SUPORT CURS

ASFALTATOR

LECTOR
MACIUCA NICU
 TEMA nr. 1

1. DRUMURI:

Definitii , terminologie,clasificare

Drumuri - sunt caile de comunicatie terestra altele decat caile ferate special amenajate pentru
circulatia vehiculelor si a pietonilor.
Fac parte integranta din drum: podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile, constructiile
de aparare si consolidare, trotuarele, locurile de parcare si stationare, plantatiile, indicatoarele si
instalatiile pentru circulatie, cantoanele si cladirile de serviciu, precum si orice alte constructii
amenajari sau instalatii destinate apararii sau exploatarii drumului.

Clasificare
Dupa destinatia transporturilor care se fac drumurile pot fi:
 drumuri publice (pentru nevoile de transport ale intregii economii nationale si ale populatiei- si
sunt gospodarite de organele centrale sau locale ale administratiei de stat)

 drumuri de exploatare- destinate satisfacerii nevoilor proprii de transport ale unor intreprinderi
de stat sau particulare sau altor persoane juridice si care sunt gospodarite de catre
organizatiile ce le au in administrare sau in proprietate.

Din punct de vedere functional:

 drumuri publice de interes republican (leaga capitala si orasele resedinta de judet precum
si municipiile intre ele si cu tarile vecine) si pot fi:
 Autostrazi
 D.N. drumuri nationale;
 drumuri publice de interes local (leaga orasele, comunele si satele din cuprinsul judetului
sau judetelor vecine, cu porturi, locuri de agrement, etc.) si pot fi:
 D.J.drumuri judetene;
 D.C.drumuri comunale;
 strazi;

 drumuri de exploatare:
 forestiere;
 petroliere;
 miniere;
 industriale;
 agricole;

2. STRAZI
Functie de importanta lor se impart in urmatoarele categorii :
 strazi de categoria I – magistrala (pentru fluxurile majore ale orasului);
 strazi de categoria II – de legatura;
 strazi de categoria a III-a – colectoare;
 strazi de categoria a IV-a – de deservire locala

In functie de aceste categorii de drumuri fiecare strada va prmi sistemul rutier corespunzator si
profilul transversal tip corespunzator.
 TEMA nr. 2

DRUMUL in PLAN
 traseul drumului
 racordarea in plan
 racordarea in spatiu
 viteza de proiectare
 trafic rutier

Traseul drumului reprezinta proiectia axei drumului pe un plan orizontal.

 Se compune din portiuni rectilinii numite aliniamente racordate intre ele prin arce de cerc
sau alte linii curbe (vezi fig. 1).
 In cazul curbelor circulare cu raze foarte mari, conditiile de circulatie difera putin fata de
cele din aliniament.
 In cazul curbelor cu raze mici asigurarea confortului si sigurantei circulatiei in conditiile
vitezei de proiectare impun executarea unor amenajari cum ar fi :

Racordarea in plan realizata prin introducerea onor curbe de tranzitie intre intre aliniamente si
curba arc de cerc (principala)

Racordare in spatiu realizata prin trecerea de la profilul transversal cu doua versante plane din
aliniament la profilul transversal cu panta unica spre interiorul curbei .

Racordarea in plan se face prin introducerea unor curbe progresive cum ar fi

 Clotoida
 Lemniscata
 Parabola
 Cubica

Racordarile progresive sunt recomandate la toate curbele cu raze mai mici de 1600 m. In functie
de raza de racordare a curbelor arc de cerc , clasa tehnica a drumului in contextul asigurarii unor
conditii de circulatie in deplina sigiranta si confort razele curbelor pot fi:
 raze recomandabile;
 raze curente;
 raze minime;

 Pentru clasa tehnica II-V

Viteza de proiectare (km/h)

Raza de racordare a UM 100 80 60 50 40 25
aliniamentelor in
plan
Raza recomandabila M 1600 1000 600 400 240 100
Raza curenta M 800 500 300 200 120 50
Raza minima M 400 250 150 100 60 25

 Curbele avand raze mai mari decat cele recomandabile nu se amenajeaza in spatiu
 Curbele cu raze cuprinse intre raza recomandabila si raza curenta se amenajeaza prin
convertirea bombamentului caii.
 Curbele cu raze cuprinse intre raza minima si raza curenta se amenajeaza prin suprainaltarea
profilului convertit .
Nota: Proiectarea si executarea curbelor cu raza sub cele minime nu este admisa.

Viteza de proiectare

< reprezinta viteza care trebuie asigurata vehiculelor rapide de tipul autoturismelor in punctele
cele mai dificile ale traseului, in deplina siguranta si confort a circulatiei, in conditiile in care
starea imbracamintii este corespunzatoare .

Trafic rutier

< reprezinta totalitatea vehiculelor care se deplaseaza in ambele sensuri, pe un drum sau pe o
retea de drumuri, in scopul efectuarii unui transport.
< se stabileste prin recenzare in anumite sectiuni ale drumului bine stabilite in diverse perioade
de timp diurne si nocturne prin inregistrarea tuturor vehiculelor pe tipuri si categorii care trec
prin locul respectiv
< in tara noastra se efectuiaza recensamintul circulatiei la o perioada de patru ani prin
organizarea administratorului drumului .

TEMA nr. 3

DRUMUL in PROFIL LONGITUDINAL

Definitie:

 Profilul longitudinal sau profilul in lung: reprezinta sectiunea verticala prin axul drumului
sau a strazii la mijlocul partii carosabile si cuprinde:

 linia neagra care reprezinta linia (cota) terenului inainte de inceperea lucarilor
 linia rosie care reprezinta axa drumului in profil longitudinal dupa executie
materializate prin cote absolute care indica pantele si rampele ce trebuiesc realizate

PAS DE PROIECTARE

 reprezinta lungimea dintre doua frinturi succesive ale liniei rosii in profil longitudinal

Functie de viteza de proiectare pasul de proiectare nu trebuie sa fie mai mic fata de cel indicat
in tabelul anexat :

Viteze de proiectare in km/h 100 80 60 40 25

Pasul de proiectare minim in m 150 125 85 60 40
 TEMA NR 4

DRUMUL in PROFIL TRANSVERSAL

Definitie: profilul transversal reprezinta o sectiune transversala cu un plan vertical

perpendicular pe calea drumului

Tipuri de profile transversale:

 profil transversal in rambleu sau umplutura

 profil transversal in debleu sau sapatura
 profil transversal mixt sapatura si umplutura

BOMBAMENT reprezinta forma caii in profil transversal si este de

Definitie: reprezinta forma caii drumului sau a strazii in profil transversal si fuctie de tipul
imbracamintii ce se realizeaza poate fi :

 Bombamentul curb sau sub forma de arc de cerc

< se utilizeaza la executia drumurilor impietruite ,macadamuriordinare etc.

 Bombament cu doua versante plane

< se utilizeaza la imbracaminiti rutiere rigide de tip betoane de ciment

 Bombament cu doua versante plane racordate in treimea mijlocie

< se utilizeaza la executia drumurilor cu imbracaminti modernizate, cu sisteme rutiere din

betoane asfaltice etc.

 Bombament sub forma de streasina , cu panta unica

< se utilizeaza la drumuri cu solicitari mari din trafic , autostrazi ,drumuri nationale platforme si
suprainaltarea curbelor supralargite realizindu-se convertirea profilului transversal din
aliniament
AA’ = platforma drumului
BB’ = parte carosabila
AB si A’B’=acostament

Daca o fasie din acostament (cea dinspre partea carosabila) este consolidata, se numeste banda
de incadrare.
Calea sau partea carosabila poate fi limitata cu ajutorul bordurilor confectionare din piata cioplita
sau beton.
Partea carosabila si acostamentele sunt prevazute cu pante transversale dirijate dinspre axa spre
muchiile platformei.
Portiunile inclinate care limiteaza lateral lucrarile de terasamente se numesc taluzurile drumului.
Fasia de teren CC’ (din fig. 4 si fig 5) ocupata de un rambleu sau un debleu in profil transversal se
numeste ampriza drumului.
De o parte si de alta a amrpizei sunt zonele de siguranta sau zonele laterale ale drumului (CD si
C’D’). Acestea servesc la o eventuala largire a platformei drumului, la amplasarea instalatiilor de
semnalizare a drumului, pentru plantatii, s.a.
Latimea minima a zonelor laterale este de 0.75-1.00 m.
Ampriza impregna cu cele doua zone laterale ale drumului formeaza zona propriu-zisa a
drumului (DD’).
Santurile si rigolele (fig. 7) sunt dispozitive de scurgere a apelor in lungul drumului.
Ansamblul de straturi ale imbracamintii si fundatiei se numeste sistem rutier.
Sistemul rutier se aseaza pe patul drumului (partea de sus a TS).
Latimile partii carosabile si a platformei stabilite in normele uzuale pe baza vitezei de
proiectare sunt:
Viteza de proiectare (km/h) 100 80 60 40 25
Latimea in m a unei benzi 3.75 3.50 3.50 3.00 2.75
de circulatie
Latimea in m a partii 7.50 7.00 7.00 6.00 5.50
carosabile
Latimea in m a unui 1.50-2.75 1.25-2.50 1.00-2.00 1.00-1.50 1.00-1.25
acostament
Latimea in m a platformei 10.5-13.0 9.50-12.00 9.00-11.00 8.00-9.00 7.50-8.00

