi
personalul auxiliar de specialitate.
În linii mari, se poate concluziona că Ministerul Public şi Consiliul Superior

al Magistraturii au dezvoltat relaţii instituţionale benefice ambelor părţi, care au urmărit
consolidarea statutului profesional al procurorilor şi creşterea gradului de încredere în
actul de urmărire penală, chiar dacă, pe alocuri, imaginea publică a parchetelor a fost
şubrezită de anumite evenimente dezavuate public.
2. Raporturile cu Ministerul Justiţiei

Perspectiva raporturilor de colaborare cu Ministerul Justiţiei relevă
demersurile de optimizare a cadrului normativ, putând fi amintite în acest sens
propunerile şi observaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie cu privire la proiectul de protocol privind plata onorariilor avocaţilor din oficiu.
Deopotrivă, instituţia noastră a înaintat atât Ministerului Justiţiei, cât şi Ministerului
Finanţelor Publice o propunere de inițiere a unui act normativ (ordonanță de urgență)
privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de urmărire penală ce are ca obiect
reorganizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în sensul preluării în
structura proprie a inspectorilor antifraudă care în prezent sunt detaşaţi la parchete pe
posturi de specialişti.
În aceeaşi direcţie de conlucrare pot fi menţionate şi solicitările Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de modificare a unor acte normative

Pagina 97
deja existente care să conducă la o mai bună desfăşurare a activităţii parchetelor,
exemplificate prin: propunerea de modificare a Regulamentului de ordine interioară al
parchetelor, privind înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sau
solicitarea de modificare şi completare a Legii nr. 567/2004 privind statutul
personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe
lângă acestea, în sensul constituirii unui fond de posturi de rezerva după modelul
dispoziţiei înscrise în art. 1341 din Legea nr. 304/2004.
Demnă de remarcat este şi contribuţia Ministerului Public, în ansamblu, la
implementarea strategiilor inițiate de Ministerul Justiţiei. Astfel, în ceea ce priveşte
Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.
583/2016, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a participat la
reuniunile Platformei de cooperare a autorităţilor independente şi instituţiilor
anticorupţie. Au fost depuse diligenţe pentru aducerea la îndeplinire a activităţilor
corespunzătoare obiectivelor specifice care sunt în responsabilitatea Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi care au avut ca scadenţă anul 2018.
Totodată, în vederea punerii în aplicare a măsurilor din Planul de acţiune
pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 a fost
constituit Consiliul de management strategic (denumit în continuare C.O.M.S.) care
este responsabil de stabilirea strategiei şi a viziunii de dezvoltare pe termen mediu şi
lung şi a priorităţilor generale ale sistemului judiciar, entitate din care face parte şi
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de art.1 alin. 4 din Protocolul pentru
înfiinţarea C.O.M.S., la reuniunea din 6 martie 2018 a Consiliului a fost aprobat
raportul de monitorizare a implementării Planului de acţiuni aferent Strategiei de
dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020.
La solicitarea C.O.M.S., grupul tehnic de lucru (denumit în continuare
G.T.L.) a fost desemnat să examineze şi să demareze acţiuni concrete în scopul:
replanificării măsurilor al căror termen de realizare este depăşit; detalierii măsurilor
ample în activităţi, cu termene şi responsabili; stabilirii unor ţinte intermediare pentru
indicatorii care au termen de realizare 2019-2020, respectiv 2016-2020 şi formulării
unor propuneri de revizuire a Planului de acţiune.
Ulterior, Comitetul a aprobat raportul elaborat de G.T.L. privind revizuirea
Planului de acţiuni aferent Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, în
urma consultării instituţiilor judiciare.
În luna septembrie 2018, Ministerul Public, în exercitarea atribuţiei prevăzute
de art. 63 lit. i) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a transmis
ministrului Justiţiei Studiul criminologic privind infracțiunile de omor (simplu și calificat)
și de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte ce au făcut obiectul trimiterilor în
judecată în perioada anilor 2011-2015, în vederea iniţierii unor modificări legislative.
Astfel, principalele concluzii ale documentului vizează: eficientizarea
activității de prevenție realizată de către organele de menținere a ordinii publice
(poliție, jandarmerie etc.), precum și de către organele de urmărire penală (procurori
și organele de cercetare penală); aplicarea unor tratamente medicale
corespunzătoare persoanelor care suferă de anumite afecțiuni psihice și neurologice,

Pagina 98
mai ales atunci când acestea dau în vileag, prin manifestările lor, eventualele treceri
la acte criminale şi luarea unor măsuri urgente (legislative, judiciare, polițienești) de
diminuare a violenței domestice.
Anul 2018 a fost marcat şi de continuarea parteneriatului justiţie-educaţie
constând în derularea unor ore de educaţie juridică în cadrul unităţilor învăţământului
preuniversitar, raportul final al activităţilor desfăşurate în anul precedent relevând o
participare de 19% a voluntarilor procurori, din totalul profesiilor juridice care au aderat
la Protocolul de colaborare privind educaţia juridică. Printre temele care au suscitat
interesul elevilor s-au numărat cele precum: violenţa în familie şi în mediul şcolar,
cyberbullying-ul, traficul de persoane, drepturile şi libertăţile fudamentale ale omului,
delincvenţa juvenilă şi tragerea la răspundere a minorului.
3. Raporturile Ministerului Public cu Institutul Naţional al

Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri
Colaborarea Ministerului Public cu Institutul Naţional al Magistraturii în
anul 2018 se înscrie pe aceeaşi linie de formare profesională continuă a procurorilor,
urmărindu-se întărirea statutului profesional al acestora, dar şi formarea unui procuror
european, adaptat realităţilor societăţii actuale, apt să răspundă provocărilor atât de
ordin juridic, cât şi social.
În pofida unor servituţi de ordin financiar care au redus dramatic numărul
activităţilor de formare a magistraţilor, Institutul Național al Magistraturii a reuşit să
organizeze în anul precedent 70 de seminarii, 42 dintre acestea fiind deschise
participării procurorilor. S-au înregistrat, astfel, 376 de participări ale procurorilor, atât
în domenii noi, neabordate până acum, cât şi în domenii deja consacrate, considerate
clasice, cum ar fi dreptul penal sau procedura penală.
Materii precum drepturile omului, dreptul Uniunii Europene, cooperarea
judiciară internațională au fost, deopotrivă, considerate de un real interes pentru
magistratul român în contextul european în care ne aflăm. Pe baza opţiunilor de
formare exprimate s-au decelat ca fiind în topul preferinţelor procurorilor următoarele
domenii: cooperare judiciară în materie penală, criminalistică, combaterea
discriminării, etică şi deontologie, investigarea infracţiunilor prin intermediul
Internetului şi al motoarelor de căutare ale acestuia, engleză juridică, aplicarea directă
a Convenţiei europene a drepturilor omului, spălarea de bani şi recuperarea activelor,
comunicarea în instanţă, precum şi protecţia intereselor financiare ale U.E. în
România.
Deprinderea abilităților non-juridice, alături de etică și deontologie
profesională, mediere, combaterea discriminării sau franceza și engleza juridică au
ocupat o pondere importantă în cadrul preocupărilor Institutului Național al
Magistraturii, menite a deschide dialogul interprofesional şi a consolida relația dintre
magistrați și societatea civilă.
Având în vedere faptul că unificarea practicii judiciare rămâne una din
principalele probleme cu care se confruntă sistemul judiciar, Institutul Național al
Magistraturii a continuat tradiţia de a organiza întâlniri între președinții secțiilor
specializate ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale curţilor de apel, câte una pentru
Pagina 99
fiecare domeniu, respectiv: drept civil, drept comercial, drept penal, dreptul muncii și
asigurărilor sociale, precum şi drept administrativ și financiar – fiscal, cu participarea
procurorilor din cadrul Secţiei judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie.
De asemenea, este de menţionat păstrarea deschiderii internaţionale
manifestată în ultimii ani prin invitarea unor formatori şi experţi străini de experienţa
cărora au beneficiat magistraţii români, dar şi prin faptul că li s-a oferit magistraţilor
străni posibilitatea de a participa la seminariile organizate de Institutul Național al
Magistraturii, prin implicarea în proiectele derulate de Reţeaua Judiciară Europeană
de Formare (E.J.T.N.) sau de alte instituţii de formare din străinătate.
Demnă de remarcat este şi implicarea Institutului Național al Magistraturii,
prin lectorii săi, în derularea unor programe de formare profesională în sistem
descentralizat, sens în care amintim contribuţia valoroasă în derularea proiectului
„Protecţia drepturilor omului în faza de urmărire penală”.
*
* *
Un real sprijin în activitatea procurorilor este oferit de personalul auxiliar
de specialitate, care contribuie activ şi constant la realizarea unui act de justiţie de
calitate. În acest sens, pregătirea profesională a acestei categorii de personal
reprezintă un demers esenţial, iar rolul Şcolii Naţionale de Grefieri se conturează ca
fiind primordial, având în vedere atribuţiile legale ale acestei instituţii.
Pe linia colaborării Ministerului Public cu Școala Națională de Grefieri se
înscrie şi formarea grefierilor, fiind de menţionat pe acest palier înscrierea acestora la
14 seminarii şi sesiuni de pregătire, însumând 297 de participări la acţiuni finanţate fie
de la bugetul de stat, fie în cadrul POCA ori acţiuni desfăşurate sub forma
învăţământului la distanţă.
De asemenea, trebuie subliniat rolul reprezentantului Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Colegiul de conducere al Şcolii, axat pe
participarea la luarea deciziilor de interes pentru Ministerul Public şi identificarea de
soluţii la problemele ivite în activitatea celor două entităţi.
4. Raporturile cu instanțele de judecată și poliția judiciară

Relaţia instituţională dintre Ministerul Public şi instanţele de judecată,
subsumată principiului loialităţii, s-a desfăşurat şi în anul precedent în parametrii
impuşi de rolul şi rostul constituţional al acestor instituţii-părţi ale autorităţii
judecătoreşti, fără a se înregistra disfuncţionalităţi care să nu poată fi surmontate în
urma unui dialog constructiv.
În ceea ce priveşte conlucrarea cu instanţa supremă, aceasta s-a
concretizat în următoarele activităţi: întocmirea proiectelor de recurs în interesul legii
sau emiterea unor puncte de vedere asupra sesizărilor cu recurs în interesul legii de
către ceilalţi titulari legali, semnalarea cu privire la existenţa unei practici neunitare la
nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dublată de propunerea de utilizare a
mecanismelor de unificare prevăzute de Legea nr. 304/2004 şi Regulamentul de
organizare şi funcţionare al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pagina 100
Desigur, trebuie subliniată activitatea cea mai consistentă realizată de
procurorii Secţiei judiciare, anume reprezentarea, constând în asigurarea participării
la judecarea cauzelor aflate pe rolul instanţei supreme, dar nu numai; poate fi amintită,
în context, şi colaborarea cu instanţa de contencios constitutional, prin participarea
procurorilor la judecarea cauzelor având ca obiect excepţiile de neconstituţionalitate
cu care a fost sesizată Curtea Constituţională.
Au existat, însă, şi o serie de disfuncţii care au făcut necesară activarea
dialogului interinstitutional în vederea identificării soluţiilor optime de remediere. Astfel,
pe această linie se înscriu: aspectele referitoare la configuraţia sălii de judecată, locul
procurorului în sala de judecată - neasigurarea condiţiilor minime pentru exercitarea
decentă şi în siguranţă a rolului său; aspecte vizând participarea procurorului în
cauzele de competenţa Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism având ca obiect proceduri în faza de executare a pedepsei,
precum şi chestiuni referitoare la participarea la şedinţele de judecată în cauzele de
competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie – ipoteza cauzelor
„preluate” de la Direcţia Naţională Anticorupţie, în special, şi aflate în curs de judecată.
Cu privire la această din urmă problemă a cărei gestionare a dat naştere unei
jurisprudenţe neunitare, instanţa supremă a fost sesizată în vederea pronunţării unei
hotărâri prealabile.
*
* *
Obiectivele conlucrării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie cu poliţia judiciară în anul 2018 s-au concentrat pe combaterea
infracţionalităţii în domeniile prioritare ale Ministerului Public, respectiv corupţie,
conflict de interese, evaziune fiscală, contrabandă şi spălarea banilor, mare violenţă,
infracţiunile de mediu, cele contra patrimoniului cultural national şi contra drepturilor
de proprietate intelectuală, eforturile depuse de ambele părţi în sensul obţinerii unor
rezulate notabile în direcţiile amintite fiind grefate pe menţinerea unor efective
oarecum scăzute ale poliţiei judiciare.
Din punct de vedere statistic, în anul 2018, numărul avizelor de

numire/promovare, eliberare/încetare a raporturilor de serviciul acordate de procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie organelor de
cercetare penală ale poliţiei judiciare se cifrează la 5.395. De asemenea, au fost
retrase 16 astfel de avize, iar în 19 cazuri solicitările de acordare a avizului au fost
respinse. Acestora li se adaugă 35 de solicitări de acordare avize/informări organe de
cercetare penală specială.
Un aspect important al relaţiei de colaborare cu poliţia judiciară îl reprezintă
derularea în comun a unor programe de pregătire profesională, cum ar fi reuniunile
regionale cu tema „Combaterea infracţionalităţii în domeniile prioritare ale Ministerului
Public: corupţie, conflict de interese, evaziune fiscală, contrabandă şi spălarea
banilor”, aşa-numitele „concursuri de speţe” care s-au bucurat de un real interes din
partea participanţilor, întrucât au oferit un cadru propice pentru prezentarea celor mai
interesante şi provocatoare speţe din activitatea acestora, fiind în egală măsură un
Pagina 101
stimulent al competitivităţii. Activităţile desfăşurate la nivel zonal (zona de Est, zona
de Sud şi restul ţării) s-au derulat cu participarea, alături de procurori din cadrul Secției
de urmărire penală și criminalistică, procurori de la parchete de pe lângă curţi de apel
şi tribunal, a reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii, Inspectoratului
General al Poliției Române, Agenției Naționale de Integritate, Direcției Generale
Anticorupție şi Direcției Operațiuni Speciale şi s-au finalizat cu redactarea unui ghid
pentru uzul procurorilor, cuprinzând cele mai reprezentative speţe prezentate.
Pe componenta de coordonare în domeniul criminalisticii s-a înscris
conferinţa organizată de Biroul de criminalistică al Secției de urmărire penală și
criminalistică, cu tema „Tehnici moderne în investigarea infracţiunilor de mare
violenţă”. Aceasta a vizat două laturi: una ştiinţifică, constând în expuneri şi analize
ale unor noi metode de investigaţii criminalistice ori de urmărire penală şi una cu
caracter competitiv, constând în expunerea unor cauze complexe şi premierea muncii
de investigaţie.
5. Raporturile cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

În activitatea de urmărire penală, procurorii beneficiază şi de suportul de
specialitate al Direcţiei de combatere a fraudelor, prin inspectorii antifraudă detaşaţi
la parchete, pe posturi de specialişti.
Astfel, în anul 2018, din numărul total de 340 posturi prevăzute, au fost
ocupate 245, din care: 10 prevăzute/9 ocupate la Parchetul de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, 45 prevăzute/32 ocupate la Direcția de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, 25 prevăzute/10 ocupate la
Direcţia Naţională Anticorupţie, 55 prevăzute/33 ocupate la parchetele de pe lângă
curţile de apel şi 205 prevăzute/161 ocupate la parchetele de pe lângă tribunale.
Întrucât ocuparea funcţiei de inspector antifraudă este condiţionată de
emiterea unui aviz de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, în anul precedent au fost acordate 3 astfel de avize.
Referitor la activitatea Direcţiei de combatere a fraudelor din cadrul Agenției
Naționale de Administrare Fiscală în ceea ce priveşte implicarea inspectorilor
antifraudă în investigarea cauzelor economico-financiare, perspectiva statistică
evidenţiază următoarea situaţie:
- 2.350 rapoarte de constatare, 1.555 investigaţii financiare pentru
indisponibilizare de bunuri, 2,5 miliarde lei reprezentând cuantumul prejudiciilor
stabilite, 225 milioane lei reprezentând valoarea bunurilor indisponibilizate, 656
rechizitorii întocmite/acorduri de vinovăţie încheiate având la bază sprijinul de
specialitate al inspectorilor antifraudă, la care se adaugă 759 cauze în care s-au
întocmit rapoarte de constatare şi s-a dispus clasarea.
Ca perspectivă, în ceea ce priveşte eficientizarea activităţii de urmărire
penală, trebuie reamintită, în context, iniţiativa Ministerului Public de a prelua
inspectorii antifraudă în structura proprie, propunere înaintată în cursul anului trecut
Ministerului Justiţiei şi Ministerului Finanţelor Publice.

