RECAPITULARE

începând cu această lecţie vom face o scurta recapitulare a problemelor abordate în manualele
precedente.
Am acordat multa atenţie adjectivelor posesive care pot cauza dificultăţi pentru că regulile lor de
folosire in franceză diferă de cele din limba româna.
Regula generala pe care nu trebuie să o uităm, este că în franceza adjectivul posesiv se acorda în
număr şi gen cu substantivul precedat, forma sa depinde de numărul „posesorilor” . Aceste reguli au
Ibst prezentate în lecţiile precedente, totuşi vom reveni la acestea in tabelul de mai jos.
Vă vom prezenta întâi adjectivele posesive care desemnează un singur „posesor” .

singular plural

mon père - tatăl meu mes frères - fraţii mei

eu
ma mere - mama mea mes struni - surorile mele

ton père - tatăl tău tes frères - fraţii tăi

tu
ta mère - mama ta tes sœurs - surorile tale

son pere - tatăl său ses frères fraţii săi

el, ea
sa mère - mama sa ses sceurs surorile sale

în continuare vă prezentăm adjectivele posesive care desemneaza mai mulţi „posesori":

singular plural

notre père tatăl nostru nos frères - fraţii noştri

noi
notre mère mama noastră nos sœurs - surorile noastre

vos frères - fraţii voştri

votre père -- tatăl vostru (tatăl dumneavoastră) (fraţii dumneavoastră)
voi
votre mère - mama voastră (mama dumneavoastră) vos soeurs - surorile voastre
(surorile dumneavoastra)

leur père - tatăl lor leurs frères - fraţii lor

ei, ele
leur mère - tatăl lor leurs sœurs - surorile lor

1
 LECŢIA 9 - PARTEA ÎNTÂI
9

Să începem lecţia cu noile cuvinte. Citiţi-le cu vocc tare şi fiţi atenţi la

sensul lor în limba română:

le temps > p o tâ ] - timpul

le soleil > [10sole<] - soarele

la lune > [la lUnJ - luna

l’ étoile (f.) > [IF.t'Jal] - steaua

le ciel > [ IO SJL'IJ - cerul

le printemps (m.) > [ 10 pRclă] - primăvara

l’été(f.) A i i > [lEtE] - vara

l’ automne (m.) > [ lotnn] - toamna

l’ bivcr(m .) > llivcRJ - iarna

le vent > [IO vă] — vântul

la neige > [la nejj - zăpada

la saisoD > [ la sczo] — anotimpul

l’année (f.) > [ lanE] — anul

les saisons de l’ année > [IE '«jzôdO lanE] anotimpurile anului

Citiţi încă odata aceleiaşi substantive într-o altă ordine:

Phiver(m.) >[U veR ] - iama

le soleil > ( ÎO sole*] - soarele

la saison > ( la stvô] anotimpul

le temps > [1 0 tà| - timpul

l’été (f.) > [ lEtE] - vara

l’année (f.) > [lanE] - anul

la neige > [la nej] — zăpada

le printemps (m.) > [ 1 0 pRètâ] - primăvara

la lune > [la IL’n] - luna

les saisons de l’ année > [1E s e /ô d O lanE] - anotimpurile anului

l’ automjne (m.) > [ lotonj — toamna

le ciel > [lOs/el] - cerul

le vent > [ 10 vJJ - vântul

l ’étoile (f.) > [lEl“al] - steaua

2
Sa folosim acum substantivele noi în propoziţii:

Je ne travaille pas vite, > IjO OG iKa\ai pu vit - Nu lucrez repede, am timp.
j'a i le temps. >E IO tâ]

Nos amis regardent le soleil. > jm , r i 1 ij.i R 10 soleij - Prietenii noştri privesc soarele.

Le soir nous admirons > 110 s aR ituaèoiRS - Scara admiram

la lune et les étoiles. la lUn c kzctualj luna şi stelele.

Aujourd’ hui le ciel est bleu. > [ ojuRill ilO s /d le b IO ] Astăzi cerul este albastru.

Mon ami aime le printemps. > |itXHUUTti cm 10 pRêtiJ Prietenului meu îi place primăvara.

Votre père n’aime pas > |votR pcR netti pa Tatălui vostru nu-i place
du tout l’ automne. dU tu loton] deloc toamna.
gk ( P ? <~u
Notre frère, préfère hn > [notR fRcR pRLIeR ■Fratelui nostru îi p la ce r a i muIT
ăţ l’ hiver à l’ automne. liveR a loton] iama decât toamna.

Il adore la neige. > [ il adoR la nejj El adoră zapada.

Paul aime le vent très fort. > [pol cm 10 tRc foR] Lui Paul îi place vântul putcmic.

Le printemps, l’ été, > [lOpRëtâ lEtE Primăvara, vara.

l’ automne et l’ hiver ce sont loton e liveR sO sô toamna şi iama sunt
les saisons de l’ année. IE sezô dO lanF.] anotimpurile anului.

11 y a quatre saisons de l’ année. > [ilia k.nR se/ri dO lunE) - într-un an sunt patru anotimpuri.

în ultima propoziţie aţi întâlnit un nou numeral:

quatre >(katRJ - patru

Citiţi cu atenţie propoziţiile următoare:

Au printemps nous > [o pRêtâ nu - Primăvara lucrăm în

travaillons dans nos jardin. tRavasô dă nu jaRdc] grădinile noastre.

En été le ciel est bleu. > (unEtE lO srelebIO ] - Vara cerui este albastru.

En automne j ’ admire > [anoton (admîR - Toamna eu admir

les couleurs de la nature. lEkulOR do la nutUR] culorile naturii.

En hiver elle est toujours > |aniveR cl c tujtiR - Iama ca este mereu acasă.
à la maison. a lu inezô]

Spunem: en ete > [.inElE - vara

en automne > fanoton] - toamna

en hiver > [anivcRJ - iarna

Dar: au printemps [o pRetă| - primăvara

3
în execiţiul următor vom folosi noul vocabular şi expresiile menţionate mai sus. Completaţi
propoziţiile de mai jos folosind filtrul roşu iar apoi citiţi-le conform pronunţiei indicate pe coloana
din mijloc:

Vara ma duc la mare. >[*IlEtE jO v e a la meR] - >Fn etc je vais à la mer.

Marie nu iubeşte iama. > [maRi nem pa li\eRj - Marie n’ aime pas er.

Primăvara este un anotimp > [ ÎO pRetà etUn bel - >l_i‘ pîini /iiips est une belle
frumos al anului. se/ô dO lanEJ >saison île . .innée.

în serile de toamna privim >[anott»n nu ROcaRdô tujuR - >f:n jiitinniK nous regardons
întotdeauna stelele şi luna. IO suaR lezetual e la lUn] toujours le soir>lc cUmIc»
et >ln lune.

Iama vreau sâ merg > [univeR j( ) v<) a it -> E iih iv c je veux aller
la munte. a la môtan] à la montagne.

Primăvara, gradina noastră > ( » pRêtâ notR jaRdê - >A'.i pfintemp'. notre jardin
este frumoasă. e bo) est beau.

Anne adoră zăpada albă. >[an ado R la ne:j blăşj - Anne adore >L lu-iec blanche.

lata steaua mea frumoasă! > [ v'ala ma bel etual] - Voila ma belle >etimîl !

Astăzi cerul este gri. > [ojuRdUi 10 s/el e cRiJ - Aujourd’ hui >1c . est gris.

Părinţii lor ascultă adeseori > [ l( ) R paRâ Ikui Misa - Leurs parents ecoutent
concertul „Cele patru lO kôseR LE katR sezô] souvent le concert
anotimpuri". > J . cn Quatre saisons".

Sa învăţăm acum un nou verb:

faire > ( feR) - a face

Acest verb este neregulat.

Citiţi cu atenţie conjugarea lui şi urmăriţi cu atenţie cum se pronunţa:

je fais >|jO fe] - eu fac nous faisons > ( nu fO/B] - noi facem

tu fais > [tU fc] - tu faci vous faites > [vu Ici] - voi faceţi

il fait > [il le] - el face ils font > [il 0 ] - ei fac

elle fait > ţel fej - ea face elles font > (cl fîi] - ele fac

Sa folosim formele verbului în propoziţii. Citiţi-le cu voce tare şi urmăriţi cu atenţie traduccrea lor în
limba română:

Je fais mon devoir. > 11() te mfi dOvua R | îmi fac tema pentru acasa.

Tu fais très bien ton travail. >|ili le îKe bu u- tk.u ar| - îţi faci foarte bine treaba.

4
Leur père fait une maison. >[10 :R peR le Un mczô) - Tatàl lor construieşte o casâ.

Nous faisons nos lits. > [ nu H '/à nu h ; - Ne facem paturile.

Vous faites votre chambre. > [vn 'et mii K -âl-R] - Faceţi curăţenie în camera voastră.

Ils ne font jamais la cuisine. >| il nO tu mme la kl 'i/in] - Ei nu gătesc niciodată.