In cadrul fiecarui proiect de drum este un profil transvers tip in care apar toate datele necesare
executiei infrastructurii si suprastructurii drumului (pante, dimensiuni, compnenta sistemului rutier,
etc) care se aplica pe lungimea intregului tronson de drum din proiect.
 Legea 13/1974, Legea 43/1975, Legea 37/1975]
Organele care au drumuri in administrare sau in proprietate sunt obligate sa le mentina permanent
in stare de viabilitate, in scopul exploatarii rationale a intregii retele rutiere in conditii de siguranta
circulatiei.
Tonajele si gabaritele admise pentru autovehiculele care circula pe drumurile publice se stabilesc
dupa cum urmeaza:
Tonaje:
- pe autostrazi – 10 t pe osia simpla si 16 t pe osia dubla;
- pe celelalte drumuri modernizate – 8 t pe osia simpla si 14,5 t pe osia dubla;
- pe drumuri pietruite – 7,5 t pe osia simpla si 12 t pe osia dubla.Distanta intre axele osiei duble
nu poate depasi 2m.
Gabarite:
- latimea 2,5m;
- inaltimea 4,0m;
- lungimea – 12,0 m pentru autovehicul fara remorci;
- 15,0 m pentru autovehicul cu semiremorca;
- 22,0 m pentru autovehicul cu 2 remorci;
- 30,0 m pentru tramvaie;
Pentru transporturile cu tonaje si gabarite care depasesc limitele de mai sus se va solicita
autorizatie speciala care va inosti vehiculul respectiv.
Zonele de protectie ale drumurilor publice, din afara localitatilor, sunt fasii de teren situate de o
parte si de alta a zonei drumului, intre marginile exterioare ale acestuia, sunt:
- pana la 22m de la ax in cazul DN;
- pana la 20m de la ax in cazul DJ;
- pana la 18 m de la ax in cazul DC;
Pe zona drumului public este interzisa amplasarea oricarui fel de constructii si instalatii ce nu
apartine drumului sau executarea de lucrari in traversarea drumului prin sapaturi deschise – in
cazuri exceptionale, pe baza autorizatiei eliberate de organul care administreaza drumul, in zona
drumului public se pot amplasa sau executa asemenea lucrari, cu conditia ca acestea sa nu
afecteze siguranta circulatiei.
Beneficiarii constructiilor sau instalatiilor autorizate in zona drumurilor sunt obligati sa execute
demolarea, mutarea sau modificarea acestor lucrari, in conditiile prevazute de lege, pe cheltuiala
lor si fara nicio despagubire, daca acestea sunt impuse de construirea, modernizarea, intretinerea
si exploatarea drumului public sau siguranta circulatiei.
Este interzisa circulatia pe drumurile publice asfaltate a autovehiculelor cu senile fara bandaje de
protectie.
Distrugerea sau degradarea drumurilor, a plantatiilor, a indicatoarelor si a altor mijloace de
semnalizare rutiera destinate pentru siguranta circulatiei, precum si a constructiilor si instalatiilor
drumului se pedepseste potrivit legii penale sau contraventional dupa caz.
 Legea 43/1975 pentru stabilirea normelor privind proiectarea si modernizarea drumurilor
Proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor publice si de exploatare se realizeaza intr-o
conceptie unitara, pe baza principiilor generale prevazute de Legea drumurilor.
Elementele geometrice ale drumurilor se stabilesc in functie de clasa tehnica a acestora si de
viteza de proiectare.
Anexa nr. 1
Clasa tehnica a Intensitatea medie anuala in 24 de Categoria drumului
drumului public ore in vehicule efective
1. 10.000 Autostrazi
2. 7.501-10.000 DN cu patru benzi de circulatie
3. 3.001-7.500 DN cu doua benzi de circulatie
4. 501-3.000 DN sau DJ cu doua benzi de circulatie
5. 500 DJ sau DN
Anexa nr. 2
Clasa tehnica Viteze de proiectare in km/h in regiunea de:
Ses Deal Munte
1. 120 100 80
2. 100 80 60
3. 80 50 40
4. 60 40 30
5. 60 40 25
Pentru drumurile judetene si comunale latimile platformelor si partile carosabile se vad in fig. 9 si
fig. 10. Traversarile instalatiilor subterane prin conducte pentru lichide se executa la adancimea
minima de 1,50m sub axa drumului si la minimum de 0,80m sub cota fundului santurilor.

PROFILUL TRANSVESRAL TIP

 Cuprinde in detaliu elementele geometrice ,latimi ,grosimi ,sectiuni, tipul betoanelor asfaltice
si betoanelor de ciment care alcatuiesc sistemul rutier tipul fundatiei , sectiuni ale
dispozitivelor de colectare si scurgere a apelor , lucrari arta , lucrari siguranta circulatiei etc
 TEMA NR. 5

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
TRASAREA SI PICHETAREA DRUMURILOR IN EXECUTIE

 Trasarea aliniamentelor si curbelor pentru montarea bordurii si a penei ramfort.

 Elemente ale drumului in plan si in profil longitudinal
Traseul este proiectia axei drumului pe un plan numit plan de situatie.
Traseul drumului este format dintr-o insiruire de aliniamente (linii drepte) racordate intre ele prin
curbe avand forme arcelor de cerc.

In profil longitudinal, drumul este format dintr-o insiruire de rampe, pante si paliere, racordate intre
ele cu raze mari.

In plan, aliniamentele trebuie sa fie sub forma de linii drepte si se pot trasa usor de asfaltatori, dar
curbele care sunt elemente mai dificile se traseaza de seful de punct de lucru (maistru, tehnician,
inginer) dupa planul de situatie sau detalii de trasare.
La fel si la profilul in lungime – o data stabilite profilele de incepere si terminare respectiv a
rampelor, pantelor si palierelor, se dau la touri cotele astfel ca linia rosie a drumului sa arate sub
forma de linie dreapta.
 Trasarea sau pichetarea este operatiunea prin care se fixeaza pe teren toate punctele care
indica in mod definitiv contructia drumului ce se va executa. Datele pentru trasare sunt trecute
in proiectul si planurile de executie.
 La executia de drumuri si strazi, aceste operatiuni se fac de obicei de tehnicieni specialisti
numiti topometristi, care raporteaza datele din proiect si se materializeaza pe teren prin pioheti
sau tarusi.
 Dupa fixare, tarusii se predau prin proces verbal maistrului sau conducatorului brigazii care
trebuie sa-i pastreze asa fel incat sa evite deplasarea lor din punctele stabilite.

Drumarii pot executa lucrari de pichetare si trasare cum ar fi:

Trasarea unui aliniament intre doua puncte date

< Operatia consta in :

 se aseaza in cele doua puncte date pe aliniament, cate un jalon;
un al treilea jalon este purtat de un lucrator care-l fixeaza intre primele doua jaloane asa fel ca
un observator situat in afara punctelor date care priveste tangent la primul si ultimul jalon sa nu
vada pe cel de al treilea
 Punctul astfel obtinut se materializeaza printr-un tarus; operatiunea se repeta pana cand se
obtine un numar suficient de puncte intermediale, care fixeaza pe o lungime mai mare de teren
alinimentul conform detaliu anexa.

Trasarea unei perpendiculare

 Se realizeaza cu ajutorul crucilor de nivel = teurile = si sfoara astfel :

 se intinde o sfoara intre doua puncte ale unui aliniament, iar in punctul in care trebuie ridicata
perpendiculara se aseaza o cruce de nivel culcata, cu muchia unei laturi de-a lungul sforii.

 Paralel cu cealalta latura a crucii de nivel, se intinde o alta sfoara.

 Cea de-a doua sfoara va face un unghi drept cu prima si va marca perpendiculara pe
aliniamentul respectiv.
Conditiile care se impun acestei metode pentru a asigura o precizie buna se rezuma la asezarea
corecta a crucii de nivel fata de prima sfoara si mai ales la asezarea foarte exacta a celei de-a
doua sfori fata de crucea de nivel.
O alta metoda simpla de trasare a unei perpendiculare consta in folosirea “triunghiului dreptunghic
al lui Pitagora” sau asa numitului “triunghi de aur” cu lungimea laturilor 3, 4 si 5 m ( ariile acestui
trunghi trebuie sa stea in timpul masuratorilor perfect intinse).
O cateta se aseaza pe aliniamentul primar, iar cea de-a doua cateta formeaza un unghi de 90 de
grade cu cateta primara.

Transmiterea de cote de nivel

 se executa de obicei cu ajutorul mirei si a nivelei de catre topometrii care traseaza cotele
caracteristice, iar asfaltatorii trebuie sa foloseasca metode simile pentru transmiterea tuturor
cotelor.

 Transmiterea cotei de nivel cu ajutorul latei si nivelei cu bula de aer (bolobocul)

 se foloseste in general pe distante scurte si consta in :

 pe aliniamentul considerat se pun tarusi de lemn din 3 m in 3 m sau din 4 m in 4 m dupa cum
e de lunga lata. Apoi tarusii trebuie sa fie suficient de inalti si sa aiba pe aceasi fata o tesitura
pe care se poate trasa cu usurinta cota de nivel ce se va transmite.
 Pe reperul de cota al tarusului A, se aseaza lata in pozitie orizontala. Pozitia orizontala a latei
se face cu ajutorul nivelei cu bula de aer.
 La celalalt capat, pe tarusul B, se va trena o linie orizontala de-a lungul latei si se va marca
aceasi cota ca a tarusului A.
 Se repeta operatia considerand tarusul B ca tarus initial, iar tarusul C ca tarus final e.t.c.
 de inaltimea cu care s-a coborat lata in cazul pantelor se tine seama la stabilirea cotelor
definitive.

Fixarea tarusilor cu ajutorul crucii de nivel.

 Se foloseste cand se cunosc cotele de inceput si de sfarsit ale unui tronson de 40-75 m si
trebuie fixati tarusi intermediari din 5 in 5 m sau din 10 in 10 m. Fixarea cotelor tarusilor se face
cu crucile de nivel (teurile). Ele servesc in acest caz numai la nivelarea punctelor de pe sector,
cu panta uniforma.