Pagina 102
6. Relația cu societatea civilă
Din perspectiva responsabilităților constituționale, Ministerului Public îi revin
răspunderi semnificative în valorificarea raporturilor cu societatea civilă. Valoarea
afirmației rezidă în faptul că reprezentarea intereselor generale ale societății, apărarea
ordinii de drept și a drepturilor și libertăților cetățenilor sunt imposibil a fi puse integral
în operă fără cultivarea reprezentării pe care societatea civilă o are, potrivit
mecanismelor democratice de implicare socială, față de sănătatea politicii penale a
statului, chiar și atunci când opiniile aferente nu sunt exprimate nemijlocit.
Cu mențiunea că aceste raporturi nu sunt de natură directă, în sensul
angajamentului instituțional, ci se bazează esențial pe observare, examinare statistică,
consultare, întruniri cu caracter tematic ș.a., P.Î.C.C.J. are permanent în atenție faptul
că organizațiile pendinte de condiția societății civile exprimă interesele și voința
cetățenilor.
Plecând de la adevărul axiomatic, potrivit căruia acțiunile societății civile
determină creșterea rolului instituțiilor statului, inclusiv, așadar, a celor specifice
sistemului judiciar, atenția noastră, la acest capitol, s-a concentrat în următoarele
direcții:
• valorificarea calității de barometru al opiniei publice, pe care de facto îl
are societatea civilă, cu scopul optimizării calității procedurilor de urmărire penale,
implicit a raporturilor judiciare cu cetățenii;
• extinderea atentă a receptivității față de tendințele spontane de asociere
a cetățenilor, indiferent de motivul procesului de asociere și gestionarea raporturilor
cu acestea, concomitent cu dezvoltarea celor cu organizațiile deja consacrate în
spațiul public;
• cunoașterea continuă a modului în care societatea civilă se raportează la
politicile publice, din cele două perspective, prestații și efecte și, pe această bază,
extragerea învățămintelor nemijlocit utile perfecționării activității judiciare;
• dezvoltarea capacităților proprii instituționale de relaționare cu
organizațiile din societatea civilă, în sensul valorificării acesteia ca vector de
dezvoltare a încrederii generale și endemice în sistemul judiciar;
În concret, pornind de la deficiențele evidențiate de Fundația „Centrul de
Resurse Juridice” în materia protecției persoanelor cu dizabilități, astfel cum au fost
constatate și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea Europeană) în
hotărârea pronunțată în cauza „C.R.J. în numele lui Valentin Câmpeanu
împotriva României”, și în anul 2018 a continuat activitatea de monitorizare a
cauzelor penale având ca obiect infracțiunile săvârșite asupra persoanelor aflate în
situații vulnerabile, în conformitate cu criteriile și cerințele Ordinului nr.144/2017 al
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În luna martie 2018, reprezentanți ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie au participat, împreună cu O.N.G.- uri active în zona protecției
drepturilor omului și Agentul Guvernamental al României la Curtea Europeană, la
masa rotundă cu tema „Metodologii de înregistrare a plângerilor și colectare a
datelor în cazul infracțiunilor motivate de ură homofobică și transfobică”,
Pagina 103
organizată de Unitatea pentru Orientare Sexuală și Identitate de Gen a Consiliului
Europei în parteneriat cu Departamentul pentru Comunități și Guvernare Locală al
Regatului Unit al Marii Britanii. În acest cadru, a fost împărtășită de organizatori
experiența bogată în materia combaterii infracțiunilor motivate de ură (hate crime) a
autorităților judiciare și polițienești britanice. Totodată, au fost prezentate ultimele
evoluții în domeniu ale agențiilor europene de specialitate, precum Agenția pentru
Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și Biroul pentru Instituții Democratice și
Drepturile Omului al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare În Europa (O.S.C.E.).
Cu acest prilej, au fost continuate schimburile de idei între Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie și societatea civilă, precum și între reprezentanții
României, în ansamblu, și diversele organisme internaționale participante în vederea
îmbunătățirii reacției organelor judiciare române la hate crime (înregistrarea
plângerilor, colectarea defalcată a datelor statistice).
Pe aceeași linie se înscrie și participarea reprezentanților Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la evenimentul de prezentare a raportul pe
anul 2017 privind discursul instigator la ură (hate speech) elaborat de Active Watch,
un capitol distinct fiind destinat activității instanțelor și parchetelor în acest domeniu.
Un eveniment demn de amintit este reprezentat de desfășurarea, în
România, a celei cea de-a 8-a runde de evaluări reciproce a Consiliului Uniunii
Europene, cu tema „Implementarea și operaționalizarea politicilor europene în materia
prevenirii și combaterii criminalității de mediu”, cu referire specială la infracțiunile
privind deșeurile, în cadrul căreia, printre alte aspecte punctate, s-au reţinut cu titlu de
bune practici deschiderea către societatea civilă și încheierea acordului de colaborare
cu O.N.G.-urile, cooperarea la nivel regional între instituțiile competente (Constanța)
şi cooperarea internațională directă.
De asemenea, la invitația Federației „Coaliția Natura 2000” România,
procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au
participat la Gala “Regăsește România”, în cadrul căreia a fost prezentată, alături de
O.N.G.-urile de mediu din cadrul Coaliției, prima viziune națională integrată pentru
ariile protejate din România.
Se impune a fi amintită şi participarea unor procurori din cadrul Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la Conferința științifică cu participare
internațională „Munții Făgăraș – Un inventar către un nou parc national”, organizată
de Academia Română în colaborare cu Universitatea Lucian Blaga din Sibiu și
Fundația „Conservation Carphatia”, care a avut loc la București, în sala de conferințe
a Academiei Române. Prezentările științice au vizat flora și fauna din Munții Carpați și
au suscitat un real interes în ceea ce privește cunoașterea speciilor care pot fi obiectul
unei fapte de natură penală sau contravențională. Cu această ocazie s-au purtat
discuții cu reprezentanți ai mai multor organizații neguvernamentale (de pildă,
Asociația Zărand, în colaborare cu Fundația Internațională „Fauna & Flora
International”, fondată în anul 1903) cu activitate în zona protecției mediului, fondului
forestier, a florei și faunei vizând colaborarea pe anumite aspecte specifice, după
modelul colaborării cu Green Peace.

Pagina 104
Din perspectivă concluzivă, considerăm că raporturile cu organizațiile
societății civile trebuie privite și din punctul de vedere al rolului pe care acestea îl au
în materializarea modelului economico-social lansat prin Tratatul de Lisabona – „Mai
multă Europă socială”, deoarece nu putem neglija contribuția societății civile la
împlinirea acestui deziderat care, la rândul său, nu poate fi înfăptuit fără optimizarea
continuă a activității judiciare, responsabilizată constituțional.
B. ACTIVITATEA DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

În anul 2018, activitatea Biroului de informare și relații publice a vizat mai
multe componente care au reprezentat, în egală măsură, direcţii de acţiune,
materializate în:
1. Consolidarea imaginii instituționale a Ministerului Public, în special
pe segmentele privind identitatea vizuală și comunicarea publică online,
susţinute în principal prin realizarea de activităţi precum:
 realizarea unui clip în care au fost prezentate principalele cauze
soluționate de Ministerul Public în cursul anului 2017 și care au fost mediatizate,
materialul fiind valorificat pe pagina de internet a instituției și pe contul de Facebook;
 transmiterea live pe pagina de web a instituției a activităților publice ale
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
 organizarea, la sediul instituţiei, a unor evenimente publice cu prilejul
Zilei Europene a Justiției Civile
 asigurarea suportului de specialitate pentru promovarea celor două
proiecte europene majore ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, respectiv SIPOCA 53 - „Întărirea capacității Ministerului Public de punere în
aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor” și SIPOCA 54 -
„Întărirea capacității Ministerului Public de punere în executare a unor procedee
probatorii vizând perchezițiile informatice”;
 asigurarea suportului de specialitate în cadrul proiectului „Combaterea
criminalității și a corupției”, finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014 – 2021;
 colaborarea cu Consiliul Superior al Magistraturii și asigurarea
suportului de specialitate în cadrul proiectului „TAEJ - Transparență, accesibilitate și
educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar”;
 continuarea implementării strategiei de comunicare publică online prin
activități permanente de îmbunătățire și actualizare a paginii de internet
www.mpublic.ro precum și a contului de Facebook al instituției;
 dezvoltarea site-ului instituției care, la sfârșitul anul 2018 a depășit
7 milioane de accesări și a înregistrat peste 500.000 de vizitatori unici;
 valorificarea contului de Facebook al Ministerului Public, care s-a
dovedit un instrument valoros în special pentru promovarea mesajelor instituționale.
Cu titlu de exemplu, un singur comunicat de presă postat pe Facebook a
înregistrat următoarele statistici: 404.036 - impact persoane, 85.961 – interacțiuni,
16.571 – reacții, comentarii, distribuiri, 69.390 – click-uri pe postare.

Pagina 105
 subsumat Strategiei Ministerului Public pentru consolidarea dezvoltării
și afirmării instituționale în perioada 2017 – 2020, au devenit operaționale în cursul
anului 2018 două pagini Wikipedia, respectiv: Ministerul Public
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Ministerul_Public) şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte
de Casație și Justiție:
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Parchetul_de_pe_l%C3%A2ng%C4%83_%C3%8Enalta
_Curte_de_Casa%C8%9Bie_%C8%99i_Justi%C8%9Bie).
2. Asigurarea transparenței în ceea ce privește activitatea
Ministerului Public și accesul cetățenilor la informațiile de interes public, în
acord cu prevederile Legii nr. 544/2001, cu respectarea normelor de protecție a
datelor cu caracter personal şi a caracterului nepublic al procedurilor în timpul
urmăririi penale, acţionându-se în sensul: soluţionării cererilor formulate în baza legii
privind liberul acces la informaţii de interes public (cu o creştere de 33,4% faţă de anul
2017), al emiterii de comunicate de presă (189), precizări sau puncte de vedere
instituţionale vizând sistemul judiciar, în general, legislația penală și independența
procurorului, în particular, drepturi la replică (5), declaraţii/conferinţe de presă (5),
interviuri acordate de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie. Este de menţionat, de asemenea, analiza realizată în ceea ce priveşte
impactul modificărilor legislative în domeniul protecției datelor cu caracter personal în
mod specific asupra categoriilor de lucrări cu care operează Biroul de informare și
relații publice.
3. Realizarea unei colaborări eficiente cu reprezentanții mass-media
prin dezvoltarea componentelor informale și proactive, componentă susţinută, în
principal, prin întâlniri și discuții informale cu reprezentanți ai mass-media, jurnalişti şi
formatori de opinie, scopul urmărit fiind acela de a rafina percepţia publicului cu privire
la activitatea procurorilor.
Pentru diversificarea informațiilor publicate vizând activitatea Ministerului
Public, pe site-ul instituției a fost creată subrubrica „Drepturile victimelor infracțiunilor”,
în care se prezintă legislația națională și legislația internațională în domeniu, precum
și date statistice privind victimele violenței în familie. De asemenea, a fost creată o
subrubrică, „Cooperare interinstituțională”, în care au fost postate protocoale și alte
documente de colaborare cu alte instituții, rubrica fiind în construcție.
4. Acordarea de suport de specialitate purtătorilor de cuvânt din
cadrul unităților de parchet subordonate s-a concretizat în consilierea acestora pe
probleme punctuale ridicate de aceștia, referitoare la solicitări primite de la jurnaliști și
petenți; oferirea de modele de comunicate; transmiterea către mass-media a unor
comunicate de presă privind cauzele importante soluționate de către parchete etc. Un
aspect demn de menţionat, care se înscrie pe linia realizării unei comunicări publice
la standarde ridicate, este reprezentat de elaborarea proiectului „FORUM
COMUNICATORI”, destinat facilitării schimbului de informaţii şi bune practici dintre
purtătorii de cuvânt din cadrul unităţilor de parchet subordonate.

Pagina 106
Capitolul XI
ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ DE MINISTERUL PUBLIC

ÎN VEDEREA REALIZĂRII RECOMANDĂRILOR COMISIEI EUROPENE
ÎN CADRUL MECANISMULUI DE COOPERARE ŞI VERIFICARE (M.C.V.)
În penultimul raport, publicat în luna noiembrie 2017, Comisia Europeană a

stabilit că România a realizat progrese cu privire la o serie de recomandări, în special
recomandarea 8, despre care s-a arătat că a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător,
precum şi cu privire la recomandările 2,7 și 12, sub rezerva aplicării lor practice.
Tot prin acest raport, s-a apreciat că România ar putea fi în măsură, într-un
viitorul apropiat, să îndeplinească recomandările restante ale Mecanismului de
Cooperare şi Verificare (M.C.V.) pe baza unei cooperări loiale între instituțiile statului,
printr-o orientare politică ce menține cu fermitate realizările anterioare și prin
respectarea independenței sistemului judiciar, totodată, a invitat România să pună în
aplicare acțiunile necesare și să îndeplinească toate recomandările M.C.V.
În cursul anului 2018, la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie au fost întreprinse o serie de activităţi având ca scop realizarea
recomandărilor M.C.V., dintre care amintim: au fost întocmite şi transmise trei rapoarte
privind progresele înregistrate în cadrul M.C.V., s-a asigurat participarea la misiunile
realizate în România de delegaţiile Comisiei Europene, precum şi participarea la
reuniunile Comisiei constituite în baza Hotărârii Guvernului nr. 216 din 20 martie 2012
privind accelerarea implementării obiectivelor de referinţă prevăzute în cadrul M.C.V.
ş.a.
Primul raport pe anul trecut, transmis Ministerului Justiţiei la data de 1 martie
2018, a vizat progresele înregistrate în perioada septembrie 2017 – februarie 2018
referitoare la: urmărirea penală privind infracțiunile de corupție, evaziunea fiscală,
spălarea banilor şi contrabanda; conflictul de interese/folosirea funcţiei pentru
favorizarea unor persoane, frauda şi corupţia în achiziţiile publice; activitatea proprie
a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; activitatea judiciară; alte
măsuri (eficientizarea activităţii de urmărire penală, proiectele importante derulate de
Ministerul Public, asigurarea integrității corpului profesional, promovarea standardelor
etice profesionale, creşterea transparenţei).
Au fost prezentate observaţiile, propunerile şi contribuţia Ministerului Public
privind stadiul de implementare a recomandărilor 1, 3, 4, 6, 11 şi 12 în cadrul M.C.V.
Astfel, referitor la recomandarea 1, P.Î.C.C.J. a susţinut necesitatea modificării art. 54
din Legea nr. 303/2004 în forma propusă de Consiliul Superior al Magistraturii, în
Pagina 107
sensul exprimat de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 321 din
24 martie 2016. Cu privire la recomandările 3 şi 4, care au legătură cu procesul de
modificare a legilor justiţiei şi a codurilor penale, au fost exprimate îngrijorări ce au
vizat, în esenţă, netransparenţa procesului de legiferare şi ignorarea avizului negativ
al organului constituţional abilitat să apere independenţa justiţiei.
În data de 15 martie 2018, la Ministerul Justiţiei au avut loc întrevederi cu
delegaţia Comisiei Europene în România privind misiunea de evaluare din cadrul
Mecanismului de Cooperare și Verificare cu reprezentanţi ai Camerei Deputaţilor,
Senatului României, Ministerului Justiţiei, Ministerului Public (P.Î.C.C.J., D.N.A. şi
D.I.I.C.O.T.), Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Consiliului Superior al Magistraturii,
pe marginea recomandărilor 3, 4, şi 6 din raportul M.C.V. publicat la data de
15 noiembrie 2017.
Tot în data de 15 martie 2018, delegaţia Comisiei Europene a făcut o vizită
la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ocazie cu care au
fost purtate discuţii referitoare la recomandările 1, 3, 4, 6, 10 şi 12 din Raportul M.C.V.
Al doilea raport, transmis Ministerului Justiţiei în luna iunie 2018, a vizat
progresele înregistrate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare în perioada
martie – mai 2018, mai exact rezultatele obţinute de Ministerul Public în lupta împotriva
combaterii fenomenului corupţiei în general, datele statistice privind infracţiunile de
corupție, evaziunea fiscală, spălarea banilor, contrabanda, folosirea funcţiei pentru
favorizarea unor persoane, frauda şi corupţia în achiziţiile publice, precum şi cu privire
la celelalte domenii şi aspecte menţionate mai sus.
Şi de data aceasta, conducerea Ministerului Public a adoptat o poziţie fermă
în favoarea apărării statului de drept şi a independenţei justiţiei în contextul promovării
unor iniţiative legislative care au generat nemulţumiri în rândul magistraţilor şi al
societăţii civile, atât sub aspectul transparenţei procesului de adoptare în Parlamentul
sau Guvernul României, cât şi al fondului acestor modificări.
Referitor la procesul de modificare a legilor justiţiei, a Codului penal şi a
Codului de procedură penală, au fost exprimate din nou îngrijorări referitoare la
ignorarea avizului negativ exprimat de Consiliul Superior al Magistraturii,
netransparenţa acestuia, precum şi faptul că sistemului judiciar a fost consultat în mod
deficitar şi neconstructiv.
S-a evidenţiat faptul că au fost realizate demersuri concrete la nivelul
Ministerului Justiţiei direcţionate către monitorizarea îndeplinirii indicatorilor stabiliţi în
planul de acţiune aferent Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Judiciar pe
perioada 2015-2020. Astfel, Ministerul Public a fost în măsură să raporteze
implementarea unor indicatori de realizare scadenţi, cum ar fi: întărirea capacităţii
Ministerului Public de punere în aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în
domeniul audierilor – SIPOCA 53, întărirea capacităţii Ministerului Public de punere în
executare a unor procedee probatorii vizând percheziţiile informatice - SIPOCA 54 şi
achiziţionarea de echipamente infrastructură IT în cadrul unui contract de împrumut
semnat de Guvernul României cu Banca Mondială.

