Sunteți pe pagina 1din 29

SEC AL XIX_LEA_EPOCA MODERNA

La inceputul secolului XIX au avut loc importante transformari. Activata de procesul din
ce in ce mai intens de descompunere a feudalismului, formarea reletiilor capitaliste si
mersul societatii pe cai noi au fost ajutate de contactul viu si permanent pe care paturile
sociale in transformarea din acea epoca l-au avut cu ideile si cultura din tarile
capitaliste.Tarile romane avusesera o economie predominant naturala.Produsele
agricole de aici au sporit interesul marilor puteri europene. Faptul acesta a prilejuit o
afluenta de oameni de afaceri straini.Totodata capitalurile acumulate de latifundiari in
urma exportului de grane, cerandu-se fructificate au inceput sa apara unele intrepinderi
manufacturiere si industriale.Concomitent impletite cu aceste transformari economico-
sociale patrundeu ideile revolutiei burgheze din Franta, care, corespunzand unor teluri
ale paturilor sociale ale negustorilor si micii boierimi -burghezia in formare--,erau lesne
adaptate realitatilor locale.Astfel in 1821 In Revolutia condusa de Tudor Vladimirescu se
inlatura regimul fanariot.Dupa pacea de la Adrianopol(1829) Moldova si Tara
Romaneasca au capatat un fel de Constitutie in “Regulamentele organice” fapt ce a
contribuit la organizarea administrativa si astfel sau creat conditii necesare dezvoltarii
economice.In cadrul acestor transformari se constata in ce priveste preocuparile artistice
o crestere simtitoare a interesului acordat artei profane in detrimentul celei ecleziastice.

SECOLUL AL XIX-LEA

1.Cadrul istoric general a fost marcat de contextul politic diferit al proviinciilor


romanesti.Transilvania a facut parte, pana la primul razboi mondial, din imperiul austro-
maghiar, in timp ce Tara Romaneasca si Moldova au urmat calea desprinderii de
suzeranitatea otomana prin perioada guvernarii rusesti si a Regulamentelor Organice, a
unirii principatelor si a Razboiului de independenta.Proclamarea regetului Romaniei, in
1881, prin care a debutat o perioada de mare stabilitate politica,fapt care a avut influente
favorabile asupra dezvoltarii economice.
-modernizarea treptata, a societatii,s-a bazat (sub puternica influenta occidentala) pe
formarea structurilor capitaliste, pe elaborarea legislatiei statului burghez, pe cresterea
economica, in special cea industriala etc. In consecinta,in mediul urban se modifica
semnificativ componenta populatiei, odata cu sporirea profesiunilor eminamente urbane.
2.Transformarea teritoriului: aparitia si extinderea rapida dupa 1860 a retelei de cale
ferata, care a condus la urbanizarea unor teritorii si la scaderea rolului teritorial a unor
importante localitati de pana atunci. Dezvoltarea accentuata a transportului pe Dunare -
in urma pacii de la Adrianopol si a infiintarii Comisiei Europene a Dunarii - si maritim,
prin cresterea importantei portului Constanta.
3.Modernizarea urbana revine administratiilor locale, eligibile: principalul instrument al
dezvoltarii urbane sunt diferitele reglementari urbanistice si arhitecturale si, imediat dupa
1900, planurile de sistematizare (Timisoara,Brasov,Bucuresti).Modelele urbanistice
aplicate sunt cele occidentale, in Vechiul Regat, si cele central-europene ( ca pana
atunci ), in Transilvania.
4.Categorii de interventii urbanistice:
-orase noi si restructurarea radicala a celor existente: porturile dunarene, din perioada
regulamentara pina in anii `50. Exemple de orase noi (T.Magurele, T.Severin, Oltenita
etc. ) si de resrtucturare ale fostelor raiale (Giurgiu, Braila).Caracteristicile planurilor si
importanta lor pentru urbanismul romanesc.
-extinderea oraselor existente: semnificative sunt exemplele de extinderi regulate, prin
parcelari de diferiteb dimensiuni: Galati, Cinstanta, Predeal.
-transformarea oraselor existente

1
-modificari/rectificari ale tramei stradale: alinierea strazilor si raportarea cladirilor
la acestea: trasarea a unor noi axe moderne de circulatie (bulevardele bucurestene) si
aplicarea parytiala a modelului haussmannian
-modificarea parcelarului - adaptarea (prin dimensiuni pentru functii urbane:
parcelarea marilor proprietati funciare - aparitia cartierelor (parcurilor), bazate pe
modelul fizic al oraselor-gradina, insotite de reguli de constructie (parcul Filipescu,Parcul
Ioanid din Bucuresti), ca si a primelor cartiere de locuinte ieftine.
-unificarea organismului urban (zona intra-muros cu cea extra-muros), prin
demolarea fortificatiilor in orasele din transilvania: aplicarea limitata, partiala, a
principiilor ringului vienez. Exemple: Timisoara, Brasov, Sibiu, Cluj.
-amenajarea spatiilor publice de agrement (parcuri gradini); imbinarea principiilor
clasice de compozitie cu cele peisagere. Exemple.
-modificarea imaginii urbane, prin inlocurea partiala a fondului construit anterior , prin
arhitectura de factura occidentala a secolului al XIX-lea si prin ordonarea fronturilor
stradale;
5.Programe de arhitectura
-aparitia si consacrarea unor noi programe de arhitectura,in concordanta cu noua
civilizatie urbana; categorii de echipamente publice: cladiri pentru invatamant, pentru
cultura, administretie,institutii bancare, piete si hale alimentare etc., si exemplificare.
-locuinta societatii burgeze: ideea de comfort modern; aparitia a unor noi tipologii a
locuintei; de la resedinta nobilara la imobilul de raport - in cazul Bucurestiului.
-independeta relativa a programelor fata de curentele arhitecturale.
6.Principalele orientari stilistice
-contextul cultural: orientarea din ce in ce mai accentuata spre civilizatia si cultura
europeana; modernizarea a fost sinonima cu occidentalizarea. Apartenenta
Traansilvaniei,a Banatului si a Bucovinei la sfera de influenta culturala central-
europeana a asigurat o asimilare fireasca a arhitecturii secolului al XIX-lea.In Tara
Romaneasca si Moldova a avut loc insa o mutatie radicala, arhitecturile occidentale
reprezentand un import. Acest transfer cultural a fost falicitat de:
-prezenta arhitectilor straini (stabiliti temporar sau definitiv in Romania), veniti in
special din Franta, dar si din Germania,Austria si Italia.
-formarea primilor arhitecti romani in scolile din strainatate
-infiintarea,in 1891, a scolii de arhitectura din Bucuresti, dupa modelul
invatamantului practicat la Ecole des Beaux Arts din Paris.
SECOLUL AL XIX-LEA
3.Modernizarea urbana revine administratiilor locale, eligibile: principalul instrument al
dezvoltarii urbane sunt diferitele reglementari urbanistice si arhitecturale si, imediat dupa
1900, planurile de sistematizare (Timisoara,Brasov,Bucuresti).Modelele urbanistice
aplicate sunt cele occidentale, in Vechiul Regat, si cele central-europene ( ca pana
atunci ), in Transilvania.
4.Categorii de interventii urbanistice:
-orase noi si restructurarea radicala a celor existente: porturile dunarene,
din perioada regulamentara pina in anii `50. Exemple de orase noi
(T.Magurele, T.Severin, Oltenita etc. ) si de resrtucturare ale fostelor raiale
(Giurgiu, Braila).Caracteristicile planurilor si importanta lor pentru urbanismul
romanesc.
-extinderea oraselor existente: semnificative sunt exemplele de extinderi regulate, prin
parcelari de diferiteb dimensiuni: Galati, Cinstanta, Predeal.
-transformarea oraselor existente
-modificari/rectificari ale tramei stradale: alinierea strazilor si raportarea cladirilor
la acestea: trasarea a unor noi axe moderne de circulatie (bulevardele bucurestene) si
aplicarea parytiala a modelului haussmannian

2
-modificarea parcelarului - adaptarea (prin dimensiuni pentru functii urbane: parcelarea
marilor proprietati funciare - aparitia cartierelor (parcurilor), bazate pe modelul fizic al
oraselor-gradina, insotite de reguli de constructie (parcul Filipescu,Parcul Ioanid din
Bucuresti), ca si a primelor cartiere de locuinte ieftine.
-unificarea organismului urban (zona intra-muros cu cea extra-muros), prin
demolarea fortificatiilor in orasele din transilvania: aplicarea limitata, partiala, a
principiilor ringului vienez. Exemple: Timisoara, Brasov, Sibiu, Cluj.
-amenajarea spatiilor publice de agrement (parcuri gradini); imbinarea principiilor
clasice de compozitie cu cele peisagere. Exemple.
-modificarea imaginii urbane, prin inlocurea partiala a fondului construit anterior , prin
arhitectura de factura occidentala a secolului al XIX-lea si prin ordonarea fronturilor
stradale;
5.Programe de arhitectura
-aparitia si consacrarea unor noi programe de arhitectura,in concordanta cu noua
civilizatie urbana; categorii de echipamente publice: cladiri pentru invatamant, pentru
cultura, administretie,institutii bancare, piete si hale alimentare etc., si exemplificare.
-locuinta societatii burgeze: ideea de comfort modern; aparitia a unor noi tipologii a
locuintei; de la resedinta nobilara la imobilul de raport - in cazul Bucurestiului.
-independeta relativa a programelor fata de curentele arhitecturale.
CULTURA ARHITECTURALA A PERIOADEI INTERBELICE
4.Urbanismul si evolutia oraselor:
-cadrul legislativ: prezenta problemelor de sistemetizare in legile administrative:
“Instructiunile si normele pentru intocmirea planurilor de sistemetizare” din
1939;legislatia locuintei.
-teoria urbanismului: importanta lui Cincinat Sfintescu - “Urbanistica generala si
speciala”,”Superurbanismul”.Alte contributii teoretice: Ion Davidescu, Duliu
Marcu,Alexandru Zamphiropol.
-amenejarea teritoriului: protectie pentru amenajarea litoralului si a vaii Prahovei.
-importanta planurilor de sistematizare in comparatie cu interventiile propriu zise;
analiza unor exemple de planuri de sistematizare: Sibiu,Bucuresti,Iasi
-categorii de operatii urbanistice: localitati noi (statiuni maritime) si cartiere in orasele
existente; proiecte si interventii in zonele centrale: amenajari de spatii publice urbane.
ARHITECTURA SI URBANISMUL DUPA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL
2.Evolutia arhitecturii si urbanismului a fost rezultanta influentei, determinate, a
politicii statului (si a pcr) si a curentelor epocii;evolutia simultana si divergenta cu
acestea. Interventia totala a politicului a avut loc prin hotararile cc al pcr si a consiliului
de ministri din 1952, prin care s-a decis reconstructia socialista a oraselor, infiintarea
Institutului de Arhitectura (dupa o perioada de functionare ca facultate a Politehnicii) si a
tuturor structurilor organizatorice a domeniului.
-etape principale ale evolutiei politice:cucerirea si consolidarea puterii politice,
perioada stalinista,”dezghetul” anilor `60 si inceputul anilor `70,revenirea la regimul
totalitar absolut pana in 1989.
-etape ale arhitecturii si urbanismului:
a. prelungirea,in anii `50 ,a culturii arhitecturale interbelice, prin limbajul rationalist
si cautarile unei arhitecturi de factura nationala.
b. episodul arhitecturii realismului socialist (prima parte a anilor `50)
c. arhitectura “functionalista”, spre sfarsitul anilor `50, si evolutia ei in urmatoarele
doua decenii - cea mai fertila perioada a arhitecturii romanesti postbelice
d.variante ale postmodernului si recrudescenta arhitecturii clasicizante ca expresie
a regimului totalitar,dupa 1977.