 Operatia de fixare a tarusilor cu crucile se face secvential:

 Se fixeaza un teu in pct. A, deasupra tarusului fixat acolo, altul in B, iar un al treilea teu se
fixeaza deasupra tarusului care trebuie fixat mai aproape de pct. B. Lucratorii din B si C tin teul
in asa fel incat sa un stanjeneasca pe cel din A iar acesta trebuie sa nu-i permita sa se uite cu
ochiul la nivelul crucii din punctul B.

Daca tarusul din C e prea sus, lucratorul din A nu vede crucea din B si face semn operatorului din
C sa bata tarusul mai mult sau mai putin.
Prin incercari succesive, se reuseste ca cele trei muchii superioare sa fie coliniare; la fel se
procedeaza si pentru punctele D si E.

INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
 Definitie infrastructura
 Elementele ce compun infrastructura:
 infrastructura cuprinde ansamblul de lucrari de terasamente pentru executie pat drum ,
lucrari de asanare zona ,santuri si rigole pentru colectare , dirijare si descarcare ape
pluviale si subterane , lucrari de arta ,podete , poduri , viaducte , lucrari consolidari si
aparari .

2. EXECUTIA LUCRARILOR de TERESAMENTE

Normative : STAS 2914 pentru executare terasamente

SR EN ISO 14688-1si SR EN ISO 14688-2 pentru ctg.pamint
STAS 1709/1,2,3, actiune inghet – dezghet
SR EN 1008-2003 sau DIRECTIVA EU98/093/EC apa pentru Compactare
STAS 1913/1/3/4/5/12 –verif calitatii pamintului in laborator

 predarea amplasamentului
 trasarea si pichetarea elementelor geometrice ale drumului in profil trsv la max 20,00m
 lucrari pregatitoare
 lucrari de asanare a zonei de lucru
 executia lucrarilor de sapatura ( debleu ) prevederi STAS 2914 inclinare taluze
 executia lucrarilor de umplutura(rambleu) prin completarea in profil a terasamentelor rezultate
din sapatura )
 efectuarea receptiei lucrarilor efectuate conform carinte caiete de sarcini si normative : latime
pat drum + - 10 cm ,panta transversala + - 5cm ,declivitate + - 5 cm
 compactarea rambleurilorrealizare grad de compactare PROCTOR NORMAL conform STAS
2914 la 1500mc sau 3 incercari la 250 ml platforma realizata pe strat.

TEMA NR. 6

SUPRASTRUCTURA DRUMURILOR
 definitiie suprastructura drumului
 elementele componente ale suprastructurii:
 suprastructura drumului cuprinde toate straturile care alcatuiesc sistemul rutier,
respectv fundatie ,strat de baza ,strat de legatura ,imbracaminte etc.

SISTEME RUTIERE

Clasificare, alcatuire
Dupa modul de comportare sub actiunea traficului pot fi:
 sisteme rutiere rigide: imbracaminte din beton de ciment, macadam cimentat
< nu permit deformatii cauzate de sulicitarile din trafic
 sisteme rutiere nerigide suple sau elastice : imbracaminti asfaltice
< permit deformatii permanenete cauzate de solicitarile din trafic
< sunt alcatuite din mai multe straturi rutiere

STRATURI RUTIERE
FUNDATII pentru DRUMURI
FUNDATIA drumului reprezinta stratul de legatura dintre patul drumului (teren amenajat) si
straturile cara alcatuiesc imbracaminta si participa la preluarea ,transmiterea si repartizarea
sarcinilor provenite din trafic la teren.
 alcatuirea si dimensiunile fundatiei sunt determinate de capacitatea portanta a terenului,
greutatea vehiculelor, intensitatea traficului, cnditiile locale climatice, de nivelul apelor
subterane si de calitatea materialele din care se poate executa fundatia
 sarcinile provenite di trafic se iau in calcul ipotetc ca fiind repartizate in interiorul fundatiei sub
un unghi de aprox 45 de grade conform schita de mai jos:

Daca patul drumului nu poate suporta presiuni mari provenite din trafic ,va rezulta o grosime
suficient de mare a fundatiei pentru a reduce presiunea pe patul drumului pentru a nu provoca
deformatii ale terenului si implicit a intregului sistem rutier

AGREGATE MINERALE utilizate in constructia drumurilor:

 caracteristicile principalelor roci intrebuintate la lucrari de drumuri, tipuri de roci utilizate,
calitatile fizico mecanice, rezistente la uzura si rezistente mecanice impuse acestor roci
 agregate minerale provenite prin exploatare din balastiere (prevederi normativ STAS 662/930
 extragerea ,transportul , spalarea si sortarea, minerale de balastiera.
 efectuarea determinarilor de laborator privind cerintele de calitate impuse de caietele de sarcini
si normative in vigoare ale agregatelor conform normative :STAS4606;SREN1324
 amenajarea padocurilor pentru depozitarea agregatelor aprovizionate ,cu platforme betonate
,rigole de scurgere ape pluviale si oereti despartitori pentru fiecare sort in parte
 efectuarea determinarilor privind cerintele de calitate ale agregatelor

Agregate minerale de cariera = piatra sprta =(prevederi normativ STAS 667/ 98)

STRATURILE de FUNDATIE pot fi alcatuite din:

 agregate minerale de balastierea (bolovani , balast ,nisip )

< balast, amestec optimal;
 agregate de cariera
< blocaj din piatra bruta
< parte sparta mare sort 63/90;
< piatra sparta, amestec Optimal;
 agregate naturale stabilizate cu ciment;
 agregate naturale stabilizate cu zgura granulata;
REGULI PENTRU EXECUTAREA FUNDATIILOR
 Pregatirea patului – patul, terenul de fundatie trebuie sa aiba in profil transversal o panta
de minim 4%. pentru a asigura scurgerea apelor pe timpul executiei lucrarilor
 Nivelarea la cota si compactarea corespunzatoare a patului in profil transversal fata
superioara a fundatiei are aceeasi panta transversala ca si imbracamintea.
 Denivelarile admisibile in profil transversal ale structurii de fundatie sunt cu +/- 0,5 cm
diferite de cele pentru imbracamintea pentru care se executa ( ex: la imbracamintile
bituminoase denivelarile admise sunt de +/- 5 mm/m rezulta +/- 1 cm/m pentru functie) in
profil longitudinal
 Denivelarile admisibile ale suprafetei stratului de fundatie, sub dreptarul de 3 m sunt de
maxim 2 cm pentru agregate naturale, balast, amestec optimal, piatra sparta si piatra bruta
si de maxim 1,5 cm, in cazul straturilor de fundatie agregate naturale stabilizate cu ciment
sau zgura. Abaterile limita admise la latimea fundatiei sunt de +/- 5 cm.
 Latimea fundatiilor trebuie sa depaseasca de o parte si alta latimea imbracamintii cu o
latime egala de cel putin ..... grosimea fundatiei. Aceasta se face cu scopul ca sarcinile
transmise de vehiculele care calca la marginea fundatiei sa nu iasa in afara fundatiei.
Abaterile limita admise – locale – la grosimea fundatiei sunt de +/- 10 % fata de grosimea
prevazuta de proiect.

SUBSTARTURI pentru FUNDATII

 stratul drenant din balast cu grosime minima de 10 cm cu scopul de a colecta si a
elimina apele provenite din precipitatii care pot patrunde in fundatie in timpul executiei
sau ulterior prin acostamente si rosturi.
 stratul anticapilar - din balast cu scopul de a impiedica ascensiunea prin capilaritate a
apei din patul drumului in stratul superior de fundatie sau in stratul de baza.
 stratul izolant din nisip de 7 cm grosime sau materiale geotextile cu scopul opririi
contaminarii stratului de fundatie cu pamanturi din patul drumului.

In total stratul de fundatie de balast nu trebuie sa fie mai mare de 30 de cm. In cazul in care exista
posibilitatea evacuarii apelor din santuri sau pe taluzurile rableelor se prevede un strat drenant
continuu pana la muchia taluzurilor drumului.

EXECUTAREA FUNDATIILOR

Strat de fundatii din balast

Normative: STAS 1913/13 –incerari PROCTOR MODIFICAT
STAS 19193/16- minim 3 probe la 2000mp
Grosime strat compactat 3 probe la 2000mp
Grad de compactare volumetric 3puncte la 2000mpsu 5> 2000mp
Capacitate portanta –CD 31/2003 pirghia Benkellman

Tronson experimental cu lungime de 30 m si latime de 3,4 m pentru stabilirea gradului de

compactare si a utilajelor necesare in conditiile utizarii aceluiasi tip de balast in vederea
determinarii capacitatii portante stabilita de proiectant si normative:

 Se stabilesc nr de treceri ale compactorilor din dotare in conditiile realizarii capacitatii

portante pentru balastul pus in opera la umiditateoptima de compactare prin determiinari de
laborator PROCTOR MODIFICAT ,si C.D 31/98.
 Dupa receptie pat drum se trece la sternerea balastului in straturi uniforme cu grosimi de
12 – 15 cm inainte de cilindrare ,prin verificarea permanenta a elementelor geometrice , latimime ,
panta transversala etc.
 Umiditatea optima de compactare se asigura prin stropiri cu apa a straturilor in executie .
  Nr. De treceri ai cilindrilor din dotare este cel stabilit in urma realizarii gradului de
compactare la realizarea tronsonului expermental
 Pe santier se cosidera realizat gradul de compactate cind o piatra de aceeasi calitate cu
cea din fundatie lasata in fata tamburuli cilindrilor compresori se sfarma la trecerea tamburului si
nu se ingroapa in stratul de fundatie

Strat de fundatie din piatra sparta mare, sort 63...90 mm

Tronson exeperimental ca la fundatia din balast
 Asternerea si compactarea la uscat a pietrei spartecu dimensiune mare
 Compactarea se face cu compactoare cu rulouri netede de 6 tone pina la iclestarea
pietrelor in Stare uscata , dupa care se continua cu compactori cu pneuri si sistem de vibrare de
12-16 to
 Impanarea stratului de baza dinn piatra sparta compactat ,cu split sort 16-25 mm operatie
realizata in doua reprize urmata de o compactare corespunzatoare in uscat a acestuia
 Innoroirea golurilor ramase prin impanare cu savura 4 – 8 si nisip concasaj 0-4 m
 Asternerea materialelor pentru innoroire se face prin verificarea permanemta a pantelor
transversale cu sablonul iar cilindrarea se face prin stropirea concomitent a cu apa .