Pagina 108
În luna iunie 2018, a avut loc o nouă misiune de evaluare în cadrul M.C.V.,
concretizată în reuniuni ţinute atât la sediul Ministerului Justiţiei, cât şi la sediul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Agenda misiunii de
evaluare, la care au participat şi reprezentanţii Ministerului Public, a avut ca obiect
realizarea de sesiuni privind Codul penal, Codul de procedură penală, Codurile civile,
Strategia pentru justiţie, inclusiv realizarea unui sistem robust şi independent de
numire a procurorilor de rang înalt. În cadrul vizitei delegaţiei Comisiei Europene care
a avut loc la sediul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost
abordate discuţii cu privire la recomandările 1, 3, 4, 6, 10 şi 12 din Raportul Comisiei.
Al treilea raport a fost transmis Ministerului Justiţiei la începutul lunii
septembrie 2018 şi a cuprins progresele înregistrate în intervalul iunie – august 2018.
În afara datelor statistice privind infracţiunile de corupție, evaziunea fiscală,
spălarea banilor, contrabanda, folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane,
frauda şi corupţia în achiziţiile publice, etc., au fost prezentate măsurile dispuse cu
privire la eficientizarea activităţii de urmărire penală, asigurarea integrităţii corpului
profesional, promovarea standardelor, dar şi observaţiile, propunerile şi contribuţia
instituţiei noastre la implementarea recomandărilor M.C.V.
Ultima misiune de evaluare în cadrul M.C.V. a avut loc la începutul lunii
octombrie 2018. La reuniunile realizate cu Reprezentanţa Comisiei Europene în
România, la care au participat instituţiile cu atribuţiuni în acest sens, inclusiv Ministerul
Public, au fost abordate aspecte privind stadiul de implementare a recomandărilor 1,
3, 4, 6 şi 11 din raportul M.C.V.
Prin raportul său către Parlamentul European şi Comisie privind progresele
înregistrate de România în cadrul M.C.V. dat publicităţii la data de 13 noiembrie 2018,
Comisia Europeană a menţionat că, în cursul celor douăsprezece luni care s-au scurs
din noiembrie 2017, România a luat unele măsuri pentru a pune în aplicare
recomandările prezentate în raportul din ianuarie 2017, astfel încât se poate considera
că recomandările 8 și 12 sunt îndeplinite și că s-au înregistrat progrese suplimentare
cu privire la recomandările 5 și 9.
Cu toate acestea, pornind de la faptul că evaluarea din raportul din ianuarie
2017 a fost întotdeauna condiționată de evitarea măsurilor negative care pun sub
semnul întrebării progresele înregistrate în ultimii 10 ani, Comisia a apreciat că intrarea
în vigoare a legilor justiției revizuite, precum și presiunea exercitată asupra
independenței sistemului judiciar, în general, și asupra Direcției Naționale
Anticorupție, în particular, la fel ca și alte măsuri care subminează lupta împotriva
corupției au anulat progresele înregistrate sau au pus sub semnul întrebării
ireversibilitatea progreselor înregistrate, în special în ceea ce privește recomandările
1 și 3 din Raportul M.C.V.
Drept urmare, Comisia Europeană a concluzionat că cele douăsprezece
recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente pentru a
închide M.C.V. şi că este necesar ca instituțiile-cheie din România să facă dovada
unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva
corupției, care sunt pietre de temelie indispensabile, totodată, să acționeze pentru

Pagina 109
refacerea capacității naționale de garanții și de control și echilibru astfel încât să se
poată lua măsuri atunci când există riscul de regres.
Pentru remedierea situaţiei, Comisia Europeană a recomandat următoarele
măsuri:
Referitor la legile justiției:
- suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a
ordonanțelor de urgențe subsecvente;
- revizuirea legilor justiției, ținând seama pe deplin de recomandările
formulate în cadrul M.C.V., precum și de recomandările Comisiei de la Veneția și ale
GRECO.
Referitor la numirile şi revocările în cadrul sistemului judiciar:
- suspendarea imediată a tuturor procedurilor în curs de numire și revocare
a procurorilor de rang înalt;
- relansarea unui proces de numire a unui procuror-șef al Direcţia Naţională
Anticorupţie cu experiență dovedită în urmărirea penală a infracțiunilor de corupție și
cu un mandat clar pentru Direcţia Naţională Anticorupţie de a continua efectuarea de
anchete profesioniste, independente și imparțiale în materie de corupție;
- numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a echipei
interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin
concurs, a unei noi conduceri a Inspecției Judiciare;
- respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu
privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor
care ocupă posturi de conducere, până la instituirea unui nou cadru legislativ în
conformitate cu recomandarea 1 formulată în ianuarie 2017.
Referitor la Codul penal și Codul de procedură penală:
- înghețarea intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului penal și Codului
de procedură penală;
- redeschiderea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de
procedură penală, ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura
compatibilitatea cu dreptul U.E. și cu instrumentele internaționale de luptă împotriva
corupției, precum și de recomandările formulate în cadrul Mecanismului de Cooperare
și Verificare și de avizul Comisiei de la Veneția.

Pagina 110
Capitolul XII
CONCLUZII SI PRINCIPALELE OBIECTIVE

ALE MINISTERULUI PUBLIC PENTRU ANUL 2019
Activitatea desfășurată de Ministerul Public în anul 2018 a fost marcată de

aceeași preocupare manifestată, în ultimii 3 ani, pentru consolidarea dezvoltării și
afirmării instituționale prin direcțiile de acțiune vizând: modernizarea și consolidarea
instituțională; apărarea necondiționată și de calitate a ordinii de drept; apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale; creșterea încrederii cetățenilor în
justiție; integrarea ascendentă în sistemul european de justiție; dezvoltarea cooperării
judiciare internaționale; consolidarea independenței, imparțialității și eficienței
Ministerului Public; creșterea performanțelor specifice Ministerului Public; sporirea
rolului preventiv al parchetului precum și apărarea independenței și imparțialității
sistemului judiciar în principal prin integritate, profesionalism.
Activitatea desfășurată în anul 2018 a stat sub semnul consolidării
progreselor în combaterea corupției; a investigațiilor efective în cauzele având ca
obiect infracțiuni de spălare a banilor și evaziune fiscală; a combaterii infracțiunilor
silvice și de patrimoniu, a infracțiunilor de violență, cu accent pe violența în familie, a
infracțiunilor motivate de ură sau prejudecată (inclusiv în mediul online), a infracțiunilor
la regimul circulației pe drumurile publice, a îmbunătățirii activității de urmărire penală
proprie, a măsurilor pentru exercitarea unei supravegheri efective a cercetărilor penale
de către organele de politie judiciară, a monitorizării modalităților de efectuare a
anchetelor penale, pentru evitarea încălcării drepturilor fundamentale garantate de
Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,
precum și a măsurilor pentru asigurarea, în cursul urmăririi penale, a protecției
minorilor și victimelor infracțiunilor, cu un accent deosebit în cazul victimelor
discriminării de orice tip (în special, pe motive de rasă, religie, gen și orientare
sexuală),a victimelor traficului de persoane și exploatării, precum și a victimelor aflate
în situații vulnerabile (dizabilități).
Din punct de vedere organizatoric, măsurile definitorii pentru activitatea
desfășurată în anul 2018 au vizat: echilibrarea volumului de activitate al parchetelor,
creșterea indicatorilor de eficiență și efectivitate; o mai bună repartizare și o utilizare
adecvată a resurselor umane și materiale precum și pregătirea profesională continuă
a procurorilor și personalului auxiliar de specialitate. Proiectele cu finanțare externă al
căror beneficiar este Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
implementate și derulate în perioada 2016-2018 au avut ca scop, în principal, întărirea
Pagina 111
capacității operaționale a Ministerului Public sub aspectul componentei de pregătire
profesională a procurorilor.
Din perspectiva rolului de coordonare ce îi revine Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție în ierarhia Ministerului Public, măsurile dispuse în
anul 2018 au urmărit armonizarea deciziilor şi acţiunilor tuturor managerilor aflați pe
diferite paliere ierarhice în vederea obținerii unui act de management, unitar, coerent,
eficient și ferm, precum și uniformizarea practicii judiciare la nivelul tuturor parchetelor,
inclusiv pe tipuri de investigații și măsuri asigurătorii dispuse în vederea reparării
prejudiciilor.
Activitatea de control a avut, și în anul 2018, un rol decisiv vizând, pe de o
parte, indicatorii de calitate (achitări, restituiri/trimiteri ale cauzelor la procuror,
infirmări/redeschideri ale urmăririi penale) operativitate, durata procedurilor și
incidența dispozițiilor privind prescripția urmăririi penale iar, pe de altă parte, actul
managerial desfășurat pe fiecare palier al ierarhiei Ministerului Public.
Respectarea standardelor de conduită ale profesiei și întărirea disciplinei în
cadrul parchetelor a reprezentat o altă coordonată a activității de control. În acest context,
s-au luat măsuri pentru identificarea încălcării standardelor de conduită impuse
procurorilor, personalului auxiliar și personalului contractual.
Respectarea independenței procurorilor, în limitele conferite de lege, și
imparțialitatea acestora au fost, în continuare, coordonate definitorii pentru direcțiile de
acțiune ale Ministerului Public.
Activitatea de îndrumare avut la bază concluziile rezultate în urma analizelor
realizate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pe domeniile
stabilite ca fiind prioritare ale Ministerului Public și a constat în adoptarea unor direcții
de acțiune pentru eficientizarea activității tuturor unităților de parchet
Modificările legislative intervenite în cursul anului 2018 - în special cele
vizând legile justiției - și deciziile adoptate de Curtea Constituțională cu impact asupra
activității desfășurate de procurori au determinat luarea unor măsuri concrete pentru
întărirea capacității Ministerului Public de punere în aplicare a acestora.
Dezvoltarea unei culturi instituționale proprie, care este conștientizată și
acceptată de întreg personalul Ministerului Public, obiectiv asumat de echipa
managerială a P.Î.C.C.J. încă de la începutul mandatului, a reprezentat și în cursul
anului 2018 o direcție importantă de acțiune. Comunicarea intra-instituțională, la
nivelul Ministerului Public, a stat sub semnul realizării unui feedback permanent și a
identificării soluțiilor pentru înlăturarea oricăror bariere de comunicare.
Consolidarea imaginii instituționale a Ministerului Public, în special pe
segmentele privind: identitatea vizuală, comunicarea publică online, asigurarea
transparenței în ceea ce privește activitatea desfășurată de procurori și accesul
cetățenilor la informațiile de interes public, în acord cu prevederile Legii nr. 544/2001,
cu respectarea normelor de protecție a datelor cu caracter personal și a caracterului
nepublic al procedurilor în timpul urmăririi penale, au constituit, în continuare,
coordonatele comunicării publice realizate în anul 2018.
Direcțiile de acțiune ale anului 2018, asemănător celor din anul precedent,
au fost orientate spre îndeplinirea obiectivelor strategice și generale asumate prin

Pagina 112
Strategia pentru consolidarea dezvoltării și afirmării instituționale, elaborată la începutul
mandatului actualei de echipe manageriale.
Având în vedere aspctele expuse anterior, se conturează următoarele
obiective și priorități ale activității procurorilor și Ministerului Public în ansamblu:
Obiective strategice:
1. Îndeplinirea unui act de urmărire penală de calitate prin reducerea
numărului de achitări, restituiri și infirmări și respectarea unei durate rezonabile a
procedurii judiciare.
2. Promovarea unei politici de resurse umane care să asigure exercitarea
unui act de urmărire penală credibil, rapid și eficient.
3. Realizarea unei coeziuni a activității manageriale pe toate palierele
ierarhice ale Ministerului Public.
4. Asumarea și promovarea standardelor etice și de integritate, prin
urmărirea îndeplinirii măsurilor aferente Planului de integritate pentru sistemul judiciar.
5. Îmbunătățirea componenetei de comunicare internă și externă.
Priorități pentru anul 2019:

1. Consolidarea progreselor obținute în domeniul combaterii corupției,
spălării banilor, evaziunii fiscale, infracțiunilor împotriva mediului și a patrimoniului
cultural, infracțiunilor silvice.
2. Combaterea infracțiunilor de violență.
3. Protecția victimelor infracțiunilor, în special a victimelor violenței
domestice, minorilor, ale discriminării de orice tip, ale traficului de persoane, victimelor
aflate în situații vulnerabile, infracțiunilor motivate de ură.
4. Intensificarea demersurilor pentru recuperarea prejudiciilor comise prin
infracțiuni și a produsului infracțiunii.
5. Întărirea componentei de cooperare judiciară internațională.
6. Exercitarea cu responsabilitate a actului managerial.


Pagina 113
~ANEXA NR. 1~
DOCUMENTAR
PRIVIND ACTIVITATEA MINISTERULUI PUBLIC ÎN ANUL 2018
REZULTATĂ DIN DATELE STATISTICE,
COMPARATIV CU ANII 2009 – 2017
A. ACTIVITATEA DE URMĂRIRE PENALĂ
I. VOLUM
1. NUMĂRUL CAUZELOR DE SOLUŢIONAT

ANUL TOTAL, la urmărire pondere la organele pondere
din care: proprie în total (%) de cercetare în total (%)
2009 1.356.939 66.082 4,9 1.290.857 95,1
2010 1.513.272 71.599 4,7 1.441.673 95,3
2011 1.656.130 72.731 4,4 1.583.399 95,6
2012 1.756.001 75.713 4,3 1.680.288 95,7
2013 1.826.427 78.376 4,3 1.748.051 95,7
2014 1.880.309 78.713 4,2 1.801.596 95,8
2015 1.832.463 83.325 4,5 1.749.138 95,5
2016 1.776.215 89.743 5,1 1.686.472 94,9
2017 1.752.067 84.045 4,8 1.668.022 95,2
2018 1.753.540 83.953 4,8 1.669.587 95,2
% 2018
+0,1 -0,1 - +0,1 -
+/- 2017
2. NUMĂRUL CAUZELOR SOLUŢIONATE

TOTAL, pondere în la pondere în la pondere în
din care: total cauze urmărire total cauze organele total cauze
ANUL
de soluţionat proprie de soluţionat de cercetare de soluţionat
(%) la urm. la organele.
proprie (%) de cercetare (%)
2009 497.119 36,6 33.670 51,0 463.449 35,9
2010 518.219 34,2 36.720 51,3 481.499 33,4
2011 579.322 35,0 36.633 50,4 542.689 34,3
2012 591.025 33,7 34.441 45,5 556.584 33,1
2013 635.759 34,8 38.210 48,8 597.549 34,2
2014 674.182 35,9 34.415 43,7 639.767 35,5
2015 644.391 35,2 34.724 41,7 609.667 34,9
2016 569.673 32,1 35.085 39,1 534.588 31,7
2017 533.040 30,4 33.096 39,4 499.944 30,0
2018 543.971 31,0 33.632 40,1 510.339 30,6
% 2018
+/- 2017 +2,1 - +1,6 - +2,1 -

Pagina 114
3. NUMĂRUL CAUZELOR SOLUŢIONATE PRIN TRIMITERE ÎN JUDECATĂ
(prin rechizitoriu și acord de recunoaștere a vinovăției)*
TOTAL, pondere în la urmărire pondere în la pondere în
ANUL din care: total cauze proprie total cauze organele total cauze
soluţionate soluţionate de soluţionate la
(%) la urmărire cercetare organele de
proprie (%) cercetare (%)
2009 38.109 7,7 3.444 10,2 34.665 7,5
2010 41.934 8,1 4.112 11,2 37.822 7,9
2011 43.826 7,6 3.993 10,9 39.833 7,3
2012 42.364 7,2 3.944 11,5 38.420 6,9
2013 47.072 7,4 4.344 11,4 42.728 7,2
2014 36.604 5,4 3.882 11,3 32.722 5,1
2015 42.749 6,6 4.062 11,7 38.687 6,3
2016 47.682 8,4 4.420 12,6 43.262 8,1
2017 45.931 8,6 4.312 13,0 41.619 8,3
2018 46.441 8,5 4.300 12,8 42.141 8,3
% 2018
+1,1 - -0,3 - +1,3 -
+/-2017
*Datele din perioada 2009- 2013 se referă doar la cauzele soluționate prin rechizitoriu.
4. NUMĂRUL CAUZELOR 5. NUMĂRUL CAUZELOR CU ALTE

SOLUȚIONATE PRIN NETRIMITERE ÎN SOLUȚII
ANUL JUDECATĂ (REUNIRI, DECLINĂRI, ETC)
TOTAL, RENUNȚARE LA TOTAL,
din care: din care: la urmărire la organele de
URMĂRIREA CLASARE**
proprie cercetare
PENALĂ*
2009 459.010 106.051 352.959 102.592 9.425 93.167
2010 476.285 101.972 374.313 107.686 10.659 97.027
2011 535.496 128.148 407.348 110.314 10.641 99.673
2012 548.661 142.332 406.329 101.169 11.272 89.897
2013 588.687 159.268 429.419 100.036 10.592 89.444
2014 637.578 86.883 550.695 96.893 12.224 84.669
2015 601.642 134.436 467.206 92.678 11.691 80.987
2016 521.991 89.725 432.266 88.840 13.803 75.037
2017 487.109 71.190 415.919 88.609 10.517 78.092
2018 497.530 74.081 423.449 81.354 11.020 70.334
% 2018
+2,1 +4,1 +1,8 -8,2 +4,8 -9,9
+/- 2017
*Datele din perioada 2009 - 2013 se referă la cauzele soluționate în temeiul art. 18¹ din vechiul Cod penal.
** Datele din perioada 2009 - 2013 se referă la cauzele soluționate prin alte soluții de netrimitere în judecată
în afară de cele în temeiul art. 18¹ din vechiul Cod penal.