Elle ne fait rien. >] el nO fe RȏJ - Ea nu face nimic.

Pierre fait quelque chose > IpicR le kc'.kf » şoz - Pierre face ceva penru mine.
pour moi. puR m“a]

In ultimele două propoziţii am întîlnit cuvintele:

ricn > IR «] - nimic

quelque chose >[kelkO?oz] - ceva

Dacă folosim cuvântul „ rien " într-o propoziţie negativă acesta va înlocui a doua parte a negaţiei
..pas ", de exemplu:

Je ne fais pas. - Nu fac.

Je ne fais rien. - Nu fac nimic.

Iată expresiile care au apărut în propoziţiile de mai sus:

faire une maison > [ f e R L ’nmezô] - a construi o casâ

faire la chambre >1 IcR l i şJhR ] - a face curăţenie în cameră

faire le lit > [fc R lO ltj - a face patul

faire la cuisine >1 II R 5,1 kl l/in] - a găti, a face de mâncare

faire quelque chose > [feR kclkOşoz] - a face ceva

ne rien faire >| nO Riè toR] - a nu face nimic

La formele negative ale infinitivului cele două părţi ale negaţiei se pun înaintea infinitivului, de
exemplu:

ne pas parler >[nO pa paRlEJ - a nu vorbi

ne pas travailler > [ nO pa iRava/E] - a nu lucra

ne pas faire > [n O p a feR] - a nu face

ne rien faire >[nO R(e fcR| - a nu face nimic

5
Folosiţi cuvintele şi expresiile rcccnt învăţate în exerciţiul următor. Folosiţi filtrul roşu în completarea
următoarelor propoziţii şi citiţi-le cu voce tare:

Dimineaţa vă faceţi paturile. > [ lO maté vu fut vo h] - Le matin vous fa ite s vus lits.

Ea face ceva în camera sa. > [ cl fc kelkO soz dà sa şâbR] - Elle > , |ue chose dans
sa chambre.

Vara Paul şi Pierre nu fac > [iln Lit. pol e picR nO lï> - En été Paul et Pierre >nc ton'
nimic. Rir] rien-

Mamei mele îi place > [ ma meR cm feR - Ma mère aime >tairc

să găteasca. la küizin] la cuisine.

Primăvara facem întotdeauna > ( o pRclà nu IDzô iuiuR - Au printemps nous>i.;; .

ceva în grădină. kclkO şoz dà SOjaRdêJ toujours quelque chose
dans le jardin.

Marie şi Sophie îşi fac repede > |m.iRi soli lû \il - Marie et Sophie >fnnt vite
temele pentru acasă. 10:R dOvua R] leurs devoirs.

Sâmbăta facem curăţenie > 110 samdi nu fDzô tujuR —Le samedi nous >■, r . >n> i.'ui.'ui •
în camerele noastre. no sâbR) nos chambres.

Lor le place foarte mult >|ilzudoR nO Rie feR| - Ils adorent >i nen l.nrc.
să nu facă nimic.

Oare faci ceva? > [ CikO tU le kcikO soz] - Est-ce que tu >i i: quelque eh<i>e?

Nu, nu fac nimic. > |nô |( ) nO fc Rir] - Non, je >ne fais rien.

Primăvara vecinul nostru > [n pRctï notR \',a7.ê - Au printemps notre voisin
îşi construieşte o casă (c Un mezS E >^11 une et
şi un garaj. êgoRajJ un garage.

Să studiem acum o utilizare mai aparte a verbului „faire” . Este vorba despre persoana a treia singular
a verbului, care apare în mai multe expresii. Iată câteva dintre ele:

il fait beau > [ i l le boj - e(ste) vreme bună

il fait mauvais > [ il ic movcj - (este) vreme rea

il fait chaud > [ il fc •,!> - este cald

il fait froid > [il fc !KuaJ este frig

il fait du vent > [il fedU vâ ] - este vânt

il fait du soleil > |il fe dU soin] - este soare

6
Să folosim expresiile noi în propoziţii:

Au printemps il fait beau. > [o pRi j te hi>] - Primăvara este vreme bună.

Aujourdhui il fait mauvais. > [njuRdl i il fe raove] - Astăzi este vreme urâtă.

En été il fait chaud. > |jnl tK il le mi, - Vara este cald.

En automne il fait souvent > |arnnon il fe uva - Toamna este adeseori vânt.
du vent. dU vj|

En hiver il fait froid. > I arm i II :Ru;i I - Iama este frig.

Pentru a întreba cum este vremea, spunem:

Quel temps fait-il? > [kel tă fetii j - Cum este vremea?

Să folosim această expresie în câteva exemple. Citiţi cu atenţie întrebările şi răspunsurile de mai jos
cu ajutorul filtrului roşu. Traduceţi-le în limba română:

Quel temps fait-ij aujourd’ hui? - Aujourd’ hui il fait mauvais et il fait du vent.
[kel tâ fetii ojuRdUij > (ojuRdt i il fe m m e e il fe dU và]
Cum este vremea a>tazi? > A suzi este vreme urîta m este vînt

Quel temps fait-il en France? - En France il fait beau.

[kel tà fetil à IRis] > ( à fRl> il fe bo]
Cum este vremea în Franţa? > In Franţa vremea este frumoasa,

Quel temps fait-il en été? - En été il fait chaud et il fait du soleil.

fkel tà fetil ÜnEtE] > [&Jlfc.tH ti fe ş o e il f e d t 1solci|
Cum este vremea vara? > V au este caid şi este soare.

En hiver fait-il chaud aussi? - Non, en hiver il ne fait pas chaud, il fait froid.
[amve:R fetil şo osij > [no aniveR il nO le pa >o il fe fR‘ a]
Şt urna este cald'* > Nil i « M ml este cald. este fng

Est-ce quil fait beau en automne? - Non, en automne il ne fait pas beau.
|eskil fe bo anoton] > [nù anoton il nO le pa bo]
Oare este vreme bunà toamna? > Nu. toamna nu este \rrme buna

Acum vom introduce două expresii legate de vocabularul lecţiei noastre:

il pleut > lilp lü l - plouă

il neige > [lin ei] - ninge

7
Să le folosim în propoziţii. Citiţi propoziţiile cu voce tare şi urmăriţi traducerea lor în limba româna:

En hiver il fait très froid et lanneR il fe iRc lRua E - Iarna este foarte frig şi
il neige souvent. il nej suvâ] ninge des.

En automne il fait du vent [anoton îl fe dU và - Toamna este vânt şi plouă.

et il pleut. e il plO]

Completaţi urmatoarele propoziţii cu cuvintele sau expresiile corespunzătoare. După aceea citiţi
propoziţiile şi urmăriţi pronunţia lor. Folosiţi filtrul roşu:

Oare plouă? - Est-ce qu >il pleut? >[esM lplO ]

Nu, nu plouă. - Non, >il ne pleut pa--. > [ n5 il nO plO pa]

Astăzi ninge, - Aujourd hui >il neiije. >| ojuRdl i il nejj

în România ploua mult. - En Roumanie >il p eu! >(il Rumanl il plü boku]
beaucoup.

în ultimul exerciţiu al primei părţi din lecţia 9, vom revedea cuvintele şi expresiile noi. Puteţi
verifica daca aţi reuşit să le reţineţi. Traduceţi în limba franceză cu ajutorul filtrului roşu;

Astăzi plouă, dar este cald. > Aujourd’ hui il picul main il fait chaud.

Nu îmi place iama, este prea frig. > Je n’ aime pas l'hiver, il la il trop froid.

La munte iama ninge des. > A ta montagne il neige souvent en hiver.

Primăvara este un anotimp frumos. > Le printemps esl une belle

Părinţii noştri se duc vara la mare. > Nos purent:-, vont i lu m er en été.

Merg cu taxiul, este vreme urâtă. > Je vais en taxi, il fini mauvais

Oare astăzi bate vântul? > L.-t-ce qu'il lait du vent aujourd'hui'.’

Vara nu ninge niciodată. > i n éU il m neif* jamaia

Sunt patru anotimpuri. > Il y a quatre saisons de l ’ année.

Este timp frumos. Ne putem uita la stele > Il fait beau. Nous pouvons icyaider les étoiles
şi la lună. et la lune.

Nu pot să fac nimic în grădină. > Je ne peux rien laire dans le jardin.

Este destul de frig şi plouă. > Il lait assez ‘ m ui el il pleut

Este soare, puteţi merge la munte. > Il lan du soleil, VOUS pouvez aller
a la montagne

Faci ceva? Nu, nimic. > l ais-1 .i q u i lL| ie chose 1 Non :ren.

Vara nu-mi place să gătesc. > En été je n'aime pas faire I» cuisine
Este prea cald. 11 fait trop chaud.

