Corina Martin:

„Au trecut 20 de ani. E nevoie

de SCHIMBARE, e nevoie de
O NOUA ATITUDINE”.

m Alegeri Anat Sud

Muntenia

m Programul „Vacan]a
în }ara Mea”
va beneficia de
1 Milion de euro
pentru promovare

m Hotelierii de pe
litoral vor s\
deschid\ în etape

m Un parteneriat util

anat – Optbr

Consiliul coordonator
din partea ANAT
Preşedinte
Corina MARTIN
Coordonator editorial
Ioana Dobrescu
Membru de onoare
Marcel BĂDESCU
Manager de proiect
Dan Dumitru
Redacţie
Adriana CARANFIL
Colaborator
Traian Bădulescu
Foto
Arhiva ANAT Media
DTP
Adriana Nicoleta Zamfir
Editorul nu îşi asumă
responsabilitatea exactităţii
informaţiilor din revistă.
Aceasta revine, exclusiv,
semnatarilor articolelor.
Publicăm reclame care interesează,
direct, activitatea agenţiilor
de tu­rism, dar nu răspundem
de conţinutul acestora.
Aşteptăm informaţii şi opinii
de interes general de la orice
membru sau partener ANAT.
Adresa redacţiei:
Adresa: Str. Horia Măcelariu nr. 59
et. 4 ap. 401, sector 1, cod 013934
Tel. 021 321 19 08 ; 021 323 08 55
Fax 021 323 68 43
e-mail: office@anat.ro,
www.anat.ro
ISSN: 1584-0085
Se distribuie GRATUIT!
Tipografia
PRO Editura
3 Nr. 73 • februarie – martie 2011
Editorial
Corina Martin, Preşedinte ANAT
2011 – Primul an de după...
20 de ani ai ANAT
O NOUĂ ATITUDINE!
Dragi Colegi,
Am sărbătorit împreună, anul trecut, primii
20 de ani ai ANAT!
Suntem mândri că suntem, fiecare din noi,
membri ai celei mai puternice organizaţii din
turismul românesc! A fi membru ANAT este un
privilegiu, dar trebuie să înţelegem că asta ne
obligă, deopotrivă, la asumarea unei răspunderi.
Am auzit deseori, în Caravana ANAT,
mesaje de la membri care povesteau de ce
sunt membri în ANAT, ce le oferă ANAT-ul,
ce avantaje şi ce beneficii au în asociaţie.
În general, ne obişnuim să cerem Asociaţiei
tot ceea ce avem nevoie să cerem, pretindem
să primim, să ni se ofere, să ni se asigure…
Însă eu cred cu tărie că trebuie să învăţăm
să şi oferim, la rândul nostru. Să învăţăm să
dăruim din ceea ce ştim şi putem noi înşine
să facem, să învăţăm să respectăm munca şi
dedicaţia colegilor noştri, eforturile pe care
alţii au răgazul şi puterea şi dăruirea să le
facă, răbdarea şi ambiţia de a negocia pentru
mai mult şi mai bine, de a se lupta pentru
drepturile noastre, ale tuturor, pentru ca, în tot
acest timp, să ne fie mai bine, să vindem mai
mult, să ne dezvoltăm mai mult afacerile. şi,
mai mult, trebuie să punem noi înşine umărul,
contribuţia proprie, partea noastră de efort!
Au trecut 20 de ani. E nevoie de SCHIMBARE,
e nevoie de O NOUĂ ATITUDINE.
Astăzi, când scriu aceste rânduri, ma
gândesc cu nostalgie, dar şi cu bucurie, totuşi,
la cei aproape 2 ani din mandatul pe care îl
conduc. Nu ştiu când au trecut 2 ani, nu ştiu
nici cum au trecut, însă ştiu şi îmi amintesc
oricând fiecare luptă, fiecare izbândă, fiecare
mulţumire dar şi fiecare supărare, fiecare
drum înainte, şi câte un pas înapoi, uneori,
fiecare împotrivire, dar şi fiecare bucurie la
câte un mesaj de apreciere, fiecare moment de
îndoială, însa şi toate momentele în care am
mai câştigat un pas, am mai câştigat o luptă!
Cu 2 ani în urmă, când am preluat manda-
tul, îmi doream un „ANAT – mai aproape de
membri!”, aşa cum spunea titlul pe care l-am
pus Campaniei mele. Astăzi, după 2 ani, cred
că am reuşit să aducem ANAT mai aproape
de Dumneavoastră, cei cărora le datorăm bu-
curiile şi reuşitele acestui mandat. Am simţit
mereu că avem în spate o Echipă care ne sus-
ţine, care crede în noi, care ne urmează, în
tot ceea ce ne-am propus să facem! Am simţit
solidaritatea şi unitatea în proiectele şi cam-
paniile pe care vi le-am propus, şi am reuşit
numai pentru că aţi fost alături de noi! Am
învins mentalităţi mai vechi, reguli scrise şi
nescrise, rânduieli de mult rânduite, percepţii
şi idei ce păreau de neschimbat... Astăzi, după
2 ani, vă propun să trecem într-o nouă etapă –
O NOUĂ ATITUDINE în ANAT! Avem nevoie
de SCHIMBARE.
Schimbare în percepţia asupra asociaţiei,
asupra calităţii de membru, asupra calităţii de
membru în Consiliul Director al ANAT, altă
mentalitate, altă abordare – colegi noi, idei
noi, altă viziune. Totodată, 2011 poate fi Anul
reconcilierii în ANAT, pentru că, înainte de a
trece la o nouă abordare, trebuie să ne despărţim
cu bine de cea pe care o lăsăm în urmă...
Ne apropiem de alegeri la ANAT. Se în­
cheie o etapă, începe o alta nouă.
Vă invit să credeţi în continuare în ANAT,
vă invit să veniţi alături de cei care vom for-
ma o nouă ECHIPă pentru drumul ce trebu-
ie să continuie, vă invit să rămâneţi aproape
de misiunea şi proiectele ANAT, în care eu
însămi cred cu putere! ANAT are nevoie de
fiecare din noi, şi pentru că spuneam că tre-
buie să învăţăm, cu toţii, să oferim, acesta
este momentul în care şi ANAT are nevoie de
Dumneavoastră! Vă aştept la Adunarea Ge-
nerală din 7 aprilie, unde se decide un nou
drum pentru ANAT şi pentru fiecare din noi!
Sper să ne revedem în sală şi să ne strângem
mâna privindu-ne în ochi, după 2 ani în care
am fost tovarăşi de drum, ne-am bucurat sau
ne-am întristat împreună, pentru un „ANAT –
mai aproape de membri!”. Bun venit în ANAT
2011, cu O NOUĂ ATITUDINE!
FlashNews

Elena Udrea reconfirm\:

Programul „Vacan}| ~n }ara

mea” va beneficia de un milion
de euro pentru promovare
de ADRIANA CARANFIL, Consilier de Marketing & PR

Ediţia a III-a a Forumului Na­ţional de Turism „Vacanţă în ţara mea” 2011 s-a des­fă­şurat la Mamaia, în 29
ia­nuarie, la Centrul de Con­ferinţe al Hotelului Iaki, în prezenţa doamnei Elena Udrea, ministrul Dezvoltării
Re­gi­onale şi Turismului.

Lucrările Forumului au fost deschi­

se de către pre­şe­dintele ANAT, Cori­
na Martin, iar parte­nerii programului
„Vacanţă în ţara mea”, OPTBR, AN­
TREC, FPTR şi FAPT, au transmis sa­
lutul lor tuturor par­ti­cipanţilor. După
ce a mulţumit organizatorilor pentru
implicarea activă şi constantă pentru
dez­voltarea industriei de turism, Elena
Udrea a făcut referiri la relaţia cu pa­
tronatele din turism, în mod special cu
ANAT şi cu Asociaţia de Dezvoltare
şi Promovare a Turismului Litoral –
Delta Dunării, relaţie pe care a catalo­
gat-o ca fiind „excelentă”, ca urmare a
consultărilor permanente pe care le are
cu preşedintele acestora. Alocuţiunea
Elenei Udrea a fost punctată de nemul­
ţumirile sale cu privire la relaţionarea
cu autorităţile locale: „Avem diferen­ mită un proces de regenerare a staţi­ reconfirmat promisiunea făcută ANAT
de de opinii cu autorităţile locale, care unilor turistice de pe litoral. În acest în septembrie 2010, în sensul de a alo­
trebuie să înţeleagă faptul că litoralul moment, a dat asigurări ministrul, se ca suma de 1 milion de euro pentru
nu este un produs turistic local, ci unul elaborează strategia de dezvoltare a promovarea programelor desfăşurate
de interes naţional”, fapt ce impune ca sudului litoralului, urmând ca pe data sub egida „Vacanţa în ţara mea” în
acestea să ia decizii în concordanţă cu de 7 februarie să se avanseze prima mass-media.
reglementările şi recomandările minis­ prezentare profesionistă a planului ur­
terului. „Mamaia a ajuns o destinaţie banistic al plajelor, pentru a se şti cum Cea mai mare victorie a
turistică de week-end, în care vin cei trebuie să arate frontul de clădiri de pe ANAT în privin]a legisla]
cu posibilităţi materiale mai mari şi litoral, apoi să se realizeze planul zo­ iei: introducerea Organi-
nu se mai dovedeşte atractivă pentru nal de amenajare a teritoriului. za]iei Na]ionale pentru
cei ce vor să-şi petreacă aici un întreg Ministrul Turismului a urmărit cu
concediu”, a spus ministrul. Promo­varea Turismului
atenţie prezentarea Programului „Va­
Elena Udrea a precizat ca există, La rândul său, preşedintele ANAT,
canţa în ţara mea, susţinută de Adrian
la nivel de minister, preocuparea de a Corina Martin, a mulţumit ministrului
Voican, coordonatorul acestei Campa­
se crea un cadru legislativ care să per­ pentru colaborarea permanentă pe te­
nii a ANAT şi de Federaţia FAPT şi a
mele de interes pentru ANAT şi pentru

Nr. 73 • februarie - martie 2011 4


asociaţiile de promovare a turis­
mului din România, afirmând că
cea mai mare victorie a ANAT
în privinta legislaţiei este, pro­
babil, intro­ducerea Organizaţiei
Naţi­onale pen­tru Promovarea
Turismului (ONPT) în versiu­
nea finală a Legii Tu­rismului
care acum a intrat în Parlament.
ONPT va fi o organizaţie care
va per­mite accesul direct al re­
prezentanţilor patronatelor şi
me­­diu­lui privat din turism la
masa de­cizională, astfel încât
promovarea şi dezvoltarea tu­
ristică a României să nu mai fie
decisă de către funcţionarii pu­
blici ai ministerului – fără consul­tarea
mediului patronal.
Nucleul de interes al
Forumului l-a constituit
lansarea programului
„Vacan]a în ]ara mea”-
edi]ia 2011, program care
a debutat anul trecut, la
ini]iativa FAPT, [i care a
fost transpus de ANAT
într-un adev\rat program
de marketing.
Prezentarea acestui program a fost
realizată de către Adrian Voican, preşe­
dintele ANAT Sud Muntenia, care după
ce a trecut în revistă anul 2010, cu toate
punctele lui sensibile (vânzări scăzute,
5 Nr. 73 • februarie - martie 2011
costuri crescute, lipsă de lichidităţi,
promovare insuficientă etc.) a îndreptat
atenţia celor prezenţi spre strategia de
îndeplinire a obiec­tivelor pentru 2011.
„Dacă anul 2010 a fost anul ofertelor
speciale iniţiate de ANAT şi gândite
astfel încât, de fiecare dată când se ter­
mină o promoţie o alta debutează, anul
2011 trebuie să beneficieze de o mai
bună promovare a conţinutului aces­
tor programe, coerenţă deplină între
agenţiile de turism şi hotelieri, garanţie
a faptului că reducerile despre care se
face vorbire nu sunt o păcăleală şi nu
vor crea frustrare în rândul turiştilor
români”, a adăugat preşedintele ANAT
Sud Muntenia, ca argument forte, re­
feritor la nevoia unei strategii comune
pentru atragerea turistului român.
FlashNews
„Avem de învăţat de la bul­
gari care au câştigat piaţa româ­
nească cu programe mo­meală de
Paşte şi 1 Mai! Trebuie să ne re­
aducem turiştii acasă – a adăugat
Adrian Voi­can, iar Corina Martin
a accentuat faptul că „Trebuie să
demolăm mitul conform căruia
la noi în ţară e neapărat scump
şi prost”.
Partea a doua a Forumului a
fost marcată de prezentarea, în
premieră în România, a brand-ului
de ţară şi a stra­tegiei de promo­
vare a acestuia, prezentare susţi­
nută de Daniela Prelipcean, noul
director în cadrul MDRT. Au urmat
dezbateri pe tema brandului iar toţi par­
ticipanţii prezenţi au primit materiale
promoţionale ce promovează Brandul,
oferite de către MDRT. Forumul Naţi­
onal de Turism, aflat la a III-a ediţie,
a înregistrat peste 130 de participanţi
– touroperatori, agenţi de turism, ho­
telieri de pe Litoral şi din ţară, repre­
zentanţi ai asociaţiilor de promovare a
turismului din Sibiu, Prahova şi Bra­
şov, parteneri media, şi a început pe 28
ianuarie, cu Caravana ANAT şi prezen­
tări de destinaţii româneşti, dar şi cu o
cină festivă specială, oferită membrilor
ANAT, cu sprijinul Asociaţiei Litoral –
Delta Dunării şi a Hotelurilor Victoria
şi Iaki din MAMAIA.
FlashNews
Hotelierii de pe litoral
vor s| deschid| ~n etape
Legea îi oblig\, în prezent, pe 1 mai
Potrivit unei solicitări adresate
MDRT de către Asociaţia de Pro­
movare şi Dezvoltare Turistică
Litoral – Delta Dunării, hoteluri­
le de pe litoral ar trebui deschise
în etape, în funcţie de specificul fie­
cărei staţiuni, şi nu obligatoriu la 1
mai, cum prevede legea în pre­zent,
care consideră că situaţia actuală
provoacă prejudicii hoteli­erilor.
„Ne-am dori cu toţii ca hotelurile să
fie deschise chiar din aprilie şi să închidă
în octombrie sau, poate, deloc. Conside­
răm, însă, că masura prin care s-a stabilit
ca toate staţiunile de pe litoral să fie des­
chise de la 1 mai creează mari prejudicii
şi pierderi deţinătorilor de structuri de
primire turistică”, a declarat Corina Mar­
tin, preşedintele Asociaţiei Li­toral-Delta
Dunării şi al ANAT.
Din acest motiv, reprezentanţii turo­
peratorilor de pe litoral cer anu­larea pre­
vederii legislative şi propun, ca soluţie,
deschiderea eşalonată a hotelurilor, pe sta­
ţiuni. Turoperatorii dau ca exemplu Costi­
Nr. 73 • februarie - martie 2011
neştiul, o staţiune pentru tineri care nu ar
trebui deschisă la 1 mai, pentru că elevii
şi studenţii intră în vacanţă abia în iunie.
În schimb, majoritatea hotelierilor din
Mamaia sunt de acord cu deschiderea sta­
ţiunii la 1 mai, acesta fiind singurul caz în
care turoperatorii sunt de acord cu preve­
derile legii , însă nu la nivel de impunere.
Potrivit HG 1267/2010 privind elibe­
rarea certificatelor de clasi­fi­­ca­re, a licen­
ţelor şi brevetelor de turism, publicată în
Monitorul Oficial 866 din 23 decembrie
2010, operatorii economici proprietari şi/
sau administratori ai structurilor de pri­
mire turistice de pe litoral sunt obligaţi să
asigure funcţionarea acestora în perioada
1 mai-30 septembrie a fiecărui an.
„Cerem ca asociaţiile patronale ho­
teliere, împreună cu consiliile locale şi
Asociaţia Litoral – Delta Dunării, să poată
stabili graficul de deschidere a unităţilor
de cazare, pe fiecare staţiune. Astfel, asi­
gurăm şi implicarea autorităţilor locale.
De asemenea, con­siderăm că este necesa­
ră acordarea unor facilităţi pentru cei care
respectă această reglementare, în special
în extrasezon. Ne referim aici la reduceri
de taxe, reducerea impozitului pe clădiri,
a impozitului pe profit sau prin acordarea
unor subvenţii”, a adăugat Corina Martin.
Ca soluţie pentru „estetizarea” staţiu­
nilor afectate, mai ales în sudul litoralului,
de unităţi de cazare care rămân închise pe
toată perioada se­zonului, asociaţia propu­
ne impunerea obligativităţii întreţinerii şi
amenajării spaţiilor adiacente structurilor
de primire turistică, cu aplicarea de către
consiliile locale a unor sancţiuni cores­
punzătoare.
„Ca exemplu, putem menţiona taxa
de paragină introdusă de Consiliul Local
Mangalia, care obligă deţinătorii terenuri­
lor şi unităţilor abandonate să îngrijească
proprietăţile deţinute pentru a evita redu­
cerea atractivităţii atât a staţiunii în între­
gul său, cât şi a unităţilor funcţionale din
vecinătate, ca rezultat al aspectului estetic
creat. Altfel spus, statul nu trebuie să poată
impune orarul de deschidere sau închidere
a unui business propriu, dar poate şi trebu­
ie să intervină pentru a obliga deţinătorii
de unităţi de cazare şi alimentaţie publică
să estetizeze şi să amenajeze spaţiul adia­
cent unităţii respective”, a mai spus Cori­
na Martin.
6
InfoRegiuni

Adrian Voican, reconfirmat

pre{edinte al ANAT Sud Muntenia
de ADRIANA CARANFIL, Consilier de Marketing & PR
Pe 17 februarie 2011, Caravana ANAT a ajuns în Regiunea Sud-Muntenia. Momentul cel mai im­
portant al întâlnirii a fost marcat de alegerea noii conduceri a ANAT Sud Muntenia. La întâlnire au
fost prezenţi:preşedintele Anat – Corina Martin, Florin Pop – membru al Consiliului Director – repre­
zentanţi ai agenţiilor de turism din cele şapte judeţe ale ANAT Sud Muntenia, membri ai exectivului
ANAT: consilier juridic Oleg Pelivan, consilierul comisiei de turism intern şi incoming Dan Dumitru,
consilier Marketing & PR Adriana Caranfil, invitaţi speciali din comunitatea turistică locală, Consi­
liul Judeţean Prahova, Primăria Ploieşti, Camera de Comerţ şi Industrie, instituţii de învăţământ cu
profil de turism, hotelieri, firme de alimentaţie publică etc.

