Capitolul 4.

APA

4.1.Introducere

Apa este un element esenţial pentru viaţă şi pentru procesele naturale.

Existenţa noastră şi activităţile noastre economice sunt în totalitate dependente
de această preţioasă resursă. Este important, în egală măsură, factorul climatic
care susţine dezvoltarea ecosistemelor şi componenta cheie în schimbul de
substanţă şi energie în ciclul hidrologic.
Mai mult decât atât, la nivel global, apa reprezintă o resursă limitată.
Activităţile umane exercită presiuni importante asupra resurselor de apa atât
cantitativ cât şi calitativ, astfel că este necesară analiza acestei componente a
mediului înconjurător, impunându-se crearea de instrumente legislative care să
se adreseze clar problemelor apărute şi să contribuie la asigurarea resurselor de
apa pentru generaţiile viitoare.
Principalul obiectiv strategic al României în domeniul apelor este legat de
integrarea europeană, ceea ce implica armonizarea şi implementarea acquis-ului
comunitar în domeniul protecţiei calităţii apei

4.2. Resursele de apă

Resursa de apă a judeţului Ialomiţa constă din apele de suprafaţă şi din

apele subterane, în regim natural si amenajat.
Reţeaua hidrografică a judeţului Ialomiţa cuprinde
• ape curgătoare: Dunărea veche (75 km.), Braţul Borcea (48 km.),
Ialomiţa (175 km.), Prahova (30 km.), Sărata (21 km), Cricovu Sărat (4 km),
Livezile (7 km.), Bisericii (10 km.);
• limane fluviatile: Strachina (5,75 km2), Fundata (3,91 km2), Iezerul
(2,16 km2), Şcheauca (1,07 km2), Cotorca (0,72 km2), Jilavele (0,59 km2),
Sărăţuica (0,52 km2), Comana (0,43 km2), Maia (0,29 km2), Rogozu (0,26 km2),
Ratca, Murgeanca, Valea Ciorii, Cătruneşti, Hagieşti, şi altele.
• lacuri de luncă: Piersica, Bentu, Bataluri, Marsilieni, Bărbătescu;
• lacuri de albie: Amara (1,68 km2);
• lacuri artificiale: Dridu (9,69 km2).
Potrivit situaţiei deţinută de Sistemul de Gospodărire a Apelor Ialomiţa
rezultă că, la nivelul judeţului Ialomiţa, există o suprafaţă de 13137,65 ha luciu de
apă.
Reţeaua hidrologică este formată din ape freatice potabile, aflate la
adâncimi de 2 – 7 m în lunci şi 5 – 30 m în cea mai mare parte a judeţului.

4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile în judeţul Ialomiţa sunt:

• Fluviul Dunărea - pentru alimentări cu apă potabilă şi industrială
• Lac acumulare Dridu - pentru utilizări industriale, irigaţii şi
piscicultură

50
 • Râul Ialomiţa - pentru utilizări industriale
• Surse subterane - pentru alimentări cu apă potabilă şi industrială
Din datele primite de la Direcţia Apelor Buzău Ialomiţa, S G A Ialomiţa,
resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile din judeţul Ialomiţa, în anul 2009,
se prezintă astfel:

Fig. 4.2.1.1 Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Judeţ Resursa de suprafaţă (mii m3) Resursa din subteran (mii m3)
Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
IALOMITA 86599 98879 12973 12273

4.2.2. Prelevări de apă

Din datele primite de la Direcţia Apelor Buzău Ialomiţa, S G A Ialomiţa,

situaţia prelevărilor de apa în anul 2009 la nivelul judeţului Ialomiţa se prezintă
astfel
Fig. 4.2.2.1 Situaţia prelevărilor de apă pentru anul 2009

Judeţ Suprafaţă (mii m3) Subteran (mii m3) Total (mii m3)