Ei nu fac curăţenie niciodata. > Ils ne font jamais leur' chambres

Cum este vremea la munte? > Quel temps laii-il I la montagne ’

Primavara cerul este albastru. > \u pnmemp-. le t. iei est bleu

Marie detestă să-şi facă patul. > . u . i.. l i )11 h:

LECŢIA 9 - PARTEA A DOUA

Să învăţăm câteva numerale noi. Citiţi-le cu voce tare:

cinq >|sck] - cinci

six >[sisj - şase

sept >[set] - şapte

huit >lUitJ — opt

neuf >[nOf] - nouă

dix >[dis] - zece

onze >iaz] - unsprezece

douze >(duz] - doisprezece

lata din nou numeralele într-o altă ordine; ele sunt însoţite şi de substantive.
Citiţi cu voce tare şi fiţi atenţi la pronunţia lor:

onze chiens >[ÔZ Ş/ÎJ — unsprezece câini

cinq livres >[sèk livR] — cinci cărţi

sept garçons > [set gaKsôj - şapte băieţi

dix magasins > [ di rnagazë] - zece magazine

dix enfaDts > [d izàfl] — zece copii

neuf amis > [ nOf ami) nouă prieteni

douze maisons >(duzm ezô] - douăsprezece case

six tables > [si tablj — şase mese

six élèves > |sizElevJ - şase elevi

huit étudiants >[Liil£tUdiâJ - opt studenţi

huit voisins > [Ui vuazêj - opt vecini

Aţi remarcat, desigur, diferenţa dintre anumite pronunţii în cazul câtorva

numerale atunci când determină anumite substantive de exemplu:

numeralul six [ sisj huit [L'it] dix |di--]

Pronunţia diferă dacă substantivul care urmează după numeral începe cu o

consoană, sau cu o vocală, sau cu un „h” mut sau dacă numeralul este
singur:

six filles se pronunţă >|si tu]

six hommes >[sizom]

six enfants >[sizàlà]

six > [s « ]

9
huit garçons >| Ui gaRsô]

huit élèves >[UitElev]

huit appartements >[ L'itapaRtfO)mâ]

dix livres >[di livR]

dix > [di*]

dix étudiants >| dizEtl'diă]

dix hôtels >[di2otel]

Dacă după numeralele „six", „huit" san „dix” urmează un cuvânt care
începe cu o consoana, nu pronunţăm ultima consoană a numeralului.
Când după „six” , „huit” san „d ix” apare un cuvânt ce începe cu o
vocala sau cu „h” mut, vom pronunţa numeralele în felul următor:!
Uit <1 . în celelalte cazuri pronunţăm:1

Sâ folosim numeralele învăţate în propoziţii. Citiţi cu voce tare propoziţiile de mai jos:

Monsieur et madame >( mOsrt) E madam - Domnul şi doamna

Dupont ont cinq enfants. dUpô ô sék ntâj Dupont au cinci copii.

II y a six chaises dans le salon. >| 11■■ m -lv d i U > ilô| - în salon sunt şase scaune.

Il y a six enfants dans >[il/a -vi/.iia dă - în gradina sunt şase copii.

le jardin. lOjaRdè]

Vos amis ont douze jours >[vozami o duzjuR - Prietenii voştri au

libres dans l’ année. ItbR dâ lanEl douăsprezece zile libere pe an.

Je cherche mes dix crayons. >| i<1m'R ■;:ib d: kl<>. iô| Eu îmi caut cele zece crcioane.

As-tu mes sept livres? >| t! ’ ml d lr. R - La tine sunt celc .şapte cârti
Non, six. nô sis] ale mele? Nu, şase.

Marie est neuf jours à Paris. > t;* m i,i i r... i i - Marie petrece noua zile la Paris.

Achetez-vous huit cahiers? >1 asti: vu L i k;i/E Voi cumpăraţi opt caiete?
Oui, huit. ui Un] Da, opt.

Chez madame Du val il y a >i sL nicidam <ü \ul lira - La doamna Duval sunt cele
ses neuf amies. sE nOf ami] nouă prietene ale ei.

Dans son jardin il y a >[dâ sÔ jaRdc il/a - în grădina sa sunt

onze chiens. 02 S/c] unsprezece câini.

Ils sont dix. >| 1. Ml lits | - Ei sunt zece.

10
Amintiţi-vă de num eralele traduse în lecţiile anterioare. Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos şi
urmăriţi traducerea în limba româna:

Un et un font deux. > j p ë to dO] - Unu şi cu unu fac doi.

Deux et un font trois. > [ dO E l' lô iR'u | - Doi şi cu unu fac trei.

Trois et un font quatre. > [ [R 'a L e lf. k.stR j - Trei şi cu unu fac patru.

Desigur, aţi observat câ în propoziţiile de mai sus am folosit verbul „faire" la persoana a treia plural.
Aceeaşi formă va fi folosită în propoziţiile următoare:

Combien font? > [ kôbfê fôj - Cât fac?

Combien font cinq et deux? > kôbiê lo sëk F dOJ - Cât fac cinci cu doi?

Ştiţi deja răspunsul ia această întrebare;

Cinq et deux font sept. > sck r dO io >eij - Cinci şi cu doi fac şapte.

lata câteva întrebări cu ajutonil cărora obţinem informaţii asupra cantitaţii:

Combien de livres achètes-tu? > [k ôb iedO livR aşet tUJ -C â te cărţi cumperi?

Combien d ’ enfants as-tu? > |kôbii dàfâ a II J] - Câţi copii ai?

Completaţi exerciţiul următor cu ajutorul căruia veţi exersa cunoştinţele recent învăţate. Traduccţi
în limba franceza exerciţiile de mai jos, folosind filtrul roşu:

Cât fac trei cu doi? > Combien font trots et deux ? > [ kôbrc tô tRu« E dO]

în casă sunt şapte camere. > Dans ..i maison il ; ,i > f dà la m e/ô il/ a
sept chambre. set sàbRJ

Văd şase copii pe stradă. > Je regKttfe six enfantë > [jO RogaRd sizàfi
dans la rue. dà la RUJ

Câţi câini ai? > mjbpa 4e chiens as-tu? > |kôlif'c dO ţii a tU]

Câţi elevi are > Combien il' > [kôbië dElcv a

profesorul nostru? notre professeur? noiR pRofEsOR]

Zece. > Duc. >[dis]

Zece elevi. > Dix élèves. >[dizElcv]

Ei îi privesc pe cei şase bărbaţi > Ils regardent Ils hnmmcs > [il ROgaRd 1E si-corn
în cafenea. dans le café. dà 10 kafE]

Câţi sunteţi în familie? > Combien dtBS-vout dam > (k ô b ic cl vu dâ la famiil

la famille

11
Să învăţăm câteva cuvinte noi. Citiţi cu voce tare:

une heure >[UnO:R] - orâ

un quart d ’ heure > [è ka R d O R ] - un sfert de orâ

une demi-heure >|1 'ndOm iO R] - o jumătate de ora

une minute > [ l'n minl'l] - un minut

le minuit > |lO tninUiJ -m ie z u l nopţii

maintenant >[m ct(0)n «] - acum

le midi > 110 midi] - amiaza

Citiţi în altă ordine cuvintele de mai sus:

une minute > i -I m în i t - un minut

le minuit > f ! 0 m in l’i] - miezul nopţii

une heure > [ ! nO Rj - o orâ

maintenant - acum

un quart d ’ heure > [è k.l R dO Rj - un sfert de oră

une demi-heure > [ l iidO m iO R j - o jumătate de orâ

le midi > |lO midif - amiaza

Acum vom folosi cuvintele noi în propoziţii. Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos şi urmăriţi
traducerea în limba română:

Le lundi je travaille > [ 10 ledi iO lR;iva; - Luni lucrez cinci ore.

cinq heures. s êk O R ]

Dans un quart d ’heure tu vas > |dàzè ka R dO R tL' va - Peste un sfert de oră mergi
à l’ ccole. alF-ko!] la şcoală.

Maintenant je fais la cuisine. > Jmct(Otnâ jO t'e la kl - Acum fac de mâncare (gătesc).

Je suis chez Pierre dans une >|jO sL'i ş i p/eR düzUn - Peste o jumătate de oră
demi-heure. dOmiO R| sunt la Pierre.

Dans cinq minutes je peux > |dâ sêk minlH jO pO - Peste cinci minute pot să vorbesc
parler avec vous, Monsieur. paRlE avek vu mOwOJ cu dumneavoastră, domnule.

A dix heures je suis toujours > |a «U7 O R je sili lujuR - La ora zece sunt
à la maison. a la m c/flj întotdeauna acasă.

Dans dix heures je vais à Paris. > [ dă d i/O K |0 veUM paRi] - Peste zece ore merg la Paris.

Pouvez-vous écouter la radio > | p u v t vu(z)t kuiK !:i Radio - Puteţi sa ascultaţi radioul
à minuit? timinUI] la miezul nopţii?

Mon pére travaille de > ( mô pcR tRava/ dO - Tatâl meu lucrează de la

deux heures à huit heures. dOzOR n UilO:R] ora două la ora opt.

À midi je ne fais rien. > [u m idijO n O te R/é] - La prânz nu fac nimic.

