Sunteți pe pagina 1din 9

CURS 3.

CICLUL CELULAR

Un ciclu celular constă în creşterea celulei şi diviziunea ei. Reprezintă perioada din
momentul apariţiei unei celule până în momentul formării altor două celule prin diviziunea ei.
Ciclul celular prezintă două etape mari: interfaza şi diviziunea. Diviziunea urmăreşte pe de o
parte, creşterea organismului şi înlocuirea celulelor distruse, iar pe de altă parte conservarea
cantităţii de material genetic în descendenţă. În funcţie de scopul urmărit, se disting două
tipuri de diviziune: mitoza şi meioza.
Informaţia genetică este stocată în molecula de ADN. ADN-ul este un polimer format
din unităţi de bază numite nucleotide (fig. 25). O nucleotidă este formată din:
 bază azotată:
 Purinică: adenina, guanina
 Pirimidinică: citozina, timina
 Zahărul: dezoxiriboza
 Fosfatul
Nucleotidele sunt legate între ele prin intermediul fosfatului şi al zahărului formând o
catenă. ADN-ul este o moleculă bicatenară, cele două catene sunt legate între ele prin punţi de
hidrogen între bazele azotate de pe cele două catene. Structura ADN-ului este cea de dublu
helix, catenele sunt răsucite una în jurul celeilalte (fig. 26).
Cea mai mare cantitate a materialului genetic se găseşte în nucleu, unde formează
cromatina. Aceasta este formată din ADN şi proteine, care sunt implicate în stabilizarea
cromatinei. În timpul interfazei, materialul genetic se găseşte sub formă de cromatină, care
este laxă, iar în timpul diviziunii se condensează formând cromozomii (cromatină =
cromozomi).
Specia umană are informaţia genetică grupată în 23 perechi de cromozomi. Dintre
aceştia, 22 de perechi sunt autozomi şi 1 pereche sunt cromozomii specifici sexului (XX
pentru femeie sau XY pentru bărbat).
3.1 Mitoza
Mitoza este procesul de diviziune care se desfăşoară în celulele corpului şi are scopul
de a realiza creşterea organismului sau refacerea celulelor distruse.
Procesul se desfăşoară în 4 etape mari:
 Profaza
 Metafaza
1
 Anafaza
 Telofaza
 Profaza (fig. 29):
- Cromatina începe să se condenseze
- Membrana nucleară şi nucleolul încep să se dezagrege
- Centriolii încep să formeze fusul de diviziune
- Materialul genetic este dublu (46 de cromozomi/cromatină bicromatidici)
Metafaza (fig. 30):
- Cromozomii sunt bine individualizaţi (în această etapă pot fi studiaţi deoarece se
observă foarte clar cele 2 cromatide)
- Membrana nucleară a dispărut complet
- Cromozomii sunt dispuşi central formând placa ecuatorială (metafazică)
Anafaza (fig. 31):
- La începutul acestei etape cromozomii bicromatidici încep să se separe de la nivelul
centromerului şi devin monocromatidici.
- La sfârşit cromozomii monocromatidici ajung la jumătatea distanţei dintre ecuator şi
polii celulei.
Telofaza (fig. 32):
- Cromozomii monocromatidici ajung la polii celulei
- Se formează membrana celulară care separă cele două celule nou formate
- Are loc citokineza (separarea celorlalte organite celulare)
3.2 Meioza
Este procesul de diviziune care se desfăşoară în celulele generatoare din organele
sexuale. Are ca rezultat obţinerea de celule haploide (care conţin doar jumătate din cantitatea
de material genetic, 23 cromozomi). Meioza precede fecundaţia şi are loc tocmai pentru a
păstra cantitatea de material genetic constantă în descendenţă (23 cromozomi materni + 23
cromozomi paterni = 46 cromozomi) (fig. 35).
Are 2 etape mari:
o Etapa reducţională (fig. 33):
 Profaza I
 Metaza I
 Anafaza I
 Telofaza I
2
o Etapa ecvaţională (fig. 34):
 Profaza II
 Metafaza II
 Anafaza II
 Telofaza II
În meioză intră cromozomi bicromatidici (46 cromozomi). Etapa reducţională se
finalizează cu obţinerea a 23 cromozomi bicromatidici.
Profaza I:
– Este mai lungă decât profaza mitozei
– În plus faţă de evenimentele din profaza metafazei are loc gruparea cromozomilor
omologi, paterni şi materni, în tetrade formând 23 de perechi de cromozomi.
– În această etapă are loc şi crossing - over-ul (schimbul reciproc de gene între
cromozomii omologi)
Metafaza I:
– Tetradele se dispun la mijlocul celulei formând placa metafazică
Anafaza I:
– Are loc separarea cromozomilor omologi şi migrarea lor spre polii celulei.
– Migrează cromozomi întregi, bicromatidici, 23 spre un pol şi 23 spre celălalt pol
Telofaza I:
– Cromozomii bicromatidici ajung la polii celulei
– Are loc separarea celorlalte componente celulare şi individualizarea celor două
celule nou formate
După etapa reducţională urmează o scurtă interfază, în care nu se mai dublează
materialul genetic. Etapa ecvaţională se desfăşoară ca o mitoză obişnuită, singura diferenţă
fiind aceea că se obţin 23 cromozomi monocromatidici în loc de 46. Celulele rezultate în
urma diviziunii sunt ovulele, respectiv spermatozoizii. Ovulele conţin toate 22 + X
cromozomi, iar spermatozoizii conţin 22+X sau 22+Y cromozomi.
Materialul genetic, în afară de a se transmite (prin replicare) la descendenţi, are rolul
de a controla activitatea celulei prin sinteză proteică.
3.3 Sinteza proteinelor (fig. 36) are loc în 2 etape mari:
 Transcripţia
 Translaţia