3.Urbanismul

3
- studiile de sistematizare teritoriala; amenajarea litoralului
- teoria urbanismului
- practica profesionala: disparitia de facto a dreptului la proprietatea funciara urbana a
facilitat difuzarea principiilor Chartei de la Atena, aplicate in ansambluri urbanistice de
dimensiuni mai mari sau mai mici, in interiorul localitatilor sau la extinderile acestora.
Diferenta principiilor urbanistice fata de cele anterioare (bazate pe mica proprietate si pe
parcelare) produce o ruptura radicala a morfologiei urbane.Relatia de modernizare si
distrugere.Planul de sistematizare apare la inceputul anilor 60`; caracterul sumar al
schitei de sistematizare.
- succesiunea tipurilor de interventii urbanistice: completari de fronturi,mici ansambluri
de locuit sau de dotari;cvartatele staliniste; restructurarea unor artere importante ale
oraselor; marile ansambluri de locuit realizate la periferia localitatilor sau in zonele slab
construite-caracteristicile urbanistice ale acestora; legea strazilor din 1976 si
recuperarea spatiului strazii;retorica monumentalului; interventiile asupra centrelor
(istorice) ale oraselor.Exemplificari pentru toate categoriile.
Orasele din romania
Interventii de modernizare
1.orasele din lungul dunarii-unele restructurate complet +orase noi
2.extinderea planificata a oraselor
3.transformarea –modificarea tramei stradale; modificarea parcelarului;-trama –orasele
fortificate renastere sec 18; spatii publice de agrement
efect dupa 1860-retrageri, POT, tipul de arhitectura a fatadei spre strada-modificare
lenta a contextului urban, functioneaza max si acum.
1. orase noi-restructurare radicala de pe dunaree
-turnu magurele- turnu fortificat de mircea cel batran; - trama regulata-regularitate
absoluta a parcelarului; - relief particular;-segregare sociala a populatiei; 1900 3 km de
dunaree- zona verde a devenit construita; piata mare a fost ocupata de cladirii 80% pe
tot conturul
-drobeta turnu severin, calafat, oltenita, calarari
2. orase restructurate radical –giurgiu si braila
-giurgiu- pe dunaree; citadela turc. Pe fluviu (regulata)+ a doua fortificatie. – parcelata
nou, radial, insule triunghiulare, neregulate, vechi si noi;- cateva axe care duc spre parc
(radiale); pastreaza proprietatile existente pentru a nu avea probleme cu proprietarii;
1910 parcul restrans ocupat cu cladir, oras extins pe contur . sec 19 trama regulata.
Piata cu turn turcesc. Sec 200 piata circulara devine dreptunghi cu blocuri
-braila-1789- 5 ziduri de fortificati, aproape de guriile dunarii; 1832 plan rus prost; 1834
se pastreaza fortificatia circulara duplata de o strada; proiectarea unor spatii publice;
-platforma la 10m peste nivelul dunarii nu e deschis srpre dunaree (mal ocupat de
depozite)
3. extindere partial planificata
1895-99 zona gara de nord si spitatlul militar
-ateliere cfr-1930 palat cfr; -gara langa calea grivitei, cu acces dinstre este la inceput;
parcelare spre estul garii; - 2 corpuri ale scolii de poduri si sosele;- tesut nou putin mai
regulat cu functiuni noi;- dezvotarea spontana, rezultata din aditionare.
-galati- 1830-extindre imensa-
-constanta- 1828-
-predeal-
4. transformarea oraselor existente
-modernizarea tramei stradale; regularizarea traseelor existente (segmente lungi cu arce de cerc la
racorduri, latime const.) noi strazi-bulevardele sec 19 .
-ploiesti-leaga gara de sud de zona veche; linie dreapta pespectiva lunga; bulevard
amplu, ritmat cu piete, zone verzi cu strazi secundare pe margini; plan de expropiere

4
pentru bulevard
-craiova- arh peisagist francez
-bucuresti1868-70 ww1; bulevardele nu traveseaza zona istorica dens construita ci
leaga zone importante noi de centru orasului.

1.CLASICISMUL
a.Clasicismul
-principalele caracteristici ale arhitecturii neo-clasice europene
-clasicismul din Romania, activ in prima jumatate al secolului al XIX-lea, s-a situat
departe de optiunea formala clara si de dezbaterea doctrinara; el a avut un caracter
“aplicativ”,programatic, asociindu-se o noua acceptiune a frumosului (simplitatea si
rigoarea expresiei clasice) - legata si de desteptarea sentimentului istoricitatii (latinismul
Scolii Ardelene si elenismul Academiilor domnesti din Bucuresti si Iasi) - cu noi cerinte
functionale.
-Tara Romaneasca si Moldova. Bisericile si resedintele ample (palate, case
domnesti si boieresti) au constituit domeniul principal de manifestare al clasicismului. In
ambele cazuri, are loc o evolutie similara: intr-o prima faza formele clasice au fost
aplicate doar la exterior, pentru ca apoi sa aiba loc si transformarea planimetrica.
-Transilvania.In general clasicismul in Transilvania recurge la o simplitate si
austeritate extreme, utilizand un numar redus de elemente esentiale.
kalina
·-clasicismul a fost considerat in toate tarile Europei stilul revolutiilor burgheze in
opozitie cu barocul care a reprezentat conceptiile paturii feudale conducatoare,a statelor
absolutiste si a bisericii catolice
-clasicismul s-a inspirat din elementele arhitecturii clasice , romane si grecesti
-s-a bazat pe ratiune , simplitate , sobrietate in contrast cu barocul ce urmarea realizarea
unor efecte tari , a unei emotivitati exagerate , forme cu multe curburi contorsionate ,
irationale
-cerinta mare de constructori instruiti a determinat venirea si stabilirea in tarile romane a
unui numar relativ mare de arhitecti , ingineri si constructori straini deprinsi cu formele
arhitecturii clasice
-clasicismul nu a aparut in tarile romane pe un teren total nepregatit : in Transilvania
stilurile renasterii si barocului s-au succedat ca si in celelalte tari europene , in Moldova
elemente inspirate din antichitatea clasica se gasesc in plastica decorativa a bisericii
Golia din Iasi si la toate bisericile ce urmasera acest model;in Tara Romaneasca stilul
brancovenesc preluase o parte din principiile compozitionale si elemente de plastica
decorativa caracteristice renasterii si barocului
-patrunderea clasicismului reflecta in mod pregnant lupta dintre vechi si nou
-De foarte multe ori proiectele neoclasice pot fi evidentiate prin aceste volume simple –
fapt premergator gindirii moderne in arhitectura
oana
Rationalitatea – exprimarea prin geometrie, conditie la o ,mare claritate a structurii
-simplificarea planurilor, schematism evident al proiectelor
-forme si volume primare-elementare-cubul, sfera, prisma; volume simple
asamblate(premergator gandirii moderne);
- are perspectiva dramatica asupra trecutelor arhitecturi ale civilizatiilor europene
(greaca si romana)
-a aparut ca reactie vehementa la baroc,
-O noua expresie plastica ce se vrea ceva de tip stiintific, bazata pe niste canoane
verificabile

5
-in Romania, reflexiile arh neoclasice n-au fost isotite de o experienta importanta,
productia e una pragmatica, cladirile sunt construite, nu studii
-clasicismul-burghezia urmarea o expresie simpla,clara
-primele manifestari – nu ca negare a barocului, ci simplificare lenta, treptata – tendinta
spre o exprimare austera
-moldova – influente occidentale indirecte prin Polonia si Rusia – provincia unde s-a
dezv cel mai mult clasicismul
-desteptarea constiintei nationale – (clasicism si romantism) – 2 expresii complet diferite
luate ca stindard al acestei idei
continuare kalina
Biserici:
-la inceput forma planurilor , conceptia spatiala si structurile au fost realizate in spiritul
tehnicii traditionale locale , elementele clasice afectand plastica decorativa s-a realizat o
sinteza organica si originala intre traditie si inovatie ilustrata de bisericile Sf.Gheorghe
de la manastirea Neamt si Sf. Niculae din satul Trifesti - Neamt
-amandoua bisericile pastreaza in interior succesiunea traditionala ortodoxa
-biserica Sf.Gheorghe avea la interior forma bine precizata a unui trilob
-boltile naosului si pronaosului erau construite dupa sistemul boltilor moldovenesti de
arce piezise dispuse etajat
-fatada apuseana cu intrarea , decrosul dreptunghiular in care se inscriau absidele
laterale si curbura larga a absidei altarului erau puse in evidenta de ordonante formate
din cate patru coloane angajate
-cele din fata intrarii si cele laterale erau incoronate cu frontoane triunghiulare
-biserica Ruset - Botosani - plan lung compus dintr-un exonartex patrat acoperit cu o
calota sferica turtita , un pronaos foarte ingust boltit cilindric si un naos trilobat , cu
absidele eliptice, acoperit cu bolti relativ plate
-absidele laterale sunt cuprinse in masa de zidarie a unor rezalite dreptunghiulare
decorate fiecare cu cate 4 coloane neoionice neangajate si incoronate cu frontoane
triunghiulare
-clopotnita ridicata deasupra pronaosului cu care face corp comun
-este decorata pe fiecare fata cu doua perechi de pilastri ce incadreaza o fereastra ,
incoronati cu cate un fronton triunghiular
-este incoronata cu un acoperis in forma de bulb ridicat pe o baza octogonala
-formele clasicismului au fost transpuse si la refacerea unor biserici si clopotnite mai
vechi : Vacaresti , Plumbuita si Radu Voda - clopotnite si la biserica Sf. Gheorghe
Nou
-cele mai importante si reprezentative biserici sunt cele in care principiile clasicismului
au fost aplicate cu mai multa stiinta si mai consecvent - la determinarea formelor de plan
si a solutiilor spatiale cat si la elaborarea elementelor de plastica arhitecturala si
decorativa
-doua tipuri net diferentiate : tipul central si tipul longitudinal
-bisericile de tip central - se renunta la succesiunea naos - pronaos realizandu-se
unificarea spatiului interior intr-o compozitie unitara
-volumul dominant - cilindru cu baza circulara sau usor eliptica , acoperit cu o larga
cupola
-acestui volum ii sunt alipite doua corpuri secundare : o absida pentru altar la est si un
portic sau vestibul la vest
-biserica Rotunda (Letcani) - Iasi - prima cladire de acest tip ce ni s-a pastrat
-asamblaj de volume primare intersectate
-cilindru(naos)+paralelipiped(fronton clasic)+cubulet (clopotnita peste fronton)
-decoratie austera(pilastri doar sugerati)
-colonada dura la intrare

6
-plan circular cu ziduri groase in masa carora sunt sapate catre interior absidele laterale
de traseu curb
-in partea dinspre est cilindrul este intrerupt de un lat arc triumfal care se continua cu
absida altarului ce este cuprinsa intr-un semicilindru scund alipit cilindrului central
-la vest - un mic vestibul precedat de un portic compus din 4 coloane ionice deasupra
caruia se afla clopotnita
-biserica Teiul-Doamnei - Bucuresti - o compozitie mult mai clara a tipului central
-planul - forma usor eliptica , incadrat de 4 nise semicirculare dispuse doua catre
rasarit , proscomidia si diaconiconul , si doua catre apus in care se afla scarile ce duc la
cafas
-edificiul este acoperit cu o cupola care ia nastere direct de pe zidurile cilindrului si se
opreste in centru intr-un inel circular pe care se inalta o turla
-intrarea dinspre vest este evidentiata de doua perechi de coloane dorice incoronate cu
un fronton triunghiular
-bisericile de tip longitudinal - cele mai reprezentative : Sf.Spiridon si biserica manastirii
Frumoasa
-biserica Sf.Spiridon - ilustreaza conceptia arhitecturala bazata pe ideea tratarii unitare
a spatiului interior
-biserica , compusa simetric in raport cu cele doua axe principale , cuprinde o singura
nava incadrata de doua mici anexe : la est altarul incadrat de proscomidie si diaconicon ,
si la vest , un vestibul cu un mic depozit si o scara ce conduce la cafas
-nava este incoronata in mijloc de o larga turla ce se sprijina direct pe peretii exteriori ,
iar in sens longitudinal de 2 puternice bolti semicilindrice
-compozitional , biserica reprezinta o solutie originala rezultata din imbinarea celor doua
tipuri structurale
-biserica manastirii Frumoasa - plan asemanator cu al bisericii Sf.Spiridon
-turn de acces pe soclu viguros(piatra bruta), arc cu boltari si arc superior cu col ionice si
clopotnita capiforma, biserica cu fronton palladio fara abs lat, pilastri angajati pe lateral
-circul int in holul central, geometrie riguroasa
-goluri ordonate, pile de zidarii care avanseaza
-sistemul de boltire - 2 travei acoperite fiecare cu cate o cupola
-planul reaminteste de formula traditionala a naosului si pronaosului
-fatada apuseana - intrarea este precedata de un inalt portic doric cu fronton triunghiular
format din 4 coloane , cele din mijloc fiind legate printr-o arcada in plin cintru
-fatadele laterale - decorate cu ajutorul pilastrilor , al coloanelor si al arcadelor
-invelitoarea bisericii - are un caracter exotic , dupa modelul ruso-ucrainean
-4 turnuri dispuse in fila - 2 deasupra celor doua cupole si 2 seasupra altarului si
vestibulului