12
în propoziţiile de mai sus am folosit urm ătoarele expresii:

à dix heures > [ J dl<îO R] - la ora zece

Dans cinq minutes > [dâ>êk ininllt] - peste (în) cinci minute

à minuit > l a m în ! i] - Ia miezul nopţii

Precum şi

de deux heures à huit heures >[dOdO/O k .i I hlO.'R] - de la ora două până la ora opt

Acum aveţi posibilitatea să exersaţi cuvintele şi expresiile recent învaţate. Completaţi propoziţiile
de mai jos. Citiţi cu voce tare respectând regulile de pronunţie învăţate. Folosiţi filtrul roşu:

La ora şapte Marie intră în biroul ei. - >A sept heu : Marie entre dans son bureau.
> |a set C):R maRJ ătR dă sô bl 'Roj

Ea lucrează de la ora şapte la ora trei. - Elle travaille >de sept heures a irois heures.
> | el tRlvai dO set ( >R ,1 tRuazO:R]

La prânz domnul Dupont merge la restaurant. - > muii monsieur Dupont va au restaurant.
> |a midi rnOs/O dL'pô va o RestoRâ]

în cinci minute îmi fac ordine în cameră.
ta l-
Mergi în grădină? Da, peste o jumătate de oră.
- >D;in> cinq minutes je fais ma chambre.
> [dà sêK minl't j ü fe ma sâbR]
- Vas-tu au jardin? Oui, >djris un quart d'heure.
> [v a lU ojaR dê, ut dflzë ka R dO:R]

La miezul nopţii sunt întotdeauna în pat. - >A minuit je suis toujours au lit.
> | a m m U l j O s i i t u j u R o li|

Peste două ore sunteţi la Pierte la ţară. - >Dims deux heures vous êtes chez Pierre
à la campagne.
>[dâ d O z O R vuzet .şL preR
a la kâpaft)

Acum te uiţi la televizor? Est-ce que tu regardes ^am ten.int la télé?

> [c s k O tU RÜ^a Rd m ct(0 )n l la lElEJ

Poţi sa vii la cinema? Cu plăcere, dar - Peux-tu aller au cinéma? Volontiers, mais
nyoKîf peste o jumatate de oră. >dans une demi-heure.
> [ pü tU alE o sinHma volôtiE me
dâzUn dOmiO:R]

13
Acum vom învăţa alte două întrebări noi, aflate în strânsa legătură cu subiectul lecţiei noastre. Citiţi
deci cu atentie:

Quelle heure est-il? >[kelO :R I til] - Cât este ceasul?

A quelle heure? > (a kelO R - La ce oră?

Urmează acelea.şi întrebări, de data aceasta însoţite şi de răspunsurile corespunzătoare. Citiţi cu voce
tare şi încercaţi să Ic traduceţi în limba română:

Quelle heure est-il? Il est trois heures.

> |kelO R Etli] >[il : IR uzO R,’

> (.'.ii cst< ceasul? > 1- vIl- ora trei

A quelle heure vas-tu au cinéma? Je vais au cinéma à six heures.

>| a kelO:R \a i l 1o sinEma] > | I’ >\ f " -ru in.i .i J

> La ce orâ mergi la cinéma ' > Merg la cinema la ora ţast.

Verificaţi-vâ cunoştinţele încercând să aflaţi ora exactă cu ajutorul întrebărilor învaţate. Traduceţi
propoziţiile următoare în limba franceză şi apoi citiţi-Ie atent, cu voce tare:

La ce ora putem să mergem Ia Paul? > À quelle heure pouvons-nous aller chez Paul?
> ( a kelO:R puvô mualE şE pol]

La ora noua puteţi sa mergeţi la Paul. > Von- p " vcz aller chez Paul â neuf heures.
> (vu pu\ E alE sË pol ti nOvO:R]

La ce oră faci ordine în camera ta? > A quelle heure fuis-tu ta chambre?
> |.i ki‘ iO R ri i1 i.i s.! hR]

La ora opt fac ordine în cameră, > Je lai> ma chambre i huit hcurt>
> JjO te nui să:bR ;i I JilO R]
'A

La ce orâ se uita Paul şi Pierre tfju ^ > A quelle heure Paul et Pieire regardenl*ils
la stele? les étoiles7
> a kelO.R pie:R E pol R< kgiRdil
lE2 Et“alJ

Ei se uită la stele la miezul nopţii. > Ils regardent le* étoiles à minuit.
> i 1' . 1. a . iiiin1.il

Cît este ora acum? > i -lie heure est il ia ni ; i •

> |!■f in e ri! i-M-a< ni'û I

Acum este ora două. > Maintenant il est doux heures.

> 11 ièi(( ) a à il I Mi ).•< ) R|

Ultimul exerciţiu vă ajută să vă verificaţi cunoştinţele însuşite pe parcursul acestei lecţii. Traduceţi
propoziţiile dc mai jos în limba franceză:

Toamna vântul suflă puternic. > l-n automne il fait du veni très l«>n

Sunt patru anotimpuri. > Il i quatre ->-11 ,Mii-

14
La ce ora vreţi să mergeţi Ia opera? > A quelle heure voulez-vous aller à l’ opéra?

Azi cerul nu este albastru. > Aujourd'hui le ciel n est pas bleu

Cât fac doi cu trei? > Combien font deux et trois ?

Doi cu trei fac cinci. > Deux et trois font cinq

Noi ne facem temele seara. > Nous faisons nos de\ OÎIS k

Acum este soare şi este cald. > Maintenant il fait du soleil et il fait chWli

Copiilor noştri le place zăpada alba. > Nus en finis aiment 1j neige blanche,

La ora şase sunt ocupată. > A six heures je suis occupée

Ei nu fac nimic. > Ils ne font rien.

Cât este ora? > Quelle heure est-il'*

liste ora zece. > 11 est dix heures

Dumneavoastră faceţi de mîncare, doamna? > Eni-cc que vous laites la cuisine. Madame?

Peste cinci minute merg la fratele tui. > Dans cinq minutes ie vais chez son frère.

Nu-mi place iama în oraş. > Je n'aime pa> l'hiver dans la ville

Vara mergem cu părinţii lor la mare. > Ln été nous allons avec leurs parents .1 la mer.

Primavara este vreme frumoasă, > Au pi intemps il l.nt be ni.

dar plouă des. mais il pleut souvent

Dimineaţa îmi fac ordine în cameră > Le matin je fais ma chambre

şi îmi fac patul. et je fait mon lit.

Iama este frig şi ninge. > En hiver il tait froid et il neige.

Cum este vremea azi în România? > Que) temps fait-il aujourd’ hui en Roumanie f

în România vremea este foarte urâtă azi. > Au lourd'hui en Roumanie il lait très mauvais.

Vara, pnvim luna şi stelele > L-n cto or regard la lune et les étoiles
până la miezul nopţii. jusqu’à minuit.

Luni lucrez de la ora şapte la ora douăsprezece. > 1 e lundi je travaille iis >epi heures
à douze heures

Câţi copii sunt în grădina voastră? > Combien d ’ enfants v a-t-il dans votre jardin’ ’

în grădina noastră sunt unsprezece copii. > Dans noire (ardin il v a onze enfants

Faci ceva acum? > Fst-ee que tu lais quelque chose maintenant?

Acum nu fac nimic. > Maintenant je ne tais rien

15
Peste un sfert de oră mă duc la prietenii mei. > Dans un quarl d' heure fc vais chez mes amis

Cât fac opt cu unu? > Combien toni hun d 00?

Opt cu unu fac nouă. > Huit el un foni neuf

îţi placc să găteşti? > Aimes-tu faire la cuisine''

îmi place să nu fac nimic. > J'aime ne rien laire

Mergi la gara? Da, peste o jumatate de oră. > ;e? Oui, dans une demi-heure

Am tren la ora unu. > J ai le train a une heure

în încheierea lecţiei urmeză un exerciţiu de pronunţie:

1c | soleil, ciel, faire, mauvais, hiver

saison, chose, cuisine

[L j lune, minute

|"a) étoile, froid

[Oj plaut, neuf

quatre, quelque chose, quart d’ heure, quelle heure, quel temps

16
RECAPITULAREA LECŢIEI 9

9.1. In noua lecţie aţi întâlnit următoarele expresii:

en automne [anoton] - toamna

en hiver [amvcR] - iarna

en été [unElE] - vara

au printemps [o pRëtà| - primavara

faire la chambre [ feR la şâbR] - a face ordine în cameră

faire le lit [fe R lO li] - a face patul

faire la cuisine [fcR lakUrzin] - a face mâncare

faire une maison [ feR Un itkvo] - a construi o casă

ne rien faire (n ü Rie feR] a nu face nimic

il fait beau (ilfc b o j - este vreme frumoasă

il fait mauvais [ il fe mnvc) - este vreme urâta

il fait chaud [ il fc şo] - este cald

il fait froid [il fe fR a] - este rece

il fait du vent [ilfc d U vă] - bate vântul

il fait du soleil [ î l f e d l sole»] - e soare (a ieşit soarele)

il pleut [ilplO ] plouă

il neige [il ncj] - ninge

9.2. Aţi învăţat deja şi următoarele întrebări:

Quel temps fait-il? [kel tâ fetil | - Cum este vremea?