Pagina 115
6. NUMĂRUL CAUZELOR RĂMASE NESOLUŢIONATE (fără cauzele cu A.N.)
pondere în pondere în
pondere în la
ANUL TOTAL, la total cauze de total cauze de
total cauze organele
din care: urmărire soluţionat la soluţionat la
de soluţionat de
proprie urmărire proprie organele de
(%) cercetare
(%) cercetare (%)
2009 365.544 26,9 20.962 31,7 344.582 26,7
2010 390.825 25,8 21.701 30,3 369.124 25,6
2011 394.320 23,8 23.018 31,6 371.302 23,4
2012 450.433 25,7 28.109 37,1 422.324 25,1
2013 438.890 24,0 27.410 35,0 411.480 23,5
2014 511.215 27,2 29.488 37,5 481.727 26,7
2015 510.505 27,9 34.193 41,0 476.312 27,2
2016 528.716 29,8 37.809 42,1 490.907 29,1
2017 544.473 31,1 38.109 45,3 506.364 30,4
2018 556.712 31,7 36.817 43,9 519.895 31,1
% 2018
+2,2 - -3,4 - +2,7 -
+/- 2017
7. NUMĂRUL CAUZELOR CU AUTORI NECUNOSCUŢI RĂMASE NESOLUŢIONATE

la urmărire proprie
ANUL loviri sau uciderea ori la
TOTAL, omor vătămări vătămarea nou
Total, organele
din care: art. 188-189 cauzatoare născutului de
din care: de cercetare
C.p. de moarte către mamă
art. 195 C.p. art. 200 C.p.
2009 391.684 2.025 392 34 34 389.659
2010 496.542 2.519 368 46 33 494.023
2011 572.174 2.439 371 38 44 569.735
2012 613.374 1.891 379 30 41 611.483
2013 651.742 2.164 355 26 36 649.578
2014 598.019 2.586 405 28 27 595.433
2015 584.889 2.717 503 29 26 582.172
2016 588.986 3.046 542 31 26 585.940
2017 585.945 2.323 577 33 26 583.622
2018 571.503 2.484 633 36 24 569.019
% 2018
-2,5 +6,9 +9,7 +9,1 -7,7 -2,5
+/-2017

Pagina 116
8. NR. SUSPECȚILOR ŞI INCULPAŢILOR 9. NR. INCULPAŢILOR TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ
DIN CAUZELE SOLUŢIONATE* (prin rechizitoriu și acord de recunoaștere a
vinovăției) **
ANUL pond. în total
TOTAL, TOTAL,
PERSOANE PERSOANE susp. şi inculp. PERSOANE PERSOANE
din din
FIZICE JURIDICE din cauzele FIZICE JURIDICE
care: care:
soluţ. (%)
2009 232.719 232.432 287 49.766 21,4 49.743 23
2010 246.115 245.827 288 56.978 23,2 56.949 29
2011 246.056 245.635 421 61.086 24,8 60.980 106
2012 216.722 216.195 527 59.866 27,6 59.739 127
2013 225.742 224.688 1.054 65.898 29,2 65.711 187
2014 192.786 191.548 1.238 50.700 26,3 50.342 358
2015 182.360 180.287 2.073 59.228 32,5 58.909 319
2016 146.859 145.851 1.008 64.209 43,7 63.722 487
2017 133.350 132.313 1.037 60.185 45,1 59.839 346
2018 134.161 133.354 807 58.979 44,0 58.737 242
% 2018
+0,6 +0,8 -22,2 -2,0 - -1,8 -30,1
+/- 2017
*Datele din perioada 2009 - 2013 se referă la numărul învinuiților și inculpaților din cauzele soluționate.
**Datele din perioada 2009 – 2013 se referă la numărul inculpaților trimiși în judecată prin rechizitoriu.
10. NR. SUSPECȚILOR ŞI INCULPAŢILOR 11. NR. INCULPAŢILOR PERSOANE

NETRIMIŞI ÎN JUDECATĂ* FIZICE ARESTAŢI PREVENTIV
ANUL
TOTAL, PERSOANE PERSOANE AFLAŢI ÎN CURS DE URMĂRIRE
din care: FIZICE JURIDICE LA SFÂRSITUL PERIOADEI
2009 182.953 182.689 264 673
2010 189.137 188.878 259 812
2011 184.970 184.655 315 934
2012 156.856 156.456 400 933
2013 159.844 158.977 867 932
2014 142.086 141.206 880 809
2015 123.132 121.378 1.754 773
2016 82.650 82.129 521 829
2017 73.165 72.474 691 986
2018 75.182 74.617 565 1.572
% 2018
+2,8 +3,0 -18,2 +59,4
+/-2017
*Datele din perioada 2009 - 2013 se referă la numărul învinuiților și inculpaților netrimiși în judecată.

Pagina 117
II. O P E R A T I V I T A T E
1.NUMĂRUL CAUZELOR 2. NUMĂRUL CAUZELOR SOLUŢIONATE

SOLUŢIONATE PÂNĂ ÎN 6 LUNI ÎNTRE 6 LUNI ŞI 1 AN
DE LA SESIZARE DE LA SESIZARE
ANUL (inclusiv cauzele cu A.N.)* (inclusiv cauzele cu A.N.)*
TOTAL, pondere în TOTAL, pondere în
total cauze soluţionate total cauze soluţionate
din care: din care:
(%) (%)
2009 377.384 75,9 70.794 14,2
2010 372.026 71,8 79.035 15,3
2011 401.056 69,2 86.162 14,9
2012 414.953 70,2 87.979 14,9
2013 411.337 64,7 114.269 18,0
2014 273.949 40,6 122.696 18,2
2015 256.458 39,8 135.582 21,0
2016 234.596 41,2 124.069 21,8
2017 198.423 37,2 110.024 20,6
2018 189.396 34,8 105.001 19,3
% 2018
-4,5 - -4,6 -
+/- 2017
*Datele din perioada 2009 - 2013 nu cuprind cauzele cu autor necunoscut.
3.NUMĂRUL CAUZELOR 4. NUMĂRUL CAUZELOR SOLUŢIONATE

SOLUŢIONATE PESTE 1 AN DUPĂ ÎMPLINIREA
DE LA SESIZARE TERMENULUI DE PRESCRIPȚIE
ANUL (inclusiv cauzele cu A.N.)* (inclusiv cauzele cu A.N.)*
din care: total cauze soluţionate din care: total cauze soluţionate
(%) (%)
2009 48.344 9,7 597 0,1
2010 66.741 12,9 417 0,1
2011 91.333 15,8 771 0,1
2012 87.649 14,8 444 0,1
2013 109.103 17,2 1.050 0,2
2014 162.071 24,0 115.466 17,1
2015 177.902 27,6 74.449 11,6
2016 151.150 26,5 59.858 10,5
2017 159.292 29,9 65.301 12,3
2018 166.157 30,5 83.417 15,3
% 2018
+4,3 - +27,7 -
+/- 2017
*Datele din perioada 2009 - 2013 nu cuprind cauzele cu autor necunoscut.

Pagina 118
5.NUMĂRUL CAUZELOR RĂMASE 6.NUMĂRUL CAUZELOR RĂMASE
NESOLUŢIONATE PÂNĂ ÎN NESOLUŢIONATE ÎNTRE
6 LUNI DE LA SESIZARE 6 LUNI ȘI 1 AN DE LA SESIZARE
ANUL (fără cauzele cu A.N.) (fără cauzele cu A.N.)
din care: total cauze rămase din care: total cauze rămase
nesoluţionate (%) nesoluţionate (%)
2009 241.109 66,0 69.032 18,9
2010 245.850 62,9 73.273 18,7
2011 236.300 59,9 75.931 19,3
2012 275.032 61,1 86.278 19,2
2013 232.588 53,0 91.962 21,0
2014 236.750 46,3 109.041 21,3
2015 238.152 46,7 101.046 19,8
2016 226.289 42,8 110.304 20,9
2017 184.866 34,0 112.367 20,6
2018 178.512 32,1 113.726 20,4
% 2018
-3,4 - +1,2 -
+/- 2017
7.NUMĂRUL CAUZELOR RĂMASE 8.NUMĂRUL CAUZELOR RĂMASE

NESOLUŢIONATE DE PESTE 1 AN NESOLUŢIONATE DE PESTE 6 LUNI DE LA
DE LA SESIZARE ÎNCEPEREA URMĂRIRII PENALE
ANUL (fără cauzele cu A.N.) (fără cauzele cu A.N.)
din care: total cauze rămase din care: total cauze rămase
nesoluţionate (%) nesoluţionate (%)
2009 55.403 15,2 28.959 7,9
2010 71.702 18,3 36.554 9,4
2011 82.089 20,8 35.467 9,0
2012 89.123 19,8 43.831 9,7
2013 114.340 26,1 47.750 10,9
2014 165.424 32,4 82.539 16,1
2015 171.307 33,6 112.386 22,0
2016 192.123 36,3 150.857 28,5
2017 247.240 45,4 193.799 35,6
2018 264.474 47,5 230.608 41,4
% 2018
+7,0 - +19,0 -
+/- 2017

Pagina 119
III. CALITATE - FERMITATE
1.NR. INCULPAŢILOR PERSOANE FIZICE

2. NR. DE SUSPECȚI ŞI INCULPAŢI
TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ (PRIN
PERSOANE FIZICE FAŢĂ DE CARE
RECHIZITORIU ȘI ACORD DE
S-A ADOPTAT RENUNȚAREA
RECUNOAȘTERE A VINOVĂȚIEI)
LA URMĂRIRE PENALĂ**
ANUL ARESTAŢI PREVENTIV*
TOTAL, pondere în total TOTAL, pondere în total suspecți
din care: inculpați persoane din care: şi inculpaţi persoane fizice
fizice trimişi în din cauzele soluţionate
judecată (%) (%)
2009 6.984 14,0 131.670 56,6
2010 8.659 15,2 129.972 52,9
2011 8.941 14,7 133.199 54,2
2012 9.988 16,7 113.101 52,3
2013 10.431 15,9 111.187 49,5
2014 7.040 14,0 49.135 25,7
2015 7.551 12,8 49.479 27,4
2016 6.791 10,7 32.876 22,5
2017 6.092 10,2 30.695 23,2
2018 5.900 10,0 30.657 23,0
% 2018
-3,2 - -0,1 -
+/- 2017
*Datele din perioada 2009 – 2013 se referă la numărul inculpaților trimiși în judecată prin rechizitoriu.
**Datele din perioada 2009– 2013 se referă la numărul învinuiților și inculpaților față de care s-a dispus
aplicarea art. 181 C.p.
3. NUMĂRUL INCULPAŢILOR PERSOANE FIZICE ȘI JURIDICE

ACHITAŢI DEFINITIV* INDIFERENT DE PERIOADA TRIMITERII ÎN JUDECATĂ
TOTAL, ponderea în Nr. achitaţi definitiv Nr. inculpați
ANUL din care: total inculpați arestaţi minori achitaţi
trimişi în judecată preventiv defintiv
(%)
2009 818 1,6 19 8

2010 794 1,4 17 5
2011 1.105 1,8 38 19
2012 975 1,6 39 3
2013 853 1,3 40 9
2014 1.403 2,8 63 23
2015 1.193 2,0 40 7
2016 809 1,3 30 3
2017 1.036 1,7 63 12
2018 1.290 2,2 63 17
% 2018
+/- 2017
+24,5 - - +41,7
*Datele din perioada 2009 - 2013 se referă doar la inculpații persoane fizice achitați definitiv indiferent
de perioada trimiterii în judecată.

Pagina 120
4. NUMĂRUL INCULPAŢILOR PERSOANE FIZICE
ARESTAŢI PREVENTIV NETRIMIŞI ÎN JUDECATĂ
ponderea în total inculpați persoane
ANUL TOTAL, fizice arestaţi preventiv în cauzele
din care: soluţionate
(%)
2009 43 0,61
2010 34 0,39
2011 41 0,46
2012 51 0,51
2013 42 0,40
2014 107 1,50
2015 155 2,01
2016 148 2,13
2017 165 2,64
2018 203 3,33
% 2018
+23,0 -
+/- 2017
5. NR. CAUZELOR RESTITUITE DE 6. NR. CAUZELOR ÎN CARE S-A

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ DISPUS INFIRMAREA
PRELIMINARĂ ȘI DE INSTANŢE* SAU REDESCHIDEREA
ANUL
pondere în total cauze soluţionate URMĂRIRII PENALE
TOTAL, prin trimitere în judecată (prin (inclusiv cele desființate
din care: rechizitoriu și acord de conform art. 341 C.p.p.)
recunoaștere a vinovăției) %
2009 93 0,24 4.655
2010 74 0,18 4.672
2011 78 0,18 5.634
2012 77 0,18 5.143
2013 49 0,10 5.577
2014 161 0,44 4.319
2015 218 0,51 4.211
2016 219 0,46 5.050
2017 215 0,47 5.302
2018 236 0,51 4.746
% 2018
+9,8 - -10,5
+/- 2017
*Datele din perioada 2009 - 2013 se referă la cauzele restituite de instanțe pentru refacerea urmăririi
penale.

Pagina 121
7.PREJUDICII PRODUSE DE INCULPAȚII TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ
ANUL
VALOAREA MĂSURILOR
ÎN LEI ÎN EURO ASIGURĂTORII
(NUMAI ÎN LEI)
2009 755.272.076 156.677.447 226.711.591
2010 2.338.346.652 106.811.925 371.646.024
2011 2.172.092.270 249.074.742 1.024.979.707
2012 2.650.349.502 174.150.228 1.869.681.989
2013 8.072.917.300 135.168.085 1.920.392.286
2014 4.638.110.154 762.221.130 2.473.736.148
2015 9.867.919.647 218.397.429 12.850.523.417
2016 10.070.117.260 74.258.043 3.419.199.877
2017 2.679.121.458 109.939.512 1.617.063.406
2018 3.121.092.272 59.831.206 2.202.994.411
% 2018
+16,5 -45,6 +36,2
+/- 2017
B. ACTIVITATEA JUDICIARĂ ÎN CAUZELE PENALE ŞI CIVILE
I. ÎN CAUZELE PENALE
1. NUMĂR CONTESTAȚII, APELURI, 2. NUMĂR CONTESTAȚII, APELURI,

RECURSURI ÎN CASAȚIE ȘI RECURSURI ÎN CASAȚIE ȘI CONTESTAȚII
ANUL CONTESTAȚII ÎN ANULARE ÎN ANULARE SOLUȚIONATE
DECLARATE DE PROCUROR DE INSTANȚE (DIN CELE DECLARATE
DE PROCUROR)
2009 9.987 8.962
2010 11.234 9.990
2011 10.967 10.694
2012 9.910 9.552
2013 11.500 10.574
2014 11.222 10.484
2015 11.302 10.891
2016 11.374 10.963
2017 11.448 11.137
2018 10.571 10.523
% 2018
-7,7 -5,5
+/- 2017

Pagina 122
3. NUMĂR CONTESTAȚII, APELURI,
RECURSURI ÎN CASAȚIE ȘI
4. PROCENT DE ADMITERE
CONTESTAȚII ÎN ANULARE ADMISE
ANUL (fără cele retrase)
DE INSTANȚE (din cele soluţionate,
(%)
indiferent de perioada declarării
de procuror)
2009 5.994 67,2
2010 6.566 65,9
2011 7.282 68,2
2012 6.564 68,8
2013 6.726 63,7
2014 7.104 68,8
2015 7.371 67,9
2016 7.234 66,1
2017 7.154 64,3
2018 6.771 64,4
% 2018
-5,4 -
+/- 2017
6. NR. PARTICIPĂRI 7. NR. HOTĂRÂRILOR

5. NR. PARTICIPĂRI
ANUL ÎN ŞEDINŢA DE VERIFICATE ÎN VEDEREA
ÎN CAUZELE
JUDECATĂ EXERCITĂRII
JUDECATE
CĂILOR DE ATAC
2009 215.673 411.404 204.557
2010 227.576 397.769 222.486
2011 234.630 348.714 222.109
2012 226.239 336.190 215.368
2013 242.836 349.727 208.981
2014 237.258 223.002 231.511
2015 269.574 234.105 244.496
2016 306.030 239.140 280.047
2017 341.532 257.134 307.396
2018 344.408 254.722 312.585
% 2018
+0,8 -0,9 +1,7
+/- 2017