E
venimentul a avut un du­
blu scop: reunirea re­pre­
zentanţilor celor şap­te ju­
deţe care intră în aria de reprezentare
a ANAT şi alegerea noii conduceri
a regiunii (preşedinte şi vicepreşe­
dinţi). Prima parte a întâlnirii a oferit
celor prezenţi posibilitatea abor­dării
unor teme de interes actual, precum:
noutăţi legislative/fiscalitate, legea
turismului, cam­paniile de promovare
ale ANAT, campania de oferte spe­
ciale „Înscrieri timpurii” şi „Vacanţe
în ţara mea”, problemă ţeparilor şi
insolvenţei, precum şi diverse alte
aspecte punctuale, la cererea delega­
ţilor. Prezenţa pre­şe­dintelui ANAT la
dezbateri a generat un dialog viu între tate prezentat de către actualul Preşedin­ rea informaţiilor în me­dia locală (radio,
conducerea ANAT şi delegaţii prezenţi. te al Regiunii Sud Muntenia, în partea a televiziune, ziare), fondarea Asociaţiei
Dezbaterile au devenit intense şi au doua a întâlnirii a trecut în revistă cele pentru Promovarea Turismului Prahova,
dus la formularea unor propuneri care mai importante activităţi ale Regiunii implicare în organizarea Galei ANAT –
vor fi prezentate Con­siliului Director la de Sud Muntenia, una dintre cele mai 20 de ani, etc.
proxima întâlnire, conform promisiunii active din ţară, desfăşurate de la pre­ Prezentarea raportului de activi­tate a
pre­şedintelui ANAT. Ra­portul de activi­ luarea mandatului precedent şi până în fost succedată de alegeri. Cvorumul ce­
prezent: întărirea încrederii, interesului lor prezenţi a desemnat noua conducere
şi implicării membrilor ANAT în Asoci­ a Regiunii ANAT SUD Muntenia, care
Conducerea ANAT Sud Muntenia aţie, organizarea cu punctualitate a întâl­ are aceeaşi configuraţie ca şi cea din
a decis ca următoarea întâlnire va nirilor bianuale, prezentarea priorităţilor mandatul precedent: preşedinte – Adri­
avea loc joi 20 octombrie 2011 la membrilor regiunii Sud-Muntenia în an Voi­can, vicepreşedinţi: Radu Gabri­
Piteşti la invitaţia d-lui Gabriel Radu- atenţia Con­siliului Director, participare el, Alen Georgescu, Darius Brebenescu.
Vicepreşedinte AG, TR. con­secventă la lucrările Comisiei de Tu­ „Adrian Voican este un om care a
rism Intern din cadrul ANAT, disemina­ depus eforturi consistente pentru acti­

Nr. 73 • februarie - martie 2011 8


vitatea şi pentru proiectele actuale ale
Anat – a spus în mesajul său de felici­
tare preşedintele ANAT Corina Martin
– un coleg cu sprijinul căruia am putut
construi proiecte, campanii, evenimente
de succes. Are o excelentă capacitate de
a face să funcţioneze o echipă, lucru atât
de vizibil prin bogata prezenţă de astăzi.
Mulţumesc de asemenea colegului nos­
tru Radu Gabriel un coleg la fel de im­
plicat, care reprezintă un câştig enorm
şi realmente binevenit pentru echipa
Consiliului Director al ANAT. Şi unul
şi celălalt, nu au pus niciodată priorită­
ţile propriei firme mai presus de cele ale
ANAT, lucru pentru care le mulţumesc.
Urez succes echipei realese şi sunt gata
să le ofer, ca şi până acum, tot sprijinul
de care este nevoie pentru că ANAT să
aducă reale beneficii membrilor Regiu­
nii Sud Muntenia”, a încheiat preşedin­
tele ANAT, Corina Martin.
Competi]ia pentru pre­
[edin]ia ANAT Sud Mun-
tenia – o demonstra]ie
de democra]ie asociativ\
Domnul Gabriel Radu (Discovery
Romania), care a candidat pentru func­
ţia de preşedinte al regiunii, dar care a
întrunit doar voturile pentru Vicepreşe­
9 Nr. 73 • februarie - martie 2011
InfoRegiuni
Ancheta
ca preşedinţii şi vicepreşedinţii de
regiuni să fie investiţi cu mai mult
suport şi mai mult credit de la «cen­
tru», altfel eforturile şi implicarea
lor ar fi anulate. Poate că ar trebui
pe viitor modificate reglementările
actuale pentru ca preşedinţii şi vice­
preşedinţii de regiune să ai­bă acest
suport atât de necesar. Acest lucru
ar face posibilă mai buna transmi­
tere a nevoilor şi pro­blemelor din
teritoriu către centru şi conduce­
rea ANAT. Trebuie păstrată şi forţa
electronilor pentru ca atomul să fie
întreg, nu-i aşa?”
„Îmi doresc s\ v\d mai
multe femei în structu-
dinte, la fel ca şi în mandatul anterior,
rile de conducere”
ne-a declarat: – Otilia Radu (Gerada)
„Mai puţin aş vrea să mă refer la O altă candidatură, neacceptată însă
candidatura propriu-zisă. Au fost doi din considerente statutare, la funcţia de
competitori, iar modul în care s-au ex­ preşedinte de regiune a fost cea repre­
primat voturile a fost o demonstraţie de zentată de doamna Otilia Radu, care
democraţie asociativă. A fost un fel de a răspuns cu amabilitate la întrebările
olimpiadă la nivel local, care a avut mo­ noastre privind planurile şi motivaţiile
mentele ei incitante şi s-a desfăşurat de­ de viitor.
mocratic. Să nu uităm că Regiunea Sud-
Muntenia, este cea mai «ciudată» zonă
din ANAT, de­oarece judeţele care o în­
trupează sunt împrăştiate, iar între ele se
află enclava Bucureşti-Ilfov, nu suntem
lipiţi aşa cum se întâmplă la celelalte
regiuni, dar asta avem, cu asta defilăm!
A fost un lucru extraordinar că în ciuda
vremii defavorabile, prezenţa a fost
numeroasă. Ar fi venit mai mulţi
membri din teritoriu dacă vre­
mea n-ar fi constituit un mo­
tiv. Ceea ce am apreciat
în mod deosebit, a fost
faptul că toată lumea
a stat până la sfârşit,
din ataşament faţă de
valorile organizaţiei
şi interes faţă de re­
zultatul votului. Mai
trebuie să remarc spiri­
tul bun cu care au participat
oamenii la aceste alegeri,
implicarea membrilor din
Regiunea Sud, dorinţa de
a face ceva concret în spri­
jinul Asociaţiei. Pot să
spun că vom continua ce
am început, şi-mi doresc
InfoRegiuni

Care au fost motivele care v-au martie anul trecut şi a fost introdusă poate şi pentru că femeile sunt bune
îndemnat să candidaţi? prevederea conform căreia, pentru a profesioniste, serioase şi foarte impli­
„Îmi doresc să văd mai multe femei
în structurile de conducere  pentru că
femeile ştiu să se implice în ceea ce
fac mai mult decât bărbaţii. Nu vreau
să se înţeleagă că aduc o critică d-lui
Voican, preşedintele de regiune, dar
femeile din această regiune sunt foar­
te implicate. Consider că femeile au
calităţi care la bărbaţi se regăsesc mai
puţin: empatia, care acestora le lip­
seşte aproape complet, priceperea în
relaţiile cu oamenii şi de ce nu, chiar
şi atenţia distributivă este o calitate de
vreme ce numai femeile reuşesc să de­
vină soacre…
Eu am candidat deşi am numai un
an vechime în asociaţie, deoarece,
n-am ştiut că statutul s-a schimbat în
candida la conducerea regiunii trebuie
să ai cel puţin doi ani  vechime în aso­
ciaţie. Am mai vrut să candidez pentru
că ponderea femeilor în turism este
mai mare decât a bărbaţilor şi acestea
se simt nereprezentate. Să ne gândim
numai că există foarte mult personal
feminin care activează, în mod tra­
diţional, în industria turismului : re­
cepţionere, cameriste, chelneriţe, etc.
Lucrez în viaţa asociativă de peste 10
ani, timp în care am acumulat multă
experienţă. Sunt membru la Business
Oprtunity for Women şi preşedinte la
Zonta Club Ploieşti. Pe baza experien­
ţei adunate, am ajuns la concluzia, că
femeile sunt foarte muncitoare şi con­
duc cu mult succes diverse asociaţii,
cate. Din păcate, deşi sunt la fel de bine
pregătite ca bărbaţii, sunt mai prost plă­
tite decât aceştia.
Vă păstraţi această opţiune pen-
tru mandatul viitor?
 Înainte de a fi manager am fost
ghid de turism şi agent de turism. Am
parcurs toate treptele profesionale pas
cu pas şi cred că acelaşi lucru aş putea
să-l fac şi în ceea ce priveşte asuma­
rea diverselor funcţii în cadrul ANAT.
Faptul că ANAT este condusă de o
femeie mă încurajează în a-mi dori
să mă implic la mai multe nivele ale
conducerii Asociaţiei, de ce nu până la
funcţia de Preşedinte!

ANUN} IMPORTANT
Stimaţi membri,
Vă reamintim că se apropie termenul de plată al cotizaţiei de membru ANAT pentru anul 2011, respectiv data
de 31.03.2011.
Ca urmare a deciziei Adunării Generale ANAT din data de 18.03.2010, cuantumul cotizaţiei de membru valabil
pe acest an este următorul:
–– pentru membri non IATA nivelul cotizaţiei este de 890 RON;
–– pentru membri acreditati IATA nivelul cotizaţiei este 1.230 RON;
–– pentru membri asociaţi nivelul cotizaţiei este de 890 RON;
–– pentru membri care doresc aparitia (date de contact) pe site şi în Catalogul ANAT a filialelor agenţiilor de
turism (dacă aceste filiale există), taxa/filială este de 200 RON.

De asemenea, vă informăm că facturile proformă pentru plata cotizaţiei pe anul în curs au fost deja emise, în
perioada 25.11-15.12.2010, pentru fiecare societate afiliată la ANAT, pe adresa de mail comunicată de Dvs. pen-
tru transmiterea corespondenţei ANAT, cu menţiunea expresă ca respectivele proforme să fie remise departa-
mentelor financiar-contabile pentru luarea în evidenţă. În cazul în care nu aţi ajuns încă în posesia respectivei
proforme, vă rugăm să ne solicitaţi retransmiterea acesteia la adresa de mail: olimpia.filip@anat.ro

Coordonatele necesare întocmirii ordinului de plată a cotizaţiei sunt:
Cod fiscal ANAT: 7221394
IBAN: RO23 BACX 0000 0030 0159 7003
Banca UniCredit Ţiriac Sucursala Izvor Bucureşti
Plata se poate face şi numerar la sediul ANAT din Strada Horia Măcelariu nr 59, etaj 4,
ap. 401, lângă Hotelul Phoenicia din Băneasa, zilnic, în intervalul orar 08.00-16.30,
factura, chitanţa şi certificatul de membru ANAT, valabil pentru anul în curs fiind emise pe loc.
Pentru orice informaţii suplimentare, vă rugăm să ne contactaţi şi telefonic, la unul din numerele:
021/323.08.55
0749.050.590
Olimpia Filip, Director Economic ANAT

Nr. 73 • februarie - martie 2011 10

 InfoRegiuni
Ancheta

Prima Caravan| ANAT

pe 2011, la Constan}a
de ADRIANA CARANFIL, Consilier de Marketing & PR
Pentru preşedintele ANAT, Corina Martin, iniţiator al proiectului Caravana ANAT, întâlnirea cu membrii
Sud Est a fost o întoarcere acasă printre colegii care i-au susţinut candidatura la alegerile ANAT de acum
doi ani. Întâlnirea a fost, de fapt, o adevărată şedinţă de lucru cu membrii regiunii Sud Est, interactivă
şi foarte consistentă, unde s-au dezbătut teme solicitate de membri, precum legea turismului şi amenda­
mentele susţinute de către ANAT, dezbaterea contractului dintre tour-operator şi detailist, licenţiere şi
brevetare, târgurile marca ANAT, Campania Alege Agenţia de Turism – Călătoreşte cu agentiile membre
ANAT , ofertele speciale din programul „Vacanţă în ţara mea”, proiectul Travel Industry Card, teme de
legislaţie fiscală specifice agenţiilor de turism. Au participat peste 25 de colegi din agenţiile de turism din
Constanţa, Galaţi, dar şi din Bucureşti.