Quelle heure est-il? [k d O :R ctil] - Cât este ceasul?

A quelle heure...? [a kelORJ - La ce orâ

Combien de. ..? [ kôh/c dO] - Cât/câţi.. ?

Aţi învăţat verbul neregulat „faire"!icR ] -- „a face” :

je fais ÜO fc] - eu fac nous faisons [nu fOirfl] - noi facem

tu fais [tU fe] - tu faci vous faites [vu fet] - v o i faceţi

il fait [il fe] - el face ils font [il là] - ei fac

elle fait [elfe] - ea face elles font [cl to] —ele fac

17
9.4. Aţi învăţat şi urmatoarele numerale:

quatre [katR] - patru cinq l«k ] - c in c i

six [sis] - şase sept [set] - şapte

huit JUilJ - opt neuf [nOf] -n o u â

dix [dis] - zece onze [tel - unsprezece

douze [du/] - doisprezece

B. Pronunţia

Pronunţia unora dintre numerale, depinde de cuvântul care urmează după numeral. De exemplu:

- daca numeralele six, huit, dix sunt urmate de un cuvânt care începe cu „h” mut, atunci
pronunţia este următoarea: y' ' '
(„C M VCC
six hommes [sizom]

six écoles [sizEcol]

huit élèves [UitElevj

dix étudiants [dizHtL’d /i]

- daca aceleaşi numerale sunt urmate de un cuvânt care începe cu consoana, acestea vor fi
pronunţate astfel:

six filles [si fii J

huit garçons (UigaRsô]

dix livres [dilivK ]

- în cazul în care aceste numerale nu sunt urmate de alt cuvânt, acestea vor fi pronunţate:

six l*w) şase

huit [Uilj opt

dix [dis] zece

18
TEMA PENTRU A CASA

Rezolvaţi următoarele exerciţii şi trimi teţi-le pe adresa noastră pentru ca eventualele greşeli sa poată
fi corectate.

A. Traduceţi următoarele propoziţii în limba română:

1. Le samedi vous faites vos chambres.

2. Aujourd’ hui il fait du vent et il ne fait pas chaud.

3. Nous aimons beaucoup le printemps.

4. A quelle heure vas-tu à Paris?

5. Dans une demi-heure je vais chez mes parents.

B. Traduceţi următoarele propoziţii în limba franceză:

!. Cât fac opt cu patru?

2. Cum este vremea azi la Cluj?

3. Iama ninge des şi este rece.

4. Sunt patru anotimpuri: primăvara, vara, toamna şi iarna.

5. Acum este vreme frumoasă.

C. Răspundeţi la întrebările de mai jos:

i. Quelle heure est-il?

2. Quel temps fait-il au printemps?

3. Combien de livres avez-vous sur votre bureau?

4. Aimez-vous le vent très fort?

5. Combien font cinq et sept?

Copiaţi următoarele propoziţii şi corectaţi greşelile:

1. lin printemps il fait du soleil.

2. Au automne il pleut souvent.

3 Vous faisez vos chambres.

4. Ils font rien le soir.

5. 11 est trois heure.

19
LECŢIA
» 10 - PARTEA ÎNTÂI

Studiaţi cu atenţie vocabularul de mai jos. Ca de obicei, vă rugăm sa citiţi

cuvintele cu voce tare şi să fiţi atenţi la pronunţie:

week-end (m.) > [ 'ikend] - sfârşit de săptămână

le tennis > [1 0 teni-*J - tenisul

l'exposition (f.) > | !ckspi'/:sjû] - expoziţia

le spectacle >( lO spcktakl] - spectacolul, piesa

de leatru

la place > [ i.i pi;is] - locul

le pantalon > [ :0 p.itulôj - pantalonii

la robe > | ..i Knt’ j - rochia

la jupe >[lajU p] - fusta

la minijupe > ( la m inijl p] fusta mini

le chemisier > [ 10 .sOrniZf1’ i - bluza

la chemise > | la $Omlz] - cămaşa

la demie > f lu dOmi] - j uniata tea

le quart > l l ü kaR) - sfertul

Repetaţi cuvintele noi în alta ordine. Atenţie la pronunţie:

la jupe > { la jU p ] - fusta

le tennis > [ IO tcnis | - tenisul

le spectacle >110 spektakl] - spectacolul, piesa

de teatru

le chemisier > [1 0 sOmiz/E] - bluza

l’ exposition (f.) > | lt’ k>ptl/ISM»J - expoziţia

le pantalon > [ 10 pàtai5] - pantalonii

la place > [ la plas] - locul

la robe. > | I j Rob] - rochia

week-end (m.) >| Jikcndj - sfârşit dc săptămâna

la demie > [ la dOmi | - jumătatea

la minijupe > [ lu minijUp] - fusta mini

la chemise >[la şOmlz] - cămaşa

le quart > [ IO kaR] - sfertul

20
Sa folosim cuvintele noi în propoziţii:
A sept heures et demie je vais
au magasin.
Vous visitez souvent
les expositions à Paris?
Pierre adore le tennis.
Marie regarde un spectacle
à la télé.
Ma place dans le cinéma
est ocupce.
Ils achètent des pantalons
noirs et des chemises blanches.
Mes amies aiment les robes
rouges, les minijupes et
les chemisiers bleus.
Il est sept heures moins
le quart.
Il est dix heures et quart.
Pour le week-end nous allons
à la mer.
Urmăriţi cu atenţie următoarele expresii întâlnite în ultimele trei propoziţii
sept heures moins le quart
dix heures et quart
pour le week-end
Propoziţiile de mai jos sunt şi ele corecte:
J’ achète une robe pour Anne.
Je vais au bureau
pour travailler.
>|a u tO R F dOmi )0 ve
o magazê]
>( vu Vi/Itl ï U\ à
lezekspozis/ô a paRi]
>[pieR adoR lO (enis|
>[m aRi ROgaRd ê -.pcktakl
a la tElEJ
>)m a plus dă IU sinEma
EtokUpE]
>[ ilzaset de p.'Haîâ
nuaR E d t şOmi;z blâş)
> ; mczami cm IL Ri>h
Ruj 1E mimjUp E
IE ÿOmiz/E blOJ
> l il H sclO R m 'ê
K)kaR|
> [il T dizO R EkaRJ
>[pu R 1Û uikend BIHHltfl
a la meRJ
> ,ci() R nr'e l< *kaR|
> [d iz O .R I kaRJ
>[pu R 10 “ikenil
> i.işct t n Rob puR an'.
>|jO \c o blJRo
puR tRava/E)
21
— I .1.11 j «.apte m un sjcrtmei^
la magazin Jui**e*A(
- Voi vizitaţi de* expoziţiile
la Paris?
— Pierre adora tenisul
- Marie se uita lu telev izor
la un spectacol.
- Locul meu lit cinematograf
este ocupat.
- hi cumpără pantaloni
negri si bliy^albe
î,'
— Prietenelor mele lé plac
rochiile ruşii, fustele
mîni şi bluzele albastre
— F sie ora şapte (ara
un sfert.
— Este ora zece şi un sfert
- Pentru sfârşitul săptămânii noi
mergem la mare.
- ora şapte farâ un sfert
- ora zece şi un sfert
- pentru sfârşitul săptămânii
- îi cumpăr Annei o rochie.
- Eu merg la birou
ca să lucrez.
Aşadar ştim deja că prepoziţia „pour” pi : are mai multe sensuri şi poate fi folosită în urmatoarele
trei expresii:

pour le week-end pour A nne pour travailler

Acum urmeaza câteva propoziţii în care apar expresiile nou-învăţate. Citiţi cu voce tare şi înccrcaţi
să reţineţi sensul lor în limba română:

Quelle heure est-il? > ( kclO R ctilj - Càt este ceasul?

Il est midi moins le quart. > |il !-' midi m 'ê 10 LiR] - Este douăsprezece fârâ un sfert.

Nous avons le train > [nuzavfi IOiRë - Noi avem trenul la ora
à une heure et quart. JÜnO R E kaR] unu şi un sfert.

Paul va à Paris pour > [pol va a paRi puR - Paul merge la Paris
dix jours. di juRJ pentru zece zile.

C ’est un pantalon > [sF.të pâtalô - Este o pereche de pantaloni

pour Marc. puR rrwRk] pentru Marc.

Nous allons en France > [ nuzalô à fRàs ■•Noi mergem în Franţa pentru
pour visiter les musées. puR vizitE 1E müzEJ a vizita muzeele.

Completaţi propoziţile cu cuvintele corespunzătoare pe care le-aţi învăţat recent. Folosiţi filtrul
roşu:

La ora două şi jumătate vizităm - A deux heures et demie nous visitons

o expoziţie. >unc expnsmnn.

Astăzi este un spectacol foarte bun - Aujourd’ hui il y a un très bon >■ ■-i
la teatru. au théâtre.