Pagina 123
8. NR. LUCRĂRI DE UNIFICARE A PRACTICII JUDICIARE
ÎNAINTATE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE
(RECURSURI ÎN INTERESUL LEGII, PUNCTE DE VEDERE
ANUL SI CONCLUZII HOTĂRÂRI PREALABILE)
PROCENT DE ADMITERE
DECLARATE SOLUŢIONATE (din soluţionate
ADMISE*
DE PROCUROR* DE INSTANŢĂ* fără retrase)
(%)
2009 16 23 19 82,6
2010 7 6 6 100,0
2011 8 8 6 75,0
2012 6 6 6 100,0
2013 4 4 4 100,0
2014 33 30 22 73,3
2015 39 40 28 70,0
2016 30 29 14 48,3
2017 37 37 22 59,5
2018 27 24 12 50,0
% 2018
-27,0 -35,1 -45,5 -
+/- 2017
* Începând cu anul 2014, numărul lucrărilor ce au avut ca obiect unificarea practicii judiciare, înaintate la Înalta Curte de
Casație și Justiție, include recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție, punctele de vedere vizând sesizările cu recurs în interesul legii de către ceilalți titulari (Colegiul
de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Colegiile de conducere ale curților de apel și Avocatul Poporului) și
concluziile formulate în cauzele în care instanța supremă a fost sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Pagina 124
II. ÎN CAUZELE CIVILE
1. NUMĂR PLÂNGERI, APELURI, 2. NUMĂR PLÂNGERI, APELURI, RECURSURI

ANUL RECURSURI ȘI CONTESTAȚII ÎN ȘI CONTESTAȚII ÎN ANULARE SOLUȚIONATE
ANULARE DECLARATE DE INSTANȚE (DIN CELE DECLARATE DE
DE PROCUROR PROCUROR)
2009 383 202
2010 1.362 542
2011 642 886
2012 361 556
2013 229 245
2014 191 186
2015 150 144
2016 182 183
2017 104 112
2018 122 128
% 2018
+17,3 +14,3
+/- 2017
3. NUMĂR PLÂNGERI, APELURI,

RECURSURI ȘI CONTESTAȚII ÎN ANULARE 4. PROCENT DE ADMITERE
ANUL ADMISE DE INSTANȚE (fără cele retrase)
(din cele soluţionate, indiferent de (%)
perioada declarării de procuror)
2009 134 66,3
2010 160 29,5
2011 630 71,1
2012 444 80,1
2013 162 66,1
2014 130 69,9
2015 90 63,4
2016 109 59,6
2017 72 64,3
2018 89 69,5
% 2018
+23,6 -
+/- 2017
7. NR. HOTĂRÂRILOR
5. NR. PARTICIPĂRI 6. NR. PARTICIPĂRI
VERIFICATE ÎN VEDEREA
ANUL ÎN CAUZELE JUDECATE ÎN ŞEDINŢA DE JUDECATĂ
EXERCITĂRII CĂILOR DE ATAC
2009 45.217 55.913 51.594
2010 54.816 84.634 58.866
2011 65.867 83.200 69.849
2012 66.535 74.703 65.574
2013 53.449 68.176 54.592
2014 43.350 32.152 44.272
2015 42.607 32.375 46.808
2016 43.877 28.638 48.563
2017 42.565 25.230 48.198
2018 44.973 24.681 51.687
% 2018
+5,7 -2,2 +7,2
+/- 2017

Pagina 125
8. NR. LUCRĂRI DE UNIFICARE A PRACTICII JUDICIARE
ANUL ÎNAINTATE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE
(RECURSURI ÎN INTERESUL LEGII, PUNCTE DE VEDERE)
PROCENT DE ADMITERE
DECLARATE SOLUŢIONATE
ADMISE* (din soluţionate fără retrase)
DE PROCUROR* DE INSTANŢĂ*
(%)
2009 11 15 7 46,7
2010 7 2 2 100,0
2011 21 21 19 90,5
2012 14 12 11 91,7
2013 17 17 17 100,0
2014 7 6 6 100,0
2015 18 20 20 100,0
2016 17 16 15 93,8
2017 18 19 18 94,7
2018 22 19 19 100,0
% 2018
+22,2 - +5,6 -
+/- 2017
* Începând cu anul 2011, numărul lucrărilor ce au avut ca obiect unificarea practicii judiciare, înaintate la Înalta Curte de Casație
și Justiție include recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție și punctele de vedere vizând sesizările cu recurs în interesul legii de către ceilalți titulari (Colegiul de conducere al Înaltei
Curți de Casație și Justiție, Colegiile de conducere ale curților de apel și Avocatul Poporului).
C. ACTIVITATEA DE REZOLVARE A PLÂNGERILOR, CERERILOR, MEMORIILOR ȘI SESIZĂRILOR
NUMĂRUL PLÂNGERILOR, CERERILOR, MEMORIILOR ȘI SESIZĂRILOR

pondere pondere RĂMASE pondere
TOTAL DE
ANUL SOLUŢIONATE, în total de ADMISE în total NESOLUŢIONATE în total de
SOLUŢIONAT
din care: soluţionat soluţionate LA SFÂRSITUL soluţionat
din care:
(%) (%) PERIOADEI (%)
2009 142.517 99.704 70,0 33.414 33,5 7.459 5,2
2010 139.312 98.072 70,4 31.849 32,5 7.274 5,2
2011 153.709 108.900 70,8 35.057 32,2 7.853 5,1
2012 162.009 113.474 70,0 40.518 35,7 9.688 6,0
2013 168.479 119.682 71,0 44.297 37,0 10.663 6,3
2014 452.389 381.723 84,4 106.048 27,8 14.641 3,2
2015 498.986 424.266 85,0 173.499 40,9 16.367 3,3
2016 509.028 435.746 85,6 184.929 42,4 17.419 3,4
2017 501.443 434.187 86,6 170.814 39,3 18.167 3,6
2018 511.251 444.680 87,0 168.509 37,9 19.558 3,8
% 2018
+2,0 +2,4 - -1,3 - +7,7 -
+/- 2017

Pagina 126
~ANEXA NR. 2~
DOCUMENTAR
PRIVIND STAREA INFRACŢIONALĂ ÎN ANUL 2018,
REZULTATĂ DIN DATELE STATISTICE,
COMPARATIV CU ANII 2009 - 2017
DATE GENERALE PE TOTAL INFRACŢIUNI
NUMĂR INCULPAȚI MINORI

TOTAL GENERAL
TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ
INCULPAȚI
(prin rechizitoriu și acord de
PERSOANE FIZICE MEDIA
recunoaștere a vinovăției )
TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ* LA
(prin rechizitoriu și 100.000
ANUL pondere în
acord de recunoaștere a LOCUITORI**
total general inculpați
vinovăției ) TOTAL
persoane fizice trimişi
în judecată (%)
2009 49.743 243,4 3.926 7,9
2010 56.949 280,6 3.955 6,9
2011 60.980 301,9 4.148 6,8
2012 59.739 297,3 4.035 6,8
2013 65.711 328,2 4.431 6,7
2014 50.342 252,3 2.966 5,9
2015 58.909 296,4 3.548 6,0
2016 63.722 322,5 3.883 6,1
2017 59.839 304,6 3.882 6,5
2018 58.737 300,7 3.704 6,3
% 2018
-1,8 - -4,6 -
+/-2017
*Datele din perioada 2009 – 2013 se referă la inculpații persoane fizice trimiși în judecată prin
rechizitoriu.
**Media la 100.000 locuitori se calculează utilizând datele referitoare la populația rezidentă la
1 ianuarie în fiecare an, disponibile pe site-ul Institutului Național de Statistică.

Pagina 127
I. INFRACŢIUNI PREVĂZUTE DE CODUL PENAL ŞI DE LEGILE SPECIALE
1. INFRACŢIUNI CONTRA PERSOANEI (ART. 188 – 227 C.P.)
pondere în omor
(art. 188 – 189 C.p.) accidente accidente
TOTAL total general
mortale mortale
TRIMIŞI ÎN inculpați p.f. TOTAL faptă
ANUL de circulaţie de muncă
JUDECATĂ trimişi în din care: consumată
(art. 192 C.p.) (art. 192 C.p.)
judecată (%)
2009 9.980 20,1 943 296 654 27
2010 10.624 18,7 1.008 319 747 22
2011 10.262 16,8 977 217 761 34
2012 9.781 16,4 1.014 202 683 39
2013 10.730 16,3 1.093 241 760 39
2014 9.462 18,8 1.004 380 445 49
2015 11.539 19,6 1.051 395 529 62
2016 12.694 19,9 919 371 418 67
2017 11.868 19,8 820 297 350 88
2018 11.590 19,7 868 289 359 86
% 2018
-2,3 - +5,9 -2,7 +2,6 -2,3
+/- 2017
loviri sau
vătămări trafic de trafic de
proxenetism viol
cauzatoare persoane minori
ANUL (art. 213 C.p.) (art. 218 C.p.)
de moarte (art. 210 C.p.) (art. 211 C.p.)
(art. 195 C.p.)
2009 98 262 87 46 540
2010 100 415 191 43 507
2011 83 480 241 73 486
2012 84 536 276 76 440
2013 84 552 282 80 466
2014 78 183 350 137 469
2015 58 107 292 295 517
2016 72 119 195 178 561
2017 76 151 211 176 421
2018 65 120 169 201 483
% 2018
-14,5 -20,5 -19,9 +14,2 +14,7
+/- 2017

Pagina 128
2. INFRACŢIUNI CONTRA PATRIMONIULUI (ART. 228 – 256 C.P.)
pondere în
TOTAL TRIMIŞI total general furt tâlhărie bancrută înşelăciune distrugere
ÎN JUDECATĂ, inculpați p.f. (art. 228 - (art. 233 -234 (art. 240 - (art. 244 - (art. 253 -
ANUL din care: trimişi în 232 C.p.) și 236 C.p.) 241 C.p.) 245 C.p.) 255 C.p.)
judecată (%)
2009 17.245 34,7 11.655 2.761 1 1.605 608
2010 20.030 35,2 13.856 2.731 2 2.155 635
2011 22.454 36,8 16.528 2.644 1 2.070 568
2012 22.157 37,1 15.458 2.963 9 2.479 539
2013 24.264 36,9 17.010 2.847 7 2.933 617
2014 14.320 28,4 9.069 2.369 9 2.109 537
2015 16.083 27,3 9.996 2.499 2 2.436 771
2016 15.419 24,2 9.696 2.516 4 1.952 922
2017 13.916 23,3 8.439 2.207 6 1.875 1.010
2018 12.690 21,6 8.053 1.975 2 1.316 951
%2018
-8,8 - -4,6 -10,5 -66,7 -29,8 -5,8
+/-2017
3. INFRACŢIUNI PRIVIND AUTORITATEA ȘI FRONTIERA DE STAT (ART. 257 – 265 C.P.)
pondere în trecerea
TOTAL
total general ultraj frauduloasă trafic de
TRIMIŞI ÎN
inculpați p.f. (art. 257 a frontierei migranți
ANUL JUDECATĂ,
trimişi în C.p.) de stat (art. 263 C.p.)
din care:*
judecată (%) (art. 262 C.p.)
2009 433 0,9 407 417 4
2010 499 0,9 492 435 0
2011 401 0,7 392 365 5
2012 427 0,7 417 281 4
2013 439 0,7 424 196 0
2014 593 1,2 425 49 105
2015 648 1,1 446 31 154
2016 709 1,1 533 111 47
2017 811 1,4 502 135 145
2018 763 1,3 523 62 160
% 2018
-5,9 - +4,2 -54,1 +10,3
+/- 2017
*Datele din perioada 2009 – 2013 se referă la inculpații persoane fizice trimiși în judecată pentru infracțiuni
contra autorității (art. 236 -244 C.p. 1969).

Pagina 129
4. INFRACŢIUNI CONTRA ÎNFĂPTUIRII JUSTIȚIEI (ART. 266 – 288 C.P.)
TOTAL pondere în
TRIMIŞI ÎN total general
ANUL JUDECATĂ, inculpați p.f.
din care: trimişi în
judecată (%)
2014 611 1,2
2015 800 1,4
2016 1.078 1,7
2017 1.090 1,8
2018 803 1,4
% 2018
-26,3 -
+/- 2017
5. INFRACŢIUNI DE CORUPȚIE ȘI DE SERVICIU (ART. 289 – 309 C.P.)

pondere în total general
Infracțiuni de corupție prevăzute de Codul penal

trimişi în judecată (%)
Legea
Total
TOTAL TRIMIŞI ÎN
78/2000
inculpați p.f.
infracțiuni de
JUDECATĂ,
-fapte de
din care:*
ANUL corupţie,
luare de dare de trafic de cumpărare corupţie,
din care
mită mită influenţă de influență din care
activitatea
(art. 289 (art. 290 (art. 291 (art. 292 activitatea
DNA
C.p.) C.p.) C.p.) C.p.) DNA
2009 771 1,5 70 67 58 467/383 662/383

2010 1.084 1,9 68 78 62 NU 726/600 934/600
2011 1.021 1,7 99 58 92 EXISTĂ 870/740 1.119/740
2012 1.043 1,7 141 76 84 DATE 625/451 926/451
2013 1.221 1,9 140 124 109 811/635 1.184/635
2014 1.414 2,8 291 127 65 37 844/708 1.364/708
2015 1.786 3,0 235 218 106 168 1.183/992 1.910/992
2016 1.795 2,8 183 212 84 64 1.109/925 1.652/925
2017 1.366 2,3 127 158 80 96 820/724 1.281/724
2018 1.243 2,1 125 212 87 121 397/326 942/326
% 2018
-9,0 - -1,6 +34,2 +8,7 +26,0 -51,6 -26,5
+/- 2017
*Datele din perioada 2009 – 2013 se referă la inculpații persoane fizice trimiși în judecată pentru infracțiuni care
aduc atingere unor activități de interes public reglementate de lege (art. 246 -281 C.p. 1969).

Pagina 130
INFRACŢIUNI DE CORUPȚIE ȘI DE SERVICIU (ART. 289 – 309 C.P.) - CONTINUARE
folosirea funcției
abuz în neglijenţă
delapidare pentru favorizarea
ANUL serviciu în serviciu
(art. 295 C.p.) unor persoane
(art. 297 C.p.) (art. 298 C.p.)
(art. 301 C.p.)
2009 416 81 24 2
2010 456 258 37 1
2011 414 74 43 11
2012 450 120 31 13
2013 565 108 55 51
2014 513 222 30 56
2015 577 259 66 58
2016 647 295 101 58
2017 592 145 31 49
2018 423 130 7 20
% 2018
-28,5 -10,3 -77,4 -59,2
+/-2017
6. INFRACŢIUNI DE FALS (ART. 310 – 328 C.P.)
pondere în total general

TOTAL TRIMIŞI ÎN
JUDECATĂ, din care: inculpați p.f. trimişi în
ANUL judecată (%)
2009 511 1,0
2010 487 0,9
2011 486 0,8
2012 481 0,8
2013 440 0,7
2014 434 0,9
2015 613 1,0
2016 678 1,1
2017 576 1,0
2018 620 1,1
% 2018
+7,6 -
+/- 2017

Pagina 131
7. INFRACŢIUNI CONTRA SIGURANȚEI PUBLICE (ART. 329 – 366 C.P.)
pondere în infracțiuni contra

infracțiuni la
TOTAL TRIMIŞI ÎN total general siguranței
ANUL JUDECATĂ, din regimul protecției
inculpați p.f. circulației pe
care: muncii
trimişi în drumurile publice
(art. 349 – 350 C.p.)
judecată (%) (art. 334 – 341 C.p.)
2009 13.365 44
2010 NU NU 14.525 35
2011 EXISTĂ EXISTĂ 15.188 17
2012 DATE DATE 14.328 19
2013 15.907 11
2014 14.844 29,5 14.560 16
2015 17.492 29,7 17.120 27
2016 20.602 32,3 20.124 28
2017 20.767 34,7 20.380 30
2018 22.461 38,2 22.047 29
% 2018
+8,2 - +8,2 -3,3
+/- 2017
8. INFRACŢUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELAŢII PRIVIND CONVIEŢUIREA SOCIALĂ

(ART. 367 – 384 C.P.)
nerespectarea
TOTAL pondere în constituirea
măsurilor
total general unui grup pornografie abandon
TRIMIŞI ÎN privind
ANUL inculpați p.f. infracțional infantilă de familie
încredințarea
JUDECATĂ trimişi în organizat (art. 374 C.p.) (art. 378 C.p.)
din care: minorului
judecată (%) (art. 367 C.p.)
(art. 379 C.p.)
2009 1.883 3,8 643 8 929 8
2010 2.220 3,9 774 8 1.047 16
2011 2.464 4,0 1.033 8 1.229 10
2012 2.582 4,3 1.071 6 1.006 12
2013 2.903 4,4 976 6 1.149 13
2014 2.043 4,1 648 84 738 10
2015 2.381 4,0 800 65 865 15
2016 2.303 3,6 712 96 778 19
2017 2.072 3,5 408 163 651 29
2018 1.926 3,3 242 156 597 31
% 2018
-7,0 - -40,7 -4,3 -8,3 +6,9
+/- 2017