În debutul lucrărilor, Cris­tian Băr­hălescu, preşe­dintele

ANAT Regiunea Sud Est a făcut referire la im­portanţa
comunicării per­­manente cu membrii ANAT, prin interme­
diul Ca­ravanei, prilej de a colecta un necesar feed-back, în
legătură cu te­mele importante aflate în dezbaterea ANAT.
„Dorim să atragem mai multe agenţii sub egida ANAT,
deoarece numai împreună ne putem rezolva problemele”,
a ară­­­tat acesta, după ce a rea­mintit participanţilor că prin
intermediul muncii susţinute a întregului executiv, au ac­
ces la consiliere şi îndrumare avizată.
Preşedintele ANAT, Corina Martin, a mulţumit tutu­
ror participanţilor pen­tru implicarea şi susţinerea pe care
o acordă proiectelor ANAT, nu doar prin prezenţa la în­
tâlnirile organizate, ci şi prin problemele specifice pe care
le semnalează şi prin recep­tivitatea la consultările şi me­ Caravana ANAT în regiunea Sud Est, ce a avut loc la Mamaia, Hotel IAKI, pe 28 ianu-
arie 2011, a dechis Forumul de Turism de la Constanţa, organizat de către Asociaţia
sajele pe care le primesc. Ciprian Popescu, vicepreşedinte Litoral Delta Dunării în parteneriat cu ANAT şi FAPT (Federaţia Asociaţiilor de Pro-
ANAT, a accentuat faptul că, „în acest mandat, conceptul movare a Turismului)
ANAT a fost schimbat pentru o mai bună şi mai corectă
reprezentativitate. Această Caravană s-a născut pentru a puse de unele agenţii care-şi des­făşoară activitatea în dis­preţul legii
se crea joncţiunea între conducere şi membri, ale căror interese tre­ şi al turiştilor. Preşedintele ANAT a adus la cunoştinţa membrilor
buie şi dorim să le reprezentăm. Raţiunea pentru care insistăm să faptul că exe­cu­tivul ANAT, alături de conducere, in­ves­­teşte foarte
avem întâlniri sub egida ANAT este aceea de a conştientiza fiecare mult timp pentru a rezolva diversele re­clamaţii. „Graţie unei mo­­ni­
membru asupra rolului activ pe care îl are”. torizări serioase şi a vitezei noastre de reacţie peste 90% din recla­
Ioana Dobrescu, secretar general ANAT, a făcut o trecere în maţiile depuse se soluţionează, dar numai schimbarea statutului în
revistă a anului 2010, rememorând şi faptul că acesta a însemnat decursul anului trecut a permis un filtru mai riguros în a îndepărta
realizarea primului spot tv al unei campanii ANAT prin intermediul agenţiile de turism membre ANAT care manifestă un comporta­
căruia au fost lansate şi mesajele de forţă: consultanţă de specialita­ ment ilegal sau lipsit de etică”, a punctat Corina Martin.
te, siguranţă, preţuri mai mici! Unul dintre succesele anului trecut a La propunerea lui Dra­goş Horhocea, preşedinte al Comisiei
fost Târgul de Turism Holiday Market, care s-a situat pe locul trei Revânzători, a fost dezbătut draftul de contract între turope­ratori
ca număr de vizitatori, dintre toate târgurile de profil din România! şi revânzători, iar secţiunea a treia a lucrărilor a constituit un prilej
La fel de importantă este şi organizarea târgurilor regionale care binemeritat de a rememora, prin intermediul prezentărilor realizate
reprezintă o mo­dalitate excelentă de a pune în contact agenţia cu de asociaţiile de promovare FAPT, destinaţiile turistice din Sibiu,
turistul, fapt de natură să ducă la creşterea vânzărilor. Regiunea Sud Prahova, Braşov. Pliantele, materialele de promovare şi broşurile
Est a organizat primul sau Târg la Constanţa în 2010! O altă reuşită care au însoţit prezentările i-au determinat pe participanţi să con­
a anului 2010, prezentată de către secretarul general Ioana Dobres­ chidă că merită reunite eforturile tuturor celor care activează în in­
cu, o constituie Travel Industry Card sau mai simplu spus, Cardul dustria turismului pentru a ridica standardul de calitate la un nivel
ANAT, care datorită facilităţilor pe care le conferă este un produs competitiv cu al ţărilor vecine. În acelaşi timp, s-a reiterat necesita­
din ce în ce mai atractiv şi mai dorit. tea ca mediul privat prin organismele sale reprezentative să aibă un
Un alt punct al ordinii de zi a fost dedicat problemelor de legis­ rol activ în raport cu autorităţile statului în ceea ce priveşte decizia
laţie specifice turismului, care s-a legat şi cu tematica „aprinsă” a de promovare a turismului românesc.
aşa-ziselor „agenţii ţepare”. De altfel, unul dintre grupurile de lucru
ale ANAT poartă chiar această de­numire, inspirată de problemele
11 Nr. 73 • februarie - martie 2011
InfoRegiuni

Nr. 73 • februarie – martie 2011

Nr. 73 • februarie - martie 2011 12


Un parteneriat util: ANAT–OPTBR
Reprezentanţii board-urilor OPTBR
şi ANAT, împreună cu preşedintii celor
două organizaţii, Nicu Rădulescu şi Cori­
na Martin, s-au întâlnit oficial, în 20 ianu­
arie, la Hotel Aro Palace (Braşov) pentru
a analiza modul în care a decurs parte­
neriatul dintre cele două organizaţii şi a
identifica noi forme de colaborare pentru
anul 2011. Delegatia ANAT a cuprins pe
Corina Martin, preşedinte ANAT, Sorin
Dencescu, preşedinte Re­gi­unea Centru,
Radu Gabriel, Flo­rin Pop şi Violeta Con­
stantinescu, membri al Consiliului Direc­
tor, Adrian Voican, preşedinte al regiunii
Sud Muntenia, membri ai executivului
– Dan Dumitru, consilier turism intern şi
incoming şi Adriana Caranfil, consilier
marketing / PR. Delegaţia OPTBR a fost
reprezentată de Nicu Rădulescu, Rodica
Pencea - secretar general, Mihai Hando­
13
de ADRIANA CARANFIL, Consilier de Marketing & PR
lescu, deţinători de structuri de cazare
balneo.
Întâlnirea şi-a propus şi identificarea
de noi soluţii pentru promovarea vânză­
rilor în staţiunile balneare din România.
Patronatul ANAT, „dinamic, rebel şi non­
conformist”, aşa cum a fost caracterizat
de preşedintele OPTBR, generează deja
un efect pozitiv pentru Organizaţia Turis­
mului Balnear din România. Nicu Rădu­
lescu a a vorbit despre ANAT ca fiind un
„prieten drag şi un partener apropiat”.
„Dorinţa ambelor organizaţii este
aceea de a-şi acorda susţinere reciprocă
în proiectele care sunt de natură a aduce
profit membrilor”, au declarat Nicu Ră­
dulescu şi Corina Martin. Preşedintele
ANAT a adăugat faptul că ANAT este
interesat să îşi definească şi consolideze
parteneriatele, pentru a crea un consorţiu
solid care să acţioneze pentru dezvoltarea
întregii industrii.
În ceea ce priveşte colaborarea din­tre
OPTBR şi ANAT, ne propunem promo­
varea activă a turismului balnear în anul
2011, prin intermediul agenţiilor de tu­
rism şi a programelor dedicate, din cadrul
campaniei „Vacanţă în ţara mea”. Scopul
acestei campanii este acela de a veni în
sprijinul celor care doresc să-şi petreacă
vacanţa sau să efectueze un tratament la
tarife accesibile. Pentru aceştia, deţinătorii
de spaţii de cazare din zona balneo, prin
OPTBR şi agenţiile de turism membre
InfoParteneri
ANAT au lansat o serie de oferte specia­
le în cadrul campaniei anuale „Vacanţa în
ţara mea”. În cadrul Campaniei „Vacanţa
în tara mea” se regăsesc şi programele
balneare lansate de OPTBR şi susţinute
de ANAT, „Decada balneară” şi „O săp­
tămână de refacere în staţiunile balneare”.
Tarifele celor două programe sunt:
Pentru decada balneară
Hotel de 2 stele: 650 lei
Hotel de 3 stele 750 lei
O săptămână de refacere
Hotel 2 stele: 270 lei
Hotel 3 stele 330 lei
ANAT cere alocarea sumei de 1 milion
de euro, de către ministerul de resort, pen­
tru promovarea programelor şi ofertelor
speciale, şi solicită ANTREC, OPTBR,
FAPT - parteneri strategici ai ANAT – sus­
ţinerea comună a acestui demers Adrian
Voican, preşedintele ANAT Sud Munte­
nia, a reamintit că în 2010 ANAT a inves­
tit, pentru prima dată, suma de 50.000 de
euro din bugetul propriu şi din sponsoriză­
rile membrilor săi, pe spoturi, afişe, poste­
re etc., în scopul de a da identitate vizuală
fiecărui program.
Reuniunea a stabilit că sunt necesare
mai multe întâlniri de lucru pentru perioa­
da imediat urmatoare, pentru a consolida
parteneriatul între agenţiile de turism şi
societăţile balneare din România.
Nr. 73 • februarie - martie 2011
InfoParteneri

Protocol ~ntre ANAT

{i ANPCPPSR
Pe 23 februarie, ANAT şi ANPCPPSR (Asoci­
aţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor
şi Promovarea Progra­melor şi Strategiilor din
Ro­mâ­nia) au semnat un protocol de colaborare.
Membră activă în organizaţii, comisii consultative
ale autorităţlor şi grupurilor de lucru pe legislaţie
europeană, dar şi parteneră în programe naţionale şi
internaţionale, ANPCPPSR are ca obiectiv strategic
educarea şi informarea consumatorului.
Încheierea protocolului marchează debu­tul colaborării
în vederea realizării unor campanii educative, de ale
căror beneficii să se bucure consumatorul final, turistul.
Protocolul îşi propune, între alte obiective:
–– înfiinţarea unor centre de informare a consumato­
rului în agenţiile turistice membre din toate regiu­
nile ANAT;
–– realizarea unui site comun prin intermediul căruia
să se asigure informarea turiştilor despre drepturile
şi obligaţiile pe care le au, atunci când călătoresc
spre o anumită destinaţie;
–– realizarea unor ghiduri în limba română ce vor
conţine informaţii utile pentru tu­riştii români care
călătoresc în destinaţii externe;
–– elaborarea unor materiale de promovare des­tinate
creşterii gradului de încredere al turiştilor străini în
destinaţiile turistice româneşti;
–– realizarea unor cercetări de piaţă – teste compara­
tive – pe teme de interes pentru in­dus­trie (companii
aeriene, produse turistice etc.);
–– parteneriate pe proiecte cu finanţare europeană;
–– realizarea de emisiuni informative în parteneriat
ANAT–ANPCPPSR, care au ca scop creşterea
încrederii turiştilor în serviciile de consultanţă
de călătorie oferite de către agenţiile de turism
membre ANAT.
ANAT şi ANPCPPSR îşi propun, ca mi­si­une comună,
să impună „o 9atitudine” în scopul unei corecte informări
şi pentru protejarea consumatorului român de servicii de
turism, în relaţie cu agenţiile de turism membre ANAT.
Vă invităm, stimaţi membri, să vă implicaţi activ în
campaniile girate de acest parteneriat. Transformarea
ideilor în fapte devine realizabilă doar prin susţinerea
dumneavoastră!

Nr. 73 • februarie - martie 2011 14


Ce este un test comparativ
{i cât de util poate fi?
În Belgia există Test Achats, în Franţa Que Choisir, Which în Marea Britanie,
Stiftung Warentest în Germania şi Consumer Reports în Statele Unite ale
Americii.
SORIN MIERLEA, Preşedinte al
Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia
Consumatorilor şi Promovarea Pro­
gramelor şi Strategiilor din România
În România, în urmă cu mai bine de doi
ani, Asociaţiei Naţională pentru Protecţia
Consumatorului şi Promovarea Programe­
lor şi Strategiilor din România a lansat pe
piaţă sub egida Campaniei Naţionale o9a­
titudine, revista InfoCons, singura revistă
independentă din România în domeniul
protecţiei consumatorilor şi testelor com­
parative. Principalul obiectiv care a stat la
baza iniţiativei de a publica această revistă
a fost necesitatea imperioasă de informa­
re specializată în domeniu, o informare
independentă din punct de vedere politic
ori denaturată prin prismă mesajelor publi­
citare, declară Sorin Mierlea, Preşedintele
Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Con­
sumatorului şi Promovarea Programelor şi
Strategiilor din România.
Astfel, InfoCons este o publicaţie lu­
nară, care NU conţine publicitate şi NU
promovează interese polititice, etnice sau
de altă natură, în afară de cele de educare
şi informare a consumatorilor, agenţilor
economici şi a institu­
ţiilor publice aflate în
slujba ce­tă­ţeanului.
Revista vine să spri­
jine con­sumatorul în
pro­­cesul decizional
de achiziţie a unor
bunuri sau servicii,
consumatorul poate
alege în cunoştinţă
de cauza, bazându-se
pe expertize avizate
din diferite domenii.
De asemenea, Info­
Cons transmite într-
un mod simplu şi
accesibil informaţii
general-utile consu­
matorilor care călăto­
resc, care au nevoie
15
de ajutor în interpretarea eti­chetării sau a
caracteristicilor unor produse. În prezent,
revista este distribuită lunar în reţeaua de
magazine Inmedio şi Relay, însă poate
fi accesată şi online (www.infocons.ro).
Avantajul formatului online îl constituie
actualizarea săptămânală a informaţiilor
şi accesul la o gamă variată de teste com­
parative.
Revenind la întrebarea enunţată în titlul
articolului, un test comparativ este o eva­
luare independentă a unei clase de produ­
se (ex.: telefoane mobile, imprimante etc.)
realizată pe baza unui set comun de carac­
teristici testate în cadrul unui laborator cer­
tificat, în condiţii stabile de testare. Pentru
fiecare produs se testează fiecare caracte­
ristică din set de mai multe ori şi se evalu­
ează performanţele acestuia comparativ cu
specificaţiile producătorilor şi cu celelalte
produse din clasa respective.
La nivel mondial, rezultatele obţinu­
te sunt publicate în reţeaua internaţională
I.C.R.T. (International Consumer Resear­
ch & Testing) şi puse la dispoziţie organi­
zaţiilor de consumatori din întreaga lume.
InfoParteneri
Acestea sunt prelucrate, pentru a avea o
relevanţă cât mai mare pentru utilizatorul
final (ex.: la un televizor LCD sunt urmă­
rite 1400 de caracteristici, iar din acestea se
publică 30-40 de valori medii ale claselor
de caracteristici).
International Consumer Research &
Testing () este o organizaţie care reuneşte
pe de-o parte un consorţiu de laboratoare
independente şi pe de altă parte o serie de
organizaţii care publică lunar teste compa­
rative (Belgia- Test Achats, în Frântă Que
Choisir, Which în Marea Britanie, Stiftung
Warentest în Germania, Consumer reports
în Statele Unite ale Americii etc.). Pentru a
avea acces la această bază de date, organi­
zaţiile doritoare trebuie să devină membrii
activi şi nu în ultimul rând, să activeze în
domeniul protecţiei consumatorilor. În ul­
timii ani, I.C.R.T. a desfăşurat peste 50 de
teste comune pe an, testând mai mult de
3.500 de produse de interes pentru consu­
matori, cum ar fi: camere digitale, telefoane
mobile, maşini de spălat, anvelope, creme
antirid, alimente etc, afirmă Guido Adria­
enssens, Chief Executive Officer I.C.R.T.
În concluzie, testele com­
parative pot fi privite ca un
exerciţiu de cunoaştere a ca­
racteristicilor esenţiale a pro­
duselor, o9atitudine in ceea ce
priveste consumul de produse
si servicii, astfel încât consu­
matorii pot achiziţiona în cu­
noştinţă de cauza, în timp ce
agenţii economici pot benefi­
cia de un instrument de edu­
care şi informare a persona­
lului din cadrul instituţiei. La
nivel mondial, publicaţiile de
tipul revistei InfoCons funcţi­
onează ca un adevărat sistem
de referinţă în ochii consuma­
torilor, re­zultatele publicate
reprezintă criterii de analiză
în procesul decizional.
Nr. 73 • februarie - martie 2011
 Focus