La ora unsprezece şi un sfert vreau - Je veux être à la maison à onze heures

să fiu acasa. >et quart.

La ora unu fără un sfert Paul merge - A une heure >n,.i i *. I |i i Paul va
la tatăl său la garaj. chez son père au garage.

Lor Ic place să se uite la (meciuri de) tenis - Ils aiment regarder >1. m
la televizor. à la télé.

Copiii au locurile lor la şcoală. - Les enfants ont leurs >p j, à l’école.

Preferi să mergi la Pierre pentru sfârşitul - Est-ce que tu préfères aller >| . ui
de săptămână? Il- u lvI chez Pierre?

în magazin sunt rochii frumoase, fuste - Dans le magasin il y a de belles >h> -

şi bluze albe. d o juncă et dea ebemifiar» blancs*
Pantalonii mei sunt foarte mici. H rpetit.
- Mon > - ini, ’ r estltrès •

Jean ne arată cămăşile sale noi. - Jean nous montre ses nouvelles > '..•=i>; . .

Plecăm la mare pentru două săptămâni. - Nous allons à la mer > |i- i i ik'uv sciruincs.

Aceasta nu este o carte pentru copii. - Ce n’ est pas un livre > ur Ici. enfants.

22
Citiţi cu voce tare propoziţiile de mai jos. Atenţie la construcţiile prezentate şi la sensul în limba
română:

Ce garçon est très >| - i * ç.iHm'i ' rKe -êp.ilik | - Acest băiat este foarte simpatic.
sympathique.

Ce livre n’est pas intéressant. > si I livK m-p.t .-IctU -,;ï i - Această carte nu este interesantă.

Cet appartement est beau. >(sjl;ip.iRt(0)itià E bo) - Acest apartament este frumos.

Paul regarde cet homme >[ pul RO^aRü setum - Paul se uità la acest om
dans le café. dà IÜ k,1iF. [ din cafenea.

Je travaille dans cette école. >[ jO tfiavuj ii.i -elf ko]] - Eu lucrez în această şcoală.

Cette femme est très belle. tain R lRe bel | - Această femeie este foarte
frumoasa.

J’aime cette fille. >|jeiii it tir ; - O iubesc pe fata aceasta.

Ces enfants vont à l’ école. > lsk z ü !H v ô a Ifîkol] - Aceşti copii merg la şcoală.

Nous admirons > [n u z a d m iR 5 - Noi admirăm aceste

ces expositions en France. sl-zek*pozuiô à fHâsJ expoziţii în Franţa,

Elle achète ces crayons > [ d aşet sF-: kRctô - Ea cumpără aceste creioane de
au magasin. o maga/ë] la magazin.

Ce soir tu vas chez André. >[sO-<iaf? i( I id - în seara aceasta mergi la André.

Ce matin je ne vais pas >| sO mate jO n< » ve pa - Astăzi dimineaţă nu merg

à l’école. a lEkol] la şcoală.

Cette semaine notre médecin > [set s(Ülmen ootR rr.i - Medicul nostru este ocupat
est occupé. cokU pE ] săptămâna aceasta.

în propoziţiile de mai sus aţi întâlnit diferite forme ale adjectivului demonstrativ. Până acum v-am
prezentat urmatoarele forme de demonstrativ în limba franceză:

ce fiO ] - acesta

care se foloseşte înaintea substantivelor de genul masculin, singular, care încep cu o consoană, de
exemplu:

ce jardin > |sO jn Ude - această grădină

cet >[set} - acesta

/t lu.u'î' '
/
vocală, de
exemplu:

cet opéra > [ sctopERaj - această operă

cet homme > | «Il, - acest an

cette > [* * ] - această

23
care se foloseşte înaintea substantivelor de genul feminin, singular, care încep cu o consoană, de
exemplu:

cette femme > | set fam] - această femeie

cette usine > [sctU /in ] - această uzină

ces >m - aceste

care se foloseşte înaintea substantivelor de genul masculin sau feminin, la plural, de exemplu:

ces maisons > [ sE mezô] - aceste case

ces hommes > |ifiam - aceşti oameni

ces lits > | sE li | - aceste paturi

Adjectivul demonstrativ poale fi folosit în locuţiuni temporale:

ce matin > [ sO malê] - azi dimineaţă

cette année > [ sel anH j - anul acesta

ce soir >[sO s'»R| - în seara aceasta

Completaţi exerciţiul de mai jos cu forma potrivita a adjectivului demonstrativ. Nu uitaţi să

folosiţi filtrul roşu:

Vreau să cumpăr acest caiet. - Je veux acheter >ve cahier.

îmi place să ascult această muzică. - J’écoute volontiers >cctte musique.

Aceşti oameni vorbesc engleza. - X e s homme parlent anglais.

Vizitam aceasta expoziţie - Nous visitons Yvette exposition f

la Bucuresţi. à Bucarest.

In seara aceasta mergem la cinema, - X V soir nous allons au cinéma.

întotdeauna locuiesc în acest hotel. - J’ habite toujours dans >tvt hôiel.

Maria nu iubeşte acest băiat. - Marie n ’ aime pas x . n. .n.

Acest copil este trist. - >Cct enfant est triste

Săptămâna aceasta sunt singură. - XTette “veiviainc je suis seule,

Aceste fete sunt prea slabe. - >'.V fille sont trop minces.

Eu vizitez des aceste muzee. - Je visite souvent >i es musées.

Noi preferăm această maşină. - Nous préférons X et te wnture.

Anul acesta el nu lucrează mult. - X ' l'Uc année il ne travaille pas beaucoup.

24
Vom introduce câteva adjective, cu ajutorul cărora veţi avea posibilitatea de a exprima nuanţe. Citiţi
deci cu atenţie:

libre > t libKJ - liber

gai >[gE ) - vesel

gaie >[gE ] - vesela

gentil > [jàtij - amabil, bine-crescut

gentille > [jàtîi] - amabilă, bine-crescută

méchant > [ niFşăJ - rău, răutăcios

méchante > [mE>üt] - rea, răutăcioasă

vieux >[WOJ - vechi, bătrân

(se foloseşte înaintea substantivelor care încep cu o consoană)

vieil > [ v/ei] - vechi, bătrân

(formă folosită înaintea substantivelor de gen masculin, la singular, care încep cu o vocalâ sau cu „h ”
mut)
vieille > [ v/e/J - veche, bătrână (fem)

Citiţi încă o dată aceleaşi adjective în altă ordine:

méchante >| ml şât] - rea, răutăcioasă

libre > f libR] - liber

gai > lgEJ - vesel

gentille >Ljàti/] - amabilă, bine-crescută

vieux > fviO ] - vechi, bătrân

gaie >lgE ] — veselă

méchant >|mEîâ| - râu, răutăcios

gentil > UàtlJ - bine-crescut, amabil
vieil >[v/eO - vechi, bătrân

Dupa cum v-aţi obişnuit deja, vom folosi cuvintele noi în propoziţii. Citiţi cu voce tare şi cu multă
atenţie. încercaţi să traduceţi propoziţiile în limba română:

Cette robe verte est vieille. > [ set Rob VL-Rt e wejj > Aceasta rochie verde este veche

Est-ce que cette place > |cskO set pla^ > Acest loc este liber?
est libre? e libR)

Nous sommes toujours gaies. > |nu >uih luil K > \m suntem întotdeauna V W fc.

Tu es méchant, Pierre! > 111 •e mHsi pu* RJ > Eşti răutăcios, Pierre!

Marie n’ est jamais > |maRi ni- iumt > nu este niciodata
méchante. mEţât] rautaciosa.

Je cherche mon vieux pantalon.> 11<>^ R ş mf. \j< ) p."sialô| > Eu îmi caut pantalonii coi vechi.

C ’est un vieil hôtel. > i <Fté ViLiotelJ > Este un hotei vechi

Ma mère est trop gentille > |ma meR E tRo |ătii > Mania mea este prea amabila
avec Marc. avek maRk] cu Marc

Il ne veut pas être gentil. > |il nO vO p;i etK lâtij > I; l nu vrea sa fie amabil.

Notre père est rarement gai. > | nolR peR E RaRmă gc| > Tat il noştri este rai vesel

25
în exerciţiul care urmează apar şi adjectivele recent învaţate. In timp ce citiţi cu voce tare, urmăriţi şi
regulile de formare a propoziţiilor:

Mon nouvel appartement - Apartamentul meu nou >[m fi nuvcl apaRt{0)ma

est plus moderne. este mai modem. e p i l 1modcRn]

Aujourd’ hui nous sommes - Azi suntem mai veseli. > ; o j l 'R i t l ’i tiu soni
plus gais. plUgE]

Paul peut être plus gentil. - Paul poate fi mai drăguţ. > jpul pO d R plU jâtl]

Marc est plus grand. - Marc este mai înalt. > ( tuaRk !• plU gRăi

Tu es plus jeune - T u eşti mai tânără > ( t l 1K pil i in k< ) MtflJ

que Sophie. decât Sophie.