Pagina 132
9. INFRACŢIUNI ELECTORALE (ART. 385 – 393 C.P.)
pondere în
TOTAL
total general coruperea
TRIMIŞI ÎN frauda la vot
inculpați p.f. alegătorilor
ANUL JUDECATĂ, (art. 387 C.p.)
trimişi în (art. 386 C.p.)
din care:
judecată (%)
2014 53 0,1 9 42
2015 57 0,1 15 17
2016 32 0,1 3 16
2017 41 0,1 3 20
2018 22 0,0 0 11
% 2018
-46,3 - -100,0 -45,0
+/- 2017
10. INFRACŢIUNI PREVĂZUTE DE LEGILE SPECIALE
infracțiuni privind
TOTAL pondere în infracțiuni
total general privind traficul și consumul ilicit de
TRIMIŞI ÎN droguri precum și la regimul
inculpați p.f. societățile
ANUL JUDECATĂ, juridic al precursorilor
trimişi în comerciale
din care: judecată (%) (Lg. nr. 31/1990) (Lg. nr. 143/2000 și
O.U.G. nr. 121/2006)
2009 18.895 38,0 12 979

2010 22.001 38,6 16 1.110
2011 23.874 39,2 21 1.063
2012 23.260 38,9 27 1.140
2013 25.704 39,1 27 1.173
2014 6.555 13,0 18 1.241
2015 7.501 12,8 26 1.331
2016 8.396 13,2 26 1.747
2017 7.312 12,2 19 1.757
2018 6.614 11,3 7 1.784
% 2018
-9,5 - -63,2 +1,5
+/- 2017

Pagina 133
INFRACŢIUNI PREVĂZUTE DE LEGILE SPECIALE- CONTINUARE
infracțiuni
Infracțiuni
infracțiuni de infracțiuni infracțiuni privind mediul
de evaziune
spălare prevăzute prevăzute de înconjurător
fiscală
ANUL de bani de O.U.G. Codul muncii (O.U.G. nr
(Lg. nr.
(Lg. nr. 656/2002) nr. 31/2002 (Lg. nr. 53/2003) 195/2005 și alte
241/2005)
legi speciale)
2009 38 0 1 493 5
2010 66 0 3 1.111 2
2011 52 0 10 1.387 0
2012 84 0 14 1.620 0
2013 72 0 11 2.042 8
2014 299 1 6 1.803 1
2015 252 6 9 1.862 1
2016 343 0 22 1.939 4
2017 280 0 6 1.352 2
2018 215 1 3 1.337 6
% 2018
-23,2 - -50,0 -1,1 +200,0
+/- 2017
infracțiuni la regimul drepturilor

infracțiuni de de proprietate intelectuală
infracțiuni prevăzute de
ANUL contrabandă (art. 357 C.p., Lg. nr. 11/1991,
Codul silvic
(art. 270 din Lg. nr. 64/1991, Lg. nr. 129/1992,
(Lg. nr. 46/2008)
Lg. nr. 86/2006) Lg. nr.8/1996, Lg. nr. 84/1998,
Lg. nr. 255/1998)
2009 123 1.152 96
2010 275 1.281 98
2011 727 1.348 64
2012 879 1.184 50
2013 764 1.507 44
2014 960 809 73
2015 1.263 833 77
2016 1.154 1.031 89
2017 1.017 979 107
2018 1.077 672 123
% 2018
+5,9 -31,4 +15,0
+/-2017

Pagina 134
II. INCULPAȚI MINORI TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ
TOTAL pondere în total 1.INCULPAȚI MINORI

TRIMIŞI ÎN general inculpați p.f. TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ ÎN STARE DE
ANUL JUDECATĂ, trimişi în judecată (%) AREST PREVENTIV
din care: TOTAL pondere în total inculpați
minori trimişi în judecată (%)
2009 3.926 7,9 418 10,6
2010 3.955 6,9 424 10,7
2011 4.148 6,8 492 11,9
2012 4.035 6,8 603 14,9
2013 4.431 6,7 517 11,7
2014 2.966 5,9 371 12,5
2015 3.548 6,0 446 12,6
2016 3.883 6,1 445 11,5
2017 3.882 6,5 480 12,4
2018 3.704 6,3 473 12,8
% 2018
-4,6 - -1,5 -
+/- 2017
3. INFRACŢIUNI
2. INFRACŢIUNI CONTRA PERSOANEI
CONTRA PATRIMONIULUI
(ART. 188 – 227 C.P.)
(ART. 228 – 256 C.P.)
omor
ANUL (art. 188 – 189 C.p.) furt tâlhărie
TOTAL,
TOTAL, viol (art. 228 - (art. 233 -234
din care:
TOTAL, faptă (art. 218 C.p.)
din care:
232 C.p.) și 236 C.p.)
din care: consumată
2009 490 57 21 66 3.086 2.288 748
2010 559 52 19 84 3.007 2.403 566
2011 506 42 7 78 3.263 2.636 592
2012 497 68 8 56 3.191 2.410 735
2013 545 55 10 73 3.474 2.730 706
2014 481 53 21 66 2.154 1.496 611
2015 572 62 24 66 2.488 1.726 696
2016 704 69 24 72 2.478 1.633 768
2017 739 50 15 56 2.263 1.478 700
2018 741 67 27 67 2.053 1.401 558
% 2018
+0,3 +34,0 +80,0 +19,6 -9,3 -5,2 -20,3
+/- 2017

Pagina 135
III. INCULPAȚI PERSOANE JURIDICE TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ
TOTAL
ANUL TRIMIŞI ÎN infracţiuni contra infracţiuni de corupție
infracțiuni prevăzute
patrimoniului și de serviciu
JUDECATĂ, (art. 228 – 256 c.p.) (art. 289 – 309 c.p.)
de legile speciale
din care:
2009 23 8 0 15
2010 29 4 0 22
2011 106 14 1 87
2012 127 8 1 115
2013 187 22 1 154
2014 358 22 10 275
2015 319 22 4 249
2016 487 18 6 385
2017 346 14 6 271
2018 242 44 8 157
% 2018
-30,1 +214,3 +33,3 -42,1
+/- 2017

Pagina 136
~ ANEXA NR. 2.1.a) ~
INCULPAȚI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ ,

ÎN PERIOADA 2009 - 2018
70.000 63.722
60.980 59.739 59.839
56.949 58.909 58.737
60.000
65.711
50.000
49.743 50.342
40.000
30.000
20.000
10.000
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
INCULPAŢI PERSOANE FIZICE TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ - ANUL 2018

Pagina 137
~ ANEXA NR. 2.1.b) ~
INCULPAȚI MINORI TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ

5.000
4.431
4.500 4.148 4.035
3.926 3.883 3.882
4.000 3.704
3.548
3.500 3.955
2.966
3.000
2.500
2.000
1.500
1.000
500
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
INCULPAŢI MINORI TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ - ANUL 2018

Pagina 138
~ ANEXA NR. 2.2. ~
MEDIA INCULPAȚILOR PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ LA

100.000 DE LOCUITORI, ÎN PERIOADA 2009 - 2018
350
301,9 297,3 296,4 304,6 300,7
300 280,6 322,5
328,2 252,3
243,4
250
200
150
100
50
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Observație: Media la 100.000 locuitori se calculează utilizând datele referitoare la populația

rezidentă la 1 ianuarie în fiecare an, disponibile pe site-ul Institutului Național de Statistică.
MEDIA INCULPAŢILOR PERSOANE FIZICE TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ

LA 100.000 DE LOCUITORI – ANUL 2018

Pagina 139
~ ANEXA NR. 2.3. ~
INCULPAȚI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU

INFRACȚIUNI CONTRA PERSOANEI, ÎN PERIOADA 2009-2018
14.000 12.694
11.539 11.868 11.590
12.000 10.624 10.730
10.262
9.980 9.781 9.462
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
INCULPAȚI MINORI TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU

INFRACȚIUNI CONTRA PERSOANEI,
800 739 741
704
700
559 572
600 545
490 506 497 481
500
400
300
200
100
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Pagina 140
~ ANEXA NR. 2.4. ~
INCULPAȚI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU OMOR,

DIN CARE FAPTĂ CONSUMATĂ, ÎN PERIOADA 2009 - 2018
1.200 1.093
1.014 1.051
943 1.008 977 1.004
1.000 919
868
820
800
600
380 395 371
400 296 319 297 289
217 202 241
200
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
OMOR OMOR FAPTA CONSUMATĂ
INCULPAŢI PERSOANE FIZICE TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ PENTRU OMOR

DIN CARE FAPTĂ CONSUMATĂ – ANUL 2018

Pagina 141
~ ANEXA NR. 2.5. ~
INCULPAȚI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU VIOL,

DIN CARE CU MOARTEA VICTIMEI, ÎN PERIOADA 2009 - 2018
600 561
507 517
486 469 483
500 466
540 440 421
400
300
200
100
1 4 3 2 7 4 3 0 0 3
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
VIOL CU MOARTEA VICTIMEI VIOL CU MOARTEA VICTIMEI
INCULPAȚI MINORI TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU VIOL, DIN CARE

CU MOARTEA VICTIMEI, ÎN PERIOADA 2009-2018
90
84
78
80 73 72
66 66 67
70
66
60 56 56
50
40
VIOL CU MOARTEA VICTIMEI VIOL
30
20
10
0 0 0 0 1 0 0 0 0 0
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Pagina 142
~ ANEXA NR. 2.6. ~
VICTIME ALE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE ÎN ANUL 2018

TOTAL 1.647, DIN CARE 702 MINORI

Pagina 143
~ ANEXA NR. 2.7. ~

INFRACȚIUNI CONTRA PATRIMONIULUI, ÎN PERIOADA 2009-2018
30.000
24.264
25.000 22.454 22.157
20.030
20.000
16.083 15.419
17.245 14.320 13.916
15.000 12.690
10.000
5.000
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
INCULPAȚI MINORI TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU INFRACȚIUNI

CONTRA PATRIMONIULUI, ÎN PERIOADA 2009 - 2018
4.000
3.474
3.263 3.191
3.500
3.086 3.007
3.000
2.488 2.478
2.500 2.154 2.263
2.053
2.000
1.500
1.000
500
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Pagina 144
~ ANEXA NR. 2.8. ~
INCULPAȚI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ

PENTRU FURT, ÎN PERIOADA 2009-2018
18.000 16.528 17.010

15.458
16.000
13.856
14.000
12.000 11.655
9.996 9.696
9.069
10.000 8.439 8.053
8.000
6.000
4.000
2.000
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
INCULPAȚI MINORI TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU FURT,

ÎN PERIOADA 2009-2018
3.000 2.730
2.636
2.403 2.410
2.500
2.000
2.288
1.726
1.633
1.496 1.478 1.401
1.500
1.000
500
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Pagina 145
~ ANEXA NR. 2.9. ~

TÂLHĂRIE, DIN CARE CU MOARTEA VICTIMEI,
3.500
2.963 2.847
3.000 2.761 2.731
2.644 2.499 2.516
2.369
2.500 2.207
1.975
2.000
1.500
1.000
500
14 21 11 15 28 13 11 10 9 10
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
TÂLHĂRIE TÂLHĂRIE CU MOARTEA VICTIMEI
INCULPAŢI MINORI TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ PENTRU TÂLHĂRIE,

DIN CARE CU MOARTEA VICTIMEI IN PERIOADA 2009 – 2018
TÂLHÂRIE CU MOARTEA VICTIMEI TÂLHÂRIE
748 735 768

706 696 700
566 592 611
558
4 5 0 2 4 1 2 3 0 3
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Pagina 146
~ ANEXA NR. 2.10.a) ~

ÎNȘELĂCIUNE, ÎN PERIOADA 2009 - 2018
3.500
2.933
3.000
2.479 2.436
2.500 2.155 2.070 2.109
1.952 1.875
2.000
1.605
1.500 1.316
1.000
500
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
~ ANEXA NR. 2.10.b) ~
INCULPAŢI PERSOANE FIZICE TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ PENTRU

INFRACŢIUNI DE CORUPŢIE, DIN CARE ACTIVITATEA D.N.A.
ÎN PERIOADA 2009-2018
1.364 1.910 1.652

1.184 1.281
1.119
934 926 942
662
925
992
740
708 724
600 635
383 451
326
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
D.N.A TOTAL CORUPŢIE

Pagina 147
~ ANEXA NR. 3 ~
CAUZE PRELUATE
DE PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURŢILE DE APEL,
PARCHETELE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALE SI STRUCTURILE SPECIALIZATE
DE LA UNITĂŢILE SUBORDONATE
ÎN CURSUL ANULUI 2018, COMPARATIV CU ANUL 2017
PARCHETUL DE PE NUMĂR CAUZE

Nr. NUMĂR CAUZE PRIN TRIMITERE
LÂNGĂ CURTEA DE SOLUŢIONATE,
crt. PRELUATE ÎN JUDECATĂ
APEL* DIN CARE:
2018 2017 2018 2017 2018 2017
1. GALAŢI 5.547 4.942 3.427 3340 599 509
- P.C.A. Galaţi 188 326 192 329 34 30
- P.T. Galaţi 1.123 584 850 452 128 210
- P.T. Brăila 1.015 1.426 851 967 49 108
- P.T. Vrancea 3.221 2.606 1.534 1.592 388 161
2. ALBA IULIA 3.169 2.632 1.871 1.673 112 159
- P.C.A. Alba Iulia 989 705 875 550 58 64
- P.T. Alba 640 589 346 370 24 40
- P.T. Hunedoara 798 598 269 184 16 21
- P.T. Sibiu 742 740 381 569 14 34
3. CONSTANŢA 3.019 3.081 2.216 2.123 244 238
- P.C.A. Constanţa 292 280 291 165 25 24
- P.T. Constanţa 2.454 1.745 1.823 1.610 205 175
- P.T. Tulcea 273 1.056 102 348 14 39
4. TIMIŞOARA 1.880 2.230 1.371 1.073 197 182
- P.C.A. Timişoara 175 332 103 160 42 70
- P.T. Timiş 1.151 1.224 898 438 101 48
- P.T. Arad 304 486 203 386 28 51
- P.T. Caraş Severin 250 188 167 89 26 13
5. CLUJ 1.874 2.030 1.528 1.383 267 307
- P.C.A. Cluj 89 72 70 64 0 52
- P.T. Cluj 272 1.163 128 793 12 76
- P.T. Maramureş 89 272 49 192 5 81
- P.T. Bistriţa Năsăud 969 434 885 253 146 53
- P.T. Sălaj 455 89 396 81 104 45
6. SUCEAVA 1.783 1.496 1.466 1.223 318 289
- P.C.A. Suceava 193 231 132 164 101 129
- P.T. Suceava 814 566 716 475 128 106
- P.T. Botoşani 776 699 618 584 89 54
7. CRAIOVA 1.705 2.096 1.401 1.770 315 509
- P.C.A. Craiova 468 437 421 364 135 128
- P.T. Dolj 91 325 34 262 5 137
- P.T. Gorj 349 351 231 284 13 27
- P.T. Mehedinţi 558 716 505 648 50 89
- P.T. Olt 239 267 210 212 112 128
8. BACĂU 1.644 1.393 1.400 1.221 125 176
- P.C.A. Bacău 655 750 537 659 45 89
- P.T. Bacău 605 260 508 234 55 35
- P.T. Neamţ 384 383 355 328 25 52
9. TÂRGU MUREŞ 1.318 1.230 1.023 1.415 59 126
- P.C.A. Târgu Mureş 408 324 357 224 22 55
- P.T. Mureş 715 281 526 701 11 4
- P.T. Harghita 195 625 140 490 26 67
10. PLOIEŞTI 920 1.625 855 1.389 181 121
Pagina 148
PARCHETUL DE PE NUMĂR CAUZE
Nr. NUMĂR CAUZE PRIN TRIMITERE
LÂNGĂ CURTEA DE SOLUŢIONATE,
crt. PRELUATE ÎN JUDECATĂ
APEL* DIN CARE:
2018 2017 2018 2017 2018 2017
- P.C.A. Ploieşti 190 410 202 431 40 28
- P.T. Prahova 135 464 172 447 21 38
- P.T. Buzău 411 187 361 126 118 27
- P.T. Dâmboviţa 184 564 120 385 2 28
11. BRAŞOV 913 1.329 594 1.052 80 178
- P.C.A. Braşov 284 330 241 273 27 84
- P.T. Braşov 362 84 147 43 27 4
- P.T. Covasna 209 818 180 663 19 53
- P.T. Brașov Minori 58 97 26 73 7 37
12. BUCUREŞTI 867 1.039 607 737 156 111
- P.C.A. Bucureşti 99 127 55 53 1 5
- P.T. Bucureşti 91 55 55 22 8 12
- P.T. Ilfov 80 61 20 16 0 1
- P.T. Călăraşi 351 248 327 203 107 68
- P.T. Giurgiu 63 54 30 12 0 0
- P.T. Ialomiţa 62 430 45 392 2 23
- P.T. Teleorman 121 64 75 39 38 2
13. PITEŞTI 805 1.192 804 894 112 174
- P.C.A. Piteşti 215 127 155 79 27 13
- P.T. Argeş 143 530 257 435 50 110
- P.T. Vâlcea 447 535 392 380 35 51
14. ORADEA 622 891 459 779 92 101
- P.C.A. Oradea 381 578 283 537 48 46
- P.T. Bihor 28 165 20 150 0 34
- P.T. Satu Mare 213 148 156 92 44 21
15. IAŞI 322 1.412 179 1.028 1 115
- P.C.A. Iaşi 52 363 23 315 0 34
- P.T. Iaşi 157 161 67 47 1 0
- P.T. Vaslui 113 888 89 666 0 81
TOTAL P.C.A. 26.388 28.618 19.201 21.100 2.858 3.295
SECTIA DE URMARIRE PENALĂ SI
92 62 62 85 16 28
CRIMINALISTICĂ
SECTIA PENTRU INVESTIGAREA
1.242 - 105 - 2 -
INFRACTIUNILOR DIN JUSTITIE
PARCHETELE MILITARE 8 74 3 52 0 6
DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE 103 69 18 6 0 0
DIRECTIA DE INVESTIGARE A
INFRACȚIUNILOR DE
16 20 14 8 1 2
CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI
TERORISM
MINISTERUL PUBLIC 27.849 28.843 19.403 21.251 2.877 3.331
*Parchetele de pe lângă curțile de apel au fost aranjate în ordine descrescătoare, în funcție de numărul cauzelor
preluate în anul 2018.
Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție a devenit operațională la data de 23 octombrie 2018.