Arhitectura civila

-putem distinge 2 categorii de palate si case boieresti :


-prima categorie ce apartine perioadei de inceput - se pastreaza vechea structura a
casei boieresti pamantene cu doua caturi
-parterul este folosit de obicei pentru dependinte
-etajul - contine incaperile de locuit dispuse simetric pe de-o parte si alta a unei largi sali
mediane
-foisorul traditional cu scara exterioara este inlocuit cu o intrare acoperita - un portic cu
parter si etaj format din 2 ordine suprapuse , alipit fatadei si dispus in ax
-scara a fost mutata in interior

7
-este pastrat foisorul inchis de pe fatada opusa fiind tratat ca o incapere iesita din linia
fatadei
-Moldova - Universitatea veche din Iasi - fost palat domnesc , din 1860 universitate
·-contine un subsol partial , un parter usor inaltat si un etaj
-elementul dominant il constituie corpul central iesit din linia fatadei
-cuprinde pasajul boltit al intrarii peste care se prelungeste la etaj salonul mare
-palatul Cantacuzino-Pascani - Iasi - corpul central se incheie cu o absida cu trei laturi
-scara de onoare cu 3 rampe ocupa partea din fund a salii mediane
-salonul cel mare de la etaj se prelungeste peste pasajul boltit al intrarii
-dupa transformarea in spital salonul a fost transformat in paraclis
-la aceste exemple plinurile domina in raportul cu golurile in spiritul traditiei locale
-Tara Romaneasca - cladirile au intrarea marcata de un rezalit incoronat de un fronton
triunghiular
-casa Kretulescu (Muzeul literaturii romane) - Bucuresti - rezalitul care marcheaza
intrarea este decorat cu 2 ordine suprapuse de pilastrii clasici
-la parter doric scund , la etaj ionic cu piedestal
-casa marelui logofat Dinicu Golescu - conceputa in acelasi gen
-a doua categorie de locuinte concepute in spiritul clasicismului - palatele domnesti si
casele boieresti
-construite dupa planuri noi , mai dezvoltate , diferite ca dispozitie si organizare spatiala
decat primele
-unele cladiri sunt compuse dintr-un volum prismatic compact
-incaperile sunt dispuse pe 2 etaje in jurul unui mare hol central
-Moldova - casa marelui vistiernic Alecu Bals - constructie ampla de plan
dreptunghiular
-camerele si saloanelor ambelor etaje sunt dispuse pe de o parte si alta a unei lungi sali
mediane
-fatada principala este dominata de un corp central proeminent ce corespunde celor 2
mari saloane
-pe fatada coloane angajate, fronton triunghiular, baza opaca, bosaj greu
-casa Vasile Ruset (Muzeul de stiinte naturale) - plan de forma patrata
-are trei rezalite - 2 laterale si simetrice si unul pe fatada principala
-cele laterale corespund saloanelor iar cel central contine un pasaj boltit la parter si
marcheaza intrarea
-Tara Romaneasca - palatul domnesc al lui Grigore Ghica al 4-lea
-cel mai pretios exemplar de arhitectura neoclasica
-volumul cladirii - prisma de sectiune dreptunghiulara ce cuprinde 2 etaje
-camerele sunt dispuse simetric la parter si la etaj in jurul unui hol central si a unui scurt
coridor longitudinal
-simetria planurilor este transpusa si pe fatada principala
-motivul central este pus in evidenta de un usor decros , in axul careia se gaseste la
parter intrarea , marcata la etaj de o larga arcada incadrata de 2 goluri dreptunghiulare
si de un altorelief reprezentand o teorie de nimfe
-fatadele sunt divizate orizontal in 2 registre : registrul corespunzator parterului , mai
scund , cuprinde ferestre dreptunghiulare prinse intr-un parament de bosaje
-registrul superior , mai dezvoltat , are ferestre inalte cu partea superioara in semicerc
incadrate de arce in plin cintru sprijinite pe imposte
-pavilioanele de colt , decorate cu pilastrii corintici si frize cu palmete , sunt incoronate
cu frontoane triunghiulare
-alte palate au planul in forma de U
-in unele cazuri corpul principal este dispus pe latura din fund si este precedat de o curte
de onoare - palatul lui Mihai Sturza din Iasi

8
-alt caz - corpul principal este dispus catre strada - palatul administrativ din Iasi si
palatul Stirbei (Muzeu de arta populara) - Bucuresti
-acestuia din urma i s-au adaugat mai tarziu un turn pe coltul din nord motivul central cu
cariatide
-Teatrul national din Bucuresti - edificiul cel mai important al Tarii Romanesti
-edificiu generos era construit dupa moda teatrului italian
-cuprindea un parter spatios , multe randuri de loje , foyer
Alexandru Orascu
-cel mai imp reprezentant al clasicismului in Romania
-cladirea veche a Universitatii din Bucuresti 1857 – 1868
-actualul Hotel Bulevard, la intersectia C. Vicoria cu Bd. Elisabeta
-Biserica Metropolitana de la Iasi
-S-a format in germania
-Anumita tendinta de prelungire a unui curent dupa ce aceasta ahr disparuse in occident
-arhitect Alexandru Orascu - palatul Academiei , vechea universitate din Bucuresti
-intre 1912 -1914 i s-a adaugat , in mod criticabil , un etaj
-cuprindea o lunga aripa centrala cu doua etaje incheiata la ambele capete cu pavilioane
mai inalte , cu 3 etaje
-intrarea principala , dispusa in mijlocul corpului central era marcata de un corp decrosat
ce era decorat cu 6 coloane ionice ridicate deasupra unui subasment , incoronate cu un
fronton triunghiular decorat cu un amplu basorelief
·-hotelul Bulevard din Bucuresti
·-hotelul Carol din Constanta
·-a terminat marea biserica a Mitropoliei din Iasi
·-fatada cinematografului Bucuresti
·-impreuna cu Carol Benis - biserica Domnita Balasa din Bucuresti
·-Transilvania - clasicismul apare in jurul anului 1800 , la inceput sub forma unui baroc
simplificat
·-acest nou stil , cunoscut si ca „empire” , il intalnim in mod special la Cluj si Sibiu
·-s-a renuntat la formele teatrale ale modenaturii barocului
·-realizarile au a infatisare linistita dar festiva
·-vocabular decorativ - pilastrii folositi in formele unui ordin colosal , coloane ce apartin
ordinelor ionic sau compozit divizand fatadele in travee , ancadramente simple de
ferestre cu profile putine , balustrade de piatra ajurate compuse din motive simple sub
forma de lant
·-palatul Teleki - Cluj Napoca - sfarsitul sec 18
·-fatade relativ severe , divizate in 2 registre ritmate de 2 siruri neantrerupte de ferestre
·-ferestrele de la parter sunt incadrate cu pilastri si bosaje mari
·-cele de la etaj - cu pilastrii gracili corintici
·-curtea interioara - aripa cu intrarea are etajul degajat de o colonada de stil compozit cu
piedestale si balustrada ajurata
·-una din aripile laterale - suprapunere de arcade robuste , eliptice si scunde
·-palatul Toldalaghi-Korda - doua ripi cu capetele rasfrante in unghi in jurul unei curti
interioare patrate
·-clasicismul s-a manifestat sub aspectul unei simplitati impresionante
·-fostul colegiu reformat - Cluj Napoca - doua profile orizontale ce subliniaza separatia
intre cele 3 etaje
·-rame foarte simple ale ferestrelorin mijlocul fatadei principale - un usor decros ce pune
in evidenta pasajul boltit al intrarii
·-decrosul se continua in sus si se prelungeste cu un turnulet deasupra etajului 3
·-formele sobre aveau sa fie inlocuite sau imbogatite in unele edificii publice cu elemente
apartinand renasterii - Primaria din Cluj

9
·-arhitectura de locuinte - casa Zsombory din Cluj
·-arhitectura religioasa - una din cele mai importante cladiri in stil clasic - catedrala
romano-catolica din Satu-Mare
·-cuprinde o nava unica flancata pe de o parte si alta de cate 2 nise inalte si adanci
·-in mijloc un transept cu bratele rotunjite sub forma unor abside laterale este incoronat
cu o monumentala cupola
·-fatada principala este precedata de o colonada formata din 6 coloane corintice cu
antablament si fronton triunghiular
·-fatada a fost incadrata ulterior cu 2 turnuri

2.ROMANTISMUL
b.Romantismul
-Arhitectura a fost reflexul marilor ideii romanice: originalitatea si afirmarea geniului
creator individual, libertatea absoluta de creatie, cautarea expresivitatii si a caracterului
operei (in defavoarea frumosului), a pitorescului etc. Recuperarea trecutului (altul decat
cel al antichitatii) a condus la descoperirea valentelor arhitecturii gotice, fara insa ca
arhitecturile romnice sa se identifice cu neogoticul.
-Realizarile din romani se inscriu, in majoritatea cazurilor, in directia utilizarii cu
prepondernta a fragmentului gotic,intr-o compozitie in care acesta isi pierde conotatia
originala.
kalina
·-a aparut la inceputul secolului 19 in apusul Europei ca reactie a ideologie fuedale in
epoca revolutiilor burgheze
-au aparut cam in aceasi perioada cu clasicismul-2 directii foarte diferite dar cu aaceasi
punct d epornire la ambele- cautarea trecutului
-gandirea romantica primatul imaginatiei individuale, intentia si importanta sentimentului,
geniul creator, refuzul oricarei dogme
-arhitecti romantici le intereseaza mai putin forma, s-au concentrat la sensul diferit de cel
neoclasic (forme diferite)
-refuzul oricarei canon artistic
-conditia artistului de creator-arhitectul este persoana unica, de neuitat. Sensibilitatea
individuala singura judecata de estetica.romantismul a refuzat violenta prezentei unui
canon care limiteaza expresia personala a artistului. Arhitecti romantici creau cladirea ca
opera sa se adreseze sufletului-opera sa fie expresia creatorului.
-Sentimentul naturii –romantici au descoperit natura foarte diversa, foarte vie, foarte
prezenta-orientare engleza a amenajarilor peisagere-fara geometrizarea ei.
-Frumosul e plan secundar in favoarea artistului- nu exprima sentimentul artistului; nu
apreciaza frumosul ci caracterul
-Ce exprima opera-caracterul operei
-a fost inspirat din arhitectura si artele evului mediu (redescoperire)
·-in Moldova si Tara Romaneasca s-a facut apel la arhitecti si mesteri straini
·-s-a caracterizat prin preluarea in mod necritic a unor elemente constructive si
decorative din arhitecturile feudale - din cea gotica
·-bolti pe arce de ogiva , arce si arcade frante la cheie , creneluri , turnulete de colt
·-Tara Romaneasca - primul edificiu conceput in spiritul unui romantism primar este
palatul Sutu ( Muzeul de istorie ) - Konrad Schwink
-expresie clasicizanta si esenta medievala(4 turnulete pe lateral); simetric pe doua axe;
doua mari saloane laterale si 2 trnulete medievalepe axul secundar; elemente gotice la
exterior-tamplarie cu ancadramente clasice (goluri rotunde) si romantice (machiculiuri)
·-planul - de forma dreptunghiulara este compus simetric in raport cu 2 axe
perpendiculare una pe pe alta