Turismul românesc are

plan de marketing pentru
perioada 2011 – 2015
Ministrul dezvoltării regionale şi
turismului, Elena Udrea, alături
de reprezentanţi ai industriei de tu­
rism au dezbătut, pe 17 februarie, o
serie de aspecte legate de dezvoltarea
pro­­duselor turistice şi promovarea
acestora până în anul 2015. Discu­
ţiile au avut loc cu ocazia prezentării
Planului de marketing strategic şi
operaţional al turismului românesc
pentru perioada 2011- 2015, pri­
mul instrument de acest tip cu care
se va opera în industria turismului
din România. Finalizarea pla­nului
de marketing strategic şi operaţio­
nal marchează realizarea celei de-a
doua etape importante în procesul
de creare şi promovare a brandului
de turism al României.
Ministrul Elena Udrea a subliniat că
acest document nu se rezumă strict la
prezentarea modalităţilor de promova­
re a turismului şi a brandului naţional
de turism, ci propune instrumente în
diverse domenii: de la tactici de co­
municare la tactici de produs sau de
vânzări, incluzând modalităţi de a con­
strui o infrastructură de marketing efi­
cientă. „Planul de mar­keting sta­bileşte
obiectivele pe care le urmărim ca să
ajungem o destinaţie de turism com­
petitivă. Este foarte important să înţe­
legem că planul va trebui im­plementat
nu doar de Minister, ci el se adresează
şi autorităţilor publice locale, dar şi in­
dustriei de turism, pe care o dorim în
continuare alături de noi, ca partener
activ al Ministerului”, a declarat minis­
trul dezvoltării re­gi­­onale şi turismului.
Planul de mar­keting propune, pentru
perioada ur­mătoare, printre altele, spe­
cializarea şi diversificarea produselor
şi serviciilor din turism, dezvoltarea
celor şase produse cheie (fiecare dintre
ele bene­ficiind, în vi­itor, de propriul
Nr. 73 • februarie - martie 2011 16
 Focus
plan operaţional de marketing) şi pre­ rii Regionale şi Turismului a mulţumit – croaziere pe 2010, MICE – o cotă de
lungirea sezonului turistic. reprezentanţilor domeniului privat care 75% din total turism în 2010 etc.).
În vederea raţionalizării efor­turilor l-au susţinut pe Paul Mărăşoiu – care
de marketing, ac­ţiunile de promovare a susţinut a doua parte a conferinţei – Miroslav Dragicevic de la
vor fi îndreptate, cu prioritate, pe ur­ să candideze pentru funcţia de director Horwath dixit: România a
mă­toarele pieţe-sursă: Germania, Ita­ general al Direcţiei de Turism. dormit în ultimii 15-17 ani
lia, Franţa, Ma­rea Britanie, Austria, Prezentarea strategiei de marketing Portalul e-turism nu este finalizat;
Rusia, SUA şi Ungaria. Alte acţiuni vor va fi urmată în cel mai scurt timp de o intră în finanţarea Ministerului Co­
fi derulate şi pe pieţe cum ar fi Olan­ convocare a reprezentanţilor sectorului municaţiilor. Se intenţionează reali­
da, Spania, Polonia, Belgia, Suedia, privat pentru a o definitiva şi a o dez­ zarea unui site de promovare care să
Bul­ga­ria, Ucra­ina, Serbia, Mol­­dova, bate precum şi de o prezentare a rezul­ nu facă însă concurenţă actorilor din
China sau Japonia, care sunt parte a tatelor comunicării online, concentrată domeniul turistic (nu se doreşte rea­
portofoliului geografic actual al vizita­ pe Facebook. În cadrul întâlnirii au fost lizarea unui booking.com românesc).
torilor României. Piaţa internă vizează dezbătute aspecte legate de USPul Ro­ Se in­tenţionează creşterea contribuţiei
activităţi predominant orientate către mâniei, de pro­movarea celor 6 produse la PIB cu 4% până în 2015 şi o nou­
con­struirea unui sistem de mar­keting al turistice, profilul publicului ţintă şi pro­ tate o reprezintă inserarea în categoria
turismului românesc, îndeosebi pentru blemele cu care se confruntă România obiectivelor de creştere a numărului de
crearea unui portal web central al turis­ în acest moment: infrastructura, pro­ turişti şi pentru staţiunile de la mare
mului românesc, cu sistem adiacent de movarea unor produse care pe alocuri (ele nu fac însă parte din cele 6 produse
rezervare. nu sunt creionate ferm etc. Brandul şi cheie identificate de către studiile care
Comunicarea, în perioada ur­­mă­ standurile MDRT de la târgurile inter­ au stat la baza brandului de ţară). Ghe­
toare, se va concentra pe construcţia naţionale au fost lăudate de participanţi orghe Fodoreanu, preşe­dintele Invitati­
notorietăţii prin campanii televizate însă, concomitent, membrii ANAT pre­ on Romania şi fost preşedinte ANAT,
de conştientizare, printr-o stra­tegie zenţi şi-au arătat nemulţumirea faţă a subliniat că din cele 6 pro­duse doar
de inovare media prin canalele media de cifrele de la care s-a pornit analiza jumătate poartă vo­lum. Există nemul­
non-tradiţionale, şi prin crearea unei (furnizate de Institutul Naţional de Sta­ ţumiri în privinţa atribuirii de buget
platforme de comunicare a brand-ului tistică, de exemplu doar 7.900 de sosiri egal Germaniei şi Poloniei, în privinţa
pentru părţile interesate.
Din totalul bugetului de
comunicare, 49% va fi
alocat promovării online,
32% spoturilor televizate
şi 19% reclamelor tipări­
te.
Ministrul Elena Udrea
a afirmat că aplicarea
Planului de Marketing
va dinamiza sectorul tu­
ristic şi va susţine creş­
terea înregistrată de acest
domeniu în anul trecut.
Conform datelor furniza­
te de Institutul Naţional
de Statistică, în trimestrul
IV al anului 2010, Sec­
torul Servicii – domeniul
Hoteluri şi restaurante a
înregistrat o creştere de
16,3%, iar domeniul Ac­
tivităţi ale agenţiilor tu­
ristice, tur-operatorilor a
înregistrat o creştere de
37,2% comparativ cu pe­
rioada similară a anului
2009. Ministrul Dezvoltă­
17 Nr. 73 • februarie - martie 2011
 Focus

închiderii biro­u­rilor de promovare şi ani România poate fi pregătită pentru

a colectării datelor statistice. Noul di­
rector al Direcţiei de Turism din cadrul
MDRT, Paul Mărăşoiu, a anunţat iniţi­
erea a trei proiecte în vederea obţinerii
cu acurateţe a datelor statistice şi sub­
liniază că birourile de promovare nu
pot fi subordonate ambasadelor. Acesta
a amintit de necesitatea unei colaborări
mai strânse cu Ministerul de Externe
precum şi importanţa parteneriatului
public privat chiar şi înainte de a fi re­
glementat din punct de vedere legislativ
(Consiliul Consultativ al Turismului).
S-a solicitat şi o defalcare a bugetului
pentru activităţile de promovare.
Ioana Dobrescu, secretar general
ANAT, a ridicat problema Organizaţi­
ei Române de Turism (ORT), întrucât
într-o primă prezentare a firmei de con­
sultanţă Horwath au fost alocate câte­
va slide-uri acestei teme şi importanţa
unei Organizaţii Naţionale pentru Tu­
rism sub forma unui parteneriat public
privat (element care lipseşte acum din
prezentare chiar dacă se regăseşte în
Masterplan şi a fost introdus de către
ANAT în repetate rânduri în proiectul
de Lege a Turismului). Există asociaţii
regioanle care pot funcţiona ca Orga­
nizaţii de management al destinaţiilor,
însă este nevoie şi la nivel central de
un organism asemănător care să funcţi­
oneze după aceleaşi principii. Paul Mă­
răşoiu a explicat că suma alocată din
fonduri UE pentru brand poate fi gesti­
onată numai de către MDRT şi nu de un
alt organism. Parteneriatul public pri­
vat trebuie susţinut de ambele sectoare
şi subliniază împreună cu firma de con­
sultanţă externă că în următorii cinci
un astfel de organism, însa nici sectorul
privat nu a făcut o propunere comună
documentată pe această temă. Firma
Horwath a susţinut că MDRT trebuie
să demareze centralizarea modelelor
din occident în vederea realizării NTO.
Pe de altă parte, Horwath a creat liniile
directoare, depinde însă de Minister şi
de reprezentanţii sectorului privat dacă
vor fi respectaţi paşii.
Totuşi, Miroslav Dragicevic, re­
pre­zentantul companiei Horwath HTL
a recunoscut că România este abia la
începutul creării unei imagini com­
petitive: „România a dormit în ultimii
15-17 ani, în ceea ce priveşte promova­
rea turismului. Nu s-au făcut eforturi în
acest sens”. Acesta a avertizat totodată
că în ciuda unor eforturi bune de pro­
movare a turismului nu se va putea face
nimic fără investiţii în infrastructură,
fără venituri mai mari pentru industria
turismului sau crearea unor condiţii
pentru firmele de profil.

România a intrat
~ntr-un r|zboi inegal...
România a intrat într-un război inegal în ceea ce priveşte promovarea turistică, şi
acest lucru s-a văzut încă din primii ani de după 1990. Bugetele alocate promovării turis­
mului românesc erau echivalente celor dintr-un comitat din Marea Britanie sau dintr-un
arondisment parizian pe acelaşi capitol al promovării. Nu poţi face faţă pe piaţa extrem
de competitivă a promovării industriei turismului, dacă nu aloci bani serioşi pentru apa­
riţii pe televiziunile internaţionale sau în presa cu greutate din străinătate.
S-a crezut mult timp că turismul se promovează singur sau că, oricum, e o anexă a
economiei. Aceste erori de calcul şi de buget le plătim astăzi, plus, desigur, lipsa infras­
tructurii şi a altor condiţii necesare unui turism de succes.
Să nu uităm şi de faptul că am fost scoşi de pe piaţa turistică mondială înainte de
1990 şi avem de recuperat un handicap serios din acest punct de vedere, handicap care a
continuat din cauza lipsei de viziune şi a neîncrederii în potenţialul turistic al României.

Dan Matei Agathon

Vicepreşedinte
Purtător de cuvânt
Alianţa Confederaţiilor Patronale din România

Nr. 73 • februarie - martie 2011 18

 Ancheta

19 Nr. 73 • februarie - martie 2011

 Eveniment
Holiday Market, la a doua edi}ie
În perioada 17-20 martie 2011,
Aso­ciaţia Naţională a Agenţiilor
de Turism din România va orga­
niza la Palatul Parlamentului din
Bucureşti cea de a 2-a ediţie a
Târgului Internaţional de Turism
„Holiday Market”.
Evenimentul va da startul târ­
gurilor ANAT din Calendarul Ex­
poziţional 2011 şi va reuni pe o
suprafaţă de peste 3500 m2 agen­
ţii de turism, parteneri hotelieri,
companii aeriene, companii de
asigurări medicale, asociaţii regi­
onale de promovare a turismului,
birouri şi reprezentanţe de turism
ale mai multor state, parteneri
internaţionali şi autorităţi locale.
Primul Târg Internaţional „Ho­
liday Market” s-a bucurat de un
real succes, ceea ce i-a adus pozi­
ţia a doua în Topul celor mai vizi­
tate Târguri din Bucureşti în anul
2010. Astfel, ANAT îşi propune şi
pentru următoarea ediţie, să ofere
vizitatorilor cele mai bune condi­
ţii pentru alegerea vacanţelor atât
pentru destinaţii interne, cât şi
externe în sezonul de vară 2011.
ANAT doreşte, de asemenea, să
ofere membrilor şi tuturor parte­
Nr. 73 • februarie - martie 2011
nerilor expozanţi la târg, posibili­
tatea de a încheia noi contracte şi
de a vinde cât mai multe vacanţe,
într-un cadru cât mai adecvat şi
profesionist.
Prima ediţie s-a bucurat de
prezenţa a 18.000 de vizitatori
– o cifră suficient de mare încât
să determine ANAT să continue,
aşa încât a urmat, firesc, ediţia de
toamnă, denumită „Winter Ho­
liday”, unde au fost înregistraţi
peste 12.000 de vizitatori în con­
diţiile în care efectele crizei erau
deja şi mai puternice. Vor parti­
cipa, ca de obicei, agenţii de tu­
rism, parteneri hotelieri, compa­
nii aeriene, companii de asigurări
medicale, asociaţii regionale de
promovare a turismului, birouri
şi reprezentanţe de turism ale mai
multor ţări, parteneri internaţio­
nali, autorităţi naţionale şi locale,
la un eveniment care va găzdui
din nou prezentări de destinaţii
şi seminarii de specialitate. De­
talii privind contractarea spaţiilor
pentru participarea la acest eveni­
ment sunt disponibile pe site-ul
www.targuri-anat.ro
20

Ne face plăcere să amintim că în ca­
drul uneia din întâlnirile oficiale între
o delegaţie a ANAT şi ministrul Elena
Udrea (Mamaia, 11 august 2010), ANAT
a abordat ineficienţa organizării şi co­
ordonării activităţii de turism în cadrul
MDRT, pe unele segmente, iar concluzia
pe acest subiect a vizat înfiinţarea unei
Direcţii ce va coordona direct Turismul,
separat de activitatea de Dezvoltare Regi­
onală a acestui minister. Eforturile ANAT
s-au concentrat pe încercarea de a susţi­
ne, pe poziţia de Director General al noii
Direcţii de Turism un specialist cu expe­
rienţă practică, un tehnician cu care să se
poată colabora direct şi care să sprijine
asociaţiile de turism, astfel încât dialogul
Patronat – Minister să fie cât mai tehnic
şi mai aproape de realitatea practică.
„Propunerea noastră pentru acest post
a fost de la început domnul Paul Mărăşo­
iu, specialist redutabil în domeniul indus­
triei ospitalităţii, membru ANAT, propu­
nere pe care am discutat-o îndeaproape
în dezbaterile ulterioare cu MDRT, în
vederea cooptării în echipa acestui Mi­
nister a unui specialist ce provine din
mediul privat. În ceea ce ne priveşte,
avem încredere deplină că vom avea un
interlocutor permanent, un specialist cu
experienţă şi expertiză incontestabile,
un partizan al dezvoltării şi promovării
turismului românesc, dar şi al intereselor
patronale şi asociative în relaţionarea cu
MDRT. În numele membrilor ANAT şi
al conducerii ANAT, adresez domnului
Paul Mărăşoiu sincere felicitări pentru
noua misiune şi asigurarea că ANAT va
continua să susţină îndeaproape dialogul
şi dezbaterile iniţiate cu MDRT, având în
vedere că ne bazăm, acum, şi pe suportul
pe care suntem convinşi că îl vom primi
din partea sa”, a subliniat Corina Martin,
preşedinte ANAT. Paul George Mărăşoiu
21
Paul M|r|{oiu este
directorul Direc}iei
de Turism din MDRT
14 februarie, chiar de Valentine’s Day, este data numirii în funcţie
a lui Paul Mărăşoiu drept Director General al Direcţiei Turism
din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) –
departament nou creat, aflat direct în subordinea Ministrului.
desfăşoară activităţi în industria ospitali­
tăţii de 25 de ani, în prezent fiind Preşe­
dinte & CEO al Peacock Hotels / Global
Hotel Management – Companie de con­
sultanţă în proiecte de investiţii hoteliere
şi asistenţă managerială în dezvoltarea
afacerilor în industria ospitalităţii – pri­
ma de acest tip înfiinţată în România,
Director Regional de Franciză şi Parte­
ner Strategic pentru România, Moldo­
va & Bulgaria al Golden Tulip Hotels,
Inns & Resorts, Preşedinte al Romanian
Convention Bureau (asociaţie membră
ANAT), Tutor la Royal Institute for Ho­
spitality Management – dezvoltat în Ro­
mânia în parteneriat cu Ecole Hoteliere
de Lausanne. Are 25 de ani de experienţă
solidă în management turistic, hotelier,
de eveniment, din care 16 ani în poziţii
cheie de decizie.
În timpul şi după terminarea studiilor
la Academia de Studii Economice, Sec­
ţia Economia Serviciilor de Alimentaţie
Publică şi Turism, în anul 1987, lucrează
exclusiv în domeniul turismului, urcând
progresiv treptele competenţelor profe­
sionale. Între anii 1982 şi 1990 a ocupat
funcţii pornind de la curier, recepţioner,
picol, grafician, lucrător comercial, eco­
nomist până la şef de departament în ca­
drul I.T.H.R. Bucureşti / Hotel Bucureşti.
Începând cu 1990 până în 1991 a ocupat
poziţia de şef Departament Grupuri Mari
şi Evenimente în cadrul firmei Nouvelles
Frontieres Simpaturism, prima firmă de
turism mixtă din România. În perioada
1991-1993 ocupă poziţia de CEO şi Pre­
şedinte C.A. al Companiei de Hoteluri &
Restaurante Ambasador, gestionând cir­
ca 900 de camere în trei hoteluri şi cinci
restaurante. Pentru o perioadă de aproape
un an, 1993-1994, a fost Director al Bi­
roului Naţional de Turism al României
la New York, poziţie pe care o părăseşte
Profil
prin demisie din cauza ineficienţei rela­
ţiei cu Ministerul Turismului şi a lipsei
de interes a autorităţilor privind promo­
varea României ca destinaţie turistică.
Reîntors în ţară, îşi reia pentru scurt timp
poziţia de CEO în cadrul Companiei de
Hoteluri & Restaurante Ambasador. Din
anul 1995 este Director de Marketing şi
Vânzări al Nouvelles Frontieres Simpa­
turism şi coordonator al Agenţiei Ofici­
ale a Camerei Deputaţilor. Urmează o
perioadă de peste doi ani, 1996-1998,
în care ocupă poziţia de CEO în cadrul
firmei Carpatours – specializată în turism
de afaceri şi motivaţional şi organizare de
conferinţe. Între 1998 şi 2001 este CEO
şi actionar al Elips Tour România / Elips
Events – Companie de management al
destinaţiei şi organizator profesionist de
conferinţe. În octombrie 2001 îşi asumă
responsabilitatea deschiderii, definirii
strategiei şi poziţionării pe piaţă a primu­
lui hotel de aeroport din România, până
în martie 2003 ocupând poziţia de CEO
al hotelului Sky Gate. În octombrie 2004
reia managementul hotelului introducân­
du-l în lanţul Golden Tulip, alături de alte
trei hoteluri în Bucureşti, unul în Cluj
şi altul la Varna / Bulgaria. Din martie
2003, pentru o scurtă perioadă de câteva
luni asigură managementul investiţional
şi operaţional pentru proprietăţile hote­
liere ale grupului Ana Hotels, încercând
implementarea unei strategii corect arti­
culate şi redefinirea procedurilor operaţi­
onale şi a identităţii de imagine. Între anii
2002 şi 2005 a activat ca profesor asociat
în cadrul ASE – Facultatea de Comerţ
– Catedra de Turism la programul de
Masterat în Administrarea Afacerilor în
Industria Ospitalităţii
Nr. 73 • februarie – martie 2011
AnatNews

„~nscrieri timpurii”,
~nregistrat oficial
la OSIM
Fiecare proiect marca ANAT are ca misiune promovarea şi prote­
jarea intereselor şi imaginii agenţiilor membre. În acest sens, ANAT
are plăcerea de a vă anunţa că Programul „Înscrieri Timpurii” a fost
înregistrat oficial la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM).
Dispunem astfel de protejarea mărcii ce poate fi folosită de către
membrii ANAT în conformitate cu regulamentul, care poate fi găsit
pe siteul ANAT la secţiunea „Informaţii oficiale”, rubrica: „Înscrieri
Timpurii – Marcă înregistrată”.
Invităm pe această cale agenţiile membre să se înscrie în acest
program pentru a beneficia de promovare susţinută în cadrul cam­
paniei.