IALOMITA 91015 12273 103288

4.2.3. Mecanismul economic în domeniul apelor

Directiva Cadru a Uniunii Europene 60/2000/EC introduce noţiunea ‘’apa

nu este produs comercial, dar produce o valoare economică‘’. Principiile
mecanismului economic în domeniul apelor sunt:
• utilizatorul plăteşte,
• poluatorul plăteşte,
• recuperarea costurilor gospodăririi cantitative şi calitative a apelor,
• stimularea beneficiarilor pentru protecţia resurselor de apă.
Serviciile specifice de gospodărirea apelor, efectuate de A.N. ‘’Apele
Române‘’ sunt generatoare de costuri, pentru recuperarea acestora fiind stabilite
tarife aprobate prin lege, utilizatorilor de apă revenindu-le obligaţia respectării
plăţii serviciilor prestate şi a încheierii de contracte economice.
Serviciile specifice de gospodărirea apelor, efectuate de A.N. ‘’Apele
Române‘’ sunt:
Servicii de asigurare a volumului de apă brută
• Servicii specifice de gospodărirea apelor pentru ameliorarea calitativă a
apelor de suprafaţă şi de protecţie a calităţii resurselor de apă Sunt
stabilite tarife pentru: indicatori chimici generali, indicatori chimici specifici,

51
 indicatori chimici toxici şi foarte toxici, indicatori bacteriologici şi indicatori
fizici
• Servicii de asigurare a gospodăririi nisipurilor şi pietrişurilor din albiile
minore sau malurile cursurilor de apă şi din cuvetele lacurilor de
acumulare amenajate.

Fig.4.2.3 Tarife stabilite prin lege pentru utilizatorii de apă conform

522/26.06.2009

Nr. Sursa de apă Scop Tarif (fărăT.V.A.)

crt. brută asigurată (lei/ 1000 mc
apă)
1. Din râuri Agenţi economici (inclusiv servicii de gospodărire 43,84
interioare şi comunală), instituţii publice, unităţi de cult,
lacuri de agrozootehnici de tip industrial si alţii
acumulare
Agenţi economici producători de energie electrică 43,84
amenajate
şi termică prin termocentrale, în regim de
recirculare maxim tehnic realizabil
Agenţi economici producători de energie electrică 0,25
prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată,
in regim de uzinare
Irigaţii, piscicultură 3,76/3,0
2. Din Dunăre Agenţi economici (inclusiv servicii de gospodărire 5,01
comunală), instituţii publice, unităţi de cult,
agrozootehnici de tip industrial si alţii
Agenţi economici producători de energie electrică 5,01
şi termică prin termocentrale, în regim de
recirculare maxim tehnic realizabil
Agenţi economici producători de energie electrică 0,25
prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată,
in regim de uzinare
Irigaţii, piscicultură 3,76/3,0
3. Din subteran Agenţi economici (inclusiv servicii de gospodărire 56,36
comunală pentru industrie), exclusiv cei care
folosesc apa in scop potabil
Agenţi economici de gospodărie comunală 56,36
pentru populaţie, instituţii publice, unităţi de
cultură
Irigaţii şi piscicultură 56,36
Agenţi economici agrozootehnici 56,36

52
 4.3. Ape de suprafaţă

Principalele ape curgătoare ale bazinului hidrografic Ialomiţa sunt:

Ialomiţa, Prahova (care parcurg şi teritoriul judeţului Ialomiţa) şi Teleajen.

4.3.1. Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare

Activitatea de supraveghere a calităţii apei, pe cursul inferior al râului

Ialomiţa,. s-a realizat prin monitorizarea parametrilor fizico-chimici şi biologici în
cadrul laboratorului de calitatea apei din cadrul SGA Ialomiţa.
În judeţul Ialomiţa sunt stabilite cinci secţiuni de control pe râul Ialomiţa , după
cum urmează:
• Siliştea Snagovului
• Coşereni
• Ciochina
• Slobozia
• Ţăndărei

Fig. 4.3.1.1 Încadrarea tronsoanelor de râuri interioare caracteristice pe

clase de calitate în raport cu indicatorii fizico-chimici, conform Ordinului
MMGA nr. 161/2006, pentru anul 2009
Observaţii
Cal. Cal. Cal. Cal. Cal. (indicatori
Bazin Total
Judeţul I II III IV V care conduc la
hidrografic km
km km km km km încadrare
nefavorabilă)
CCOCr
Ialomita Ialomita 201 201
cloruri

4.3.2. Starea ecologică a lacurilor

Principalele lacuri din bazinul hidrografic al judeţului Ialomiţa sunt: Amara,

Fundata, Strachina şi Dridu.
Lacul Amara este un lac natural, ce provine dintr-un braţ părăsit al râului
Ialomiţa. Are o suprafaţă de 132 ha şi un volum de apă de 2.640 mil. mc. Apa
este cloro - sodică, sulfatată şi magneziană. Pentru lacul Amara, ca lac
terapeutic, evaluările cantitative şi calitative ale materialului biologic neoformat
prezintă o importanţă deosebită deoarece acesta participă direct la formarea
nămolului terapeutic.
Lacul Fundata - terapeutic, provine dintr-un liman fluviatil, suprafaţa lacului
este de 500 ha, iar volumul este de 10 mil. mc. şi are un caracter balnear.
Rezultatele analizelor fizico - chimice scot în evidenţă caracterul terapeutic al
lacului.