10
·-la fiecare cat sunt dispuse 4 salonase octogonale dispuse in capetele laturilor inguste ,
doua cate doua pe de o parte si alta a cate unui salon oval
·-salonasele formeaza mici iesituri din planul dreptunghiular ce se exprima in fatadele
laterale ca niste turnulete de citadela
·-nu difera ca organizare functionala de cladirile clasiciste cu acelasi program
·-elemente de detaliu - profile , bosaje si rame de ferestre - de factura clasicizanta
·-braul de teacota , tamplaria originala - forme neogotice
·-fostul spital militar din Bucuresti , palatul domnitorului AICuza de la Ruginoasa (Iasi) ,
arsenalul armatei din Dealul Spirii din Bucuresti , cazarma Copou din Iasi
·-casa Liebrecht si Filipescu (Casa universitarilor) - exemplul cel mai caracteristic de
astfel de arhitectura
-plan riguros simetric; machiculiuri, rozase, creneluri; col terminate cu creneluri
poligonale; fatada puternic vibrata (umbra foarte jucata); tamplarii gotice vegetale.
·-planul - de forma dreptunghiulara cuprinde la parter un mare hol median ce degaja o
serie de saloane si camere
·-demisol si parter inaltat
·-fatadele - foarte incarcate , dar bine proportionate
·-fatadele ne infatiseaza toata gama motivelor caracteristice stilului
·-Transilvania - arhitecti : Anton Kagerbauer
·-aripa apuseana a palatului de la Bontida (Cluj) , primaria din Cluj-Napoca
·-romantismul de scoala germana - castelul Peles de la Sinaia
·-imbinari fantastice de elemente gotice , renastere , baroc
·-arhitecti - Doderer si Schultz
·-cladirea „Carul cu bere” - Zigfrid Kofkinski
·-Palatul culturii din Iasi - I.D.Berindei
·-la sfarsitul secolului 19 s-a dezvoltat un nou tip de cladire de comert - sir de magazine
combinate cu locuinte colective sau hoteluri
·-realizate de mesteri modesti , de formatie mai degraba populara
·-erau construite pe parcele inguste de teren , prinse intre calcane
·-la parter - spatii amenajate pentru comert si un gang boltit ce conducea intr-o curte
adanca marginita de 2 sau 3 laturi de constructii
·-la etaje se insirau locuintele accesibile prin coridoare lungi inchise cu geamlac
·-acest nou element de arhitectura imprima un caracter vitrat
·-aducea o doza de insalubritate locuintelor care nu erau iluminate sau aerisite direct

3.ECLECTISMUL
c.Eclectismul
-curent cultural care cuprinde cele mai importante manifestari arhitecturale ale sec.
XIX. Procedeul eclectic consta, in arhitectura, in concordanta cu spiritul pozitivist al
secolului, in trei momente distincte: alegerea unor monumente al trecutului si
demontarea lor in elemente componente,clasificarea acestora si, apoi, remontarea lor
dupa principii istorice (compozitie stilistica) sau dupa tipologii caracteristice
destinatiei.Scopul operativ - crearea unui obiect arhitectural nou fata de cele anterioare,
coerent in partile sale.Eclectismul a contribuit la largirea campului de observare si
analiza, ca prima aplicare a metodei experimentale in arhitectura.
-arhitectura eclectica a fost in relatie directa cu academiile de arhitectura si, implicit, cu
academismul, inteles ca incercare de verificare obiectiva a produsului artistic si ca
metoda de invatare. Cea mai importanta academie a fost Ecole des Beaux Arts de la
Paris; prin celebrul sau tratat, Julien Guadet a propus o viziune unificata a teoriei si
practicii, o metoda de lucru bazta pe utilizarea nediferentiata a exemplelor oferite de
istorie.
-patrunderea eclectismului in Romania (atat in Transilvania cat si in Vechiul Regat0,

11
spre sfarsitul secolului, a coincis cu o perioada de crestere economica si, prin urmare,
de avant constructiv.Eclecticismul a devenit, cu mare rapiditate, un limbaj de consum,
aflat la indemana arhitectilor (romani si straini), a constructorilor sau a proprietarilor
insisi. Aceasta situatie explica imensa cantitate de cladiri eclectice, de la cele mai
reprezentative constructii administrative, pana la locuintele modeste de serie, care au
marcat decisiv configuratia oraselor.Analiza unor exemple cu semnalarea referintelor
istorice.
Od mene
Eclectism- numele provine de la cuvantul eclego-a alege- un aspect determinant al
arhitecturii din secolul 19, bazat pe tendinta sistematica de a alege constient fragmente
din structuri apartinand unor civilizatii anterioare si de a le recompune.
-scopul- crearea unui obiect nou in raport cu cele vechi, lipsit de erori, obiect perfect-noi
opere de arhitectura.
-fantezia cratoare ete suficienta pentru aceea operatie eclectiva sa devine opera de arta
-se desfasoara in trei etape:descompunerea unor monumnete ale trecutului; lista acestor
elemente descompuse; rearanjarea acesto elemente dupa reguli noi sau dupa fantezia
craetoare ale arhitectului.
-ecliectismul pune sub semnul intrebari ansamblu de canoane folosite pana atunci,
sistem de principii incepe sa fie subred.
-deschidere spre cultura umana
-eclictismul a extins toate epocile ale arhitecturii de la evul mediu, la renastere, baroc,
clasicismul francez interesat si de arta africi, arta asiatica, arta americi latine.
-descopera o imensa lume a formelor de ex. la cladirile clasice sa se gaseasca elemente
aplicate din egipt.
kalina
-ultimele decenii ale secolului 19 au fost caracteristice eclectismului , ce domina
arhitectura Europei acelui timp , in special academismul de scoala franceza
·-arhitectii acelei perioade au fost in mod special francezi si romani educati in scoli
franceze
·-cele mai importante cladiri au fost ridicate in Bucuresti
·-cu acest prilej s-a modificat si vechea retea stradala prin taierea principalelor bulevarde
care constituie astazi cele doua magistrale nord-sus si est-vest
·-imobilul Bancii Nationale - arh. Cassien Bernard si Albert Galleron
·-situat pe un teren cuprins intre 4 strazi si dispus cu fatada principala catre strada
Lipscani
·-subsol inalt , parter si doua etaje
·-palatul este compus in raport cu o axa perpendiculara pe fatada principala
·-centrul compozitiei este ocupat de un hol monumental in jurul caruia se desfasoara , in
forma de patrat cele 4 aripi cu birouri si sali de sedinte
·-fatadele - stil neoclasic francez
·-corpul central ce marcheaza intrarea este pus in evidenta pe inaltimea ambelor etaje
de o ordonanta de 4 coloane corintiene
·-fatadele principale ale pavilioanelor de colt sunt decorate cu 4 coloane ionice angajate
·-intre cele 2 coloane din margine se gasesc in nise special amenajate statui ce
reprezinta agricultura , comertul , industria si justitia
·-Ateneul Roman - arh.Albet Galleron
·-construit in spiritul eclectismului de scoala franceza
·-vestibulul si sala centrala - de forma rotunda
·-intrarea este precedata si pusa in evidenta de un portic monumental format din 6
coloane de ordin ionic grec incununate cu un fronton triunghiular
·-centrul compozitiei il formeaza rotonda de la parter si marea sala de concerte si
conferinte de la etaj in jurul carora sunt dispuse diferite alte incaperi - vestiare , birouri ,

12
sali de concerte mai mici
·-intrarea se face printr-un mare vestibul dublat de un inel circular compus din 12
coloane de zidarie
·-4 scari monumentale, invartite fiecare in jurul cite unui masiv pilon
·-acoperirea se face cu o cupola bogat si variat decorata.
·-Palatul de justitie - arh.A Ballu
·-mari dimensiuni,conceputa in forme pure,specifice arhitecturii de stil Renastere
franceze
·-fatada aliniata la fosta strada de pe cheiul drept al dambovitei
·-corpul central marcheaza intrarea si este construit din piatra faltuita.Este usor decrosat
si mai inalt decat aripile laterale formand astfel dominanta intregii compozitii.Este
angajat de 6 pilastrii robusti incadrati de 2 ante.
·-la interior se remarca prin cele 2 scari de marmura si prin arhitectura bogata a vastei
sali a “pasilor pierduti” care ocupa aproape un sfert din suprafata construita si intregul
volum al corpului central
·-Palatul Ministerului Agriculturii - Arh. Louis Blanc
·-arhitectura de stil renastere franceza
·-subsol inalt si doua caturi,esteformat din trei aripi ce inchid o frumoasa curte de onoare
·-fatadele bine proportionate
·-elementele de detaliu-soclul,cornisa,portalul intrarii principale,ramele ferestrelor-
realizate din piatra faltuita care se detaseaza pe un parament din caramida aparenta
·-Palatul Institutului de Medicina si Farmacie-Arh. Louis Blanc
·-forme mai de graba eclectice
·-fatada principala este tratata sub forma unui parter inalt
·-intrarea principala este marcata de un portic format din 4 coloane ionice incoronate cu
un fronton triunghiular
·-Palatul Casei de Economii si Consemnatiuni-Arh.Paul Gottereau
-4 turnuri de colt acelasi tip de cupola; arc extrem de mare la intarrea in cladir (clasicism
francez); tehnica de constructie- cupola centrala=iluminator imens; sprijinirea
cupolei=complet independenta (stalpi metalici pana la fundatii); cupola + 2 exedre;
·-materiale de buna calitate,punere in opera desavarsita
·-intrarea se face printr-o monumentala arcada in plin cintru sprijinita de doua coloane
compozite
·-volum echilibrat,valoroase detalii realizate din piatra faltuita
·-la parter un mare hol de jur imprejurul cariua se afla ghisee si birouri
·-o scara monumentala dispusa in axa intrarii conduce la etaj care este rezervat
administratiei
·-Alte constructii din tara
·-aripa nordica a paltului Universitatii A.I.Cuza din Iasi-Arh.Louis Blanc
·-marea casa fosta a lui Dinu Mihail din Craiova-Arh.Paul Gottereau
·-Teatrul National din Iasi-Arh Fellner si Helmer
·-Palatul postei centrale(azi Muzeul de Istorie) si Palatul Marii Adunari Nationale-Arh
Dimitrie Maimarolu
·-In Transilvania domneste aceeasi orientare stilistica
·-teatrele din Cluj si Oradea-Arh. Feller si Helmer
·-Universitatea din Cluj(1872) si cladirile consiliilor populare din Oradea(1899-1904)-
arh.Kolman Rimanoczy jun. si Arad(1913) -Arh.Ludovic Szantary
·-Monumente ce apartin “artei noi”(Art Nouveau)
·-Cazinoul din Constanta-Arh.Daniel Renard
·-Cazinoul din Sinaia-Arh.P.Antonescu
·-Magazinul Orfeu-Bucuresti

13
ARHITECTURA NEO-ROMANEASCA
-pana la primul razboi mondial
1.Premise
-arhitectura neo-romaneasca se inscrie in miscarea romanmtizmului european, de
redesteptare a spiritului si a identitatii nationale, care,in cazul particular al romaniei, a
dominat intregul secol al XIX-lea, nu numai in sfera ideologiilor artistice ,ci in primul rand,
pe aceea a politicului. In privinta arhitecturii nu mai era vorba de recuperarea istoriei, in
general, ci pe aceea nationala.
-precursori:Alexandru Odobescu si Dimitrie Berindei, care afirma, la mijlocul secolului,
necesitatea unei arhitecturi romanesti, ca si sursele principale ale acesteia: vechea
arhitectura culta si arhitectura populara.
-sporirea interesului pentru monumentele istorice si pentru protejarea lor;reactia la
restaurarile lui Lecomte de Nouy si prima lege pentru protectia monumentelor.
kalina
-noutati in domeniul constructiilor de genul celor care pot fi numite oarecum moderne au
aparut doar sporadic:moara Asan(1853-schelet metalic si sticla),hala din Piata
Unirii(1865-1870-schelet metalic),hotelul Traian din Iasi(1880-1882-schelet metalic-
ing.Gustave Eiffel),hotelul Athenee Palace(1912-schelet beton armat-Arh.Teophil
Bradeau)
afirmarea specificului national este curentul cel mai interesant datorita caruia s-a facut
un pas inainte pe drumul eliberarii de sub tutele atotputernica a academismului Scolii de
bele-arte din Paris.
curentul a fost un reflex al ideilor ce au circulat in a doua jum. a sec al XIX-lea in mai
toate tarile europene,idei bazate pe exaltarea in arta ca si in politica a sentimentului si a
traditiilor nationale.Oamenii de cultura progresisti au pledat impotriva stilurilor bazate pe
prelucrarea eclectica a arhitecturilor istorice,cat si a caracterului cosmopolit al
artelor,socotind ca singura cale spre o creatie artistica proprie , specifica,nu poare fii alta
decat aceea a cautarii unor forme noi sprijinite pe traditii autohtone.
noua orientare a fost initiata si promovata de Alexandru Odobescu.El sustinea crearea
unei arhitecturi noi:arhitectii ”au trebuinta a patrunde in spiritul arhitectural al vietii,au
trebuinta de a trage din popor ideea unei arhitecturi noua"
in a doua jumatate a veacului dupa unirea principatelor(1859) a existat o puternica
miscare culturala care isi avea la baza tezaurul bogat al culturii populare.Vechile creatii
au influentat opere remarcabile ale lui Vasile Alexandri,Mihai Eminescu,Ion
Creanga,TeodorAman,Nicolae Grigorescu,Ion Andreescu.
Ion Mincu este primul arhitect care a incercat sa opuna eclectismului cosmopolit al
arhitecturii acelei vremi opere noi in ale caror forme se afirmau trasaturi specifice
nationale.
formatia profesionala: nascut in1851 la Focsani,studii elementare in orasul natal,liceul si
studiile superioare in Bucuresti,
obtine in 1875 titlul de inginer al Scolii de poduri si sosele.Studiase si cativa ani Scoala
de bele-arte si pictura.Dupa doi ani pleaca la Paris si obtine in 1884 diploma de arhitect
la “Ecole des Beaux-Arts”
cerceteaza tip de un an cateva manastiri si case vechi de tip popular si realizeaza
proiectul primei sale lucrarii stil popular:
casa Lahovary(1886) ea reprezinta o prelucrare novatoare a unor elemente si forme
specifice vechii arhitecturi romanesti
distributie rationala a incaperilor in legatura cu functia lor ,materiale si tehnici
constructive traditionale
plastica arhitecturala,clara,insotita de bun gust in potrivirea proportiilor,in dozarea
decoratiei si in armonizarea culorilor.
in plan piesa principala o reprezinta holul spatios in jurul caruia sunt distribuite