Pagina 149
~ ANEXA NR. 4 ~
PLÂNGERI ADRESATE INSTANŢEI ÎMPOTRIVA SOLUŢIILOR

DE NEURMĂRIRE SAU DE NETRIMITERE ÎN JUDECATĂ DISPUSE DE PROCUROR
ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 340 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ
ÎN ANUL 2018, COMPARATIV CU ANUL 2017
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ NUMĂR DOSARE NUMĂR PLÂNGERI

NUMĂR
SOLICITATE SOLUŢIONATE
NR. CRT.
CURTEA DE APEL ŞI PLÂNGERI

DE INSTANŢE DE INSTANŢE,
UNITĂŢILE DIN ADMISE
- ART.340 C.p.p. DIN CARE:
CIRCUMSCRIPŢIE 2018 2017 2018 2017 2018 2017
1 ALBA IULIA 542 581 516 575 90 94
2 PITEŞTI 794 1.015 951 878 140 142
3 BACĂU 512 585 490 413 131 114
4 ORADEA 497 429 355 383 88 94
5 SUCEAVA 386 475 460 450 62 95
6 BRAŞOV 356 439 386 363 63 59
7 BUCUREŞTI 2.027 2.053 2.005 1.887 403 457
8 CLUJ 539 436 448 429 99 95
9 CONSTANŢA 509 553 461 575 102 134
10 CRAIOVA 1.535 1.622 1.358 1.548 349 312
11 GALAŢI 400 455 380 426 87 90
12 IAŞI 392 483 374 415 76 91
13 TÂRGU MUREŞ 241 250 245 221 54 52
14 PLOIEŞTI 605 689 574 742 109 121
15 TIMIŞOARA 778 1.148 819 1.100 178 180
P.Î.C.C.J. 83 109 106 105 17 13
PARCHETE MILITARE 102 118 94 103 18 28
D.N.A. 409 357 342 331 37 28
D.I.I.C.O.T 28 26 21 40 5 12
MINISTERUL PUBLIC 10.735 11.823 10.385 10.984 2.108 2.211
P.Î.C.C.J. – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

D.N.A. – Direcţia Naţională Anticorupţie
D.I.I.C.O.T. – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

Pagina 150
~ ANEXA NR. 5 ~
DATE STATISTICE
PRIVIND NUMĂRUL CAUZELOR SOLUŢIONATE
ŞI NUMĂRUL INCULPAŢILOR TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ
ÎN ANUL 2018, COMPARATIV CU ANUL 2017
NR. INCULPAŢI
PARCHETUL NR. CAUZE NR. CAUZE PRIN TRIMITERE PERSOANE FIZICE NR. INCULPAŢI
DE PE LÂNGĂ DE SOLUŢIONAT SOLUŢIONATE ÎN JUDECATĂ TRIMIŞI ARESTAŢI
CURTEA DE APEL DIN CARE: DIN CARE: ÎN JUDECATĂ PREVENTIV
(CU UNITĂŢILE DIN CARE:
DIN CIRCUMSCRIPŢIE)
2018 2017 2018 2017 2018 2017 2018 2017 2018 2017
ALBA IULIA 87.312 86.750 31.645 32.360 2.470 2.570 2.988 3.109 222 243
PITEŞTI 69.905 69.766 23.440 23.341 1.826 1.931 2.293 2.494 131 144
BACĂU 63.264 65.176 29.319 29.363 3.477 3.623 4.403 4.699 274 346
ORADEA 45.861 47.807 19.255 18.847 1.864 1.960 2.274 2.329 138 108
SUCEAVA 73.881 71.072 24.249 23.949 2.751 2.670 3.251 3.326 169 178
BRAŞOV 54.158 52.838 18.344 18.629 1.941 1.890 2.363 2.375 245 206
BUCUREŞTI 497.743 491.970 110.378 105.570 7.019 6.250 8.546 7.910 1.055 1.174
CLUJ 113.417 119.778 39.832 40.144 4.152 3.923 4.880 4.894 347 385
CONSTANŢA 116.558 117.395 30.097 27.593 2.329 2.650 3.070 3.368 350 365
CRAIOVA 109.229 112.903 41.876 43.351 3.741 3.576 4.557 4.336 319 336
GALAŢI 84.558 83.345 34.920 34.482 2.900 2.487 3.623 3.165 273 271
IAŞI 127.082 124.755 36.196 33.321 2.153 2.133 2.733 2.666 355 339
TÂRGU MUREŞ 56.186 54.847 18.290 16.474 1.684 1.624 2.031 2.013 116 135
PLOIEŞTI 109.140 110.332 38.461 39.692 2.827 2.930 3.514 3.770 319 277
TIMIŞOARA 101.886 102.136 32.407 32.254 3.235 3.534 3.815 4.179 231 220
P.Î.C.C.J. 2.454 1.152 449 509 47 43 77 133 5 14
PARCHETE
4.435 4.102 2.122 2.077 243 221 316 290 1 2
MILITARE
D.N.A. 9.191 11.234 3.547 3.893 196 381 491 906 83 74
D.I.I.C.O.T. 27.280 24.709 9.144 7.191 1.586 1.535 3.512 3.877 1.267 1.275
MINISTERUL
1.753.540 1.752.067 543.971 533.040 46.441 45.931 58.737 59.839 5.900 6.092
PUBLIC
P.Î.C.C.J. – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

D.N.A. – Direcţia Naţională Anticorupţie
D.I.I.C.O.T. – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism

Pagina 151
~ ANEXA NR. 6 ~
DATE STATISTICE
PRIVIND DURATA SOLUŢIONĂRII CAUZELOR (INCLUSIV CAUZELE CU A.N.) ÎN ANUL 2018
PROCENT ÎNTRE PROCENT PROCENT DUPĂ PROCENT

TOTAL PANA ÎN PESTE
UNITATEA TOTAL CAUZE DIN TOTAL 6 LUNI DIN TOTAL DIN TOTAL ÎMPLINIREA DIN TOTAL
CAUZE 6 LUNI 1 AN
DE DE CAUZE ȘI 1 AN CAUZE CAUZE TERMENULUI CAUZE
SOLUTIONATE DE LA DE LA
PARCHET* SOLUTIONAT SOLUTIONATE DE LA SOLUTIONATE SOLUTIONATE DE SOLUTIONATE
DIN CARE SESIZARE SESIZARE
(%) SESIZARE (%) (%) PRESCRIPTIE (%)
P.C.A. BUCURESTI (centr.) 497.743 110.378 28.421 25,75 16.218 14,69 36.030 32,64 29.709 26,92
P.C.A. BUCURESTI 1.623 1.047 307 29,32 265 25,31 435 41,55 40 3,82
P.T. BUCURESTI 356.418 68.088 14.541 21,36 7.687 11,29 20.447 30,03 25.413 37,32
P.T. ILFOV 50.603 13.157 2.796 21,25 2.611 19,84 6.966 52,95 784 5,96
1
P.T. CALARASI 24.300 7.159 2.299 32,11 1.384 19,33 2.057 28,73 1.419 19,82
P.T. GIURGIU 22.333 7.067 2.786 39,42 1.316 18,62 2.392 33,85 573 8,11
P.T. IALOMITA 24.977 6.443 2.083 32,33 1.382 21,45 2.131 33,07 847 13,15
P.T. TELEORMAN 17.489 7.417 3.609 48,66 1.573 21,21 1.602 21,60 633 8,53
P.C.A. CRAIOVA (centr.) 109.229 41.876 16.136 38,53 9.262 22,12 13.913 33,22 2.565 6,13
P.C.A. CRAIOVA 1.133 842 277 32,90 171 20,31 386 45,84 8 0,95
P.T. DOLJ 42.247 14.249 4.597 32,26 2.942 20,65 5.354 37,57 1.356 9,52
2
P.T. GORJ 22.154 8.569 3.213 37,50 2.330 27,19 2.808 32,77 218 2,54
P.T. MEHEDINTI 17.183 7.730 4.265 55,17 1.240 16,04 1.478 19,12 747 9,66
P.T. OLT 26.512 10.486 3.784 36,09 2.579 24,59 3.887 37,07 236 2,25
P.C.A. CLUJ (centr.) 113.417 39.832 12.778 32,08 7.775 19,52 14.443 36,26 4.836 12,14
P.C.A. CLUJ 346 244 159 65,16 30 12,30 53 21,72 2 0,82
P.T. CLUJ 56.952 18.926 4.783 25,27 2.998 15,84 8.267 43,68 2.878 15,21
3
P.T. BISTRITA NASAUD 17.558 6.985 2.672 38,25 1.386 19,84 2.225 31,85 702 10,05
P.T. MARAMURES 26.681 9.690 3.445 35,55 2.380 24,56 2.858 29,49 1.007 10,39
P.T. SALAJ 11.880 3.987 1.719 43,12 981 24,60 1.040 26,08 247 6,20
4 P.C.A. PLOIESTI (centr.) 109.140 38.461 16.076 41,80 7.430 19,32 10.974 28,53 3.981 10,35

Pagina 152
CAUZE 6 LUNI 1 AN
P.C.A. PLOIESTI 681 442 121 27,38 126 28,51 178 40,27 17 3,85
P.T. PRAHOVA 45.486 15.503 5.961 38,45 3.052 19,69 4.692 30,27 1.798 11,60
P.T. BUZAU 21.833 9.723 4.724 48,59 1.703 17,52 2.125 21,86 1.171 12,04
P.T. DAMBOVITA 41.140 12.793 5.270 41,19 2.549 19,92 3.979 31,10 995 7,78
P.C.A. IASI (centr.) 127.082 36.196 9.210 25,44 6.884 19,02 13.407 37,04 6.695 18,50
P.C.A. IASI 657 372 109 29,30 93 25,00 142 38,17 28 7,53
5
P.T. IASI 81.494 22.400 4.712 21,04 3.946 17,62 8.407 37,53 5.335 23,82
P.T. VASLUI 44.931 13.424 4.389 32,70 2.845 21,19 4.858 36,19 1.332 9,92
P.C.A. GALATI (centr.) 84.558 34.920 17.273 49,46 7.801 22,34 8.270 23,68 1.576 4,51
P.C.A. GALATI 772 465 180 38,71 156 33,55 118 25,38 11 2,37
6 P.T. GALATI 43.275 16.448 7.175 43,62 3.550 21,58 4.753 28,90 970 5,90
P.T. BRAILA 20.323 9.649 5.523 57,24 1.764 18,28 1.903 19,72 459 4,76
P.T. VRANCEA 20.188 8.358 4.395 52,58 2.331 27,89 1.496 17,90 136 1,63
P.C.A. TIMISOARA (centr.) 101.886 32.407 11.024 34,02 6.625 20,44 8.098 24,99 6.660 20,55
P.C.A. TIMISOARA 810 538 221 41,08 136 25,28 158 29,37 23 4,28
7 P.T. TIMIS 54.958 16.426 4.823 29,36 3.584 21,82 4.397 26,77 3.622 22,05
P.T. ARAD 27.514 9.513 3.768 39,61 1.557 16,37 1.593 16,75 2.595 27,28
P.T. CARAS SEVERIN 18.604 5.930 2.212 37,30 1.348 22,73 1.950 32,88 420 7,08
P.C.A. ALBA IULIA (centr.) 87.312 31.645 12.713 40,17 6.529 20,63 8.133 25,70 4.270 13,49
P.C.A. ALBA IULIA 1.431 1.215 529 43,54 284 23,37 364 29,96 38 3,13
8 P.T. ALBA 20.602 8.362 3.594 42,98 1.917 22,93 1.857 22,21 994 11,89
P.T. HUNEDOARA 36.620 12.733 4.633 36,39 2.460 19,32 3.543 27,83 2.097 16,47
P.T. SIBIU 28.659 9.335 3.957 42,39 1.868 20,01 2.369 25,38 1.141 12,22
P.C.A. CONSTANTA (centr.) 116.558 30.097 7.616 25,30 3.826 12,71 10.157 33,75 8.498 28,24
9 P.C.A. CONSTANTA 1.240 678 95 14,01 92 13,57 345 50,88 146 21,53
P.T. CONSTANTA 95.173 24.806 5.893 23,76 2.900 11,69 7.817 31,51 8.196 33,04

Pagina 153
CAUZE 6 LUNI 1 AN
P.T. TULCEA 20.145 4.613 1.628 35,29 834 18,08 1.995 43,25 156 3,38
P.C.A. BACAU (centr.) 63.264 29.319 14.896 50,81 6.481 22,11 5.827 19,87 2.115 7,21
P.C.A. BACAU 1.003 807 338 41,88 211 26,15 177 21,93 81 10,04
10
P.T. BACAU 31.967 14.466 7.933 54,84 3.030 20,95 2.354 16,27 1.149 7,94
P.T. NEAMT 30.294 14.046 6.625 47,17 3.240 23,07 3.296 23,47 885 6,30
P.C.A. SUCEAVA (centr.) 73.881 24.249 7.629 31,46 6.526 26,91 8.818 36,36 1.276 5,26
P.C.A. SUCEAVA 622 342 60 17,54 70 20,47 207 60,53 5 1,46
11
P.T. SUCEAVA 45.308 14.155 4.149 29,31 3.463 24,46 5.932 41,91 611 4,32
P.T. BOTOSANI 27.951 9.752 3.420 35,07 2.993 30,69 2.679 27,47 660 6,77
P.C.A. PITESTI (centr.) 69.905 23.440 9.145 39,01 4.387 18,72 7.460 31,83 2.448 10,44
P.C.A. PITESTI 736 448 192 42,86 103 22,99 143 31,92 10 2,23
12
P.T. ARGES 42.407 12.894 4.230 32,81 2.518 19,53 4.845 37,58 1.301 10,09
P.T. VALCEA 26.762 10.098 4.723 46,77 1.766 17,49 2.472 24,48 1.137 11,26
P.C.A. ORADEA (centr.) 45.861 19.255 7.924 41,15 4.062 21,10 5.078 26,37 2.191 11,38
P.C.A. ORADEA 825 509 136 26,72 135 26,52 220 43,22 18 3,54
13
P.T. BIHOR 27.841 11.848 5.395 45,54 2.558 21,59 2.812 23,73 1.083 9,14
P.T. SATU MARE 17.195 6.898 2.393 34,69 1.369 19,85 2.046 29,66 1.090 15,80
P.C.A. BRASOV (centr.) 54.158 18.344 8.334 45,43 3.844 20,96 3.847 20,97 2.319 12,64
P.C.A. BRASOV 599 429 165 38,46 75 17,48 154 35,90 35 8,16
14 P.T. BRASOV 44.120 14.291 6.292 44,03 2.863 20,03 3.078 21,54 2.058 14,40
P.T. COVASNA 9.306 3.554 1.846 51,94 894 25,15 588 16,54 226 6,36
P.T. BRASOV MINORI 133 70 31 44,29 12 17,14 27 38,57 0 0,00
P.C.A. TARGU-MURES (centr.) 56.186 18.290 6.516 35,63 3.523 19,26 4.153 22,71 4.098 22,41
P.C.A. TARGU-MURES 621 489 184 37,63 107 21,88 130 26,58 68 13,91
15
P.T. MURES 41.743 13.309 4.139 31,10 2.678 20,12 2.954 22,20 3.538 26,58
P.T. HARGHITA 13.822 4.492 2.193 48,82 738 16,43 1.069 23,80 492 10,95

Pagina 154
CAUZE 6 LUNI 1 AN
P.Î.C.C.J. 2.454 449 149 33,18 74 16,48 213 47,44 13 2,90
PARCHETELE MILITARE 4.435 2.122 884 41,66 493 23,23 726 34,21 19 0,90
D.N.A. 9.191 3.547 600 16,92 387 10,91 2.455 69,21 105 2,96
D.I.I.C.O.T. 27.280 9.144 2.072 22,66 2.874 31,43 4.155 45,44 43 0,47
MINISTERUL PUBLIC 1.753.540 543.971 189.396 34,82 105.001 19,30 166.157 30,55 83.417 15,33
Parchetele de pe lângă curţile de apel au fost aranjate în ordine descrescătoare, în funcţie de numărul cauzelor soluţionate în anul 2018.
*