Ma robe blanche est plus - Rochia mea albă este mai >)m a Rob biăs I pil
vieille que ta robe noire. veche decât rochia ta neagră. viei kO U Rob nu»RJ

Ce soir la télé est plus - Programul la televizor >| sO s j»R .1 IM Kc

intéressante. este mai interesant plUzciEResâl]
în această seară.

Anne est plus gentille que - Anne este mai drăguţă > [aneplU i.îtli kO sj sO:RJ
sa sœur. decât sora ei.

Pierre est un bon garçon, - Pierre este un băiat bun, > [ p je R el c bfl e a R s o
mais tu es meilleur. dar tu eşti mai bun. mb tU c moiO:R]

Aţi observat desigur că în propoziţiile de mai sus am folosit comparativul adjectivelor, care se
formează prin adăugarea particulei „p lu s’ ' înaintea adjectivului:

beau frumos plus beau (que) - mai frumos (dccât)

grand mare, înalt plus grand (que) - mai mare (decât) (înalt)

fatigue obosit plus fatigué (que) - mai obosit (decât)

jeune tânăr plus jeune (que) - mai tânăr (decât)

Aţi observat ca adjectivul „ bon " - „ bun " nu formează comparativul conform modelului de mai sus:

Masculin:

bon - bun meilleur (que) - mai bun (decât)

Feminin:

bonne - bună meilleure (que) - mai buoş(decât)

Completaţi propoziţiile următoare cu adjectivele potrivite la gradul comparativ. Folosiţi filtrul roşu:

Tu ai acum un prieten mai bun. - Tu as maintenant un >niL-ii.. ami.

Pisica mea este mai mare decât câinele tău. - Mon chat est > r h s 11mil que ton chien.

Fratele tău este mai subţire decât Paul. - Ton frère est >] que Paul.
f
Cumpărăm o casă mai modernă. -N o u s achetons une maison >jMu% mmi-tni..

Muzica aceasta este mai bună. - Cette musique est >nu-:,leuro.

26
Am ajuns deja Ia ultimul exerciţiu al primei părţi din lecţia 10. Acum puteţi verifica în ce masura aţi
reuşit să vă însuşiţi materialul parcurs până acum şi daca puteţi sa treceţi mai departe. Traduceţi
următoarele propoziţii în limba franceză:

Tatăl nostru este mai interesant decât > Notre pere esi plus intéressant que
domnul Dupont. monsieur Dupont

Mama noastră este mai tânăra şi mai > Notre mère est plus jeune et plus belle
frumoasă decât soţia lui. que sa femme.

Dar casa lor este mai modemă. > M us leur maison est plus modeme

Grădina lor este deasemenea mai mare. > Leur jardin est aussi plus grand

Dar familia noastră este mai veselă şi > Mais noire famille est plus gaie et
câinii noştri sunt mai prietenoşi. nos chiens sont plus gentils.

Aceşti pantaloni sunt vechi. > (.e s pantalons sonl vieuv y1

în această seară am întâlnire cu > Ce soir j ' n un rende?- s •

un tânăr. un jeune homme.

La sfârşitul săptămânii mergem > Pour ce week-end nous allons a la

la ţară. campagne

Acest loc este al meu! > ( ette place. ( n'ace!

Aceasta este o bluză pentru Marie? > F.st-ce que c ’ est un chemisier pour M

Aceste expoziţii sunt mai bune decât > CM L-xpositions sont meilleures que
aceste spcctacole. ces spectacles.

EI este mai rău decât profesorul nostru. > Il m plus méchant que MM» professeur.

Da, în această dimineaţa sunt liber. > Oui, ce mutin je sms libre

Această cămaşă este prea mare pentru fratele meu. > Cette chemise est irop grande pour mon frère.

Ţie îţi plac fustele mini? > Est-ce que ti. .m i^. les minijupes"

Această rochie veche nu este deloc frumoasă. > C ette vieille mbe n’ est pas du tout belle

De la ora trei şi jumătate până la şase şi un sfert > le occupée de trob heures et demie a six
sunt ocupată. heures et quart

La nouă fără un sfert avem întâlnire. > Nous jMjnş UN rcm lez-vous à n eu f heures
m oins le quart

27
LECŢIA 10 - PARTEA A DOUA
9

în timp ce citiţi cu voce tare urmatoru.1 text, va rugăm să fiţi atenţi la „liaison” şi la intonaţie.

Accstc elemente sunt esenţiale pentru exprimarea fluenta în franceza. Un străin poate sa înveţe bine
limba franceză, doar dupâ o lungă perioadă de exersare. Casetele noastre reprezintă un mare ajutor
pentru cei care au luat hotărârea de a-şi perfecţiona pronunţia în limba franceză.

Il y a quatre saisons: |le printemps, |1 été, |l’ automne |et l’ niver. [ |J’ aime beaucoup te

^ y* S'Sl ^ ^
printemps. |\Au printemps | il fait très beau. ) | Le ciel est bleu, | il fait du soleil. |] L ’été i est

\ Sa ^ N
aussi une belle saison. 11 En été il fait très chaud. |Nous allons à la mer et à la montagne. ||

En automne |il fait souvent mauvais, ! Il pleut, |il fait du vent, j |Je n’ aime pas l ’ automne. |

y ^ ^ y
Je prefere 1’ h.iver. 11 En hiver | il fait froid | et il neige. 11 J’ adore | la neige blanche | à la cam-

pagne! | En ville | la neige n’ est pas blanche, |elle est grise |et elle n’est pas du tout belle |

- Pierre, |quelle heure est-il? 11

- Il est huit heures moins le quart.

- Vas-tu à l’école ce matin? ||

J *, M , %
- Oui, dans cinq minutes. ||

s* >* >*
Marie déteste cette robe. 11 Elle n’est pas belle. 11 Elle préfère | sa minijupe noire. | Elle aime

s* y* n , S*
aussi son vieux pantalon. | Mais j il est trop petit |pour elle. 11Sophie, sa saur, est plus

"N "M
mince |et aussi plus petite. ■ Ce vieux pantalon |est meilleur pour Sophie. | Mais Sophie )

S* ^ yX
veut acheter un nouveau pantalon. [ | Leur mère | n’ est pas contente.. |

■Michel, est-ce que tu es libre ce soir?

Oui-11

28
 s*
- Veux-tu aller avec nous |chez Pierre et sa sœur? 11

Ni Ni
- Je préfère aller chez André. 11 II est plus sympathique |et sa soeur est plus belle.;

. s*
- Mais ils ont(ujv)aussÿchien
itfumaus très méchant, j |

'Ni Ni
- Non, leur chien n’ est pas du tout méchant. 11 II est gentil. |

în acest ultim exerciţiu al acestei lecţii sa recapitulăm toate cuvintclc noi, toate regulile şi construcţiile
gramaticale menţionate în lecţiile nouă şi zece. Traduceţi propoziţiile de mai jos în limba franceză:

Anul acesta nu mergem la Paris. > Cette année nous n'allons pai a Paris

Cât este ora acum? > Quelle heure est-il maintenant1

Este cinci şi un sfert. > Il e>l cinq heures et quart.

Te uiţi diseara la piesa de teatru > Est-ce que tu regardes ce soir le spectacle
de Ia televizor? à la télé?

Cât fac opt cu trei? > Combien font huit et trois?

Opt cu trei fac unsprezece. > Huit et trois font onze,

Tatăl nostru este mai bun decît mama ta. > Notre pàrc est meilleur que ta mère.

Aveţi program în această scară? > Est-ce que vous faites quelque chose ce rtir?

La ce oră admiri tu luna şi stelele? > A quelle heure admnes-tu la kltic

et les étoiles?

La miezul nopţii. > A minuit

în această după amiază Pierre este liber de la > Cet apu - midi Pierre est libre de deux heures
ora două la ora şase. à stx heures.

Acest anotimp nu este frumos. > Celte saison n’ est pus belle

Acest loc este ocupat. > Cette place esi occupee

Primăvara soarele străluceşte. > A u printemps il fait du soleil.

Cum este vremea toamna? > Quel temps fait-il en automne"

Surorii sale îi place să facă ordine în cameră, > Sa scrur aime taire lu chambre.
să faca patul dar detesta sa facă de mâncare. faire le lit mais elle déteste faire la euisme

Prietenul nostru este întotdeauna amabil. > Notre ami est toujours gentil.

Acesta este un câine rău. > C'est un chien méchant.

Iama suflă vântul, ninge şi este frig. > Ln hiver il fait du %ent, il neige et il fait froid,

29
Vara cerui este albastru. > kn été le ciel est hleu

Câte ciuli ai pentru Paul? > i ombicn de ttvWS W-tU pour Paul'1

La ora zece fură un sfert părinţii mei merg > A dix heures moins le quart tne-> parents vont
la o expoziţie. à une exposition.

în dimineaţa aceasta nu facem nimic. > Ce matin nous ne faisons rien,

O jumatate de oră nu este un sfert de oră! > l'ne demi-heure ce n'est pas un quart d’ heure!