14
incaperile.
infatada principala elementul dominant este un peron de acces acoperit tratat sub forma
unui pridvor de casa boiereasca..El da caracter si scara cladirii.
“Bufetul de la sosea”(1892)
a fost realiza t dupa planurile pentru un pavilion romanesc (restaurant) destinat
expozitiei internationale de la Paris unde nu a putut fii executat.
are elemente traditionale caracteristice caselor populare de deal si locuintelor boieresti.
plastica arhitecturala miscata si o mare dar echilibrata bogatie de décor cu rolul de a
evidentia partile superioare ale fatadelor.
accentul este pus pe foisorul de la etaj la care urca o scara monumentala,exterioara ce
e acoperita de o mare poala a invelitorii a carei panta urmareste pe cea a scarii
in partea opusa foisorului apare o loggie in cpmpozitia careia apar ca niste replici usor
schimbate ale foisorului ornamente florale de faianta colorata cat si arcadele
Scoala centrala de fete(1890)
are la baza o conceptie clasica care aminteste de imaginea si formele regulate,
simetrice a unor ansambluri manastiresti de la sfarsitul sec XVII si inceputul sec
XVIII:Hurez ,Antim
planul forma dreptunghiulara compus din 4 aripi cu parter si etaj fiecare,dispuse simetric
in jurul unor curti interioare.
circulatia si accesele la toate incaperile se fac printr-o suita de coridoare largi care
inconjoara curtea interioara..In partea din fund a curtii se afla un mic amfiteatru.La etaj
se afla internatul
curtea interioara este marginita la parter de o suita continua de arcade trilobate in
acolada ,sprijinite pe colonete de piatra.Zidul de deasupra arcadelor este tapisat cu
ornamente florale realizate din ceramica colorata.
fatadele sunt impartite un doua registre prin intermediul unui brau plasat la nivelul
planseului dintre parter si etaj.Fatada principala are 3 elemente majore distincte:un corp
cuntral cu intrarea si doua pavilioane de colt,usor decrosate asezate in prelungirea
aripilor laterale.Liniile simple si suprafetele netede ale fatadelor sunt inviorate de cateva
profile si accente.Printre acestea ,colonada curtii interioare cu toata decoratia sa ,apoi
pe fatada principala braul median facut din faianta policroma ,lintourile ferestrelor si
lantul continuu de arcusoare sprijinite pe console de teracota smaltuite verde de sub
streasina.Deasemenea bow-window-urile de la etajul pavilioanelor de colt amintesc de
musarabieurile turcesti.
prin aceste trei lucrari importante Ion Mincu reprezinta un pionier in slujba afirmarii
specificului national in arhitectura.
Petre Antonescu -nascut 1873 Rimnicul Sarat.A sudiat si el la Scoala de belle arte din
Paris
el s-a distins pe trei planuri conjugate:in invatamant,in domeniul conservarii si restaurarii
monumentelor si in arhitectura.Impreuna cu altii au pus bazele unei sanatoase traditii
stiintifice de restaurare.
cladiri:Palatul Primariei Capitalei(1906-1910),Palatul Administrativ din
Craiova(1912-1913) si Banca Marmorosch-Blank(1915-1923).Plastica acestor cladiri
se caracterizeaza prin interpretarea unor elemente ale vechii
arhitecturi:pridvoare,loggii,ancadramente de ferestre si usi,precum si de tendinta de a le
monumentaliza .Fatadele sunt divizate in registre orizontale cu braie,pentru a aduce
cladirile la scara.
a facut si o serie de locuinte cu calitati plastice incontestabile-case foste:Oprea
Soare,Ion C.Bratianu,Malaxa precum si conacul boieresc de la Stefanesti
N.Ghica Budesti(1869-1863)-nascut la Iasi a urmat si el in cele din urma Ecole des
Beaux Arts si devine in 1901 arhitect.
a fost membru al Comisiunii monumentelor istorice

15
Palatul pentru colectiile muzeului de arta nationala(inceput in 1912). Afost conceput
initial cu 4 aripi dispuse simetric in jurul unei mari curti centrale.Dupa 1939 au fost facute
doar trei dintre aripi . Acestea si in deosebi fatada principala cu cele doua impunatoare
pavilioane de colt amintesc de arhitectura feudala din Moldova si Tara Romaneasca.
Alte caldiri:Liceul din Ramnicu Valcea,biserica greco-catolica de pe strada Polona si
propria sa cas de pe str.Stevastopol din Bucuresti.
Cristofi Cerchez(1872-1955)-nascut Bolintinul de Sus studiaza arhitectura la Milano.
numar foarte redus de cladiri publice:spitalul de pe strada Polizu(Bucuresti),biserica din
Valenii de Munte,Scoala primara Zoe Scorteanu(Ploiesti)
a facut in schimb numeroase locuinte majoritatea in Bucuresti: vila Minovici,apoi fosta
casa Candiano Popescu
fatadele cladirilor sale sunt pe de-o parte dotate cu foisoare si logii in care materialul
dominant este lemnul,iar pe de alta parte sunt divizate in panouri incadrate de pilastri cu
capiteluri florale.Apar si motive vegetale facute din stuc.
Grigore Cerchez(1851-1927) - s-a remarcat prin lucrarile biroului de arhitectura pe care
il conducea
plastica arhitecturala a acestor lucrari s-a adresat cu precadere arhitecturii
muntenesti(autor Al.Clavel).Cu elemente prelucrate de aici s-au realizata fatadele
Universitatii de Arhitectura din Bucuresti,si ale corpului nou adaugat paltului de la
Cotroceni.
Constantin Iontzu(Casa corpului didactic din Bucuresti,si case particulare in Ploiesti
,Bucuresti ,Sinaia)
In Transilvania
Jacob Deszo si Komor Marcel-Primaria si Palatul Culturii din Targu Mures si cladirea
“Vulturul Negru” din Oradea
Kos Karoly-muzeul local din Sfantu Gheorghe.

EPOCA CONTEMPORANA - SPECIFIC NATIONAL SI EXPERIENTE MODERNE


(1918-1944 - PERIOADA INTERBELICA)
5.Curentele arhitecturale.A fost perioada cu cea mai mare varietate de orientari si
cautari stilistice, existand diferente notabile intre Vechiul Regat si teoriile alipite dupa
primul razboi mondial.Arhitectii au practicat, deseori, arhitecturi diferite.Principale
curente:
-permanenta arhitecturii clasicizante: prelungiri ale eclectismului si, dupa 1935,
manifestari ale clasicismului modern; corespondente ale acestuia cu ideologia perioadei,
arhitecti exemple.
-arhitectura Art-Deco, ca prima faza a modernitatii. Caracteristici principale, exemple
semnificative.
-arhitectura moderna
arhitectura neo-romaneasca. Schimbarea de atitudine fata de sursele traditionale de
inspiratie: de la arheologia decorativa spre semnificatiile profunde ale arhitecturii
populare; rolul decisiv al lui G.M.Cantacuzino in aceasta modificare de optica.
Protagonisti si realizari importante. Arhitectura neo-romaneasca - stil oficial.
6.Arhitectura moderna
a.Asimilarea
-circulatia ideilor si contactele cu mediile avangardiste europene:importanta lui Marcel
Iancu si a revistei “Contimporanul”(in perioada 1924-1930).
-climatul cultural general al societatii romanesti: noua arhitectura este asimilata noului
spirit al epocii. Principalii beneficiari: intelectualitatea cu deschidere culturala, diferite
societati si institutii si, in mai mica masura, statul. Arhitectura moderna devine insa rapid

16
un nou limbaj de consum, alaturi de arhitectura neo-romaneasca.
-difuzarea arhitecturii moderne - favorizata de boom-ul economic al deceniului 4 - a
fost diferita in regiunile tarii:centre mai importante.
b.Principale caracteristici:
-o nou interpretare functionala si spatiala a programelor de arhitectura;scoli, cladiri de
birouri, hale alimentare, sanatorii, locuintele sociale etc.Cristalizarea apartamentului si a
imobilului de raport modern in Bucuresti.
-expresia plastica si spatiul interior. Varietatea repertoriului formal concretizata prin
realizarile diferitilor arhitecti.Atentia acordata detaliului. Limitele de asimilare a gandirii
moderne, in absenta discursului critic: raportul dintre fatada si volumetria, de factura
moderna, si planul tributar traditiei compozitionale academiste. Influentele celorlalte
curente arhitecturale. Principalii exponenti.
-modificarea radicala a imaginii urbane; fragmente urbane unitare (bd. Magheru si
cartierul Vatra Luminoasa din Bucuresti, faleza de la Eforie Nord etc.) si importanta lor in
noua configuratie estetica.