La cilindrare se urmareste :
 ciliondrarea se face de la margine( bordura) spre ax
 deplasarea cilindrilor se face in fisii liniare fara serpuiri sau intoarceri
 fisiile succesive de compactare se suprapun pe min 20 cm latime
 nr dr treceri ai colindrilor este cel stabilit in urma tronsonului de proba in baza carui sa
realizat

Gradul de compactare impus.

O fundatie din piatra sparata, realizata pe principiul macadamului poate fi folosita ca strat de baza
pentru o imbracaminte asfaltica in conditiile in care a fost tinuta in trafic sub observatie ca una luna
de zile timp in cae sau urmarit ;
< Cilindrarea se face de la bordura spre ax.
< Deplasarea cilindrilor compresari sa fie liniara, fara serpuiri, iar intoarcerea lor sa nu aiba
loc de portiunile care se compacteaza sau sunt de curand compactate;
< fasiile succesive de compactare sa se suprapuna pe min 20 cm latine;
< numarul trecerilor pentru realizarea compactarii sa fie potrivit naturii pietrei folosite pentru
care se recomanda a se executa sectoare de incarcare la inceperea lucrarii;

RECOMANDARI
 Dupa executie macadamul care serveste ca strat de baza pentru o imbracaminte
bituminoasa sa fie lasat in circulatie minimum o luna de zile inaintea asternerii
imbracamintii.
 Pe timpul darii in circulatie a macadamului care serveste ca strat de baza, circulatia
trebuie dirijata pe intreaga latime a caii, asa fel incat sa se asigure o compactare uniforma
pe toata suprafata.
 Pe timpul cat este supus circulatiei si pana la receptia MACADAMUL trebuie intretinut prin
luarea urmatoarelor masuri:
- indepartarea imediata a noroiului alte impuritati de pe suprafata macadamului;
- readucerea pe partea carosabila a savurii sau nisipului de protectie, aruncate pe
acostamente de autovehiculele din trafic
- repararea imediata cu split si savura a denivelarilor sau degradarilor aparute, evitandu-se
stagnarea apelor pe carosabil

 RECEPTIE – VERIFICARI
< verificarea elementelor geometrice , latime ,pante transversale , declivitati , grosime straturi
denivelari in profile
 < buletine incercari pentru grad de compactare si capacitate portanta realizata

TEMA NR. 7
BETOANE de CIMENT
 PREPARAREA BETOANELOR DE CIMENT , CLASE PENTRU BETOANE
 C 4,5 ;C 6-7,5 ;C 8-10 ;C 12-15 ;
 C 16-20 ; C 20-25 ,C 25 – 30

A. PENTRU BETOANE SIMPLE –se recomanda urmatoarele clase de betoane :

- C 6-7,5 pentru pante, umpluturi, nivelari, izolari termice;

- C 8- 10 pentru egalizari, fundatii continue sub ziduri ,slab solicitate;
- C 12-15 pentru fundatii si socluri cu solicitari importante;
- C 16-20 pentru fundatii supuse la variatii de umiditate. Fundatii continue la cladiri cu mai
mult de doua nivele si fundatii la utilaje fara solicitare dinamica, ziduri de sprijin

B. PENTRU BETOANE ARMATE se recomanda urmatoarele clase de betoane

C 12-15 pentru betoane in blocuri de fundatie sau talpi de fundatie radiare podete etc
C 16-20 pentru fundatii cu solicitari importante sau supuse la actiuni dinamice, elevatii
Ziduri sprijin, infrastructuri lucrari arta etc
C 20-25 pentru elemente de rezistente , placi suprabetonare elemente prefabricate etc
C 25-30 pentru betoane folosite la structuri cu deschideri sau inaltimi mari sau forme
Sectiuni reduse ,rigle in consola lucrari arta etc
 Se recomanda ca prepararea betoanelor atit de clasa inferioara si mai ales cele de clase
superioara sa se faca numai in statii centralizate

C. PENTRU IMBRACAMINTI DIN BETON DE CIMENT - se utilizeaza urmatoarele clase

de beton :
 Betoanele de ciment utilizate le executia IMBRACAMINTILOR RUTIERE se numesc
BETOANE RURIERE si se noteaza astfel:

< BcR 3,5 cu Rinc – Mpa(N/mm2) = 3,5

< BcR 4,0 ----------------------------- = 4,0
< BcR 4,5 ----------------------------- = 4,5
< BcR 5,0 ----------------------------- = 5,0
 Alegerea clasei de beton utilizata la imbracamintea rutiera depinde de clasa sau
categoria drumului , de intensitatea traficului si caracteristicile geometrice ale
drumului .
Astfel pentru: autostrazi si D.N. cu trafic foarte greu se utilizeaza BcR 5,0
Autostrazi si D.N. cu trafic greu BcR 4,5
Autostrazi si D.N. cu trafic usor BcR 3,5

 Pentru cai de rulare si platforme pentru aeroporturi internationale si interne se utilizeaza numai
BcR 5,0 si BcR 4,5
 Inbracamintile din beton de ciment se pot executa intrun strat cu grosime minima de 18 -20 cm
Sau in doua straturi succeive strat de baza si strat de uzura avind aceeasi clasa de beton sau
clase apropiate .Clasa de beton executata va fi cea stabilita in proiectul lucrarii
 BcR 5,0 si BcR 4,5 se realizeaza numai cu ciment tip CD 40 ; I42,5 si I42,5 R
 BcR 4,0,si BcR 3,5 se realizeaza numai cu ciment I42,5 sau I42,5 R

Nota: alte tipuri de ciment se pot utiliza numai cu avizul unui institut de specialitate rutiera si cu
acordul beneficiarului si proiectantului
 Calitatea materialelor folosite la prepararea betoanelor rutiere – Standarde de Produs

< agregate narurale de balastiera STAS 662

< agregate naturale de cariera STAS 667
< CIMENT tip 42,5 ;I42,5R – SR 388 si CD 40 –STAS 10.092
< Cenusa termocentrala STAS 8819
< aditiv plastifiant pentru beton STAS 8625
< apa pentru beton STAS 790
< fluid de protectie P 45- STAS 12.093
< EMULSIE bituminoasa STAS 8877
< otel beton OB 37 STAS 438/1
< HIRTIE rezistenta KRAFT STAS 3789
< folie de polietilena STAS 8171
< BITUM RUTIER D 80-100 SR – 745
< FILER STAS 539

 Agregatele naturale de balastiera cit si cele de cariera utilizate la prepararea betonului rutier
sun agregate concasate de tipul pietrisurilor concasate si a criblurilor la care se adaoga si nisip
natural spalat si sortat
 Agregatele trebuie sa fie perefct curate nu se admit corpuri straine , argila cu execeptia
nisipului care poate avea max 1% praf de mica si 0,5 % praf de carbune conf. STAS 4606
 Apa utilizatatrebuie sa provina din reteaua publica de apa potabila sau din alta retea cu
indeplinirea conditiilor STAS 790.
 La stabilirea compozitiei betonului rutier se vor aplica cerintele de baza din Codul de Practica
CP 012 cap 6 adaptate la specificul betoanelor rutiere tip BcR .
 Statia de preparare trebuie sa fie amplasata al o distanta fata de punctul de lucrru
corespunzatore unui tip de transport al betonului de max. 45 minute
 Statia trebuie se dispuna de :
< depozite de agrgate pentru fiecare sort in parte
< silozuri pentru fiecare tip de ciment utilizat
< instalatia de preparare , rezervoare dozatoare
< instalatie pentru incalzire apa si agregate
< buncare de descarcare a betonului
< instatlatii penytu spalare malaxoare si mijloace de transport
< laborator de santier dotat corespunzator
< dotari protectia muncii si PSI
< toate mijloacele de dozare gravimetrica trebuiesc verificate metrologic
< transportul betonului rutier se face numai cu autobasculante cu bene acoperite.