53
 Lacul Strachina este un liman fluviatil pe cursul inferior al văii Ialomiţei.
Are o suprafaţă de 159 Km2, lungime de 9,5 Km, lăţime maximă de 1,5 Km şi
adâncime maximă de 3 m. Este o bază piscicolă.
Lacul Dridu este lac de acumulare, situat pe râul Ialomiţa, în amonte de
confluenţa cu râul Prahova. Are o suprafaţă de 996 ha la NNR şi un volum de 45
mil. mc.
Lacurile din bazinul Ialomiţa monitorizate din punct de vedere calitativ
sunt: Amara, Fundata (balnear şi piscicol), Dridu, Iezer, Şcheauca-Perieţi, Lata
Sărată - Murgeanca, Valea Ciorii şi Bentul Lătenilor . Lacurile naturale Amara şi
Fundata au un caracter terapeutic.

4.3.2.1. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu gradul de

troficitate

Din datele primite de la Direcţia Apelor Buzău Ialomiţa, S G A Ialomiţa,

situaţia în anul 2009, la nivelul judeţului Ialomiţa, se prezintă astfel:

Fig. 4.3.2.1.1 Încadrarea din punct de vedere biologic a lacurilor în

anul 2009
Judeţul Ialomiţa Încadrarea din punct de vedere biologic
Dridu Eutof
Amara Eutof
Iezer Hipertrof
Scheauca-Perieti Hipertrof
Strachina Hipertrof
Fundata Piscicol Hipertrof
Fundata Balnear Hipertrof
Bentu Hipertrof

4.3.2.2. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu chimismul

apei

Din datele primite de la Direcţia Apelor Buzău Ialomiţa, S G A Ialomiţa,

situaţia în anul 2009, la nivelul judeţului Ialomiţa, se prezintă astfel:

Fig. 4.3.2.2.1 Încadrarea pe clase de calitate din punct de vedere

fizico-chimic a lacurilor în anul 2009
:

Judeţul Ialomiţa Clasa de calitate din punct de vedere fizico-chimic

54
Dridu III
Amara V
Iezer V
Scheauca-Perieti V
Strachina V
Fundata Piscicol V
Fundata Balnear V
Bentu III

4.3.3. Starea fluviului Dunărea

Nu dispunem de date privind starea fluviului Dunărea şi a braţului Borcea

4.3.4. Calitatea apei Dunării pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta

Dunării”
Nu este cazul.

4.3.5. Starea apelor Mării Negre

Nu este cazul.

4.4. Ape subterane

În spaţiul hidrografic Ialomiţa pe teritoriul judetului Ialomita au fost

identificate si delimitate un numar de 9 corpuri de ape subterane freatice
Cele mai multe corpuri de apa subterana (ROIL- 07, ROIL- 08, ROIL- 09,
ROIL- 11, ROIL- 13, ROIL– 16 si ROIL-17) sunt in zonele de lunci ale râurilor
Ialomiţa, Călmăţui precum si a Dunării, fiind dezvoltate in depozite aluviale
poros-permeabile, de vârsta cuaternară. Fiind situate aproape de suprafaţă
terenului, ele prezintă nivel liber.
Toate caracteristicile semnificative privind corpurile de ape subterane din
cadrul spaţiului hidrografic Ialomiţa - Buzău, cum sunt caracteristicile geologice şi
hidrogeologice, gradul de protecţie, riscul şi modul de utilizare a apei ca si
poluatorii, eventualul caracter transfrontalier şi tara au fost sintetizate în
următoarele tabele.