-incepind din anul 1922 potentialul economic al tarii a inregistrat cresteri treptate,
considerabile.Intre 1922-1928 s-a ajuns la o stabilizare vremelnica si partiala a
capitalismului.S-a inregistrat astfel cresterea apreciabila a bunastarii clasei dominante si
accentuarea discrepantei dintre aceasta si clasa oamenilor nevoiasi.Fenomenul
imbogatirilor partiale s-a reflectat si in arhitectura - cu palatele institutiilor burgheze
simagzinele luxoase - si cu periferiile intinse cu un caracter aproape rural.
in domeniu urbanistic s-au creat cartiere noi de locuinte (cartierele Dorobanti,Filantropia,
Clucerului,Linariei etc.)
s-a inceput degajarea si largirea actualului Bd. N.Balcescu si a Caii Grivitei de la nivelul
Garii de Nord in sus.
programele impuse acestei perioade au fost relativ reduse: a) casa modesta,
economica; b) vila burgheza comfortabila; c) casa de raport cu mai multe
apartamente.Urmeaza o serie de edificii administrative(majoritatea cladiri ale Ministerului
de Finante) si imobile de birouri apartinand unor societati particulare.Deasemenea s-au
construi multe biserici romanesti in provinciile aflate pana in 1918 sub autoritate straina.
curentul stilistic care a dominat arhitectura acestei perioade a fost o continuare a celui
national din perioada anterioara.Noua orientare a prezentat insa ,pe alocuri, un
traditionalism cu nuante exagerate, specific ideologiei varfurilor burgheziei.Sub impulsul
acestei orientari care intelegea frumosul prin excesul de forme si podoabe,s-a ajuns la o
arhitectura emfatica care se indeparta din ce in ce mai mult de opera inaintasilor.
totusi cerintele economiei si ale programului care au impus o limitare a plasticii
decorative dar mai ales maiestria unora dintre arhitecti au dus la realizarea unor cladiri
valoroase
astfel in domeniul locuintelor - casele economice tip, cu unul sau doua caturi si
pivnita,de regula imperecheate si dispuse simetric(arh.I.D. Traianescu) Apartamentele
sunt de 2-3 camere cu dependinte economice si confort redus. Plastica arhitecturala in
linii mari echilibrata si simpla,recurge la elemente traditionale prelucrate.
printre locuintele de tip vila se remarca cele datorate arhitectilor Toma T. Socolescu,
Const. Iotzu si Popper.Aceste vile au incaperile stranse compact intr-o compozitie
simpla,echilibrata si functionala,cu parter si etaj.Fatadele sunt puse in evidenta fie prin
foisoare pitoresti cu scari exreioare si parament de piatra cioplita combinata cu fasii
orizontale de caramida aparenta, fie printr-o plastica arhitecturala bogata in elemente
traditionalerealizte din piatra naturala fatuita si marmura.Arhitectura celor mai multe
locuinte de acest gen vadeste insa tendinta catre un exces de forme si elemente
decorative fara a fi cerute de vreo functiune anume:balconase inguste si “bow-window-

17
uri”,adesea greoaie,”loggii” cu colonete din zidarie,unele prefabricate,ornamente de
ipsos aplicate pe fatade si acoperisuri inalte si jucate.Formula plastica a balcoanelor
scoase in “porte-a-faux”,cu loggii si foisoare multiple a fost aplicata si cladirilor de locuit
cu mai multe niveluri.
dintre imobilele cu apartamente de locuit se remarca vasta cladire pentru salariatii Bancii
Nationale( Arh.Petre Antonescu) .Plastica monumentala si de detaliu sunt de buna
calitate reusindu-se adaptarea judicioasa a formelor vechii arhitecturi pamantene la o
cladire de mari dimensiuni cu 4 niveluri.Parterul robust si tratat ca un subasment si
realizat din piatra cioplita si rostiuta.Restul paramentului fatadelor este din caramida
aparenta. O alta cladire ce se impune prin tinuta sobra este “Casa Alba” din
Craiova(Arh.Const. Iontzu)-birouri la parter si trei etaje de apartamente.
la cladirile inalte de birouri se incearca de asemenea aplicarea stilului neo-
romanesc.Astfel imobilul (fost Astra Romana) din Piata C.A.Rosetti
(Arh.P.Smarandescu) - parter plus 5 etaje ultimul mansardat.Cele doua fatade catre
strada, inegale ,racordate in unghi obtuz,prin intermediul unui pavilion de colt. Solutia
“legarii” fatadelor cu ciubuce si imbogatirea lor cu “loggii”,colonete si ornamente a
imprimat cladirii un caracter in mare masura artificial. Tendinta aceasta vadita de
impodobire a fatadelor si a interioarelor fara a tine seama de functie este din pacate una
din trasaturile caracteristice negative ale arhitecturii romanesti din aceasta
perioada.Astfel de cladiri sunt palatul ”Vama Postei” si cladirile Ministerului de Finante.
excesele cele mai mari apar la numeroasele biserici ridicate in Transilvania in aceasta
perioada. Astfel: Catedrala ortodoxa de la Alba Iulia ( Arh. V. Stefanescu) este o pastisa
a unor forme de arhitectura religioasa din prima jumatate a sec. al XVII. Apare aici o
tendinta de monumentalizare fortata si un exces de elemente de detaliu.O alta astfel de
catedrala este cea din Cluj (Arh.C.Pomponiu si Arh.G.Cristinel).Una din putinele opere
valoroase este catedrala ortodoxa din Timisoara Arh.I.D.Traianescu (mai ales pt.
formele ei interioare) si biserica Sf. Elefterie Nou din Bucuresti (Arh. Const.Iotzu)
in domeniu arhitecturii civile sunt rare cladirile reusite in care s-a incercat
implementarea stilului neo-romanesc.Un exemplu ar putea fii Banca Marmorosch-Blank
(Arh.Petre Antonescu).Se observa caracterul monumental al unicei sale fatade realizata
din piatra fatuita , marmura ,granit, fier forjat . Apare aici interpretarea unor forme de
arhitectura veche munteneasca, cambinate cu elemente ale arhitecturii moldovenesti.
anii 1929-1933 au fost tulburati de o grava criza economica.Acest lucru a avut efect
asupra modului in care s-a desfasurat arhitectura - I-a determinat o anume directie -
ramura ei cea mai solicitat a fost cea a locuintelor in care au fost investite o buna parte a
capitalurilor retrase din bancile falimentare.Astfel datorita economiilor a aparut o
sensibila tendinta de simplificare a formelor de expresie arhitecturala. Astfel Ministerul
Justitiei(1929-1932 - Arh Const.Iotzu) are in compozitia fatadelor unele forme
“modernizate” de factura clasica ,dar contine si unele elemente cu totul straine
arhitecturii traditionale romanesti anuntand astfel intrucatva sensul unei noi directii ce
avea sa apara. Alte cladiri cu infatisari specific autohton sunt: Palatul Patriarhiei din
Bucuresti(1932-1936 - Arh. Gh.Simotta),cladirea Institutului de Istorie “N.Iorga” (Arh.
Petre Antonescu)
domeniul in care ideea afirmarii - de data aceasta in spirit modern - a specificului
national in arhitectura s-a impus cu mai mult succes a fost insa acele al locuintelor
izolate care apar in Bucuresti,Ploiesti,Campina si mai ales in regiunile deluroase sau pe
litoral (Arhitecti:Const.Iotzu,Toma T. Socolescu, G.Simotta).
in primii ani ai celui de-al 4-lea deceniu existau pe de o parte ramineri categorice pe
pozitiile unui clasicism inghetat(Palatul Republicii- prof Nicolae Nenciulescu,cladire
Bibliotecii universitare din Iasi -Arh.Const.Iotzu) iar pe de alta parte sintetizari ale
principiilor clasicismului(Facultatea de drept - Arh.Petre Antonescu)
In acelasi timp s-au facut primii pasi spre formele unei arhitecturi net moderne care avea

18
sa domine ultimii 8-9 ani dinainte de cel de-al doilea razboi mondial. Afimarea acestei
noi orientari a fost legata de campania de constructii initiata dupa criza economica.In
primul rand redresarea activitatilor industriale a prilejuit executarea unor importante
cladiri menite sa adaposteasca procesele de fabricatie din diferite ramuri
industriale:uzine metalurgice,fabrici de vagoane,hale vaste cu mari deschideri prevazute
cu schelete robuste de rezistenta ,sisteme speciale de iluminat etc. Aceste lucruri au
determinat folosirea noilor materiale de constructie:fier ,beton-armat, sticla si s-a trecut
la adoptarea unor plastici arhitecturale noi simple in perfecta concordanta cu caracterul
propriu al materialelor folosite. Realizari: Uzinele foste “Astra Vagoane” din Brasov,
Uzinele Malaxa ale caror planuri au fost marite de Arh. Horia Creanga.Halele se disting
prin bunele proportii si prin tehnica ingrijita a lucrului ,inclusiv a paramentului de
caramida aparenta. Intrarea lucratorilor este larg tratata, marcata de piloni monumentali
si urmata de o alee marcata cu pomi. Tot Creanga a proiectat si fabrica de tevi si
otelaria(azi republeca).Apoi cladirea fostei sucursale a uzinelor Ford
(Arh.P.Em.Miclescu),fostele uzine de avioane I.A.R. Brasov (G.M.Cantacuzino)
,complexul uzinei metalurgice de la Colibasi(Arh. Octav Doicescu) cadrul celorlalte
ramuri ale arhitecturii trasaturile specifice modernismului au aparut sporadic.De la
primele manifestari curentul modernist a intrat insa in conflict cu mai vechiul curent
traditional, care avea insa multi sustinatori. Experienta profesionala aprofundata,
orientarea realista, precum si adoptarea unei metode juste de creatie au dat totusi
arhitectilor cu o cultura aleasa posibilitatea sa realizeze fie in spirit net modern, fie in
forme traditionale modernizate opere valoroase. Astfel de arhitecti erau :Horia
Creanga,Duiliu Marcu, Octav Doicescu,Henriette Delavrancea-Gibory.
cele mai numeroase cladiri care apartin arhitecturii civile moderne sunt cladirile de locuit
: vila izolata , imobilele izolate sau grupate pe strazi cu regim inchis.Erau mai totdeauna
retrase de la strada , cu gradina in jur si avand de regula la parter cateva incareri de
primire,o sala de luat masa nu dependintele ei,un birou cu anexe,iar la etaj la etaj
camerele de locuit cu toate anexele necesare. Lucrarile de finisaj erau executate cu grija
, adesea cu: placaje de piatra,pardoseli de marmora,de parchet ales si de gresie,usi
exterioare bogate din fier forjat etc.
Horia Creanga (1892-1943)- a fost initiatorul arhitecturii moderne. El s-a impus dupa
construirea imobilului ARO (1931) care astazi este Patria. Edificiul este compus din
doua aripi cu cate 7 etaje care prind intre ele o mare sala de cinematograf de 1200
locuri. Se remarca prin linia orizontala a fatadelor si prin contrastul dintre aceasta
orizontala shi turnul de colt masiv,sustinut de doi puternici piloni,solutie care rezolva
ingenios si accesul la cinematograf.A mai facut o serie de locuinte particulare: casa
dr.Petru Groza din Deva,trei imobile mai importante in Bucuresti precum si cateva
imobile cu magazine la parter si apartamente la etaje dintre care unul mai important B-
dul N.Balcescu,nr.53. Acesta are doua intrari cu cate doua apartamente la palier a cate
3 si 4 camere. Ele sunt de un larg confort si au pardoseli de marmura,de parchet
superior, de gresie,instalatii bogate etc.Tot el alaturi de H.H.Georgescu a facut hotelul
Carpati (fost ARO) din Brasov.
Studii Bucuresti, paris, sotie arh Lucia Creanga
Arh noua – simplitate, fereastra orizontala, volume clare si puternice, gustul superior si
aristocratic al liniei drepte
Perioade:-1929 – tatoneaza piata si gustul clientilor, arh Art Deco
-1930 – 1935 – modernism pur – cladirea Aro de pe Magheru
-1936 – 1943 – relatii cu Malaxa – volume foarte simple, precise, proportionate; fabr
Faur, Halele obor, Hotelul Aro Brasov, Palatul Cultural/Cernauti
lucreaza cu tanurul Haralamb Georgescu
-1927 – vila dr Petru Groza – 2 benzi, circulatii si camerele principale
-imobilul Aro – magazine la parter, sala de conferinte, sala de spectacol, locuinte,