 Abateri permise la dozaje in timpul prepararii betonului

< + - 3 % pentru agregate si amestecuri

< + - 2 % pentru ciment ,apa , var
< + - 5 % pentru aditivi
< + -3 % pentru cenusa de termocentrala
 Nu se admite pastrarea brtonului in buncar mai mult de 15 minute de la descarcarea primei
sarje
 Durata totala de incarcare a mijlocului de transport nu va depasi 20 minute
 Buncarele se curata de cel putin doua ori pe schimb sau la intreruperi mai mari de 1 ora
 In timpul prepararii se fac determinari pe betonul; proaspat conf STAS 1759
 Pe betonul intarit se fac determinari conform STAS 1275 si STAS 3518

EXECUTIA IMBRACAMINTII din BcR

Imbracamintea rutiera din beton de ciment se poate executa conform indicativ CP014 in;
< sistem de cofraje fixe
 < sistem de cofraje glisante = aternere mecanizata cu vibrofinisorul

 Inainte de executie se verifica caracteristicile stratului suport care trebuie sa fie conforme cu
cele din SR 174 si SR 7970 sau SR 183
 Cind se executa pe fundatii din materiale granulare betonul se toarana pe benzi de hirtie
KRAFT sau folie de polietilena asezate dupa umezirea in prealabil a suportului
 Benzile de hirtie se suprapun pe 10 cm longitudinal si 20 cm transversal
 Rosturile de lucru si constructie vor fi amenajate si tratate corespunzator conform SR 183-1 si
SR 183 -2 STAS 863 si pot fi ;
 Rosturi de contact longitudinal si transversale
 Rosturi de dilatatie transversale si longitudinal
 Rosturi de contractie longitudinale si transversale
 Rosturile transversale se executa la distante de 4- 6 m distanta perpendicular sau 1/6 incinate
fata de ax
 Pentru a impiedica alunecare dalelor in sens transversal rostul lungitudinal se armeaza cu
gujoane ancorate in dale cca 0,5 – 075 m avund dn de 10-12 mm OB 37
 Protejarea betonului proaspat dupa turnare se face cu corturi mobile , nisip umed sau tratare
cu fluid P45 care nu permit o evaporare foarte rapida a pei din compozitia betonului

INCERCARI pe BETONUL intarit

 Rezistenta la incovoiere pe prisme 150 x150 x 600 mm
 Rezistenta la compresiune pecuburi 150 x 150 mm
 Rezistenta la compresiune pe carote

Nota :

Pentru unele interventii se pot prepara pe santier cantitati mici de betoane cu respectarea
urmatoarelor dozaje minim impuse .

UM B.25 B.50 B.75 B.100 B.150 B.200

Ciment Kg 82 128 178 204 260 305
F.350
Pietris Mc - 0.645 - - 0.570 -
2 tone
Nisip - - 0.605 - - 0.775 -
Apa - 0.140 0.140 0.160 0.145 0.195

- pentru 2 tone de agregate naturale de balastiera

- in functie de modul cum se comporta sub actiunea sarcinilor, sistemele rutiere se impart in:
 sisteme rutiere rigide: sunt acele sisteme rutiere care sub actiunea circulatiei nu
capata deformatii (imbracaminte din beton de ciment, macadam cimentat, cele cu liant cimentat);
  sisteme rutiere nerigide: sunt acele sisteme care sub actiunea circulatiei pot
capata reptat deformatii permanente. In aceasta categorie intra toate celelalte fundatii rutiere ( se
mai numesc si sisteme rutiere elastice).
Straturile de fundatie pot fi alcatuite din:
- agregate naturale (nisip, balast, impietruiri);
- balast, amestec optimal;
- parte sparte mare sort 63/90;
- piatra sparta, amestec Optimal;
- agregate naturale stabilizate cu ciment;
- agregate naturale stabilizate cu zgura granulata;
- blocaj de piatra bruta.

Cap.A: fundatii din agregate minerale de balastiera

 executia fundatiilor di balast de riu( 0-63 mm)
 executia fundatiilor din balast amestec optimal (0-31mm)

Cap. B : fundatii din agregate minerale concasate = piatra sparta= executate pe principiul
macadamului

 executia fundatiilor din piatra sparta 0- 63 mm

 executia fundatiei din MACADAM ORDINAR
 receptia fundatiilor executate prin verificarea elementelor geometrice , latime , grosime , panta
transversala , declivitati
 detreminarea gradului de compactare al fundatiei realizate efectuata prin determinari de
laborator PROCTOR modificat care trebie sa fie de min 95% in toate punctele de masurare
sau

Strat de forma: poate fi alcatuit din :

 macadam ordinar
 Imbracaminte din beton de ciment
 Imbracaminte din beton asfaltic existenta(veche )
 TEMA NR. 8

MIXTURI ASFALTICE
Clasificare
 Executate la cald
 Executate la rece
Compozitia mixturilor asfaltice executatela cald
 Bitum tip D = bitum rutier =
 Filer
 Agregate minerale:
 de balastiera
 de cariera

Caracteristici , conditii de calitate

BITUMUL RUTIER
Reprezinta liantul mixturilor asfaltice are in componenta :
< uleiuri minerale care asigura mobilitatea liantului 40 – 60 %
< rasinile care asigura unitatea de masa si culoarea bitumului 18 – 48 %
< asfaltene asigura masa moleculara ft. Mare 100.000 unitati de masa ,si unitatea liantului dar in
preocent mai mare de 18- 22% maresc duritatea bitumului
< oxidanti care micsoreaza rezistenta la imbatrinire a mixturii
 la preparaea mixturilor asfaltice se utilizeaza bitum tip D = pentru drumuri= care in functie de
zona climaterica a zonei geografice unde se executa lucrarea pot fi
< bitum D 50-70
< bitim D 70- 90
< bitum D 80 - 120

Conditii de calitate pentru bitum D.80-120 :

 penetratie 81……120 zecimi mm
 I.B. 43…49 grade Celsius (punct inmuiere inel si bila)
 ductil la 25 grade Celsius minim 100 cm
 punct mp. Frass. Max -15 grade Celsius (-18 grade Celsius e foarte bine)
 punct inflam. Marcus minim 250 grade Celsius
 stabilitate la incalzire pe timp de 5 ore la 163 grade Celsius
 pierderi de masa : maxim 0,4 %
 scaderea penetratiei initiale determinata la 25 grade Celsius de maxim 25%
 densitatea bitumului minim 0,992

FILERUL
Caracteristici , conditii de calitate
 este o pulbere minerala fina care se obtine fie prin macinarea rocilor calcaroase, fie prin
stingerea varului.
 Granulometric, contribuie la marirea suprsfetei specifice a agregatelor din amestec
 Reprezinta factorul preponderent la stabilirea dozajului de lian bituminos, datorita suprafetei
specifice mari 120 -200 mp/kg
 mareste frecarea interioara din bitum
 mareste coeziunea si adezivitatea bitumului la masa de agregate
 imbunatateste comportarea mixturii asfaltice la solicitari statice si la rupere
 mareste domeniul de plasticitate al bitumului
 mareste rezistenta imbracamintii bitumului la actiunea apei
 imbunatateste caracteristicile de baza a liantilor bituminosi crescand stabilitatea termica a
bitumului
 micsoreaza viteza de imbatranire a asfaltului
  Vara absoarbe uleiurile volatile
 Vara nu curge
 Iarna devine plastic nu se crapa

Filerul din calcar se obtine din roci calcaroase cu un continut de carbonat de calciu de cel putin
90% prin macinarea fina a acestora si separarea prin ciclonare la granulatia necesara. Filerul din
var stins in pulbere se obtine prin stingerea varului bulgare.

Filerul trebuie sa indeplineasca la livrare urmatoarele conditii:

 finete de macinare data prin granulozitate foarte fina
 higroscopicitate , umiditate max 3%
 Agregate naturale de balastiera spalate si sortate – STAS 662/89
Tipuri:
- nisip natural 0- 4 mm
- nisip 4 - 8 mm
- pietrs sortat 8 - 16 mm margaritar
- pietris sortat 16 -25 mm
- pietris sortat 16 – 32 mm
- balast amestec optimal 0- 63 mm

Agregate naturale de balastierasortate si concasate - STAS 662/89

Tipuri :
 nisip concasat 0-4 mm
 Nisip concasat 4- 8 mm
 Pietris concasat 8 – 16 mm
 Pietris concasat 16 – 25 mm
 Pietris concasat 16 – 32 mm

Conditii tehnice de calitate:

< granulometrie continua
< Continut de mica max. 0,5 %
< parti levigabile la nisip ZERO la petrisuri max o,3%
< echivalent de nisip min 85%

Agregate naturale de CARIERA prelucrate – STAS 667/97

< prin derocare si concasare sumara rezulta

 Piatra bloc rezultata prin derocare folosita la anrocamente
 Piatra bruta rezultata prin sfarimare utilizatala gabioane, blocaje
 Calupuri pemtru pavaje normale si abnorme
 Piatra sparta 40 – 90 mm pentru fundatii drumuri

< Prin dubla concasare si granulare rezulta:

 Criblura 16 – 32 mm
 Criblira 16 – 25 mm
 Criblura 8 – 16 mm
 Nisip C, 4 – 8 mm
 Nisip C. 0 – 4 mm
Conditii tehnice de calitate:

Cribluri 4 – 8 mm 8- 16 mm 16- 25mm

Rest pe ciur superior Max 5% Max 5% Max 5%
Treceri pe ciur Max 10% Max 10% Max 10%
Coeficient forma Max 25% Max 25% Max 25%
Continut argila Nu se admite
Corpuri straine Nu se admit
Fractiuni sub 0,09mm Max 1,20% Max 1% Max 0,5%
Uzura Los Angeles Max 18% Max 18% Max 18%
Coeficient gelivitate Max 3% Max 3% Max 3%
Sensibilitate la inghet Max 25% Max 25% Max 25%

Nisip concasaj 0-4mm

- granulozitate continua
- rest pe ciur superior max 5%
- corpuri straine nu se admit
- coeficient de activitate la: max 8% fractiuni sub 0,09 mm sa fi = max 1,5 % si peste 8%
fractiuni sub 0,09 mm sa fie = max 2 mm

BETOANE ASFALTICE

 definitii. , tipuri de betoane asfaltice :

 Betoane asfaltice utilizate pentru strat de baza si strat de legatura

< AB 1 ; AB 2 ; BAD 25 ; BADPC 25 ; BADPS 31

 Betoane asfaltice utilizate pentru straturi de uzura , imbracaminti
< BA 16 ; BAPC 16 ; BA 8

 Nota : tipul de beton asfaltic utilizat se stabileste de catre proiectant in functie de solicitarile
din trafic si clasa sau categoria tehnica a drumului pe care urmeazase execute lucrarile
 pentru drumuri clsa I , II ,autostrazi si strazi ctg. I si II se utilizeaza betoane asfaltice care au
schelet mineral di cribluri dublu concasate cu rezistente mari la uzura si compresiune
 pentru drumuri clasa III , IV , V si strazi categ. III si IV se utilizeaza betoane Asfaltice care au
schelet mineral din agregate de balastiera ,pietrisuri sortate si concasate care au rezistente
mai mici la uzura si compresiune.