Fig.4.4.1 Caracteristicile stratigrafice ale corpurilor de ape subterane

55
 Cod corp Localizare Vârsta geologică Tip corp

ROIL07 Câmpia Brăilei Pleistocen superior freatic

ROIL08 Urziceni Cuaternar freatic
ROIL09 Călmăţuiul de Sud Pleistocen superior freatic

ROIL11 Lunca Dunării (Olteniţa- Holocen freatic

Hârşova)
ROIL12 Câmpia Gherghiţei Cuaternar freatic

ROIL13 Lunca Ialomiţei Holocen freatic

ROIL14 Ghimbăşani-Sudiţi Pleistocen superior freatic
ROIL16 Câmpia Vlasiei Pleistocen superior freatic

ROIL17 Feteşti Pleistocen freatic

Fig.4.4.2. Caracteristicile corpurilor de ape subterane

Transfront
Caracteriz. alier
geol./hidrogeol. Utiliz. Grad de
Cod/nume Poluatori Risc
apei protectie /
Supraf( Sub
Cant.
km2) Tip pres. Strate acop. Calit. tara
ROIL07/ Câmpia Brăilei 1278 P Nu 5.0 - 10.0 PO,Z, I A, Z PM Da Nu Nu
PO,Z,I,
ROIL08/ Urziceni 1383 P Nu 5.0 - 15.0 P A,Z PM Nu Nu Nu
ROIL09/ Călmăţuiul de
Sud 1599 P Nu 10.0-20.0 PO A PG Nu Nu Nu
ROIL11/ Lunca Dunării P, PO,
(Olteniţa-Hârşova) 1635 P Nu 1.0 - 3.0 Z A PU Nu Nu Nu
ROL12/ Câmpia
Gherghiţei 1639 P Nu 1.0 - 5.0 PO,Z A PU Nu Nu Nu
ROIL13/ Lunca Ialomiţei 1180 P Nu 1.0-3.0 PO, Z A PM Da Nu Nu
ROIL14/ Gimbăşani-
Sudiţi 1063 P Nu 10.0-20.0 PO,Z A,Z PG Nu Nu Nu
ROIL16/Câmpia Vlăsiei 631 P Nu 10.0-15.0 PO,Z A PM Nu Nu Nu
ROIL17/Feteşti 3509 P Nu 5.0-20.0 PO,Z A PM Nu Nu Nu

Tip predominant: P-poros; K-karstic; F-fisural.

Sub presiune: Da/Nu/Mixt.
Strate acoperitoare: grosimea in metri a pachetului acoperitor.
Utilizarea apei: PO- alimentari cu apa populatie; IR - irigatii; I - indrustrie; P - piscicultura; Z - zootehnie.
Poluatori: I-industriali; A-agricoli; M-menajeri; Z-zootehnici
Gradul de protectie globala: PVG - foarte buna; PG - buna; PM - medie; PU - nesatisfacatoare; PVU -
puternic nesatisfacatoare
Risc calitativ si cantitativ: Da/Nu.

56
Transfrontalier: Da/Nu.

Fig4.4.3. Caracteristicile geologice şi hidrogeologice ale corpurilor de ape

subterane

Nr.
crt. Cod corp Tip acvifer / litologie Parametri hidraulici *

1 ROIL07 poros-permeabil/nisip siltice-argiloase K=4-6; T=40-50; q=1,5

2 ROIL08
3 ROIL09
4 ROIL11
5 ROIL12
6 ROIL13
7 ROIL14
8 ROIL16
9 ROIL17
poros-permeabil/nisipi siltice-argiloase K=0,5-3; T=20-30; q=1
poros-permeabil/nisipuri siltice-argiloase K=1-3; T=20; q=1
poros-permeabil/nisip fin si pietris cu
K=10; T=50-60; q=0,5-1
bolovaniş
poros-permeabil/nisip, pietris, nisip argilos K=1-10; T=20-100; q=1-1,5
poros-permeabil/nisipuri argiloase, pietriş K=0,5-1; T=20-30; q=0,1-0,3
poros-permeabil/nisipuri şi nisipuri siltice K=1-3; T=20; q=1
poros-permeabil/nisip fin şi mediu K=10-30; T=50-70; q=10,5
poros-permeabil/nisip siltic argilos K=5; T=50; q=1

q - debit specific foraje (l/s/m

K - coeficient de filtratie (m/zi)
Q - debit izvor (l/s)
T - transmisivitate (m2/zi)

Fig.4.4.4. Caracteristicile de protecţiei ale corpurilor de ape

subterane

Stratul acoperitor
Nr.crt. Cod corp Infiltratia eficace (mm/an)
Litologie Grosime (m)