19
birouri, sus spital
-art deco – parter cu piatra neagra
-realizat – parter retras si in umbra
-benzi orizontale
-vila Miclescu
-vila Bunescu 1932 living pe 2 niveluri cu supanta; segregare a functiunilor in benzi;
f vitrata in spate;terasa cu piscina
-vila Cantacuzino-inalt, plin, servant;jos, servit
-bd Dacia – mici decrosuri nefunctionale, intrare in sticla
-bl Lahovari – langa cel al lui GM Cantacuzino, la dist de un an
-vatra luminoasa, loc tip
-1937, Malaxa pe Magheru;pereti ingusti - > cat tamplaria;baza retrasa;copertina subtire
peste ultimul nivel
-cladirea Aro pe calea Victoriei – continuitate spre crt int, vitrine pe colt
-halele Obor
spre final se reintoarce spre o gandire clasicizanta; 1930 – 1939 colaborarea cu Malaxa
-fatade pure, simple, caramida aparenta singurul material
--inteprinderea Republica
Duiliu Marcu (1886-1966)- initial experimentase procedeele si formele academismului
de scoala franceza(casa particulara) si apoi pe acelea ale arhitecturii de forme nationel
(Caminul studentesc si Teatrul National din Timisoara) apoi s-a alaturat cu convingere
modernismului.Astfel a realizat cateva locuinte particulare (Casa Busila) si precum si
blocuri cu apartamente.Deasemenea a realizat o serie de edificii Bucurestene cu
caracter administrativ: cladirea Comitetului de Stat al Planificarii, Academia Militara,
Biblioteca Academiei, Ministerul Afacerilor Externe. Acesta are in plan o forma
dreptungiulara simetrica desfasurandu-se in jurul a doua curti interioare.Fatada
principala lunga de 100 de metri bine proportionata simpla placata cu marmura de
Ruschita este precedata pe toata inaltimea de un sir de stalpi care ,legati prin arcade
,marginesc la parter un portic.Deasemenea tot el a realizat si Palatul Ministerului
Transporturilor(1937-1945)
lucrari in domeniul urbanismului-Dezvoltarea industriei si a comertului dupa primul razboi
mondial au atras catre orase mana de lucru fapt care a dus la o crestere simtitoare a
acestora.A aparut “legea pentru organizarea administratiei locale” din 1929 care
prevedea obligativitatea pentru centrele urbane si balneoclimaterice sa-si intocmeasca
planurile pe 10 ani.Astfel s-a inceput studiul si redactarea planurilor de sistematizare
pentru multe orase: Bucuresti, Craiova, Cluj, Sfantu Gheorghe, Brasov
,Bacau,Campulung. Studiile si planurile de sistematizari si zonificari au ramas insa in
cele din urama de cele mai multe ori ingropate in arhivele primariilor orasele continuand
sa se dezvolte la voia intamplarii. La fel de neglijate au fost si lucrarile edilitare. Chiar in
Bucuresti cu exceptia catorva artere principale si cartiere de vile, cea mai mare parte a
orasului a ramas fara pavaje, fara canale, fara apa, fara lumina electrica. Astfel
activitatea urbanistica a dat putine rezultate concrete pozitive.
Marcel Iancu-1907 infiinteaza miscarea dadaista inpreuna cu Tristan Tzara; 1922-23 se
intoarce, infiinteaza revista Contemporanul impreuna cu Ion Vinea; artist plastic-pictor,
grafician; absolvent unor studii complexe de arhitectura;
-arhitectura: nu-l interesa o rezolvare a planului clara si rationala, cat ili interesa expresia
plastica a interiorului si a exteriorului; vitralii, desene, grafiti aplicate pe cladiri, mobilierul
(uneori); utiliza culoarea cu multa forta (tencuiala colorata acoperita de alti proprietari);
finanteaza singur Contemporanul. Exemple de lucrari
-1926 – vila pt tatal lui, a fost pictata
-vila pentru pictorul Daniel – pictata ext + dormitor, fotoliu gen Rietveld
-vila fuchs 1927 – ferestre si parapet de factura navala (hublouri)

20
-strand Kiseleff – vestisre simple
-cladirea Chapier – terasa pe colt la ultimul ivel, umbra
-vila Chihaiescu, simetrica
-vila Iluta – raumplan, bar sub scara
-vila Juster – pe colt, et 1 2 duplex, p garaje, terasa solar, anexe
-vila sotiei, bovindouri si balcoane
-sanatoriu Valea Prahovei cu mobilier Mies
-locuinta Milita Petrascu – atelier vitrat cu 2 niveluri, vizibil de la supanta dormitor
-imobilul Gold – trepte identice cu rafturile, primul mob de bucatarie modern
-imob pt soc Bazaltin – birouri si turn locuinta, inaltime mare pt un cartier de vie

ARHITECTURA SI URBANISMUL DUPA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL


Contextul:
-schimbarea regimului politic: disparitia statului democratic - ideologia comunista
domina integral societatea, iar statul totalitar devine proprietarul aproape absolut al
tuturor domeniilor economiei (nationalizarea din 1848, colectivizarea agriculturii din
1962). Intreaga economie este dirijata centralizat, are loc industrializarea fortata a
economiei.
-efectele asupra arhitecturii si urbanismului:
- este desfiintata libera practica a arhitectilor; acestia devin functionari ai statului in
institute de proiectare, controlindu-se si limitandu-se,astfel, in mod sever,posibilitatile de
creatie urbanistica si arhitecturala; relatia arhitectului cu autoritatea statului.

21
- politica de industrializare fortata a avut drept consecinta cresterea rapida a
populatiei urbane (cu mari dificultati de acomodare la modul de viata
urban),impulsionarea dezvoltarii oraselor, sporirea necesarului de locuinte (spatii de
cazare0 si a dotarilor colective, realizarea unor numeroase noi zone industriale.Dirijarea
investitiilor s-a facut dupa un program strict centralizat.
-exercitarea dreptului de proprietate asupra terenului urban este simbolica, iar
investitia particulara devine nesemnificativa.S-au creat astfel premisele proiectarii si
realizarii unor investitii urbanistice de foarte mari dimensiuni.
-statul a dispus de toate verigile actului de constructie :intocmirea temei ,
elaborarea proiectului, terenul, finantarea, executia.
2.Evolutia arhitecturii si urbanismului a fost rezultanta influentei, determinate, a
politicii statului (si a pcr) si a curentelor epocii;evolutia simultana si divergenta cu
acestea. Interventia totala a politicului a avut loc prin hotararile cc al pcr si a consiliului
de ministri din 1952, prin care s-a decis reconstructia socialista a oraselor, infiintarea
Institutului de Arhitectura (dupa o perioada de functionare ca facultate a Politehnicii) si a
tuturor structurilor organizatorice a domeniului.
-etape principale ale evolutiei politice:cucerirea si consolidarea puterii politice,
perioada stalinista,”dezghetul” anilor `60 si inceputul anilor `70,revenirea la regimul
totalitar absolut pana in 1989.
-etape ale arhitecturii si urbanismului:
a. prelungirea,in anii `50 ,a culturii arhitecturale interbelice, prin limbajul rationalist
si cautarile unei arhitecturi de factura nationala.
b. episodul arhitecturii realismului socialist (prima parte a anilor `50)
c. arhitectura “functionalista”, spre sfarsitul anilor `50, si evolutia ei in urmatoarele
doua decenii - cea mai fertila perioada a arhitecturii romanesti postbelice
d.variante ale postmodernului si recrudescenta arhitecturii clasicizante ca expresie
a regimului totalitar,dupa 1977.

3.Urbanismul
- studiile de sistematizare teritoriala; amenajarea litoralului
- teoria urbanismului
- practica profesionala: disparitia de facto a dreptului la proprietatea funciara urbana a
facilitat difuzarea principiilor Chartei de la Atena, aplicate in ansambluri urbanistice de
dimensiuni mai mari sau mai mici, in interiorul localitatilor sau la extinderile acestora.
Diferenta principiilor urbanistice fata de cele anterioare (bazate pe mica proprietate si pe
parcelare) produce o ruptura radicala a morfologiei urbane.Relatia de modernizare si
distrugere.Planul de sistematizare apare la inceputul anilor 60`; caracterul sumar al
schitei de sistematizare.
- succesiunea tipurilor de interventii urbanistice: completari de fronturi,mici ansambluri
de locuit sau de dotari;cvartatele staliniste; restructurarea unor artere importante ale
oraselor; marile ansambluri de locuit realizate la periferia localitatilor sau in zonele slab
construite-caracteristicile urbanistice ale acestora; legea strazilor din 1976 si
recuperarea spatiului strazii;retorica monumentalului; interventiile asupra centrelor
(istorice) ale oraselor.Exemplificari pentru toate categoriile.
ARHITECTURA DUPA 1950
Transformarile politice care au avut loc dupa terminarea celui de al doilea razboi mondial
au condus la modificarea fundamentala a conditiilor de practica a profesiunii. Arhitecti,
deveniti angajati ai statuliu, in institute de proiectare judetene sau apartinand unor
ministere, au trebuit sa raspunda unor solicitari de proiectare venite exclusiv din partea
statului. In aceste conditi, libertatea de creatie a arhitectilor s-a redus drastic, existand
insa, deseori, incercari de iesire din constrangerile politice, economice si profesionale
impuse. In acest sens, un interes aparte il reprezinta atitudinea arhitectilor pirn

22
proiectarea constructiilor sau a micilor ansabluri amplasate in partile vechi ale oraselor,
care n-au necesitat, inerventii la scara ampla asupra unori structuri urbane constituite in
timp indelungat.
De la oana
Sa nu cadem in greseala de a condamna tot ce s-a construit atunci, fiindca am repeta
greselile comunistilor de a sterge toate constructiile regimului burghezo-mosieresc.
-casa poporului nu e simbolul intregii arhitecturii postbelce
-rasturnarea valorilor anterioare
-ideologia comunista a determinat total arhitectura
-statul a devenit proprietarul absolut al economiei
(nationalizarea din 1943-prorietate privata si micul comert; 1952-cooperativizarea
agriculturii; centralizarea sistemului economic(industrializare fortata)
-toate regiunile sa fie la fel de dezvoltate
-orasele cresc sau apar altele noi(victoria,onesti)
-proprietatea statului asupra terenului urban(sau chiar daca nu era proprietare putea sa
dispune de el)
-posibilitatea construiri marilor ansambluri
-statul a tinut in mana toate fazele proiectarii si executiei (institute de proeictate,
antreprize de constructie)
-arhitecti devin functionari ai statului si trebie sa urmeze indicatiile politice (suprafete
mici, materiale proaste, executii mizerabile)
-evolutia urb si arh, -1952-politica nu influenteaz arhitectura prea mult;1943-1950
perspectiva stalinista(dura dpdv uman); 1960-1970- dezghet-rupere oarecum de URSS,
incercare de a forma o politica nationala;1970-1990-regim foarte autoritar
arhtectura-diferenta dintre “produse de serie”-proiect tip de imobil de locuit; “produse
speciale”-locuinte de lux, si case taranesti
-module-proces de industrializare (capacitatea executiei)
-echipamenete publice-hoteluri(acelasi hotel alta fatada) si case ai culturii de acelasi
gen.
Mircea Alifanti- sediul administrativ din baia mare 1970 (parea ca este acolo
dintotdeauna); adept al comunismului, se inscrie inainte de razboi in partidul, este
expulzat; face studii privind bis din lemn; nu a participat la dezbaterea pentru centrul
civic
Cezar Lazarescu-presedinte UAR si rector UAUIM; prieten cu dej; face litoralul, nare
nici cultura nici talentul lui alifanti; relatia cu zonele mici si vechi (burghezo-mosiereste)-
interventii violente; se distrug centrele a peste 25 de localitati; trame mari care nu sunt
compatibile cu ceea ce este vechi si valoros; cei mai multi arhitecti accepta interventiiloe
in zonele vechi (alti fac studii secioase de istorie urbana)
Exemple :
-zona balta alba, ansamblu facut de Tiberiu Nica (arh. Interbelic); dispar laturile dar
scara e corecta
-realism socialist- cvartale p+4,p+5 terenul din mijloc liber sau cu crese, gradinite, intr-o
forma existentacu scara corecta (bucuresti noi, vatra luminoasa, cacademia militara);
arhitectura monumentala
-opera romana- octav doicescu-

In dezvoltarea istorica a arhitecturii in Romania, un moment de o insemnatate deosebita


il consituie perioada moderna de formare a oraselor, de elaborare a unei arhitecturi
nationale orasenesti. Mincu este, fara indoiala, figura centrala a acestei perioade.