RETETE PENTRU PREPARAT BETOANE ASFALTICE

< intocmirea retetelor se face pe baza cerintelor din caietele de sarcini si normative de catre
un laborator de specialitate atestat
< caracteristicile materialelor folosite la preparare , introduse in retetele de fabricatie sunt
determinate prin incercari de laborator pe fiecare material component : bitum indicat de
proiectant ,agregate minerale de balastiera si sau cariera , filer .
< retetele se intocmesc pentru fiecare tip de beton asfaltic in parte si inainte de punerea in
opera se aproba de catre investitor

Betoanele asfaltice deschise utilizate la straturile de legatura au in compozitie :

 agregate = scheletul mineral = 900 – 910 kg / tona preparata

 filer 45 – 40 kg / tona preparata
 bitum tip D 55 – 50 kg / tona preparata
 AB 1 ; AB 2 contin agregate concasate de cariera sau balastiera cu granulatia pina la
32mm si se utilizeaza pentru executia straturilor de baza

 BADPS 31 contine agregate de balastiera spalate si sortate cu granulatia max. 31 mm

respectiv:
- pietrs sortat 16 – 31 mm
- pietris sortat 8 -16 mm
- nisip sortat 4 -- 8 mm
- filer
- bitu D

 BAD 25 contin agregate de cariera cu granulatia max. 25mm respectiv :

- criblura 16 – 25 mm
- criblura 8 - 16 mm
- criblura 4 - 8 mm
- nisip conc. 0 - 4 mm
- nisip nat. 0 -- 4 mm
- filer
- bitum D

 BADPC 25 contin agregate de balastierea, pietrisuri concasate cu granulatia max 25 mm

respectiv:
- pietris concasat 16 – 25 mm
- pietris concasat 8 - 16 mm
- pietris concasat 4 -- 8 mm
- nisip concasat 0 --4 mm
- nisip natural 0 - 4 mm
- filer
- bitum D

Betoanele asfaltice utilizate la execuria straturilor de uzura ( imbracaminiti ) au in

compozitie:
 Agregate = scheletul mineral = 770 – 780 kg / tona preparata
 Filer 155 – 150 kg / tona preparata
 Bitum D 75 - 70 kg / tona preparata

 BA 16 contine agregate de cariera cu granulatia max. 16 mm respectiv

- criblura 8 -16 mm
- savura 4 - 8 mm
- nisip conc. 0 – 4 mm
- nisip nat, 0 – 4 mm
- filer
- bitum D

 BAPC 16 contine agregate de balastiera ,pietrisuri concasate cu granulatia max. 16 mm

respectiv;
- pietris concasat 8 – 16 mm
- pietris concasat 4 - 8 mm
- nisip concasat 0 -- 4 mm
- nisip natural 0 -- 4 mm
- filer
- bitum D
 BA 8 contine agregate de cariera cu granulatia max. 8mm respectiv:
- savura 4 – 8 mm
- nisip conc. 0 - 4 mm
- nisip nat. 0 - 4 mm
- filer
- bitum D

MORTARE ASFALTICE Mac

 Mac - mortar asfaltic care are in componenta un procent de 30 – 40 % nisip concasajsi restul
nisip natural 0 – 4 mm , birum si filer
 se utilizeaza ca strat de egalizare sau suport strat hidroizolatie suprastructuri poduri
viaducte , imbracaminte trotoare in zone climaterice mai reci.
 TEMA Nr 9.

ASFALTUL TURNAT
Compozitie , mod de preparare ,asternere

 este mixtura asfaltica alcatuita pe principiul betonului la care toate golurile dintre agregate sint
umplute cu mastic de bitum =amestec de birum cu filer =
 este cel mai compact asfalt motiv pentru care se utilizeaza la etansari si impermeabilizari
 se prepara la cald in instalatii speciale de tip TATU
 se asterne manual sau mecanic functie sde suprafetele aflate in lucru
 nu se compacteaza avind un volum de goluri foarte mic

Functie de agregatele folosite asfaltul turnat poate fi ;

 Asfalt turnat cu pietris margaritar
 Asfalt turnat cu criblura senumit si asfalt turnat dur

 Asfaltul turnat dur se poate utiliza cu succes ca imbracaminiti strazi si trotoare cu trafic redus
,piste pentru ciclisti ,poduri viaducte etc

 Nu este recomandat pe rampe de incaracare in locuri de stationare si parcari si pe rampe cu

declivitati mai mari de 4,5%

 Are un continut mai mare de bitum 7,5 – 9,5 % in cazul asternerii manuale si 7 – 9 % la
asternerea mecanizata

 Datorita consumului mare de bitum la solicitatile din trafic intens , stationari asociate cu
temperaturi ridicate suprafetele asfaltate se valuresc
 TEMA NR. 10

IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE

executate la cald

Incadrarea imbracamintilor executate din betoane asfaltice se poate face cu :

 cu borduri din beton
 Cu pana ranfort din aceeasi categorie de mixtura cu cea din stratul de legatura

Montarea bordurii sau a penei ramfort; verificari tehnologice:

 incadrarea cu borduri din beton de ciment
 pregatirea terenului (eventual sapatura in impietruire pentru realizarea fundatiei la cota
prescrisa);
 trasarea aliniamentului;
 fixarea cotelor;
 intinderea sforilor la cota;
 completarea cu un strat subtire de patra;
 turnarea betonului (eventual si prepararea);
 asezarea bordurilor (folosirea dreptarului de 1m);
 rostuirea bordurilor.

 Incadrarea cu pana ramfort executata conform STAS 1598-65

 pregatirea terenului;
 trasare amplasament pana ranfort
 executarea sapaturii si inlaturarea materialului rezultat;
 curatirea cu matura si perie a
santului de materiale granulare si
praf precum si amorsarea;
 fixarea cotelor;
 completarea mixturii asfaltice si
compactareacu mijloace
adecvate
 pana ranfort are cota superioara la cota fundatiei
 dintr o tona de mixtura asfaltica se fac aproximativ 30 ml de pana ranfort.
Dintr o tona de mixtura asfaltica se fac aproximativ 30 ml de pana ramfort.

 Tolerante locale la latinea partii carosabile +/- 5 cm.

 Tolerantele intre cotele stanga – dreapta la acelasi profil transversal sunt astfel:
P.C. = 6 m 3 cm
P.C. = 7 m 3,5 cm
P.C. = 8 m 4,0 cm
* Denivelare sub late de 3m +/- 5 mm la asternerea mecania; +/- 7 mm la 3 m

 detaliu montat bordura

PREVEDERI TEHNICE ce vor fi respectate

conform normative :

Verificari
 SR 174 – 1,2/2002 si 1997 – Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald;
 STAS 539 – Filer de calcar;
 SR 662 – 2002 – Agregate naturale de balastiera;
 SR 667 – 2001 – Agregate naturale de piatra prelucrata;
 SR 754 – 1999 – Bitum neparafinos pentru drumuri;
 Indicativ C 56 – 1985 – Verificarea calitatii si receptia lucrarilor;
 Legea calitatii in constructii nr. 10/1995;

Prepararea mixturilor asfaltice

Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate
la cald, pentru care materialele componente trebuie sa respecte riguros cerintele din normativele si
standardele enumerate mai inainte. In functie de zona climatica se va folosi bitum neparafinos
pentru drumuri tip D 50-70 ; 70 – 90: D 60 – 80 : D 80 - 120
In mixtura asfaltica de mare importanta este continutul de filer si de bitum astfel:

Tipul stratului Tipul mixturii Continutul de Continutul de

bitum in % filer in mixtura
%
Strat de uzura BA8, BA16 6,5.....7,5 9.....13
BA25 5,5.....7,0 6.....13
Strat de legatura BAD25, BADPC25, BADPS25 4,0.....5,0 2.....7

Reteta de preparare a mixturilor asfaltice va fi elaborata de un laborator autorizat si va fi obtinuta

in urma unui studiu prin incercari Marshall pe mai multe variante pentru obtinerea rezultatelor
cerute de stasuri – (granulozitate, stabilitate la 60 grade Celsius, indice de curgere – fluaj la 60
grade Celsius, raport S/I) pentru a obtine:
 Tipul mixturii Densitate aparenta kg/mc min Absorbtie de apa %
BA8, BA16, BA25 2300 2.....5
BAD25,BADPC25, BADPS25 2250 2.....5

Statiile de asfalt trebuie sa fie atestate si certificate de catre institutii autorizate pentru tipurile de
mixturi asfaltice pe care le produce livreaza sau pune in opera in deplina concordanta cu cerintele
normativelor tehnice in vigoare.( STAS 174-1/1997).Statiile trebuie sa fie automatizate si dotata cu
dispozitive dozare gravimetrica a materialelor componente ale mixturilor precum si dispozitive de
malaxare fortata a agregatelor cu bitumul si filerul
Se va respecta cu strictete regimul de temperaturi la preparare si anume:
 temperatura agregatelor naturale in uscator 170-190 grade Celsius
 temperatura bitumului la intrare in malaxor 165-175 grade Celsius
 temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor 160-170 grade Celsius

Transportul mixturilor asfaltice

Mixturile asfaltice executate la cald se transporta cu autobasculante speciale urmarindu-se ca

pierderile de temperatura in timpul transportului sa fie minime.