Calendarul
Târgurilor
ANAT 2011
1. 17-20 MARTIE 2011, Târgul Internaţional de
Turism „HOLIDAY MARKET”, Palatul Par­la­
mentului Bucureşti
2. 25-27 MARTIE 2011, TOURISTICA Cluj Na­
poca, Polus Center Cluj
3. 01-03 APRILIE 2011, SALONUL DE VACANţE
Timişoara
4. 15 – 17 APRILIE, TÂRGUL VACANţELOR
CONSTANţA, Pavilionul Expoziţional Mamaia
5. 13 – 15 MAI 2011, TRANSYLVANIA TOURISM
FAIR Braşov, Braşov Business Park
6. 12 – 14 MAI 2011, EXPOVACANţA PLOIEşTI,
Casa de Cultură a Sindicatelor
7. 29 SEPTEMBRIE – 2 OCTOMBRIE 2011, Târgul
Internaţional de Turism „WINTER HOLIDAY”,
Palatul Parlamentului Bucureşti
Târgurile de turism marca ANAT se adresează au­
to­rităţilor şi asociaţiilor profesionale din turism, agen­
ţiilor de turism şi touroperatorilor, staţiunilor turistice,
complexelor balneare, hotelurilor şi companiilor ho­te­
liere, pensiunilor, cabanelor, campingurilor, editurilor şi
publicaţiilor din turism.
Pentru mai multe informaţii, contactaţi
pe dna Mihaela Vidovici, consilier ANAT,
la adresa de e-mail mihaela.vidovici@anat.ro

Nr. 73 • februarie – martie 2011 22


ANAT spune STOP
fraudelor din
domeniul turismului
Cazul agenţiei de turism Brianna World Holiday şi al doamnei
Alina Oana Manea Gheorghiu, binecunoscută în branşa oamenilor
de turism, pentru un lung lant de înşelăciuni şi fraude comise de-a lun­
gul anilor, se apropie în cele din urmă de soluţionare. Verdictul autorităţilor:
Începerea urmării penale şi privarea de libertate pe perioada cercetărilor.
Consecventă principiilor statutare,
privind protejarea membrilor săi de
acţiunile iresponsabile ale celor care
înşală turiştii şi aduc imense prejudicii
celor care înţeleg sa respecte această
profesiune, ANAT a depus eforturi
susţinute pentru identificarea şi stoparea
activităţii Alinei Oana Manea Gheorghiu,
care prin agenţia Brianna World Holiday
continua seria înşelătoriilor începute în
anul 2008, cu numele Clasic Travel.
Deşi agenţia Brianna World Holiday
nu este membră ANAT, Asociaţia a
monitorizat şi a anunţat autorităţile
încă din 2008 faţă de activitatea acestei
persoane, care a creat, prin firmele de
turism pe care le administra (noi am
identificat nu mai puţin de 5 astfel de
firme) o veritabilă reţea, în care au
căzut deopotrivă turişti dar şi agenţii
de turism membre ANAT.
Implicarea ANAT
Cazul Brianna World Holiday a „ex­
plodat” în mass-media chiar în seara zi­
lei de 25 Decembrie 2010. Din fericire,
pentru întreaga comunitate a agenţiilor
de turism membre, modul în care s-a
implicat Asociaţia în gestionarea pu­
blică a acestui subiect, a fost, fără falsă
modestie, o lecţie de PR.
Piaţa agenţiilor de turism, deja serios
afectată de întregul context economic
asupra căruia nu insistăm acum, a fost
scutită de valul firesc de neîncredere al
turiştilor, care se pregăteau să plece, în
călătoriile contractate prin agenţii, cu
ocazia sărbătorilor de iarnă.
Un alt factor care a determinat mo­
bilizarea autorităţilor a fost posibil
datorită notorietăţii câştigate de ANAT
în conştiinţa publicului.
23
Mai precis, totul a început de la
reclamaţia transmisă mass-mediei şi
ANAT (doamnei Preşedinte Corina
Martin), de către doamna A. Farkas,
prin care a fost notificată despre faptul
că această turistă, care a cumpărat bi­
lete de avion prin intermediul agenţiei
Brianna World Holiday, a fost debarca­
tă de la decolare de către reprezentanţii
companiei aeriene, pe motiv că biletele
achiziţionate au fost anulate de către
agenţia emitentă. Preşedintele ANAT a
răspuns turistei în aceeaşi seară, şi a îna­
intat reclamaţia către ANPC şi MDRT –
Departamentul de Control, pe care i-a
contactat pentru soluţionarea imediată
a cazului.
Reacţia Departamentului de Con­
trol al MDRT, condus de Dl Dorin
Gherghina a fost promptă şi imediat
după Craciun, în data de 29.12.2010, a
fost efectuat un control la sediul agen­
ţiei Brianna World Holiday, soldat cu
retragerea licenţei.
După ce turista păgubită a sesizat
cazul pe diverse bloguri, pe care a invitat
şi alţi păgubiţi să se adreseze ANAT, pe
adresele de e-mail ale Patronatului s-au
primit multe alte plângeri asemănătoare,
care au fost direcţionate de asemenea,
către MDRT şi ANPC.
Din comentariile de pe blogurile şi
website-urile pe care s-a discutat acest caz,
a reieşit că agenţia de turism o are în spate
pe dna Alina Oana Manea Gheorghiu, cu­
noscută în breaslă prin pagubele produse
de agenţiile administrate de dânsa anteri­
or: Clasic Travel/General Izoconstruct/
General Travel Izoconstruct/Geo Travel.
Ancheta
Autorit\]ile, ANAT [i
turi[tii p\gubi]i, la masa
discu]iilor
Pornind de la acest indiciu, ANAT
a hotărât organizarea în data de 24
ianuarie 2011, a unei întâlniri, în cadrul
căreia, persoanele păgubite să aibă
posibilitatea să se întâlnească direct
şi nemijlocit cu reprezentanţii MDRT,
IGPR, ANPC, cărora să le adreseze
direct întrebările care se impuneau.
Componen]a Grupului
de lucru:
ANAT:
• Dna C. Martin, Preşedinte ANAT
• Dl M. Cojocărescu, Vicepreşedin­
te ANAT
• Dl O. Pelivan, Consilier Juridic
ANAT
• Dl A. Tiron, Adeona Tour
• Dna A. Tîlvăr, Tal Aviation
• Dna M. Drăguţ, Paradise Travel
Agency
• Dna C. Nicolescu, Activ
Tours&Travels
• Dna A. Musceleanu, Travel Art
• Dna M. Botez, Be Free Travel
• Dl L. Cirstea, Alltour
MDRT:
• Dl D. Gherghina
• Dna D. Canda
• I.G.P.R. – D.I.F.
• Dl M. Moise
Secţia 8 Poliţie Bucureşti:
• Dl M. Cristian
Reprezentanţi păgubiţilor agenţiei
Brianna World Holiday:
Dl I. Morogan ; Dl N. Mihalcea;
Dna L. Georgescu; Dna I. Bălăceanu
Nr. 73 • februarie – martie 2011
 Ancheta
În acest context, au fost aduse la cu­
noştinţa celor prezenţi şi alte cazuri si­
milare (New Travel&Tour, Pro Tra­vel &
Tour), respectiv demersurile întreprinse
de ANAT în această privinţă.
De asemenea, au fost explicate par­
ticipanţilor demersurile întreprinse de
ANAT pe lângă MDRT de a accepta,
la procesul de licenţiere şi de breveta­
re, respectiv la efectuarea acţiunilor de
control ale MDRT, implicarea ANAT,
pentru a filtra şi stopa asemenea cazuri
în piaţă.
Vicii legislative
Dl Dorin Gherghina (MDRT) a men­
ţionat că instituţia ministerului a între­
prins toate măsurile legale atât în cazul
Brianna World Holiday, cât şi în toate
celelalte cazuri sau sesizări care au fost
transmise de către ANAT, cu aplicarea
sancţiunilor prevăzute de legislaţia în
vigoare (amendă, suspendarea licenţei,
retragerea licenţei).
În ceea ce priveşte retragerea bre­
vetului de turism persoanelor care au
comis asemenea fraude, există un im­
pediment legal în această privinţă şi
anume este necesar să se fi pronunţat o
hotărâre judecătorească definitivă prin
care persoana să fie condamnată pen­
tru săvârşirea unor asemenea fapte, cu
înscrierea acestora în cazierul judiciar.
Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în
pri­vinţa eliberării licenţei – MDRT
nu poate refuza acordarea licenţei so­
licitantului, dacă acesta îndeplineşte
toate condiţiile prevăzute de legislaţia în
vigoare. Astfel că, unicul lucru pe care
îl poate face MDRT în asemenea situ­
aţii este să acţioneze în limita cadrului
legal, respectiv să apeleze la celelalte in­
stituţii ale statului care sunt abilitate să
întreprindă măsurile legale şi să aplice
sancţiunile corespunzătoare în funcţie
de gradul de vinovăţie stabilit.
Nr. 73 • februarie – martie 2011
Poli]ia la raport
Reprezentanţii IGPR au relatat celor
prezenţi despre cazurile Brianna World
Holiday şi Clasic Travel, despre care,
deocamdată, autorităţile prezuma impli­
carea aceleaşi persoane în acţiuni ilegale.
Astfel, dosarul penal privind-o pe
dna Alina Oana Manea Gheorghiu, aflat
în instrumentare la Direcţia de Investi­
gare a Fraudelor a fost deschis la sesiza­
rea făcută de administratorul societăţii
Brianna World Holiday, dl Decu Vladi­
mir, care a depus o plângere împotriva
acesteia pentru înşelăciune şi delapidare.
După depunerea plângerii, reprezentan­
ţii IGPR au fost la sediul societăţii, unde
au constatat că licenţa de turism a fost
deja ridicată de către MDRT, respectiv
s-au luat do­cu­mentele societăţii, s-au
citat per­soanele pă­gubite şi s-a efectuat
audierea acestora.
În ceea ce priveşte dosarul Clasic
Travel, şi acesta se află în stadiul de ur­
mărire penală la Parchetul de pe lângă
Tribunalul Bucureşti.
ANAT vrea implementa-
rea unor m\suri [i norme
care s\ previn\ repetarea
unor astfel de cazuri
În urma discuţiilor avute cu această
ocazie, reprezentanţii ANAT au evocat
din nou importanţa campaniei „Ale­
ge agenţia de Turism – Călătoreşte cu
ANAT”, campanie care trebuie sus­
ţi­nută permanent pentru a creşte no­
to­rietatea şi credibilitatea agenţiilor
membre în rândul turiştilor, care se pun
astfel la adăpost de situaţii care creează
pe lângă pierderile materiale şi un real
disconfort.
M\surile concrete
propuse de ANAT pentru
stoparea fraudelor de
acest tip sunt:
-- implicarea directă şi participarea
nemijlocită a ANAT ( a asociaţii­
lor profesionale de profil) în pro­
cedura de brevetare şi licenţiere,
prin acordarea avizului obligatoriu
din partea acestora, aspect foarte
important pentru prevenirea şi eli­
minarea unor asemenea cazuri.
-- adoptarea unor măsuri/sancţiuni
îm­potriva persoanelor care „în­
chiriază” brevetul unei agenţii de tu­
rism, în scopul funcţionării acesteia.
-- constituirea unei baze de date cu
persoanele fizice care au fost aso­
ciaţi, acţionari, administratori sau
agenţi de turism în cadrul unor
agenţii precum Brianna/Clasic
Travel sau brevetul cărora a stat
la baza deschiderii agenţiei de tu­
rism. Importanţa unei asemenea
baze de date este majoră, deoarece
astfel se poate restricţiona şi li­mita
accesul pentru persoane cu antece­
dente în exercitarea unei activităţi
economice în turism.
-- modificarea legislaţiei privind li­
cenţierea şi brevetarea, prin in­tro­
ducerea unor prevederi restrictive
privind exercitarea unei profesii sau
activităţi economice în turism (s-au
propus includerea următoarelor cri­
terii: lipsa de antecedente pe­nale; să
nu fie cercetat penal pentru comite­
rea infracţiunilor împotriva patrimo­
niului; aplicarea procedurii similare
eliberării licenţei pentru jocurile de
noroc; suspendarea bre­vetului per­
soanelor cercetate penal, pentru in­
fracţiuni împotriva patrimoniului,
pe toată durata cercetării).
-- stabilirea unor relaţii de colaborare
între MDRT, IGPR, ANPC şi aso­
ciaţiile de profil, în baza unor
protocoale, prin care să se efectueze
schimbul efectiv de informaţii
necesare prevenirii şi combaterii
eficiente a unor asemenea practici.
-- întocmirea unei liste negre care să
cuprindă atât agenţiile de turism,
cât şi agenţii de turism, administra­
torii, managerii care au produs pa­
gube prin fraudarea turiştilor sau a
altor agenţii de turism.
-- modificarea sistemului de asi­gu­
rare a turiştilor prin preluarea sis­
temului folosit de IATA la acredi­
tarea agenţiilor de turism.
-- notificarea GDS-urilor privind
agenţiile de tip Brianna, cu soli­
citarea de a întreprinde măsurile
necesare pentru limitarea accesu­
lui acestora în sistem.
-- notificarea ROTLD cu solicitarea
suspendării site-urilor prin care se
comit fraude.
de DAN DUMITRU
24