Poţi să cumperi doi pantaloni şi trei cămăşi > Peux-tu acheter pour ton frère deux
fratelui tău? pantalons et trois chemises,’

Aceste rochii sunt vechi. > Ces robes sont vieilles,

Aceşti studenţi merg în Franţa, să lucreze. > Ces étudiants \nnt en France pour travaille!

Acest băiat este mai vesel decât aceasta fată. > Ce garçon est plus gai que cette tille,

F.ste vreme frumoasă la voi astazi? > R t-ce qu'il fait beau aujourd’ hui chez vous ’

Nu, este vreme urâtă. > Non, il fait mauvais

Unde mergi la sfârşit de săptămână? > i iu vas . pour le u eek-end''

Domnule, vă place tenisul? > Aiinc/-> ou-> le k nin-, Monsieur'1

îi cumpăram mamei voastre o fusta şi o bluză. > Nous achetons un- mpe et un chemisier
pour votre more

Citiţi cu atenţie cuvintele de mai jos care conţin vocale identice:

exposition, pantalon, combien, faisons

gentil, méchant, pantalon, printemps

cet, cette, spectacle

11 I plus, jupe, lune

spectacle, quart, week-end

in
RECAPITULAREA LECŢIEI
* 10

10.1. în lecţia zece v-am prezentat adjectivele demonstrative, lata formele acestora:

ce [sOJ - acesta

care se foloseşte înaintea substantivelor de genul masculin, la singular, care înccp cu o consoana,
de exemplu: ce garçon, ce livre

cet («t] - acesta

care se foloseşte înaintea substantivelor de genul masculin, la singular, care încep cu o vocală,
de exemplu: cet homme, cet étudiant

cette [set] - aceasta

care se foloseşte înaintea substantivelor de genul feminin: cette maison, cette femme

ces [sEJ - aceştia, acestea

care se foloseşte înaintea substantivelor de genul masculin sau feminin, la plural, de exemplu:
ces hommes, ces livres, ces femmes.

Adjectivele demonstrative pot fi folosite înaintea complementului de timp, având următorul

înţeles:

Ce soir je suis seul à la maison. - In accasta seară sunt singur acasă.

10.2. In lecţia zece aţi învajat să folosiţi adjectivele la gradul comparativ, care se formează prin
adăugarea particulei „plus” înaintea adjectivului, de exemplu:

Pierre est grand mais Paul est plus grand. - Pierre este înalt, dar Paul este mai înalt.

Pierre est plus grand que Robert. - Pierre este mai înalt decât Robert.

Adjectivele „bon” , „bonne” au forme neregulate la gradul comparativ într-un mod neregulat:

Mon vélo est bon. Ton vélo est meilleur. - Bicicleta mea este bună. A ta este mai bună.

Marie est bonne. Sophie est meilleure. - Marie este bună. Sophie este mai bunà.

31
TEMA PENTRU ACASĂ 10

Rezolvaţi exerciţiile de mai jos ne trimiteţi-ne rezolvarea prin poşta, spre corectare.

A. Traduceţi următoarele propoziţii în limba româna:

1. Cette exposition n’est pas du tout intéressante.

2. Tu es libre à huit heures et demie.

3. Il est neuf heures moins le quart.

4. Nous allons au magasin pour acheter une belle robe.

5. Ces filles sont plus méchantes que nos sœurs.

Traduceţi următoarele propoziţii în limba franceză:

1. Acest hotel este mai modem.

2. Acest loc nu este ocupat.

3. Sunteţi ocupat in această după masă?

4. Acest spectacol nu este pentru copii.

5. Cinematograful francez este mai bun decât cel englez.

C. înlocuiţi articolele din propoziţiile de mai jos, cu articolele demonstrative corespunzătoare:

1. Le garçon est sympathique et gai.

2. Les écoles sont modernes.

3. Un homme entre dans le café.

4. Le soir je suis très fatiguée.

5. Nous regardons l’exposition.

D. Copiaţi propoziţiile de mai jos şi corectaţi greşelile:

L Tu es plus bon que Paul.

2. Cettes filles ont des minijupes.

3. A une heure moins quart je travaille.

4. Aujourd’ hui soir nous allons au cinéma.

5. C ’est un vieux appartement.

32
VOCABULARUL LECŢIILOR
y 9 SI
•» 10

(m.) - masculin ( f . ) - feminin

à quelle heure > ( a kelO R | la ce orâ

à midi > (a midi] la amiaza

l’ année (f.) >(lanE ] anul

au printemps > |o pRêti ] primăvara

automne (m.) > |oton] toamna

ce > [sO] acesta

cet > [ set] acesta

(înaintea substantivelor
a căror prima literă este
o vocala sau „h " mut)

cette >[set] aceasta (f.)

ces aceştia, acestea

chemise (f.) > [s ( >mi/ cămaşă

chemisier (m.) > [şOmi/rKj bluză

chaud > [ţ»] cald (m.)

chaude >|şod] caldă (f.)

chose (quelque chose) (fem.) >(jO/| lucru (ceva)

ciel (m.) > ! s,el] cer

cinq > lsèk j cinci

combien > [ kùhn'] câţi, câte

dans (cinq minutes) >[dûsèkminlit| peste cinci minute

demi-heure (f.) > [dümiOK] o jumătate de oră

demie (f.) > [dOml] jumătate

dix > [dis] zece

douze > [duz] doisprezece

en automne > [unutôn] toamna

en été > [anEltj vara

en hiver > |.inr. iR | iarna

été (m.) >[fctL] vara

étoile (f.) > [ l r'al] stea

exposition (f.) > Iekspo/ntô) expoziţie

faire > I feR] a face

faire la chambre > !-R l.isàbR] a face ordine

faire la cuisine > [ Ic R II kUizin] a lăce mâncare, găti

33
faire le lit > fcR IO lij - a face patul

faire quelque chose > feR kclkü şoz] - a face ceva

faire une maison > fcR Un mezô] - a construi o casa

fait (il, elle) > fe] - face (el, ea)

fais (je) > fej - fac (eu)

fais (tu) > te] - faci (tu)

faisons (nous) > fOzô] - facem (noi)

faites (vous) > fci] - faceţi (voi)

font (ils, elles) > 13] - faceţi (voi)

gai > je ] - vesel (m.)

gaie > gej - veselă (f.).

gentil > jaü] - amabil, prietenos,

binc-crescut (m.)

gentille > jaiii] - amabila, bine-crescută,

prietenoasă (f.)

heure (f.) > 0:R ] - oră

hiver (m.) > iveRJ - iarnă

huit > Uit] - opt

il fait beau > il fe bo] - este vreme frumoasă

il fait chaud > il fe şo] - este cald

il fait du soleil > il fe d l 1solei] - bate soarele

Il fait du vent > il fe dU va] - bate vântul

il fait froid > il te tR'aJ - este rece

il fait mauvais > il fe tnovej - este vreme urâtă

il neige > il ne j| - ninge

il pleut > ilplO] - plouă

jupe (f.) > jUp] - fustă

libre > libRJ - liber

lune (f.) > lUn] - lună

maintenant > mêt(Oini) - acum

méchant > mEiâj - rău (m.)

méchante > mEsâtj - rea(f.)

meilleur > tnE/O R) - mai bun (m.)

meilleure > tnE/O: R] - mai buna (f.)

midi > midi] - amiaza

minijupe (f.) > m iniitp] - fustă mini

minuit (m.) > mîni i] - miezul nopţii

minute (f.) > minft] - minut

34
 neige (f.) >lnejJ zăpadă

ne rien faire > ( nO R/ê feR] - a nu face nimic

neuf > [n o q •nouă

onze > [ô z ] - unsprezece

pantalon (masc.) > [ pàtulô) pantaloni

place (f.) >[plas] ■loc

plus > t p iu j ■mai bine, mai mult

pour > lpu R ] pentru

printemps (m.) > [ PRêti | primăvara

quart (m.) >(kaR ] un sfert

quart d'heure (m.) > ( kaK dO RJ sfert de oră

quatre > [ It a iR J patru

^ quel temps fait-il? > (k el tà fhiilj cum este vremea?

quelle heure est-il? > |kclO R etil] cât este ceasul?

quelque chose > (kelkO ÿoz) ceva

rien > lR /iJ nimic

robe (f.) >lRobJ rochie

saison (de l’ année) ( f l ^ > (sezûj anotimp

sept >(setj şapte

six > [s ,z l şase

soleil (m.) > Isolc/J soare

spectacle (m.) >|spektakl] spectacol, piesă de teatru

temps (m.) >(tâl timp, vreme

tennis (m.) > [tenisJ tenis

week-end (m.) > |“ikendj sfârşit de săptămână

vent (m.) > [v a j vânt

vieil > ( v/e/l vechi, bătrân (formă folosita

înaintea substantivelor de gen
masculin, la singular,
a căror primă literă este
o vocală sau „h " mut)

vieille > [v /e i] veche, bătrână (f.)

vieux > [s /Oj vechi, bătrân (m.)

35