La distante de transport de peste 20 km, sau cu durata mai mare de 30 minute, indiferent de
anotimp, precum si pe vreme rece la +10 +15 grade Celsius autobasculantele trebuie acoperite cu
prelate speciale.
Trebuie sa existe o corelare perfecta intre prepararea ,transportul si punerea in opera a mixturilor
asfaltice.
 Punerea in opera a mixturilor asfaltice
 Mixturile asfaltice se pot asterne in perioada martie – 15 septembrie la temperaturi atmosferice
de peste +10 grade Celsius, in conditiile unui timp uscat.
 Pentru alte intervale de timp daca sunt indeplinite conditiile de temperatura si teren se pot
executa lucrari la cererea beneficiarului numai cu viza prtoiectantului si aprobarea
investitorului in conditiile respectarii cerintelor de calitate din caietele de sarcini si mormative.
 Asternerea mixturilor asfaltice se va face numai dupa ce s-a facut receptia calitatii stratului
suport.
 Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare – finisoare
prevazute cu sistem automat precomprimare.
La punerea in opera, mixturile asfaltice trebuie sa respecte urmatorul regim de temperaturi:
 la asternere 165 – 178 grade dar nu mai putin de 145 grade Celsius;
 la inceperea compactarii minim 140 grade Celsius;
 la sfarsitul compactarii minim 110 grade Celsius.
Se vor folosi compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede prevazute cu dispozitive de
vibrare pentru a se obtine un grad de compactare de minim 96% pentru fiecare strat. Acest grad
de compactare se va obtine printr-un numar de minim 12.....14 treceri cu compactorul pe aceeasi
urma.
 Amorsarea suprafetelor de contact se va face cu emulsie cationica EBCR 60, EBCR 65
 Sectoarele de drumuri executate pe timp friguros la care nu sa terminat fenomenul de
asfaltizare vor fi badizonate cu EBCR si nisip 0-4 mm sau prin tratamente bituminoase simple

Verificarea calitatii lucratorilor.

 verificarea calitatii materialelor cu care se face mixtura asfaltica;

 verificarea regimului de temperaturi la prepararea, asternerea si compactarea mixturilor
asfaltice si a retetei aprobate de laboratorul autorizat;
 verificarea gradului de compactare de minim 96%;
 verificarea calitatii mixturii asfaltice cerute de SR 174-1/2002
 verificarea elementelor geometrice ale imbracamintei asfaltice in ceea ce priveste: lungimea,
latimea si grosimea straturilor, suprafatarea, denivelari in plan longitudinal si transversal,
pantele pentru scurgerea apelor congorm SR 174-1/2002 tabelul nr. 4.;

Receptia lucrarilor

Receptia lucrarilor se va face conform Legii nr.10 /1995 si a normativului C56-1985 ,SR 174-1 ;SR
174-2 , cerinte caiete de sarcini .

Masuri de tehnica securitatii muncii si P.S.I.

Intreg personalul care participa la lucrarile de imbracaminti rutiere bituminoase cilindrate executate
la cald va fi instruit pentru a respecta intocmai:
- Normele metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor
de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public conform Ord. Comun MT/MI
nr. 411/1112-2000;
- NGPM/1996 – Norme generale de protectia muncii;
- NSPM nr.79/1998 – Norme privind exploataera si intretinerea drumurilor si podurilor;
- Ord. MI nr.775/1998 – Norme de prevenire si stingerea incendiilor si dotarea cu mijloace
tehnice de stingere.

Masuri pentru protectia mediului

Executarea lucrarilor de imbracaminti rutiere bituminoase cilindrate executate la cald se va face
avand grija ca deseurile si obiectele rezultate din aceasta activitate sa fie stranse, depozitate pe
sorturi si dupa caz sa fie reciclate, refolosite sau predate la centrul de colectare a deseurilor.
 TEMA NR.11

Instructiuni tehnice departamentale pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la

imbracamintile rutiere moderne. Indicativ CD 98- 86.

Clasificare defectiuni functie de tipul imbracamintiirutiere

 defectiuni ale imbracamintilor bituminoase;
 defectiuni ale imbracamintilor din beton de ciment;
 defectiuni ale pavajelor din piatra cioplita;

Defectiuni ale imbracamintilor rutiere bituminoase.

Clasificarea defectiunilor:
In functie de locul de aparitie al defectiunilor:
 Defectiuni ale suprafetei de rulare:
- suprafata slefuita;
- suprafata exhudata;
- suprafata siroita;
 Defectiuni ale imbracamintei sistemului rutier:
- pelada;
- valuriri si refulari;
- suprafata poroasa;
- suprafata cu ciupituri;
- suprafata incretita;
- praguri;
- rupturi de margine;
 Defectiuni ale complexului rutier:
- fisuri si crapaturi;
- faiantari;
- fagase longitudinale;
- gropi;
 Defectiuni ale sistemului rutier:
- degradari din inghet – dezghet;
- tasari locale;

Clasificarea defectiunilor imbrcamintilor bituminoase in functie de urgentele de remediere

(urgente ce tin seama de efectul lor asupra desfasurarii normale a traficului rutier, S.C., etc.)

 Defectiuni grave:
- gropi;
- valuriri si refulari mari;
- degradari din inghet – dezghet;
- tasarilocale;
- praguri;
- pelada;
- faiantari;

 Defectiuni mijlocii:
- suprafata slefuita;
- suprafata incretita;
- valuriri si refulari mici;
- suprafata exudata;
- fisura si crapaturi;
- ruptura de margine;
- fagase longitudinale;
  Defectiuni usoare:
- suprafata cu ciupituri;
- suprafata poroasa;
- suprafata siroita;
- palada la gratamente bituminoase;

Defectiunile imbracamintilor bituminoase se datoreaza urmatoarelor grupe de cauze:

- trafic;
- capacitate portante necorespunzatoare;
- calitatea materialelor;
- executia lucrarilor;
- conditii de exploatare si mediu inconjurator;
- intretinere;
Influenza diferitilor factori asupra aparitiei unui anumit tip de defectiune este prevazuta tabelar.
Pentru evitarea defectiunilor la imbracamintile rutiere bituminoase se impune ca la constructia si
intretinerea drumurilor sa se urmareasca:
- utilizarea unor materiale cu caracteristici corespunzatoare;
- executia unor lucrari de foarte buna calitate, respectand tehnologiile prescrise de
normative;
- intretinerea drumurilor prin lucrari de calitate, executate la timp, urmarindu-se un carácter
preventiv al activitatii te intretinere;
- dimensionarea corespunzatoare a complexului rutier;
- protejarea structurilor rutiere si a pamantului din patul drumurilor de actiunea apelor prin
luarea masurilor necesare pentru evacuarea apelor si etansarea imbracamintii;

Grupe Def. ale Def. ale imbracamintii sistemului Def. ale structurii Def.
Cauze Tip sup. de rutier sistemului rutier ale
rul. compl.
rutier
defectiune
Sup. cu ciupituri

Fisuri si crapaturi
Sup. slefuita
Sup. exudata
Sup. siroita

Sup. poroasa

Sup. incretita

Rupturi de margine
Valuriri si refulari

Fagase longitud.

Degradari din inghet- dezghet

Pelada

Tasari locale
Gropi
Praguri

Faiantari

Factori

Trafic Trafic greu x x xx Xx xx xx xx x xx x

Capacit. xx xx xx x
portanta
redusa
Capacit. Capacit. X xx x x x
Portanta portatnta
neuniforma
Neasigurare x xx xx
a la inghet-
dezghet
Consistenta x xx xx xx x x x
bitumului
 Agregate x xx x xx
alterate,
Calitatea murdare, cu
materia- impuritati
lelor Densitate xx
redusa a
agregatelor
Bitum cu xx x
impuritati
Filer cu x x
cocoloase
Pamant x x x xx
geliv
Doza liant xx xx xx xx xx xx x xx x
Doza x xx xx
agregate
Executia Asternere xx xx x xx xx
lucrari- Amorsare x xx x
lor Compactare x xx x xx xx
Bitum ars xx x xx
Lipsa Xx x
incadrari
Defectiuni x x x xx
ale patului
drumului
Conditii Drenare si xx x xx xx x
de expl. evacuare
si mediu ape
inconju- Temperatur xx x x x x xx
rator a ambianta
Durata expl. x xx xx
depasita(ob
o-seala)
Contractia xx
fundatiei
Contaminar x xx x x x
e cu argila
Etanseitate x xx x
a
imbracamint
ii
Lucrari Calitatea x xx xx x xx xx xx x
de intre- necoresp. a
tinere lucrarilor
Amanare x xx x xx xx
lucrari
intretinere

XX – Influenta importanta1
X – Influenta redusa
 TEMA NR.12

REPARATII IMBRACAMINTI ASFALTICE prin PLOMBARI

Conditii tehnice impuse de prevederi normative :

 S.R. 174 -1,2/2002 – Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald
 STAS 539-79 – Filer de calcar
 STAS 662-2002 – Agregate de balastiera
 SR 667 – 01 – Agregate naturale si piatra prelucrata pentru drumuri
 STAS 754 – 1999 – Bitum neparafinos pentru drumuri
 Indicativ C.56/85 – Verificarea calitatii si receptia lucrarilor
 Legea calitatii nr. 10/1995

Prepararea mixturilor asfaltice

Mixturile asfaltice preparate la cald se fabrica in instalatii prevazute cu dispozitive de predozare,

uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale, dozare gravimetrica sau
volumetrica a bitumului si filerului, precum si dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul
bituminos.
Reteta de preparare a mixturilor asfaltice va fi elaborata de un laborator atestat si va fi urmarita la
prepararea de un laborant si un sef de statie – ambii atestati de Inspectoratul in Constructii.
regimul de temperaturi la fabricatie se va respecta cu strictete si va fi de:
 temperatura agregatelor naturale 170- 190 grade Celsius
 temperatura bitumului 165- 175 grade Celsius
 temperatura mixturi asfaltice la iesirea din malaxor 160- 180 grade Celsius
Pentru toate materialele folosite la fabricarea mixturilor asfaltice laboratorul de santier va face
verificari din punct de vedere calitativ si va emite si certificat de calitate pentru mixtura asfaltica
livrata in care va scrie felul mixturii, cantitatea, ora livrarii, temperatura la iesirea din malaxor, de
unde provine si de unde se duce si numarul de inmatriculare al autobasculantei.