Pagina 155
~ ANEXA NR. 7 ~
DATE STATISTICE
PRIVIND NUMĂRUL CAUZELOR SOLUŢIONATE, AL TRIMITERILOR ÎN JUDECATĂ
ŞI PONDEREA ACESTORA ÎN CAUZELE SOLUŢIONATE
PE UNITĂŢI DE PARCHET ŞI PE TOTAL MINISTER PUBLIC
PENTRU INFRACŢIUNILE DE CORUPTIE
ÎN ANUL 2018
PONDERE TRIMITERI
NUMĂR CAUZE PRIN
NR. ÎN JUDECATĂ
UNITATEA DE PARCHET SOLUȚIONATE, TRIMITERE
CRT. ÎN NUMĂRUL CAUZELOR
DIN CARE: ÎN JUDECATĂ
SOLUȚIONATE (%)
P.C.A. ALBA IULIA centr. 97 10 10,31
P.C.A. ALBA IULIA act. pr. 13 0 0,00
1 P.T. ALBA centr. 28 2 7,14
P.T. HUNEDOARA centr. 29 2 6,90
P.T. SIBIU centr. 27 6 22,22
P.C.A. PITESTI centr. 100 15 15,00
P.C.A. PITESTI act. pr. 4 0 0,00
2
P.T. ARGES centr. 43 8 18,60
P.T. VALCEA centr. 53 7 13,21
P.C.A. BACAU centr. 114 28 24,56
P.C.A. BACAU act. pr. 3 2 66,67
3
P.T. BACAU centr. 46 7 15,22
P.T. NEAMT centr. 65 19 29,23
P.C.A. ORADEA centr. 67 9 13,43
P.C.A. ORADEA act. pr. 4 0 0,00
4
P.T. BIHOR centr. 47 6 12,77
P.T. SATU MARE centr. 16 3 18,75
P.C.A. SUCEAVA centr. 81 8 9,88
P.C.A. SUCEAVA act. pr. 4 1 25,00
5
P.T. SUCEAVA centr. 39 4 10,26
P.T. BOTOSANI centr. 38 3 7,89
P.C.A. BRASOV centr. 113 21 18,58
P.C.A. BRASOV act. pr. 19 3 15,79
6 P.T. BRASOV centr. 90 18 20,00
P.T. COVASNA centr. 4 0 0,00
P.T. BRASOV MINORI centr. 0 0 0,00
P.C.A. BUCURESTI centr. 419 73 17,42
P.C.A. BUCURESTI act. pr. 5 1 20,00
P.T. BUCURESTI centr. 232 42 18,10
P.T. ILFOV centr. 52 11 21,15
7
P.T. CALARASI centr. 23 2 8,70
P.T. GIURGIU centr. 34 4 11,76
P.T. IALOMITA centr. 43 6 13,95
P.T. TELEORMAN centr. 30 7 23,33
P.C.A. CLUJ centr. 122 20 16,39
P.C.A. CLUJ act. pr. 11 0 0,00
8 P.T. CLUJ centr. 44 5 11,36
P.T. BISTRITA NASAUD centr. 14 5 35,71
P.T. MARAMURES centr. 33 8 24,24

Pagina 156
PONDERE TRIMITERI
NUMĂR CAUZE PRIN
NR. ÎN JUDECATĂ
UNITATEA DE PARCHET SOLUȚIONATE, TRIMITERE
CRT. ÎN NUMĂRUL CAUZELOR
DIN CARE: ÎN JUDECATĂ
SOLUȚIONATE (%)
P.T. SALAJ centr. 20 2 10,00
P.C.A. CONSTANTA centr. 94 22 23,40
P.C.A. CONSTANTA act. pr. 15 5 33,33
9
P.T. CONSTANTA centr. 58 12 20,69
P.T. TULCEA centr. 21 5 23,81
P.C.A. CRAIOVA centr. 180 26 14,44
P.C.A. CRAIOVA act. pr. 4 0 0,00
P.T. DOLJ centr. 64 13 20,31
10
P.T. GORJ centr. 35 2 5,71
P.T. MEHEDINTI centr. 43 2 4,65
P.T. OLT centr. 34 9 26,47
P.C.A. GALATI centr. 81 13 16,05
P.C.A. GALATI act. pr. 5 0 0,00
11 P.T. GALATI centr. 30 8 26,67
P.T. BRAILA centr. 12 1 8,33
P.T. VRANCEA centr. 34 4 11,76
P.C.A. IASI centr. 133 14 10,53
P.C.A. IASI act. pr. 0 0 0,00
12
P.T. IASI centr. 84 12 14,29
P.T. VASLUI centr. 49 2 4,08
P.C.A. TARGU-MURES centr. 78 12 15,38
P.C.A. TARGU-MURES act. pr. 0 0 0,00
13
P.T. MURES centr. 55 7 12,73
P.T. HARGHITA centr. 23 5 21,74
P.C.A. PLOIESTI centr. 179 23 12,85
P.C.A. PLOIESTI act. pr. 24 16 66,67
14 P.T. PRAHOVA centr. 47 4 8,51
P.T. BUZAU centr. 36 1 2,78
P.T. DAMBOVITA centr. 72 2 2,78
P.C.A. TIMISOARA centr. 130 9 6,92
P.C.A. TIMISOARA act. pr. 2 0 0,00
15 P.T. TIMIS centr. 60 3 5,00
P.T. ARAD centr. 37 4 10,81
P.T. CARAS SEVERIN centr. 31 2 6,45
P.I.C.C.J. centr. 53 25 47,17
SECTII/ Parchetele Militare centr. 25 3 12,00
DIRECȚII D.N.A. centr. 3.285 143 4,35
D.I.I.C.O.T. centr. 17 12 70,59
MINISTERUL PUBLIC 5.368 486 9,05
S.U.P.C. – Sectia de urmărire penală si criminalistică

P.Î.C.C.J. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
D.N.A. – Direcția Națională Anticorupție
D.I.I.C.O.T. – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

Pagina 157
~ ANEXA NR. 8 ~
SITUAȚIA INCULPAȚILOR ACHITAȚI DEFINITIV,

INDIFERENT DE PERIOADA TRIMITERII ÎN JUDECATĂ
Nr. inculpați Nr. inculpați

UNITATEA DE PARCHET Nr. inculpați Nr. inculpați arestați
achitați
DIRECȚIA/SECȚIA achitați definitiv, minori achitați
ca urmare a preventiv
(activitate centralizată) din care: definitiv
dezincriminării achitați definitiv
D.N.A. 203 73 0 25
P.C.A. BUCURESTI 167 0 0 10
D.I.I.C.O.T. 114 28 4 11
P.C.A. CONSTANTA 106 6 3 0
P.C.A. CLUJ 95 9 2 0
P.C.A. ALBA IULIA 91 0 1 2
P.C.A. GALATI 61 1 3 4
P.C.A. BACAU 58 9 1 3
P.C.A. TIMISOARA 52 12 0 1
P.C.A. BRASOV 51 1 1 2
P.C.A. PITESTI 50 0 0 0
P.C.A. CRAIOVA 50 0 0 0
P.C.A. SUCEAVA 48 4 0 2
P.C.A. PLOIESTI 36 6 0 0
P.C.A. TARGU-MURES 29 3 0 0
P.C.A. ORADEA 28 2 0 2
P.C.A. IASI 22 3 2 1
Parchetele Militare 15 0 0 0
P.Î.C.C.J. 14 1 0 0
MINISTERUL PUBLIC 1.290 158 17 63
P.Î.C.C.J.- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
D.N.A. - Direcția Națională Anticorupție
~ ANEXA NR. 9 ~
SITUAȚIA INCULPAȚILOR ACHITAȚI DEFINITIV

(FĂRĂ NUMĂRUL DE ACHITAȚI DEFINITIV CA URMARE A DEZINCRIMINĂRII),
INDIFERENT DE PERIOADA TRIMITERII ÎN JUDECATĂ
UNITATEA DE PARCHET Nr. inculpați Nr. inculpați achitați Procent achitați definitiv
DIRECȚIA/SECȚIA trimiși în definitiv fără dezincriminări în total
(activitate centralizată) judecată (fără dezincriminări) trimiși în judecată (%)
D.N.A. 556 130 23,4
D.I.I.C.O.T. 3.526 86 2,4
P.I.C.C.J. + P.C.A. 54.897 916 1,7
MINISTERUL PUBLIC 58.979 1.132 1,9
P.Î.C.C.J.- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
D.N.A. - Direcția Națională Anticorupție
P.C.A. – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Pagina 158
~ ANEXA NR. 10 ~
DATE STATISTICE
PRIVIND PARTICIPAREA PROCURORULUI ÎN ȘEDINȚELE DE JUDECATĂ
ÎN CAUZELE PENALE
NR. DE HOTĂRÂRI
NR. DE PARTICIPĂRI NR. DE PARTICIPĂRI
JUDECĂTOREȘTI
UNITATEA DE PARCHET ÎN ȘEDINȚE DE ÎN CAUZELE
VERIFICATE ÎN
(activitate centralizată) JUDECATĂ, JUDECATE
VEDEREA EXERCITĂRII
DIN CARE:
CĂILOR DE ATAC
P.C.A. ALBA IULIA 30.057 17.708 19.164
P.C.A. PITESTI 24.117 12.681 13.239
P.C.A. BACAU 35.675 18.244 11.039
P.C.A. ORADEA 22.874 13.126 12.659
P.C.A. SUCEAVA 26.795 15.921 11.281
P.C.A. BRASOV 19.920 11.300 12.891
P.C.A. BUCURESTI 91.928 55.384 46.003
P.C.A. CLUJ 42.598 24.037 25.388
P.C.A. CONSTANTA 29.220 18.250 19.716
P.C.A. CRAIOVA 62.601 34.831 34.377
P.C.A. GALATI 36.078 20.532 15.915
P.C.A. IASI 32.822 17.978 19.370
P.C.A. TARGU-MURES 15.157 9.096 9.188
P.C.A. PLOIESTI 43.726 24.606 24.727
P.C.A. TIMISOARA 32.813 20.469 18.201
P.Î.C.C.J. 2.454 1.824 4
PARCHETELE MILITARE 1.341 951 705
D.N.A. 13.104 4.963 1.981
D.I.I.C.O.T. 35.850 22.507 16.737
MINISTERUL PUBLIC 599.130 344.408 312.585
P.Î.C.C.J. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
D.N.A. - Direcţia Naţională Anticorupţie

Pagina 159
~ ANEXA NR. 11 ~
DATE STATISTICE
PRIVIND PROCENTUL DE ADMITERE A CĂILOR DE ATAC EXERCITATE
ÎN CAUZELE PENALE
PROCENT DE
TOTAL
TOTAL ADMISIBILITATE
UNITATEA DE PARCHET CĂI DE ATAC
CĂI DE ATAC (din cele
(activitate centralizată) SOLUȚIONATE
ADMISE soluționate
DE INSTANȚE
fără retrase)
P.C.A. ALBA IULIA 305 231 75,7
P.C.A. PITESTI 396 274 69,2
P.C.A. BACAU 887 735 82,9
P.C.A. ORADEA 256 194 76,1
P.C.A. SUCEAVA 403 272 67,7
P.C.A. BRASOV 777 423 54,5
P.C.A. BUCURESTI 1.397 867 62,1
P.C.A. CLUJ 464 304 65,8
P.C.A. CONSTANTA 771 405 52,5
P.C.A. CRAIOVA 747 553 74,0
P.C.A. GALATI 654 402 61,6
P.C.A. IASI 420 314 75,5
P.C.A. TARGU-MURES 259 197 76,1
P.C.A. PLOIESTI 507 345 68,0
P.C.A. TIMISOARA 726 441 60,7
P.Î.C.C.J. 2 1 50,0
PARCHETELE MILITARE 50 11 22,4
D.N.A. 544 251 46,2
D.I.I.C.O.T. 958 551 57,5
MINISTERUL PUBLIC 10.523 6.771 64,4

Pagina 160
~ ANEXA NR. 12 ~
DATE STATISTICE
PRIVIND PARTICIPAREA PROCURORILOR ÎN ȘEDINȚELE DE JUDECATĂ
ÎN CAUZELE CIVILE
NR. DE HOTĂRÂRI
NR. DE PARTICIPĂRI NR. DE
JUDECĂTOREȘTI
UNITATEA DE PARCHET ÎN ȘEDINȚE DE PARTICIPĂRI
VERIFICATE ÎN
(activitate centralizată) JUDECATĂ, ÎN CAUZELE
VEDEREA EXERCITĂRII
DIN CARE: JUDECATE
CĂILOR DE ATAC
P.C.A. ALBA IULIA 4.062 2.218 3.059
P.C.A. PITESTI 3.257 2.095 2.369
P.C.A. BACAU 2.812 1.415 1.219
P.C.A. ORADEA 2.389 1.264 1.255
P.C.A. SUCEAVA 3.149 2.084 1.802
P.C.A. BRASOV 2.425 1.559 2.183
P.C.A. BUCURESTI 17.101 12.566 15.059
P.C.A. CLUJ 3.942 2.376 3.435
P.C.A. CONSTANTA 2.622 1.706 1.700
P.C.A. CRAIOVA 5.671 3.348 3.566
P.C.A. GALATI 4.150 2.526 2.638
P.C.A. IASI 5.907 3.519 4.354
P.C.A. TARGU-MURES 2.780 2.077 2.289
P.C.A. PLOIESTI 4.902 3.445 3.593
P.C.A. TIMISOARA 4.201 2.601 3.066
P.Î.C.C.J. 191 130 72
PARCHETELE MILITARE 1 1 1
D.N.A. 67 34 19
D.I.I.C.O.T. 25 9 8
MINISTERUL PUBLIC 69.654 44.973 51.687

Pagina 161
~ ANEXA NR. 13 ~
DATE STATISTICE PRIVIND

LUCRĂRILE DE COOPERARE JUDICIARĂ INTERNAȚIONALĂ
PE UNITĂȚI DE PARCHET
LUCRĂRI DE LUCRĂRI DE
PARCHETUL
COOPERARE JUDICIARĂ COOPERARE
DE PE LÂNGĂ
INTERNAŢIONALĂ JUDICIARĂ
CURTEA DE APEL
DE SOLUȚIONAT, INTERNAŢIONALĂ
(activitate centralizată)
DIN CARE: SOLUȚIONATE
ALBA IULIA 323 284
PITEȘTI 399 365
BACĂU 260 243
ORADEA 509 440
SUCEAVA 262 198
BRAȘOV 311 213
BUCUREȘTI 3.990 2.860
CLUJ 417 341
CONSTANȚA 263 227
CRAIOVA 595 457
GALATI 381 296
IAȘI 398 326
TÂRGU-MUREȘ 296 219
PLOIEȘTI 395 352
TIMIȘOARA 711 644
TOTAL P.C.A. 9.510 7.465

Pagina 162

Raport Activitate 2018 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Activitate 2018 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT DE ACTIVITATE

”Procurorii contribuie la garantarea statului de drept,

Avizul nr. 9 (2014) al Consiliului Consultativ al Procurorilor

2018 a fost anul în care atenția societății în ansamblu a fost concentrată

Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018

Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018

Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018

Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018

Constituția României, republicată, consacră, în titlul III („Autoritățile

Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018

Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018

CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ ŞI OPERAŢIONALĂ

A. Capacitatea administrativă şi de formare profesională a resurselor

A. Capacitatea administrativă şi de formare profesională a resurselor

Utilizarea optimă a resurselor umane s-a realizat, în principal, printr-o

Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018

POSTURI DE PROCUROR OCUPATE ÎN ANUL 2018,

GRADUL DE OCUPARE A POSTURILOR LA NIVELUL MINISTERULUI PUBLIC

Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018

Din totalul funcţiilor de conducere prevăzute la data de 31 decembrie 2018,

O situație deosebită s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria

TOTAL POSTURI PROCUROR

Din punctul de vedere al gestionării resurselor umane, se reține că s-au

Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018

Sex Număr total procurori

REPARTIŢIA PE GRUPE DE VÂRSTĂ

În ceea ce priveşte repartiţia pe grupe de vârstă şi vechime în funcţie, se

În anul 2018, la Serviciul de cooperare judiciară internațională, relații

Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018

Pe cel de-al doilea palier, care a vizat capacitatea administrativă a

Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018

În cursul anului 2018 a funcționat Consiliul Științific (în continuare

În vederea asigurării bunei funcționări a Parchetului de pe lângă Înalta Curte

În vederea îmbunătăţirii activităţii desfăşurate de parchetele din subordine,

Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018

B. Sinteza datelor statistice privind starea infracţională (anexa nr. 2).

2. Media inculpaţilor persoane fizice trimişi în judecată la 100.000

Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018

b) Infracţiuni contra persoanei (anexele nr. 2.3., 2.4., 2.5.)

Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018

Fraţi şi surori victime:

Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018

d) Infracţiuni contra patrimoniului

Dintre infracţiunile mai importante, exemplificăm:

e) Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea

Activitatea de rezolvare a plângerilor, cererilor, memoriilor și

Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018

În bugetul Ministerului Public pe anul 2018, au fost aprobate distinct, ca

Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018

Urmare influențelor operate cu ocazia rectificării bugetului de stat pe anul

Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018

2. Activitatea de audit public intern s-a desfășurat pe parcursul anului 2018

Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018

3. În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este

4. În anul 2018 au fost înregistrate la Biroul juridic un număr de

Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018

ACTIVITATEA DE URMĂRIRE PENALĂ ŞI DE SUPRAVEGHERE

A. Urmărirea penală proprie

În general, în anul 2018, parchetele și-au desfășurat activitatea în condiții

A. Urmărirea penală proprie

Un număr de 4.300 au fost soluționate prin trimitere în judecată (într-o

Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2018

B. Supravegherea cercetărilor penale