1 ROIL07 Loess 5-10 5-20

2 ROIL08 Argile nisipoase-siltice 5-15 15
3 ROIL09 Nisip argilos, sol vegetal 10-20 50
4 ROIL11 Nisip argilos 1-3 40
5 ROIL12 Nisip argilos, argila 1-5 30-40
6 ROIL13 Nisip argilos, argile 1-3 45-50
7 ROIL14 Sol vegetal, nisip argilos 10-20 50
8 ROIL16 Loess 15-20 40
9 ROIL17 Loess 10-15 50
.
Aprecierea stării calitative a forajelor monitorizate s-a făcut comparând
valorile medii determinate cu valorile de prag stabilite in Ordinul 137/2009 privind
aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de apa din România si cu valorile
CMA reglementate de legea 311/2006-Legea apei potabile pentru elementele
analizate pentru care nu exista calculate valori de prag. S-a considerat ca un
corp de apa subterana este in stare chimica bună daca numărul punctelor de

57
monitorizare (forajelor) poluate nu depăşeşte 20% din totalul punctelor de
monitorizare(forajelor) de pe un corp de apa subterana şi în stare chimică
slaba daca numărul punctelor de monitorizare (forajelor) poluate depăşeşte 20%
din totalul punctelor de monitorizare(forajelor) de pe un corp de apa subterană.
Daca punctele de monitorizare (forajele) poluate se grupează într-o anumită
zona pe suprafaţa corpului se considera ca acesta se afla local in stare slabă.
Rezultatele obtinute pentru fiecare corp de apa subterană sunt prezentate in
continuare:

Corpul ROIL 07 Câmpia Brăilei

În anul 2009 a fost urmărită calitatea apei subterane din corpul de ape
subterane ROIL 07 prin 13 puncte de observaţie (foraje). S-au constat depăşiri
fată de valorile prag la: NH4 6 depăşiri, cloruri si sulfaţi 5 depăşiri. Având în
vedere că forajele cu depăşiri reprezintă cca 20% din punctele de observaţie şi
sunt uniform distribuite pe suprafaţa monitorizată se consideră că acest corp de
apă are starea chimica slabă pentru indicatorul NH4. Fata de valorile CMA din
legea apei potabile se înregistrează depăşiri la: fier - 13 depăşiri, CCOMn -13
depăşiri, Mn-13 depăşiri, sodiu -2 depăşiri, conductivitate-9 depăşiri., ceea ce
conduce la caracter nepotabil al apei din acest corp.

Corpul ROIL 08 Urziceni

Urmărirea evoluţiei stării calitative a corpului de apă subterană în anul
2007 s-a făcut într-un număr de 13 foraje. Depăşiri faţă de valorile prag s-au
constatat într-un număr redus de foraje la amoniu (1 foraj), sulfaţi şi cloruri câte
un foraj. Starea chimică a acestui corp de apă subterană este bună. Fată de
valorile CMA din legea apei potabile se înregistrează următoarele depăşiri:1
depăşire la CCOMn, 2 depăşiri la conductivitate,1 depăşire la Pb (forma
dizolvata) rezultând caracterul potabil al apei din acest corp.

Corpul ROIL09 Călmăţuiul de sud

Monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat
în anul 2009 într-un număr de 9 foraje. S-au constat depăşiri ale valorilor prag la:
NH4- 4 depăşiri, sulfaţi 3 depăşiri, cloruri -2 depăşiri, PO4 1 depăşire. Stare
chimica slabă
Fata de valorile CMA din legea apei potabile se înregistrează următoarele
depăşiri: CCO-Mn -4 depăşiri, conductivitate 1 depăşire, Na-1 depăşire, Fe -2
depăşiri, Mn-6 depăşiri, Hg, Al, Ni, Se -o depăşire. Caracter potabil al apei din
acest corp

Corpul ROIL 11 Lunca Dunării (Olteniţa-Hârşova)

Monitorizarea stării calitative s-a făcut în anul 2009 într-un număr de 7
foraje. S-au constatat valori depăşite faţa de valorile prag la amoniu pentru 1
foraj si depăşiri ale CMA pentru: CCO Mn- 2 depăşiri, Fe- 3 depăşiri, Mn 2
depăşiri, As 1 depăşire . Rezultă că starea chimica este bună si apa este
potabilă în acest corp de apă.