Transportul mixturilor asfaltice

Mixturile asfaltice executate la cald se transporta cu autobasculante adecvate, urmarindu-se ca

pierderile de temperatura, pe tot timpul transportului sa fie minime.
Benele mijloacelor de transport trebuie sa fie curate si uscate.
La distante de transport peste 20 de km sau cu durata peste 30 de minute, indiferent de anotimp,
precum si pe vreme rece (+10.....+15 grade Celsius) autobasculantele trebuie acoperite cu prelate
speciale imediat dupa incarcare.

Tehnologia executarii plombarilor cuprinde:

 identificarea suprafetelor degradate
 trasarea suprafetelor degradate in forme poilogonale paralele sau mormale fata de ax
 decaparea imbracamintii degradate prin taierea verticala a marginilor degradate cu unelte de
mina sau prin frezare mecanica
 indepartarea materialului decapat si a resturilor ramase dupa frezare
 curatarea suprafetelor decapate cu perii adecvate si suflarea cu aer comprimat
 amorsarea suprafetelor curatate cu emulsie cationica EBCR 60 –EBCR 65 sau bitum taiat in
cantitati de 0,5- 0,8 kg/mp
 plombarae efectiva a suprafetelor decapate cu respectarea urmatoarelor cerinte ;
 mixtura asfaltica se asterne in straturi uniforme cu o grosime potrivita, astfel incat dupa
compactare sa ajunga la acelasi nivel cu asfaltul din jurul plombei. Asternerea se face dupa
ruperea emulsiei cationice suprafata amorsata devine de culoare negru lucios
 compactarea temeinica a mixturii asfaltice cu cilindrul compresor printr-un numar de 12....14
treceri pe aceeasi suprafata;
 dupa compactarea mixturii asfaltice, suprafata plombata se pudreaza cu nisip grauntos sau
nisip de concasaj 0-4 mm, anrobat cu bitum 2...3% pentru asigurarea etanseitatii

Nota:
 Daca gropile sunt si in stratul de legatura (binder) se vor reface separat ambele straturi :
asternere si compactare binder, asternere si compactare uzura
 Pentru ca circulatia rutiera sa nu fie stanjenita pe sectoarele de drum pe care se executa
reparatiile, se recomanda sa nu se decapeze mai mult decat se poate repara in cursul
aceleiasi zile.
 nu se vor executa plombari pe tim de ploaie

Punerea in opera a mixturilor se face cu respectarea urmatorului regim de temperaturi :

 la asternere min. 145 grade Celsius
 la inceperea compactarii min. 140 grade Celsius
 la sfarsitul compactarii min. 110 grade Celsius

Verificarea calitatii lucrarilor

 calitatea materialelor din compozitia mixturilor asfaltice
 regimul de temperaturi realizat la fabricarea mixturilor asfaltice;
 precizia de dozare a materialelor din compozitia mixturilor asfaltice
 respectarea retetei de preparare aprobata de laboratorul atestat
 respectarea conditiilor de transport
 respectarea regimului de temperatura la punerea in opera;
 realizarea gradului de compactare de minim 96%;
 realizarea rezistentelor cerote de SR 174-1/2002, tabelele 13 si 14;
 respectarea elementelor geometrice ale imbracamintii asfaltice in ceea ce priveste:
suprafatarea, grosimea stratului, denivelari in profil longitudinal si transversal, latimea partii
carosabile, pantele pentru scurgerea apelor.

Receptia lucrarilor
Receptia lucrarilor se va face pe faze si faze determinante conform Legii calitatii nr. 10/1995 si HG
273/ 95 siNormativului C.56/1985 pentru urmatoarele lucrari:
- calitatea stratului suport pe care se astern imbracamintile bituminoase: fundatii, strat de
baza sau strat de legatura;
- calitatea executiei elementelor geometrice: latimi, denivelari in profil transversal si
longitudinal, pante transversale si longitudinale;
- calitatea elementelor de rezistenta ale mixturilor asfaltice:
 caracteristicile mixturii asfaltice conform SR 174- 1/2002
 grosimea straturilor de mixtura asfaltica;
 gradul de compactare;
 procentul de bitum si granulometrie;
Rezultatele receptiilor vor fi inserate in procese verbale de lucrari ascunse care vor sta la
dispozitia comisiei de receptie.
 TEMA NR. 13

Masuri de tehnica securitatii muncii, siguranta circulatiei ,protectia mediului pe timpul

executiei lucrarilor

Intreg personalul care participa la lucrarile de “Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la

cald” va fi instruit temeinic pentru a respecta intocmai:
 Normele specifice de protectia muncii pentru exploatarea si intretinerea drumurilor si modurilor”
nr. 79/1998;
 “Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei s de instituire a restrictiilor de
circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public” conform Ordinului comun nr.
1112/2000 al M.I. si nr.411/2000 al M.I.
 Instructia 630/1985 – privind conditiile de inchidere a circulatiei pe drumurile publice: ord.
MT/MI 411/1112 – 2000

Planului de management al traficului pe timpul executiei lucrarilor

_ Se intocmeste de catre antreprenor documentatia privind instituirea restrictiilor de circulatie
pe sectorul de drum pe care urmeaza sa se intervina
_ Se aproba de catre administratorul drumului si de catre Inspectoratul judetean de Politie pe
raza carei se afala santierul

Cuprinde:
* modul de desfasurare a circulatiei rutiere pe durarta executiei
* schema de semnalizare rutiera temporara sau permaneneta functie de
categoria de lucrari si de portiunea din zona drumului pe care o afecteaza
* lungimea maxima a sectorului de drum restrictionat
* perioada de timp pentru care se solicita instituirea restrictiilor de circulatie
* nominalizarea responsabilului cu organizarea si supravegherea traficului

Schema de semnalizare rutiera temporara

 Poate fi temporara sau permanenta si se detaliaza separat pentru fiecare tip de restrictie in
functie de categoria de lucrari executata si de portiunea din zona drumului pe care o
afecteraza se in timpul interventiei la lucrari
 Semnalizarea se face prin utilizarea indicatoarelor rutiere conform anexa 1
 Circulatie alternanta dirijata cu piloti la lucrari cu max ½ cale conform anexa IV B3
 Semnalizarea punctelor de lucru a caror pozitie se modifica in cursul zilei conf anexa IV B9
 Semnalizarea puntelor de lucru a caror pozitie nu se schimba in cursul zilei si dirijarea
circulatiei prin semafoare .
OBSERVATII :

- daca traficul
mediu zilnic anual
depaseste 5000 vehicule
etalon autoturisme, balizele
vor fi completate cu lampi cu
lumina galbena
intermitenta ;
- distanta intre
balizele care delimiteaza
lucrarea va fi de max. 10 m ;
- in cazul in care
indicatoarele nu sunt vizibile
datorita amplasarii in
interiorul unei curbe sau
dupa un varf de rampa,
acestea se repeta si pe
partea stanga a drumului ;
- in localitati rurale,
viteza se reduce progresiv la
50 si 30 km/h, iar distantele
intre indicatoare se reduc de
la 100 m la 50 m.
 Masuri pentru protectia mediului

Prin activitatea desfasurata la lucrarile de imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald se

va cauta sa nu se polueze solul, subsolul, apa sau atmosfera, ci, din contra, sa se imbunatateasca
factorii de mediu, conditiile de viata si siguranta oamenilor din zona.
Deseurile si obiectele rezultate din activitatea de “Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la
cald” vor fi stranse, depozitate pe sorturi si, dupa caz, vor fi reciclate si refolosite sau predate la
centrele de colectare a deseurilor.

Norme de protectia muncii si P.S.I. de respectat la lucrari drumuri, din:

NIRD/1982 + NSPM 79/1998
- semnalizarea lucrarilor de drumuri in santiere si in incinta unitatilor....................art.115-169
- Decaparea...........................................................................................................art.170-188
- Plombarea............................................................................................................art189-198
- Prepararea bitumului taiat...................................................................................art.270-286
- Prepararea mixturilor asfaltice............................................................................art.696-875
- Punerea in opera a mixturilor asfaltice..............................................................art.966-1001
- Incarcator frontal.............................................................................................art.1512-1527
- Incarcare-descarcare material pietros............................................................art.1543-1654

Decretul 400/1981
Norme de P.S.I. pentru M.T.Tc./1981

Depozite...................................................................................................................art.539-589
Depozite de lichide combustibile..............................................................................art.589-631
Norme privind activitatea de transport rutier........................................................art.1475-1541
Norme specifice prepararii si asternerii mixturii asfaltice.....................................art.1909-1951