Românii aleg agen}iile de turism
~n defavoarea online-ului
C
onform unui sondaj realizat în
perioada 10-24 ianuarie 2011
de către portalul infoturism.ro
în parteneriat cu iVox, majoritatea turiştilor
români îşi achiziţionează vacanţa direct la
sediul agenţiei de turism şi nu online. Din
cei 4120 de respondenţi, 69,22% preferă să
facă plata serviciilor la sediul agenţiei. Un
procent mic, dar în creştere, preferă să facă
plata online, 21,04% şi 9,73% aleg banca
pentru a realiza tranzacţia.
În cadrul sondajului participanţii au fost
rugaţi să realizeze un clasament al regiunilor
preferate pentru o vacanţă în ţară. În top s-a
clasificat Litoralul Mării Negre – 49,39%
dintre respondenţi susţinând că îl preferă de
fiecare dată când merg în vacanţă. Acesta
este urmat de regiunea Transilvaniei şi
Maramures, pe locul 4 situându-se zona
Bucovinei.
Cele mai căutate destinaţii turistice în
anul 2010 au fost, conform statisticilor de
rezervări realizate pe portalul infoturism.
ro, România, Bulgaria, Grecia, Turcia şi
Austria. Pentru România, cele mai multe
rezervări de vacanţă au fost realizate pe
destinaţia Mamaia şi Eforie Nord (33%).
25
Pentru Bulgaria, destinaţiile cele mai cău­
tate, care au strâns cele mai multe rezervări
în 2010, au fost Nisipurile de Aur şi Sunny
Beach (45%). Clasată pe locul 3, Grecia a
avut ca destinaţii preferate Insula Corfu şi
Insula Thassos (33%).
„Pentru 2011, destinaţiile aflate în topul
căutărilor au rămas în mare parte aceleaşi,
evidenţiindu-se o preferinţă mai ridicată
pentru destinaţiile montane din România,
cu precădere Transilvania şi Maramureş,
precum şi spre Spania (Barcelona)”, se
mai arată în comunicatul de presă. În cazul
mijloacelor de transport utilizate, maşina
personală este una dintre cele mai populare
soluţii pentru vacanţă pentru români.
Autocarul şi avionul rămân ca opţiuni,
34.94% dintre respondenţi declarând că nu
folosesc niciodată autocarul, în timp ce 48%
susţin că nu folosesc niciodată avionul.
La întrebarea „În ce măsură te
interesează recomandările de vacanţă
ale agenţiilor?” procentul majoritar
(45,66%) al răspunsurilor a fost în favoarea
recomandărilor agenţiilor, respondenţii
declarând că acestea contează în mare
măsură în alegerea vacanţei.
Sondaj
În topul serviciilor achiziţionate de că­
tre participanţii la sondaj se află sejururi­
le – 19% dintre respondenţi declarând că
rezervă des acest tip de vacanţă. Acestea
sunt urmate, ca frecvenţă în achiziţionare,
de cazări şi city break-uri, pe ultimul loc si­
tuându-se croazierele. În cazul croazierelor
un procent de 4,17% dintre participanţi au
declarat că le achiziţionează des.
La sondaj au participat 4120 de
persoane, dintre care 60.27% femei şi
39.73% bărbaţi. Cea mai mare parte a
respondenţilor au provenit din municipiul
Bucureşti (22,82%), judeţul Cluj (6,29%),
judeţul Iaşi (4,76%) şi Constanţa (4,32%).
Concluzia sondajului, se arată în
comunicatul de presă, „este faptul că
majoritatea românilor îşi ia vacanţă o
singură dată pe an, aceasta fiind în marea
parte a cazurilor un sejur în România,
Bulgaria sau Grecia, unde aceştia au în
topul activităţilor preferate statul la plajă,
relaxarea la munte sau vizitarea obiectivelor
culturale. Majoritatea turiştilor români îşi
achiziţionează vacanţa direct de la sediul
agenţiei şi preferă ca metodă de transport
maşina personală”.
Nr. 73 • februarie – martie 2011
 Media
Un post TV de turism:
ANAT este partener al acestei televiziuni
Recent, în România şi-a început
emisia o televiziune de turism, care se
va distribui GRATUIT, prin satelit, în
sistemele DTH, Ip-tv şi în reţelele de
cablu TV la nivel naţional.
Travel Mix Channel este un nou for­
mat de televiziune în peisajul media.
Canalul se adresează unui public larg
intersat de un conţinut de relaxare, re­
prezentând mai mult decât o sursă de in­
spiraţie pentru alegerea unei destinaţii de
vacanţă. Este o televiziune adresată tutu­
ror telespectatorilor care iubesc na­tura şi
călătoriile, dar şi celor care activează în
industria de turism din România. Mix-ul
de programe propus de Travel Mix Chan­
nel este profilat pe specificul jurnalismu­
lui de călătorie, cu un bogat conţinut de
filme documentare din lume, dar şi des­
tinaţii româneşti. În cadrul programelor
vor fi prezentate pe larg evenimentele
Nr. 73 • februarie – martie 2011
din industria turismului (târguri – expo­
ziţii), proiectele şi activitatea instituţiilor
din domeniu (Ministerul Dezvoltării Re­
gionale şi Turismului, ANAT, ANTREC
etc.), dar şi emisiuni cu un bogat caracter
didactic.
Travel Mix Channel îşi propune să
promoveze turismul în toate formele
lui (călătorie, afaceri, cultural, medical,
religios, agroturism, ecoturism etc.) şi să
ofere posibilitatea tuturor să descopere
noi destinaţii turistice. Travel Mix
Channel promite să devină un prieten de
suflet, o televiziune cu tematică foarte
diversificată: de la oraşele lumii, capitale
europene, ghid de călătorie, destinaţii
de lux, croaziere, destinaţii exotice,
hoteluri de lux, restaurante de top, bar
& pub, parcuri de distracţie, travel
shopping, business travel, plaje de vis,
pârtii de ski, trasee turistice, agenţii de
turism, last minute, sporturi de vacanţă,
locuri şi oameni, jurnalist de ocazie,
pescar în România, descoperă România,
balneoturism, agroturism, muzee sub
lupă, istorie şi tradiţii, lăcaşuri de cult,
rezervaţii naturale, comorile din adâncuri,
secretele naturii şi până la o serie de
emisiuni gastronomice care prezintă
reţete, secrete şi arome din întreaga lume.
Travel Mix Channel aparţine companiei
de media MIXMONTAN SRL, firmă
care are în portofoliu Televiziunea Valea
Prahovei TV, Ziarul Valea Prahovei şi
postul de Radio Best FM, deţinute de
omul de afaceri Laurentiu Megelea,
acţionar şi în cadrul companiei imobiliare
Mervani din Valea Prahovei.
ANAT este partener al acestei
televiziuni, căreia îi urează mult succes
şi la cât mai multe ştiri şi emisiuni de
calitate!
26

Turismul internaţional a revenit pu­
ternic în 2010, în conformitate cu un
raport al Organizaţiei Mondiale a Tu­
rismului (OMT). Numărul sosirilor in­
ternaţionale ale turiştilor străini a cres­
cut cu aproape 7%, ajungând la 935 de
milioane, şi ca urmare a scăderii cu 4%
în 2009 – cel mai afectat an de către
criza economică globală. Marea majo­
ritate a destinaţiilor din întreaga lume
au comunicat acum cifre pozitive, su­
ficiente pentru a compensa pierderile
recente sau să le aducă mai aproape
de acest obiectiv. Cu toate acestea, re­
cuperarea a venit la viteze diferite şi a
fost determinată în principal de econo­
miile emergente. Favorizat de îmbună­
tăţirea condiţiilor economice la nivel
mondial, turismul international a re­
cuperat mai repede decât se aştepta de
la impactul crizei financiare mondiale
şi recesiunea economică de la sfârşi­
tul lui 2008 şi 2009. Numărul sosirilor
internaţionale ale turiştilor străini a
crescut cu 6,7% comparativ cu 2009,
cu o creştere pozitivă raportată în toate
regiunile lumii. La nivel mondial, nu­
mărul de sosiri turistice internaţionale
a ajuns la 935 de milioane, o creştere
de 58 de milioane faţă de 2009 şi cu
22 milioane mai mult decât nivelul de
vârf pre-criză din 2008 (913 milioane).
În timp ce toate regiunile au înregistrat
o creştere a sosirilor turistice interna­
ţionale, economiile emergente rămân
principalii factori ai acestei recuperări.
Această recuperare multi-viteză, mai
mică în economiile avansate (+5%),
mai rapidă în cele emergente (+8%),
27
OMT – Turismul
interna}ional ~{i
revine ~n for}|
–– Ţările emergente au o viteză de recuperare
mai mare;
––Sosirile turiştilor internaţionali vor creşte
între 4% şi 5% în 2011;
––Rifai: statele nu trebuie să impoziteze împo­
vărător turismul.
este o reflectare a situaţiei economice
generale la nivel mondial şi este setată
să domine 2011 şi viitorul apropiat.
„Recuperarea în turismul internaţi­
onal constituie o veste bună, în special
pentru ţările în curs de dezvoltare care
se bazează pe sectorul de venituri atât
de necesare şi pe crearea de locuri de
muncă”, a declarat secretarul general
OMT, Taleb Rifai. „Acum provocarea
va fi de a consolida această creştere în
următorii ani, pe fondul unui mediu
economic global încă nesigur”,a adău­
gat acesta.
Asia (13%) a fost prima regiune
care a recuperat şi una dintre cele mai
puternice regiune în creştere în 2010.
Sosirile turistice internaţionale în Asia
au atins un nou record, ajungând la
204 milioane anul trecut, până la 181
de milioane în 2009. Africa (+6%, 49
milioane), este singura regiune care a
indicat cifre pozitive în 2009, situaţie
menţinută şi pe parcursul anului 2010.
Continentul negru beneficiază de creş­
terea dinamicii economice şi de găzdu­
irea de evenimente, cum ar fi Campio­
natul Mondial de Fotbal din Africa de
Sud. De asemenea, Orientul Mijlociu a
avut un plus de 14%, de 60 de milioane
de turişti.
În Europa (+3% la 471 de milioa­
ne), recuperarea a fost mai lentă decât
în alte regiuni din cauza întreruperii
traficului aerian cauzat de erupţia vul­
canului Eyjafjallajokull şi a incertitu­
dinii economice care afectează zona
euro. Cu toate acestea, sectorul a luat
amploare din a doua jumătate a anului
Tendin]e
şi unele ţări individuale au realizat cu
mult peste media regională, dar acest
lucru nu a fost suficient pentru a deter­
mina rezultatele globale de mai sus să
acopere pierderile din 2009.
Cele două Americi (+8% la 151 de
milioane) au revenit din declin în 2009.
Alături de dificultăţile economice sufe­
rite în America de Nord, un factor ne­
gativ a fost şi impactul gripei H1N1.
Revenirea la creştere economică în
economia SUA a ajutat la îmbunătăţi­
rea rezultatelor regiunii în ansamblul
său. Creşterea a fost puternică şi în
America de Sud (+10%).
Rezultatele subregionale reflectă în
mod clar acest recuperare multi-viteză.
Câteva subregiuni, cum ar fi de Nord
şi Africa Sub-Sahariană, dar şi Asia
de Sud-Est nu au fost afectate de criza
globală şi au raportat o creştere conti­
nuă pe parcursul anilor 2009 şi 2010.
Caraibe şi America Centrală doar au
revenit la nivelul din 2008, în timp ce
în Europa Centrală şi de Est, precum şi
Europa de Sud şi zona mediteraneeană
revenirea a fost insuficientă pentru a
compensa fluxurile de turişti pierdute
în 2009. În schimb, Europa de Nord nu
a revenit la o creştere pozitivă în 2010.
Creşterea încasărilor în turismul
internaţional a continuat să rămână
oarecum în urmă raportat la sosirile
din cursul anului 2010, aşa cum este
tendinţa în timpul perioadelor de re­
cuperare. Printre pieţele de top în ceea
ce priveşte cheltuielile în străinătate,
economiile emergente au continuat să
conducă: China (17%), Federaţia Rusă
Nr. 73 • februarie – martie 2011
 Tendin]e
(26%), Arabia Saudită (28%) şi Bra­
zilia (52%). Economiile pieţelor sursă
tradiţionale – Australia (9%), Canada
(+8%), Japonia (7%) şi Franţa (4%) –
şi-au revenit, în timp ce o creştere mai
modestă de 2% a venit din SUA, Ger­
mania şi Italia. Cererea pentru turismul
internaţional a depăşit cu succes criza
în 2010, în pofida incertitudinii econo­
mice persistente în unele pieţe majore,
a unor dezastre naturale suferite în une­
le ţări, a unor tulburări politice şi socia­
le în altele, perturbări grave de călătorii
aeriene în urma unei erupţii vulcanice
în Islanda aprilie anul trecut şi condiţi­
ile meteorologice din anumite părţi ale
Europei şi SUA, în decembrie.
„Turismul s-a dovedit încă o dată
a fi un sector extrem de rezistent. Cu
toate acestea, avem nevoie de o conlu­
crare mai bună în direcţia integrării şi a
cooperării între toţi actorii implicaţi în
lanţul valorii de turism în vederea creş­
terii competitivităţii noastre şi pentru
a răspunde mai eficient la provocări,
cum ar fi cele care au apărut de la în­
chiderea spaţiului aerian european în
Nr. 73 • februarie – martie 2011
aprilie anul trecut”, a declarat liderul
OMT. 2010 a fost marcat, de aseme­
nea, de creşterea în importanţă a me­
ga-evenimentelor – sport, cultură şi ex­
poziţii – în ceea ce priveşte capacitatea
lor extraordinară de a atrage vizitatori
şi transforma ţările gazdă în destinaţii
turistice atractive. Exemple notabile
includ Jocurile Olimpice de Iarnă din
Canada, Expo Shanghai din China,
FIFA World Cup din Africa de Sud şi
Jocurile Commonwealth-ului în In­
dia. Confirmând aceste tendinţe, peste
300 de experţi din întreaga lume, care
constituie panelul de experţi al OMT,
a evaluat performanţa anului 2010 de
ansamblu ca fiind foarte pozitiv şi cu
mult peste aşteptările lor de la începu­
tul anului. Această perspectivă pozitivă
este menţinută şi pentru anul 2011.
După un an de recuperare la nivel
mondial în 2010, creşterea este de aş­
teptat să continue pentru sectorul turis­
tic în 2011, dar într-un ritm mai lent.
Previziunile OMT indică faptul că so­
sirile turiştilor internaţionali vor creş­
te între 4% şi 5% în 2011, o rată uşor
peste media pe termen lung. Pe de altă
parta, rata ridicată a şomajului persis­
tent rămâne o preocupare majoră, fiind
aşteptată o redresare treptată în ocupa­
rea forţei de muncă pentru anul 2011,
dar încă prea slabă pentru a compensa
locurile de muncă pierdute în timpul
crizei economice.
Tendinţa recentă faţă de introduce­
rea şi creşterea impozitării pe călătorie
ca un mijloc de echilibrare a conturi­
lor publice, reprezintă o altă provocare
pentru sectorul turistic. „În timp ce noi
înţelegem pe deplin necesitatea unei
consolidări fiscale, Organizaţia Mondi­
ală a Turismului va continua să alerte­
ze guvernele asupra faptului că aceste
taxe afectează în mod grav industria
turistică în vederea stimulării creării de
locuri de muncă şi a creşterii economi­
ce. Taxele au un impact negativ asupra
economiilor şi cu privire la posibilită­
ţile de dezvoltare a economiilor emer­
gente”, a mai adăugat Rifai.
28
 Ancheta

Circula}ia turistic| prin

agen}iile de turism ~n 2010
2010 a fost un an caracterizat de oferte speciale, atât în
cazul turismului intern, cât şi pentru outgoing (turism
extern). S-a bucurat de un succes remarcabil progra­
mul „Înscrieri timpurii” – ediţia de vară, care a reuşit să
atragă un număr de 50.000 de turişti, cu 40% mai mult
decât prima ediţie, lansată în 2009. Ediţia de iarnă a fost
o noutate a programului de marketing al ANAT şi a fost
bine primită de turişti şi de către hotelierii din staţiunile
montane.