3
Transcripţia (fig. 37) are loc în nucleu şi constă în copierea informaţiei din ADN, pe
bază de complementaritate, în ARN-ul mesager. Acesta, după maturare, părăseşte nucleul şi
ajunge în citoplasmă, la nivelul ribozomilor. Pentru a se forma proteine este nevoie de
aminoacizi, care se leagă între ei prin legături peptidice.
Translaţia (fig. 38) constă în exprimarea informaţiei din ARN-ul mesager. Astfel 3
nucleotide din ARN (ADN) formează un codon. Un codon codifică un anumit aminoacid. În
citoplasmă există ARN de transport care conţine 3 nucleotide complementare cu un anumit
codon din ARN mesager. ARN de transport leagă specific un aminoacid şi-l transportă la
nivelul ribozomilor, unde se fixează de secvenţa complementară de ARN measager.
Următorul ARN de transport se va prinde în continuarea primului şi între aminoacizii
transportaţi se vor forma legături peptidice, după care ARN de transport se desprinde.
Procesul se repetă până ce se termină catena de ARN mesager. La sfârşit rezultă un lanţ
peptidic care se va împacheta într-un anumit fel formând o proteină. Proteinele sunt sintetizate
în funcţie de necesarul celulei şi în permanenţă are loc un control al sintezei prin diverse
mecanisme chimice.

Fig. 25. Structura dezoxiribonucleotidei

4
Fig. 26. Structura dublu helix a ADN-ului Fig. 27. Structura cromozomului bicromatidic

Fig. 28. Replicarea ADN-ului

5
Fig. 29. Profaza

Fig. 30. Metafaza

Fig. 31. Anafaza

Fig. 32. Telofaza

6
Fig. 33. Etapa reducţională: profaza I, Fig. 34. Etapa ecvaţională
metafaza I, anafaza I, telofaza I

Fig. 35. Meioza şi fecundaţia

7
Fig. 36. Sinteza proteinelor

Fig. 37. Transcripţia

8
Fig. 38. Transcripţia şi translaţia