23
Personalitatea lui Ion Mincu se contureaza in cadrul perioadei de formare a arhitecturii
moderne romanesti. In raport cu incepaturile miscarii urbanistice care marcheaza
transformarea tirgului feudal in oras, arhitectura romaneasca moderna a pasit pe calea
unei afirmari originale tirziu si cu multe ezitari. Pe la 1884, cand Ion Mincu s-a intors de
la Paris, unde terminase Academia de Belle Arte ca arhitect diplomat al guvernului
francez profesiunea de arhitect, era totusi destul de bine conturata, iar statutul social al
arhitectului facuse saltul hotaritor, integrandu-l cu drepturi depline in randurile
intelecualitatii. Era firesc ca in aceasta perioada sa se fi apelat la bogatul vocabular de
rezolvari spatiale, constructive si decorative, oferite de alte parti ale Europei, unde
asemenea edificii isi facusera mai de mult aparitia. Acest proces de rapida transformarii
in Romania celei de a doua jumatati a secolului al XIX-lea pare sa fi constat in
coexistenta si intr-o masura, in opozitia principala a mai multor curente, care vor
determina originalitatea scolii romanesti de arhitectura. Definirea acestor curente si
tendinte ce se infrunta pe tarinul arhitecturii orasenesti la sfarsitul secolului XIX-lea in
Romania, ne va ajuta sa ne apropiem mai mult de opera lui Ion Mincu.
El nu putea fi strain de preocuparile arhitectilor din alte tari al Europei, pe care le
cunoscuse fie in timpul studiilor sale la Paris, fie in calatorii, fie chiar in tara datorita
activitatii unor Ballu, Galleron, Gotter erau care fusesera invitati sa realizeze mari edificii
ale capitalei si ale altor orase importante ale tarii. El era in primul rind un intelectual
roman constient de obligatiile sale fata de cultura nationala, el admira si iubeste poezia
si pictura romaneasca, mai ales admira si indrageste insasi bogatie de forme si idei a
artei populare.
Ion Mincu s-a indreptat catre arhitectura pentru ca dorea sa construiasca altceva
decat lucrari ingineresti, care- se pareau anonime, studiase si practicase, inainte de a
pleca la Paris, ingineria civila, fara prea multa convingere. Dorinta de a face “mai mult”
sau “altceva” vine in acelasi timp dintr-un crez de intelectual patriot, care isi vrea operele
mai evident, si mai activ integrate in valorile culturii nationale.
Ion Mincu intelectual sensibil si profund legat de idealurile generatiei sale,
plecase la Paris cu imaginea frumusetilor romanesti gandind probabil ca si arhitectura ca
modalitate artistica poate servi idealului national ca si pictura sau literatura. In scoala de
Belle- arte el a absorbit deopotriva principiile compozitiei clasice ca si tezele rationalist-
functionaliste ale lui Guadet.
Conservator si traditionalist prin educatie ca si prin temperament Mincu se va
tine departe de excesele modelor ca si de inovatiile prea revolutionare, contrare ideilor
sale drespre armonie si simplitate in care el reuneste principiile arhitecturii clasice cu

24
cele ale arhitecturii populare. Acesta atitudine il ajuta sa se tina deoparte de arh. ofciala
si sa abordeze problema inovatiei cu o exigenta antica deosebita , punand-o in special
pe terenul solid al determinarilor functionale.
Intr-o opera relativ putin ampla intr-o remarcabila activitate teoretica, intr-o viata
sobra, in care o inalta exigenta morala ne apare dublata de un ascutit simt al nuantelor
si umorului, intr-o neobosita activitate pentru intemeierea scolii si miscarii nationaqle de
arhitectura, Mincu ne ofera imaginea unei lupte continui dintre luciditate, rationalism,
credinta in geniul artistic popular pe deoparte si nationalismul vulgar sau
cosmopolitismul eclectic de alta. O lupta dusa cu societatea din jur, si cu el insusi. O
lupta in care biruintele sunt la fel de valoroase si insructive ca si infringerile, si care face
din acest mare precursor o figura singulara in istoria arhitecturi romanesti.
Operele de arhitectura
Lucrarile lui Mincu sunt putin numeroase, intr-o activitate de aproape 30 de ani el
a realizat mai putin de 15 lucrari. In opera sa a cuprins insa o gama foarte variata de
domenii de la desenul de mobilier, la monumentalul funerar si restaurarea
monumentelor istorice. Cateva din lucrarile care ar fi reprezentate probabil operele sale
de capetenie au ramas numai in stadiul de proiect Ospelul Comunal, adica prmaria ,
Teatrul National din Iasi si cartierul de vile denumit “Cetatea romaneasca” ale carora
desene, de altfel s-au pierdut. Daca ar fi sa incercam o grupare sistematica a operei lui
Mincu, am observa ca o parte inportanta este alcatuita din locuinte de tipul vilei sau
locuintei reprezentative ale unor familii bogate. Un exemplu ar fi Casa Lahovary
terminata 1886 s-a impus de la inceput atentiei oamenilor de arta prin aceea ca era
prima incercare de a realiza o arhitectura inspirata din traditia nationala. Un volum
compact exprimand un plan simplu , traditionalul plan cu tinda si camerepe o parte si
celalta se exprima in fatada principala printr-o simetrie clasica. Accentul central realizat
print-o ingenioasa mutatie a foisorului vechilor case de deal , intr-un peron acoperit cu
acces carosabil. Frizele decorative din caramida de inspiratie italiana, dispuse cu
economie deasupra ferestrelor ingemanate sum strasina foisorului ca si butonii de
ceramica in timpanele arcadelor, invioreaza cu um pigment cromatic masa calma a
fatadelor toarte simple. Porticul este alcatuit din colonete din lemn in care strunjirea si
decorul sculptat al stilpilor si balustradelor includ in aspectul general romanesc detalii de
factura clasica italieneasca. In linii mari , casa Lahovary inspira monumentalitatea simpla
a arhitecturi taranesti, careia umbra foisorului ii adauga o nota de intimitate.
Edificiul atat de cunoscut aproape emblematic pentru opera lui Ion Mincu, al
Bufetului de pe sosea Kiseleffii , nu urmeaza cronologic casei Lahovary, dar constituie

25
reluarea ideilor chitate in prima sa lucrare prin acumularea de noi experiente si surse de
inspiratie. Motivul foisorului cu arcade in acolada e realizat de aceasta data ca element
dominat, intr-o compozitie asimetrica, in timp ce modalitatile structural decorative ale
ceramicei si lemnul aparent, experimetate la casa Lahovary, capata o amploare
decisiva. Casa Lahovary aduce din arhitectura taraneasca ritmul echilibrat al unei
clasicitati patriarhale, in timp ce relatia dinamica a volumelor “Bufetului” ne introduce intr-
o lume vioaie si pitoreasca de asimetrii colorate. Separatia neta interior-exterior
necesara in casa de oras a unui patrician pentru care “locuinta sa e castelul lui”, si pe
care un portic de intrare o atenueaza in spiritul ospitalitati traditionale romanesti, e
inlocuita de bufet cu o formula noua deosebit de moderna pe care Mincu o infuieste si o
extrapoleaza din sursele populare .
Cele doua resedinte de lux, din care prima este azi Casa sciitorilor “Mihail
Sadoveanu” iar a doua Clubul Sindical al Ministerului Metalurgiei si al Constructiilor de
masini, se afla situate pe Calea Victoriei, la mica distanta una de alta. Le apropie insa nu
numai vecinatatea, ci mai ales faptul ca ambele apartin perioadei de inceput a carierei
de arhitect a lui Mincu, fiind realizate intre 1887 si 1889, imediat dupa casa Lahovary ,
dar intr-o maniera cu totul opusa acesteia. O cercetare mai atenta a celor doua edificii
ne pune in prezenta unui Mincu interpretvirtuoz. Nici una din lucrari nu poarta pecetea
contradictiilor chinuitoare ale creqtiei, nu se pun intrebari si nu se dau raspunsuri. Tipul
de plan, dispozitia spatiilor interioare, compozitia fatadelor si intregul arsenal de forme
decorative, balustrade, ancadramente, plafoane, pardoseli, totul a fost de mult scris,
transcris si parafrazat in mii de variante. Eliberat de tensiunea cautarii nouluk, Mincu
pare ca se desfasoara intr-un divertisment cu variatiuni pe o tema data. De altfel trebuie
sa precizam ca la casa Monteoru avem de a face cu o reconstructie, e adevarat foarte
radicala, ceea ce a reprezentat probabil un cadru fix al compozitiei de ansamblu.
La casa Monteoru vom remarca holul central pe trei nivele, scara amplificata de
vasta oglinda pe podest, sufrageria cu sumbre lambriuri si deschisa printr-o veriera, spre
gradina. La casa Vernescu ne retin atentia plafoanele in casete si chesoane, de forme
si cu ornamentatii pe cit de variate pe atit de abundente in modelaje ca si in culoare, dar
mai ales acea scara a carei spirala fastuoasa culmineaza in rotonda cu splendide
arcade, ca o apoteoza a spatiului curb si care singura ar fi de ajuns pentru a da masura
puterii de creatie a unui mare architect. Si pretutindeni, culoarea calda, cu straluciri
discrete a stucurilor, bronzului, ornamentelor aurite, lambriurilor si tapiseriilor, poarta
amprenta unui indragostit al pitorescului senzual care incalzeste si insufleteste intreaga
opera a lui Mincu, fiind aici cu atit mai semnificativ cu cit, asemena lucrari puteau , prin

26
insasi natura lor , sa alunece in platitudini academice sau in pompierism. Desi
necaracteristice pentru conceptia stilistica a lui Mincu, cele doua resedinte de pe Calea
Victoriei ramin pe deplin edificatoare pentru virtuozitatea, imaginatia si autenticul simt al
compozitiei cu care el va aborda fiecare din operele sale.
Arhitectura monumentala
Palatul administrativ din Galati astazi sediul Comitetului Minicipiului Galati si al
Consiliului Popular al Municipiului Galati, a compus pe un plan simetric, cu un corp
principal in lungul bulevardului care purta pe atunci numele de “Calea Domneasca”, fiind
artera principala a orasului portuar. Doua aripi secundare, mai scunde si multa mai
modest ornate, inchid intre ele o curte posterioara de factura strict utilitara. Fatadele
corpului principal, care, prin pozitia sa urbanistica, e lipsit de o perspectiva frontala, sunt
placate cu o piatra galbuie si desenate in trasaturi viguroase, marind astel potentialul
expresiv al materialului. Doua registre mari , cuprinzind, primul incaperile parterului si
mezzaninului si al doilea marile sali de receptie, sala consiliului si cabinetele oficiale, se
suprapun intr-o egalitate confuza pe care decorul bogat al “etajului nobil” nu reuseste s-o
anihileze total. Impresia de incertitudine si chiar de oarecare monotonie se accentueaza
prin simetria nediferentiata a axelor verticale: fatada e impartita in trei segmente,
insuficient distincte, fiecare la rindul sau fiind compus cu cite trei axe, mai strinse in
corpurile extreme, mai largi in corpul central, care acuza holul de intrare si sala de
consiliu de la etaj. Decrosarea usoara a volumelor la extremitati, subliniata de
acoperirea lor independenta cu cite un acoperis boltit, indica intentia clara de a fi fost
concepute ca un fel de turnuri de calaj, dupa o schema curenta in arhitectura palatelor
Renasterii franceze.
Decorul acestei fatade in care golurile inalte ale etajului termintate cu arce de virf
de lance ca si coronamentul crenelat aduc o sugestie venetiana, poate nu intimplatoare
intr-un oras care, pe atunci, era principalul port al Romaniei, se completeaza cu detalii
create de Mincu in spiritul unor forme ale arhitecturii traditionale: butoni, discuri ,
acolade, ocnite is chiar ciorcirlani ce orneaza coama acoperisului.
Banca Comertului din Craiova , astazi sediul Filialei Academiei R.S.R.este o
lucrare postuma, terminata pe baza desenelor din 1906 ale lui Mincu, abia dupa moartea
lui. Ea reprezinta al doilea edificiu public de factura monumentala, prezentind o
compozitie mai inchegata si mai echilibrata decit Palatul Administrativ din Galati.
Aceasta cladire centrala a Craiovei oferqa privirilor un volum bine proportionat, ale carui
fatade laterale sustin ca inaltime si tratare plastica fatada corpului principal orientat catre
piata. Partitionarea in registre orizontale pune in evidenta etajul iar in fatada principala

27
orizontalitatea e intrerupta de cei patru piloni pe toata inaltimea cladirii, suprainaltati
peste cornise cu turnulete-lanternouri, subliniind monumentalitatea corpului central
.Ancadramentele ferestrelor, in special a celor de la etaju, cornisa, lucarnele si
lanternourile, acoperisurile repezi incununate de creste de ciocirlani, decorul emblematic
cu piese de bronz si desenul viguros si cursiv al tuturor detaliilor, poarta pecetea lui
Mincu.
Opera si conceptiile lui Mincu au cunoscut, precum se vede, interpretari diferite si
contraversate. In ciuda limitelor sale istorice, Mincu ne apare azi ca un inaintas, al carui
rol in arhitectura moderna romineasca este deosebit de insemnat. In alte conditii sociale,
cu alte posibilitati tehnice, cu alte conceptii estetice arhitectii zilelor noastre, pretuind
opera lui Mincu esenta ei de patriotism si de framintare inovatoare, se straduiesc sa
realizeze arhitectura romaneasca a zilelor noastre.

28
29