De asemenea, turiştii români au pri­
mit cu interes campaniile derulate de
ANAT, în parteneriat cu celelalte or­
ganizaţii profesionale de turism, dintre
care menţionăm: „miniPreţuri de va­
canţă” - pentru capetele de sezon (care
include programele „Litoralul pentru
toţi”, Decada balneară, O săptămână
la munte); „Zile gratuite de vacanţă”
– pentru sezonul intermediar şi „Supli­
ment la masă”, Hai la Băi pentru vârful
de sezon.
În ceea ce priveşte segmentul ex­
tern, agenţiile de turism au promovat
încă din iarnă campanii de early book­
ing pentru o serie de destinaţii turistice
atractive. O altă caracteristică a anului
2010 s-a constatat în ceea ce priveşte
media sejurului, care a scăzut de la 6-7
nopţi, aşa cum era în anii trecuţi, la 5
nopţi. Campaniile de educare şi conşti­
entizare promovate de ANAT au avut
efecte asupra comportamentului turiş­
tilor, care au preferat rezervările din
timp – aşa cum recomandă şi ANAT
prin intermediul agenţiilor membre.
Menţionăm şi existenţa unor rezervări
realizate pe ultima sută de metri - last
minute -, care au speculat anumite re­
duceri conjuncturale.
a. Incoming
Anul 2010, faţă de 2009, a înregis­
trat, în pofida crizei, o uşoară creştere a
numărului de turişti străini sosiţi în Ro­
mânia prin touroperatorii specializaţi
29
pe incoming. Chiar dacă numărul total
al turiştilor de pe Litoral a înregistrat
o uşoară scădere, înregistrăm o creşte­
re de 30% a turiştilor străini care şi-au
petrecut vacanţa pe Litoral prin inter­
mediul agenţiilor de turism (cifră totuşi
insuficientă pentru a acoperi scăderea
turismului intern). Unul dintre motivele
principale al creşterii este introducerea
pe litoral a unei curse a companiei Air
Berlin, această acţiune fiind implemen­
tată prin intermediul Asociaţiei Litoral
– Delta Dunării, care a redeschis astfel
Litoralul, ca destinaţie românească pe
piaţa germană. Totodată reamintim şi
cursele TO, Ryanair (Italia) şi Constan­
ţa-Bruxelles (Maxitour).
Ca tipuri de turism, preferinţele tu-
riştilor străini veniţi prin agenţiile de
turism s-au îndreptat către:
1. CIRCUITELE CULTURALE
(aterizare în Bucureşti, Transilvania,
Maramureş, Bucovina). Majoritatea
turiştilor provin din Germania, Aus­
tria, Franţa, Spania, Marea Britanie,
Italia. În 2010 se remarcă o creştere
a numărului de turişti de pe pieţele
estice: Polonia, Cehia, Republica
Moldova, Rusia, Ucraina.
2. TURISMUL BALNEOCLIMA­
TERIC.
Majoritatea turiştilor provin din
Germania, Franţa, Israel.
3. DELTA DUNĂRII
4. CROAZIERELE DUNĂRENE
Majoritatea turiştilor provin din
Germania, Austria şi SUA
5. TURISMUL TIP CITY BREAK
6. CROAZIERE PE MAREA
NEAGRĂ
(debarcare în portul Constanţa, tu­
ruri şi programe de excursii locale –
21.000 turişti străini sosiţi pe navele
de croazieră, în creştere cu 18% faţă
de 2009.
7. LITORAL.
Majoritatea turiştilor provin din
Germania, Franţa şi ţările ex-sovie­
tice (Ucraina, Rusia, Belarus, Repu­
blica Moldova)
b. Turism intern
Litoralul a înregistrat o scădere de
circa 10% ca număr de turişti şi de 18%
la încasări, din cauza situaţiei economi­
ce a României, generată de criza eco­
nomică şi de măsurile de austeritate
adoptate de Guvern. Totuşi, datorită
programelor speciale, «MiniPreţuri de
vacanţă» (care a înglobat cele două
ediţii «Litoralul pentru toţi») şi a celei
de-a doua ediţii a programului «Înscri­
eri timpurii», riviera românească nu a
înregistrat o situaţie dramatică, fiind
salvată de ofertele speciale.
Deşi în weekend-urile din vârful de
sezon (20 iulie – 20 august) staţiunile
au fost pline, gradul de ocupare nu a
trecut de 50% în timpul săptămânii. Pe
întregul sezon, hotelurile de la Marea
Nr. 73 • februarie - martie 2011
 Ancheta
Neagră au fost ocupate în proporţie de
peste 60%.
Din cauza restricţiilor bugetare, sta­
tul nu a promovat nicio ofertă specială
lansată de agenţii, ANAT luând iniţi­
ativa de a demara, cu resurse proprii,
o campanie de informare a turiştilor
români, derulată pe mai multe canale
mass-media. În acest context, ANAT
a solicitat Ministerului Dezvoltării
Regionale şi Turismului ca anul viitor
să sprijine toate aceste oferte, pentru a
susţine turismul intern românesc, prin
Nr. 73 • februarie - martie 2011
promovarea unor asemenea campanii
desfăşurate însă la scară naţională. O
altă problemă constatată a fost repre­
zentată de accesul la staţiunile de pe
litoral atât pe şosea, cât şi pe calea
ferată, în continuare îngreunat datori­
tă problemelor de infrastructură ce nu
s-au soluţionat.
Previziunea ANAT pentru 2011
arată că tarifele vor stagna şi chiar vor
scădea cu circa 10% în sezonul inter­
mediar (15 iunie - 15 iulie şi 15 august
- 1 septembrie).
c. Outgoing
Pe outgoing, numărul turiştilor a ră­
mas constant, însă încasările au scăzut
din cauza limitării bugetelor de călătorie.
Cele mai solicitate destinaţii au fost
Bulgaria, Turcia şi Grecia. În funcţie de
numărul de turişti, Bulgaria (în sezonul
de vară) şi Austria (în special în sezonul
de iarnă) sunt primele destinaţii ale ro­
mânilor, cu peste 250.000 de turişti fie­
care. Prima destinaţie pe zboruri charter
şi ca volum al încasărilor a fost Turcia,
cu peste 150.000 de turişti, din care ma­
joritatea au ales regiunea Antalya.
Numărul de turişti care au plecat în
Antalya s-a dublat şi au fost înregistra­
te creşteri şi pentru Grecia, pe segmen­
tul curselor charter pe Rhodos şi Creta.
A scăzut, în schimb, cu 50% numărul
turiştilor pe destinaţii ieftine din Gre­
cia, cum ar fi Paralia - destinaţie pentru
care au optat cei cu venituri financiare
limitate. Litoralul bulgăresc şi regiunea
Halkidiki (Grecia) au înregistrat un nu­
măr de turişti similar anului precedent.
De un mare interes se bucură progra­
mele tip Senior, promovate în acest an
pentru Spania, Cipru şi Grecia. Aces­
te programe se adresează turiştilor cu
vârsta de peste 55 de ani şi se derulează
în perioada de extrasezon, mai precis
octombrie – aprilie. Facem menţiunea
că însoţitorii seniorilor beneficiază de
acelaşi tarif redus.
30

Medierea – modalitate
alternativ| de solu}ionare
a conflictelor ~ntre p|r}i
Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism şi Asociaţia Mediatorilor Bucureşti (AMB) au
încheiat, la sfârşitul lunii ianuarie a.c., un protocol de colaborare care asigură membrilor
ANAT o modalitate alternativă de soluţionare a conflictelor dintre părţi, în condiţii de confi­
denţialitate şi fără expunere publică.
Procesul de mediere facilitează în­
cheierea, într-un termen cât mai scurt,
a unei înţelegeri care să reflecte inte­
resele ambelor părţi. Astfel, înţelegerea
între părţi poate include orice soluţii de
realizare sau compensare a intereselor
fiecărei părţi, într-un cadru mai larg de­
cât litigiul pentru care părţile apelează
la mediere, potrivit dorinţelor acestora,
fără a contraveni, însă, cadrului legal.
Serviciile de mediere stabilite în
baza contractului încheiat între un
mediator autorizat de A.M.B. şi părţi,
vor fi asigurate la un tarif negociat de
mediator cu părţile, în concordanţă cu
complexitatea şi dificultatea fiecărui
caz.
Fără îndoială că medierea şi pro­
fesia de mediator, aşa cum au fost re­
glementate prin Legea 192/2006, re­
31
Interviu
prezintă o iniţiativă lăudabilă pentru către părţi rezolvarea conflictelor, toate
un sistem judiciar într-o oarecare stare s-au dus către instanţă. Nimeni nu s-a
de normalitate. Totuşi, foarte puţine gândit că judecătorii vor fi încărcaţi
persoane juridice sau fizice, cunosc be­ până la limita fizică suportabilă.
neficiile acestei soluţii de rezolvare a
divergenţelor (litigiilor). Din punct de vedere judiciar,
care ar fi beneficiile apelării la me-
Doamna Corina Dragotescu, preşe­ diere în detrimentul instanţelor de
dintele A.M.B., a avut amabilitatea de judecată şi prin ce se deosebesc
a oferi revistei ANAT un interviu prin
efectele generate de cele două pro-
care să oferim membrilor noştri o ima­
gine de ansamblu asupra meseriei şi a
ceduri?
procedurilor de mediere. C.D.: Aici nu e vorba de interesul
judiciar, ci de cel al părţilor. Din instan­
Cred că ar trebui să începem cu o ţă întotdeauna o parte pleacă nemulţu­
întrebare de bun-simţ: De ce ajung mită, în timp ce la mediere amândouă
părţile la judecată? Ce îi „mână” părţile găsesc soluţia. Mediatorul doar
pe oameni în această luptă, de mul- le facilitează drumul.
te ori, oarbă?
C.D.: Cred că de cele mai multe ori „Medierea este o
ce-i mână pe oameni este incapacitatea procedur\ voluntar\.
lor de a găsi căi de comunicare şi o so­ P\r]ile se pot retrage
luţie de mijloc. Evident nu mă refer la
oricând din procesul de
cauzele penale grave. Ia gândiţi-vă, de
unde a pornit reglementarea în dome­ mediere sau pot apela
niul legislativ, al dreptului? De la ne­ la serviciile unui alt
voia de a pune în câţiva parametri nişte
mediator autorizat.”
situaţii de viaţă, întâlnite la o întreagă
comunitate. Dar, fiecare are particula­ Ce fişă de competenţă ar trebui
ritatea ei. De aici şi faptul că motivele să aibă mediatorul, evident mă re-
care-i mână pe oameni stau dincolo de
fer la calităţile lui profesionale?
reglementarea generală. Iar la instanţe
nu poţi obţine decât soluţii care decurg C.D.: Oricine poate fi mediator,
din reglementarea generală. dacă este absolvent de facultate şi dacă
urmează cursurile de formare profesio­
De ce credeţi că sunt atâtea pro- nală, care îl învaţă pe cursant tehnicile
cese pe rolul instanţelor? de mediere, pentru că nu-i chiar simplu
C. D.: Pentru că, din 1990, există un să găseşti punctele de convergenţă într-
exces de reglementare în România. Din un conflict.
cauza schimbării de sistem s-a mers pe
schimbarea, în totalitate, a legislaţiei. Principalele calităţi ale unui me-
Neavând instituţiile care să transfere şi diator ar trebui să fie?
Nr. 73 • februarie – martie 2011
 Interviu
C.D.: Empatie, răbdare, calm şi
mul­tă atenţie.
La nivelul societăţii româneşti,
în general, cum simţiţi pulsul,
sunt pregătiţi românii să foloseas-
că medierea în locul procesului
judiciar?(De ce?)
C.D.: Nu cred că sunt foarte pre­
gătiţi. Înainte de perioada comunistă,
împăciuirea îşi avea locul ei. De multe
ori se găsea cineva în comunitate care-
i împăca. Ulterior, s-a mers numai pe
soluţia instanţelor. Dar, chiar şi aşa au
existat comisiile de judecată, unde se
mai împăcau. Evident nu compar medi­
erea cu activitatea din faţa acelor comi­
sii. Deci, nu, nu cred că sunt pregătiţi,
dar sunt convinsă că medierea va fi un
succes, pentru că este în stilul nostru,
ca popor. Trebuie doar să afle de ea.
Cine sunt mediatorii şi când se
recurge la mediere?
C.D.: Am spus mai devreme cine
tiva înţelegere aflată sub auspicii-
pot fi mediatori, pot fi găsiţi pe tabloul
mediatorilor. În orice cauză unde cele
le medierii, aceasta se mai supune
două părţi pot încheia o înţelegere. În vreunei instanţe sau devine validă?
civil, în penalul uşor, cum îl numesc
eu, comercial, bancar, în conflicte lega­
te de protecţia consumatorilor, în con­
flicte de vecinătate, de familie, partaj.
Aproape orice. Până la urmă, acordul
de medire poate fi, într-un fel, asimilat
unui contract între părţi.
Care este diferenţa procedurală
dintre mediere şi procesul judiciar?
Membrii ANAT, care
se confrunt\ cu litigii
[i doresc s\ apeleze la
serviciile unui mediator
autorizat, sunt ruga]i
s\ contacteze departa-
mentul juridic al ANAT,
pentru a beneficia de
documenta]ia nece-
sar\ [i expunerea pe
larg a procedurilor de
mediere.
Nr. 73 • februarie – martie 2011
C.D.: În mediere părţile stau cu me­
diatorul şi de obicei discută toate lu­
crurile care contează pentru ei. Sunt şe­
dinţe care durează şi opt ore, zece ore.
În tot timpul acesta, mediatorul caută
sursa iniţială a conflictului şi identifi­
că punctele comune ale părţilor. Apoi,
îndeamnă părţile să-şi negocieze diver­
genţele şi le asistă. În instanţă, jude­
cătorul nu are timp de aşa ceva şi nici
calea legală.
După ce părţile încheie respec-
C. D. : Sunt mai multe situaţii. Cea
mai simplă este când părţile se înţe­
leg şi pleacă cu un acord de mediere
pe care-l respectă pentru că le reflectă
propria voinţă. În alte cazuri mai merg
la instanţă, ca să închidă instanţa dosa­
rul, dacă există vreunul. În altele merg
cu el, în contabilitate, daca e vorba de
două părţi în comercial şi tot aşa... De­
„Deosebeşte mâna care se întinde ca să te ridice de aceea care te prinde
pentru a te opri”.
pinde de caz, depinde de cum au venit,
trimişi de instanţă sau nu...
Dacă cele două părţi ajung la o
înţelegere printr-o mediere şi una
dintre ele denunţă acest acord şi
se duce la instanţă, ce se întâmplă
cu tot efortul de mediere de până
atunci?
C.D.: Până acum nu s-a întâmplat
ca părţile să nu-şi respecte acordul. Re­
zolvă în instanţă, dar sunt cazuri care
nu pot fi soluţionate acolo. În fine...
gândiţi-vă numai la termenele lungi din
instanţă şi la efortul de bani şi timp...
Aş dori să detaliaţi, pentru mem-
brii noştri, care sunt avantajele
apelării la medierea A.M.B., con-
form protocolului încheiat cu ANAT,
în rezolvarea eventualelor litigii cu
alţi parteneri.
C.D.: Părţile au la îndemână, ori­
când, un mediator, evită expunerea pu­
blică şi pleacă mulţumite. Ce nu v-am
spus, cred, este că toate medierile sunt
strict confidenţiale. Nu există tabele
afişate la loc public, ceea ce asigură o
discreţie totală. Au venit persoane pu­
blice la mediere, tocmai din acest mo­
tiv. Ca să nu mai apară prin presă. Ştiu
că sună ciudat din gura mea aşa ceva,
dar confidenţialitatea e sfântă.
de ADRIANA CARANFIL, Consilier
de Marketing & PR
DAN DUMITRU
Nicolae Iorga
32

INS: Cea mai mare cre{tere
~n 2010 s-a ~nregistrat
la transportul aerian (12,5%)
Sosirile înregistrate în structurile
de primire turistică în anul 2010
au însumat 6036,2 mii, în scădere
cu 0,7% faţă de cele din anul 2009.
Sosirile turiştilor români în structurile
de primire turistică cu funcţiuni de caza­
re au reprezentat în anul 2010 77,7% din
numărul total de sosiri, în timp ce turiştii
străini au reprezentat 22,3% din numărul
total de sosiri, ponderi apropiate de cele
din anul 2009. Sosirile în hoteluri deţin în
anul 2010 o pondere de 76,1% din totalul
sosirilor în structurile de primire turistică
cu funcţiuni de cazare. Faţă de anul 2009,
sosirile în hoteluri în anul 2010, sunt în
creştere cu 1,0%.
Înnoptările înregistrate în structurile
de primire turistică în anul 2010 au însu­
mat 15967,1 mii, în scădere cu 7,1% faţă
de cele din anul 2009. Înnoptările turişti­
lor români în structurile de primire turis­
tică cu funcţiuni de cazare au reprezentat
în anul 2010 82,7% din numărul total de
înnoptari, în timp ce înnoptarile turistilor
straini au reprezentat 17,3%.
Indicele de utilizare netă a locurilor
de cazare în anul 2010 a fost de 25,3%
pe total structuri de cazare turistică, în
scădere cu 2,8 puncte procentuale faţă de
anul 2009. Indici mai mari de utilizare a
locurilor de cazare în anul 2010 s-au înre­
gistrat la spaţii de cazare pe nave (79,6%)
şi la hoteluri ( 29,9%).
Sosirile vizitatorilor străini în Româ­
nia, înregistrate la punctele de frontieră, au
fost în anul 2010 de 7498,3 mii, în scădere
cu 1,0% faţă de anul 2009. Majoritatea vi­
zitatorilor străini provine din ţări situate în
Europa (94,7%). Din statele Uniunii Eu­
ropene s-au înregistrat 59,4% din totalul
sosirilor vizitatorilor străini în România.
Dintre statele Uniunii Europene, cele
mai multe sosiri s-au înregistrat din: Un­
garia (38,9%), Bulgaria (17,6%), Ger­
mania (8,9%), Italia (7,4%).Transportul
feroviar a înregistrat în anul 2010, com­
parativ cu anul 2009, cea mai mare creş­
tere (6,9%).
33
Plecările vizitatorilor români în străină­
tate, înregistrate la punctele de frontieră, au
fost în anul 2010 de 10905,2 mii, în scădere
cu 7,0%, comparativ cu anul 2009.
Mijloacele de transport rutier au fost
cele mai utilizate de vizitatorii români
pentru plecările în străinătate, reprezen­
tând 75,8% din numărul total de plecări.
Comparativ cu anul 2009, cea mai mare
creştere în anul 2010 s-a înregistrat la
transportul aerian (12,5%).
ANAT: Vânz\rile în turism
au sc\zut în 2010 cu 15%
Vânzările agenţiilor de turism din
România au scăzut, în medie, cu 15% în
2010 faţă de 2009, iar zeci de agenţii de
profil au fost închise din cauza crizei eco­
nomice, a declarat Corina Martin, preşe­
dintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor
de Turism (ANAT), cu ocazia unei con­
ferinţe de presă susţinută la Ploieşti. Mo­
tivul principal este acela că mulţi români
fie au renunţat la vacanţe, fie au cumpărat
pachete turistice mai ieftine, care au in­
clus mai puţine zile de cazare.
Corina Martin a dat ca exemplu scă­
derile de vânzări înregistrate pe litoralul
românesc, care concentrează aproxima­
tiv 46% din capacitatea de cazare a Ro­
mâniei. În 2010, pe litoral s-au înregis­
trat scăderi ale vânzărilor cu 18% faţă de
2009, în condiţiile în care şi în anul 2009
Transport
se înregistraseră scăderi de 15% faţă de
anul anterior.
„Efectele crizei economice asupra
turismului au fost chiar mai puternice în
2010. Dacă în anii trecuţi românii îşi per­
miteau câte două vacanţe, una vara, cea­
laltă în perioada sărbătorilor de iarnă, în
2010 mulţi români au renunţat la a doua
vacanţă, iar unii nu şi-au mai permis nici
măcar o vacanţă pe an”, a afirmat pre­
şedintele ANAT. Corina Martin a mai
adăugat că, potrivit estimărilor ANAT,
aproximativ 10% din cele aproape 850
de agenţii de turism membre ale asocia­
ţiei au fost închise, anul trecut, din cauza
crizei economice.
Pe de altă parte, ministrul Dezvoltării
Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a
declarat în aceeaşi zi că turismul româ­
nesc a reuşit să iasă din criză, pentru că,
potrivit datelor INS, atât hotelurile, cât şi
agenţiile de turism au înregistrat creşteri
ale contribuţiei în PIB în fiecare din cele
patru trimestre ale anului trecut.
„În ultimele raportări ale INS la ca­
pitolul servicii, contribuţia în PIB pen­
tru 2010 la categoria turoperatori a avut
o creştere de 14,9% în trimestrul unu,
8,2% în trimestrul al doilea, 24,1% în tri­
mestrul al treilea şi 37,2% în ultimul tri­
mestru”, a mai spus Udrea. Ea a adăugat
că şi la capitolul „hoteluri şi restaurante”
au fost înregistrate creşteri în fiecare tri­
mestru al anului trecut.
Nr. 73 • februarie – martie 2011
 Legisla]ie

H.G. 1267/2010
Eliberarea certificatelor
de clasificare, a licen}elor
{i brevetelor de turism
ANAT atrage atenţia agenţiilor
membre asupra principalelor as­
pecte ale Hotărârii de Guvern
adoptate care, în cazul nerespectă­
rii, sunt considerate contravenţii şi
atrag amenzi substanţiale.
Stimaţi membri, vă rugăm să consultaţi
materialele informative transmise către dv.,
în format e-mail sau direct de la sursă, pen­
tru forma extinsă:
http://www.mdrt.ro/turism/legislatie
De asemenea, conform uzanţei, pot fi for­
mulate întrebări şi informaţii suplimentare,
direct către juristul ANAT, dl Oleg Pelivan
(oleg.pelivan@anat.ro)

Actul normativ prevede: Sanc]iuni pentru

nerespectarea
La art.10. alin. 2 ca activităţile de ofertare şi comercializare a servi­ prevederilor
ciilor şi/sau pachetelor de servicii turistice pe teritoriul României se
pot realiza şi sub formă electronică, prin intermediul site-urilor, sau Amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;
on-line, numai în baza licenţei de turism eliberate de MDRT. Desfăşurarea de activităţi turistice
specifice agenţiilor de turism de că­
Licenţele de turism eliberate înainte de data intrării în vigoare a ho­ tre operatorii economici fără a deţi­
tărârii sunt valabile pe perioada înscrisă în cuprinsul acestora. La ex­ ne licenţa de turism sau prin sediile
pirarea acestei perioade operatorii economici proprietari şi/sau admi­ secundare/reprezentanţele care nu au
nistratori de structuri de primire turistice au obligaţia de a solicita obţinut anexa la licenţa de turism, cu
eliberarea noilor certificate de clasificare/licenţe de turism. licenţa sau anexa/anexele la licenţa
de turism expirate sau retrase;
Autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul
turismului va publica periodic pe site-ul propriu lista cuprinzând Amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei;
agenţiile de turism cărora le-au fost retrase licenţele de turism şi, re­ Desfăşurarea de activităţi turistice
spectiv, lista celor cărora le-au fost restituite licenţele de turism. specifice agenţiilor de turism de către
operatorii economici după retragerea
Certificatele de clasificare şi licenţele de turism eliberate înainte de licenţei de turism sau a anexei/ane­
data intrării în vigoare a prezentei hotărâri sunt valabile pe perioada xelor la licenţa de turism;
înscrisă în cuprinsul acestora. La expirarea acestei perioade operato­
rii economici proprietari şi/sau administratori de structuri de primire Amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
turistice au obligaţia de a solicita eliberarea noilor certificate de clasi­ Nerespectarea obiectului de activitate
ficare/licenţe de turism. înscris în licenţa de turism, corespunză­
tor tipului de licenţă de turism obţinut;

Nr. 73 • februarie - martie 2011 34

 Legisla]ie

Amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;

Desfăşurarea de activităţi turistice în
alte sedii decât cele înscrise în licen­
OBIECTIV
ţa de turism şi anexele la aceasta;

Amendă de la 40.000 lei la 50.000 lei; Normele sunt binevenite, pentru că

Nerespectarea condiţiilor şi criterii­
lor în baza cărora s-au/s-a eliberat li­
cenţa de turism şi/sau anexa/anexele
la aceasta;
Amenda de la 8000 lei la 10.000 lei;
Nerespectarea prevederilor art. 5
alin (4), art. 12 alin (5) si art 13 alin
(2)lit.b şi c
Grigore Alecsa, Preşedintele Regiunii Nord-Est xele la aceasta;” pentru care s-a fixat
Amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei;
Funcţionarea operatorului economic
fără deţinerea poliţei de asigurare de
garantare a plăţii cheltuielilor de re­
patriere a turiştilor şi/sau rambursa­
rea sumelor achitate de turişti pentru
achiziţionarea serviciilor/pachetelor
turistice, în cazul neexecutării in­
tegrale sau parţiale a serviciilor/pa­
chetelor turistice achiziţionate sau
funcţionarea cu poliţă/poliţele de
asigurare expirată/expirate;
Amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
Neasigurarea de ghizi atestaţi pentru
derularea în bune condiţii a progra­
melor turistice, conform reglemen­
tărilor în vigoare;
au rolul de a disciplina piaţa, dar tre­
buie îndeplinită condiţia de a fi formu­
late clar, limpede, fără a se da posibili­
tatea interpretărilor.
În aceste condiţii consider că for­
mularea: „ Nerespectarea condiţiilor şi
criteriilor în baza cărora s-au/s-a elibe­
rat licenţa de turism şi/sau anexa/ane­
un cuantum al amenzilor de la 40.000
la 50.000 lei este ambiguă şi lasă loc
interpretărilor, la latitudinea organului de control. De exemplu, dacă agenţia
nu este văruită, sau a fost de curând inundată de către „vecinul de sus” şi are
neşansa de a-i veni un organ de control, atunci ea este pasibilă de amendă de
la 40.000-50.000 lei pentru că nu corespunde criteriilor de licenţiere şi anume
nu este în stare salubră …. Această formulare este „o şopârlă” strecurată de
către organul de control pentru a încadra orice atunci când doreşte să amende­
ze „neaparat” un agent economic.
De asemenea, termenul de informaţii „nereale” de la  Art. 15 pct. (t) „- prezen­
tarea de informaţii nereale în materialele de promovare, în oferte sau pe pa­
ginile de internet” – este din nou ambiguu şi lasă loc de interpretări pentru
organele de control, termenul corect care ar fi trebuit folosit fiind acela de
„informaţii false”.

Amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;

Utilizarea de autocare neclasificate;

Amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;

Ofertarea, comercializarea sau pre­
starea serviciilor de cazare şi ali­
mentaţie în structuri de primire tu­
ristice neclasificate, cu certificate de
clasificare retrase sau expirate;

Amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei;

Prezentarea de informaţii nereale în
materialele de promovare, în oferte
sau pe paginile de internet; .

35 Nr. 73 • februarie - martie 2011

 Ancheta
~n pofida crizei,
2010 – An record pentru Austria
România este pe locul 14
printre pie]ele emitente
33,4 de milioane de turişti au că­
lătorit anul trecut în Austria, cu 3,3%
mai mulţi decât în 2009. şi la numărul
nopţilor de cazare s-a putut înregistra,
cu 124,8 milioane, o uşoară creştere
(0,4%). 2010 a fost pentru turismul
austriac un an plin de succes, atât dato­
rită faptului că numărul oaspeţilor so­
siţi din străinătate în Austria a crescut
(+3%), dar şi datorită faptului că mai
multi austrieci (+3,8%) şi-au petrecut
vacanţa în propria ţară.
Cu 48,1 milioane nopţi de cazare,
Germania rămâne cea mai importantă
piaţă străină, urmată de Olanda cu 9 mi­
lioane, Elveţia (3,7 milioane nopţi caza­
re) şi Italia (3 milioane nopţi cazare).
România se află printre cele mai im­
portante pieţe străine cu 820.000 nopţi
de cazare (- 2,5%), plasându-se pe lo­
cul 14 – în 2005 România se afla doar
pe locul 26.
După scăderea importantă a numă­
rului de turişti din România în 2009
(-13,6%), situaţia sa redresat anul tre­
cut. 261.000 de români au călătorit
în 2010 în Austria, ceea ce înseamnă
o scădere de doar 4,4%. În cifre con­
crete, acest lucru înseamnă cu 12.100
Nr. 73 • februarie - martie 2011
mai puţini turişti români. Îmbucurător
este rezultatul pentru sezonul de vară
(mai-octombrie), din România prove­
nind peste 300.000 de nopţi de cazare
(+5,3%) în ciuda unei scăderi uşoare a
numărului de turişti (-0,9%), lucru care
înseamnă că durata şederii a fost pre­
lungită.
Dacă în anul 2005 şederea români­
lor însuma 3,5 zile, în anul 2010 aceas­
ta s-a situat la 3,1 zile. Cea mai iubită
destinaţie de vacanţă în Austria a româ­
nilor este, atât vara, cât şi iarna, capita­
la ţării, Viena. Vara, acesteia îi urmeaza
Salzburg, Zell am See, Kaprun şi Graz.
Iarna, cele mai iubite locaţii, după Vie­
na, sunt Kaprun, Sölden, Zell am See şi
Bad Hofgastein.
În locaţia de vacanţă, românii au
cheltuit de persoană pe timpul verii –
103,- /zi, iar iarna – 129,-. Aceste ci­
fre sunt mai mari decât cele oferite de
turiştii din Polonia, Cehia sau Ungaria.
Gabriele Lenger, directoarea Oficiului
Naţional de Turism al Austriei în Ro­
mânia, este destul de mulţumită de re­
zultate. „Dată fiind situaţia economică
dificilă sunt uşurată să constat că am
putut menţine scăderea sub control”.
Gabriele Lenger vede mai ales în sezo­
nul de vară încă un mare potenţial pen­
tru Austria ca destinaţie de vacanţă, iar
Oficiul Naţional de Turism al Austriei
îşi va consolida pe viitor acţiunile de
promovare a sezonului de vară pe piaţa
românească. „Austria oferă atât iubito­
rilor sportului, cât şi celor ce doresc să
se odihnească, dar mai ales celor care
vin cu familiile, nenumărate posibili­
tăţi de a petrece o vacanţă plină de va­
rietate şi mai ieftină cu până la o treime
decât pe timpul iernii”, a mai adăugat
Lenger.
Oficiul Naţional de Turism al Aus­
triei este organizaţia naţională de tu­
rism a acestei ţări. Scopul principal al
acesteia este ca, împreună cu toţi parte­
nerii austrieci din turism, să contribuie
la păstrarea şi consolidarea competi­
tivităţii Austriei ca ţară pentru turism.
Astfel, Oficiul Naţional de Turism al
Austriei îşi aduce o contribuţie esenţia­
lă la creşterea segmentului de piaţă aus­
triac pe scena turismului internaţional.
În 2011, Oficiul Naţional de Turism al
Austriei se va concentra pe pieţele afla­
te în trei regiuni geografice: Europa de
Vest, CEE şi peste ocean. Aceste pie­
ţe, unde Oficiul Naţional de Turism al
Austriei este prezent cu birouri proprii,
acoperă în jur de 95% din numărul total
de nopţi de cazare şi au cel mai mare
potenţial pentru turismul autohton.
36
 Proiect
„Practic| ~n turism”- intership
pentru studen}i
Proiect ASE-ANAT !
Clubul de turism şi ecologie ECOTUR este o organiza­
ţiestudenţească cu o experienţă de mai bine de 11 ani.
Printre obiectivele acesteia se numără promovarea şi ori­
entarea profesională în domeniul turistic în rândul studenţilor.
Din acest motiv, în perioada 14 februarie-21 mai 2011
seva desfăşura cea de-a patra ediţie a programului dein­
ternship „Practică în turism”. Proiectul este organizat înpar­
teneriat cu Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din
România şi cu Academia de Studii Economice, Bucureşti.
Proiectul a fost conceput pentru a veni în ajutorul agenţii­
lor de turism membre ANAT şi al studenţilor, în special al
celor din anii terminali care îşi doresc o carieră în turism, şi
are scopul de a intermedia întâlnirea dintre aceştia şi actorii
din industria ospitalităţii. Avantajele se regăsesc de ambe­
le părţi: studenţii au ocazia de a pune în practică noţiunile
teoretice acumulate pe băncile facultăţii, reducând conside­
rabil timpul alocat căutării unui loc de muncă. De aseme­
nea, angajatorul beneficiază de forţă de muncă tânără, uşor
adaptabilă şi dornică să înveţe şi pe care o poate pregăti în
vederea prelungirii colaborării. Decizia de a avea o continu­
itate se dato­ rează faptului căproiectul
a câşti­ gat popularitate, prin
edi­ ţiile anterioare,
atât în rândul
studenţilor,
cât şi în
rândul
Nr. 73 • februarie – martie 2011
companiilor din domeniul turismului (agenţii de turism, ho­
teluri, agenţii deticketing), numărul participanţilor fiind în
continuă creştere. Astfel în primăvara anului 2010, 250 de
studenţi au concurat pentru 110 de posturi în agenţii de tu­
rism şi 10 în hoteluri de renume din Bucureşti. Proiectul se
va desfăşura în mai multe etape:
În perioada 14-20 februarie, va începe promovarea inten­
să a evenimentului atât în cadrul Academiei de Studii Eco­
nomice (prin afişe şi pliante), pe blogul practicainturism.
wordpress.com şi pe ecotur.wordpress.com, cât şi în media
de specialitate.Următoarea etapă: 21 februarie-4 martie este
dedicată înscrierilor: se va publica pe site-ul ECOTUR bur­
sa locurilor de practică, iar cei interesaţi îşi vor putea depune
CV-ul şi scrisoarea de intenţie la birourile de informare-re­
crutare amenajate în cadrul Academiei de Studii Economice.
Între 7 şi 11 martie, departamentul de resurse umane al fie­
cărei agenţii va face selecţia candidaţilor. Clubul ECOTUR
poate efectua, la solicitarea agenţiei şi în funcţie decriteriile
dorite, o primă selecţie pe baza CV-ului şi a scrisorii de in­
tenţie depuse de către studenţii interesaţi. Practica propriu-
zisă se desfăşoară în perioada 21 martie-21 mai şi presupune
efectuarea unor stagii de intership, pe o perioadă limitată
(2 luni). ANAT şi ECOTUR se implică în acest proiect în
parteneriat şi solicită, de asemenea, sprijinul agenţiilor par­
tenere şi implicarea acestora în promovarea proiectului, în
vederea unei colaborări fructuoase şi de lungă durată.
38