58
Corpul ROIL 12 Câmpia Gherghiţei
Monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat
în anul 2009 într-un număr de 21 puncte de observaţie (foraje).
Analiza stării calitative s-a făcut prin compararea valorilor prag cu
concentraţiile medii obţinute la analizele chimice din anul 2009. Astfel, s-a
constat că există depăşiri la: amoniu şi sulfati la cate un foraj si cloruri la 6 foraje.
S-au inregistrat si depasiri ale CMA pentru: 5 foraje la CCOMn, 3 foraje la
Conductivitate, 1 foraj la Na, 10 foraje la Mn, 4 foraje la NO3, 4 foraje la Pb.
Rezultă caracter nepotabil al corpului şi stare chimică slabă.

Corpul ROIL 13- Lunca Ialomitei

În anul 2009 monitorizarea acestui corp de apă subterană s-a făcut în 12
puncte de monitorizare (foraje). S-au semnalat depăşiri faţă de valorile prag la:
NH4 -2 depăşiri, cloruri, sulfaţi -3 depăşiri si ale CMA pentru: conductivitate-3
depăşiri, CCO Mn -1 depăşire
Ţinând cont că poluările reprezintă 25 % dintre forajele monitorizate cu
depăşiri fată de valorile prag se consideră că starea chimică este slabă si apa
nepotabilă.

Corpul ROIL 14 Gimbăşani-Sudiţi

Evaluarea stării calitative a corpului de apă subterană s-a realizat pe baza
unui număr de 4 foraje care au fost monitorizate în anul 2009. Faţă de valorile
prag calculate pentru acest corp de apă nu s-au constat depăşiri, deci starea
chimică este bună. Depăşiri s-au înregistrat faţă de valorile CMA pentru: 1 foraj
la CCOMn si NO3 si 1 foraj la Fe, 1 foraj Cu, rezultă caracter potabil al corpului.

Corpul ROIL 16- Câmpia Vlăsiei

Monitorizarea acestui corp de apă subterană s-a realizat în anul 2009 într-
un număr de 5 foraje. Se constată depăşiri faţă de valorile prag la amoniu pentru
un foraj si fata de CMA la următorii indicatori: 1 foraj cu depăşire la CCOMn, 3
foraje cu depăşiri la Fe, 2 foraje cu depăşiri la Mn, 1 foraj cu depăşire la NO3, 1
foraj cu depăşire la Cd,.Rezultă caracter nepotabil al corpului si stare chimică
slabă pentru amoniu.

Corpul ROIL 17 Feteşti

În anul 2009 starea calitativă a acestui corp de apă subterană a fost
monitorizată într-un număr de 15 foraje. Depăşiri faţa de valorile prag s-au
semnalat la: cloruri -1foraj si azotiţi-1 foraj. Fata de valorile CMA s-au înregistrat
depăşiri pentru: Fe- 9 depăşiri, Mn-8 depăşiri, NO3-1 depăşire. Din analiza
făcută se constantă a bună monitorizare a corpului de apă subterană, iar starea
chimică a acestui corp de apă este bună si apa potabilă.

4.5. Starea apei brute destinate potabilizării

59
 Monitorizarea calităţii apei potabile se realizează în baza Legii apei
potabile nr. 458/2002, modificată prin Legea 311/2004 si a HG 974/2004 pentru
aprobarea normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii
apei potabile prin laboratoare de analize înregistrate la Ministerul Sănătăţii pentru
efectuarea monitorizării de control şi de audit a calităţii apei potabile.
Din datele furnizate de DSP Ialomiţa, în principalele localităţi urbane din
judeţ rezultatele monitorizării de control şi de audit se prezintă după cum
urmează:
SLOBOZIA – au fost efectuate un număr de 36479 analize fizico-chimice
şi microbiologice în cadrul monitorizării de control ţi 2017 analize în
monitorizarea de audit. Numarul probelor de apă analizate în laboratoarele DSP
Ialomiţa a fost de 369 probe în laboratorul de chimie sanitară şi 536 de probe în
laboratorul de microbiologie, fiecare probă însumînd un numîr diferenţiat de
analize care se efectuează, în funcţie de programul de monitorizare stabilit
conform HG 974/2004.
La o analiză a rezultatelor pe întregul an, inclusiv analizele efectuate în
laboratorul SC Urban SA, rezultă că s-au înregistrat depăşiri ale parametrilor
microbiologici în 1,03% din analizele efctuate la ieşirea din staţia de tratare şi în
retea; amoniu a fost depăşit în 1,5% din aceste analize; clorul rezidual liber în
13,03% din analizele efectuate şi fierul în 8, 31% din analize (aceasta deoarece
au fost luate în calcul şi probele din monitorizarea de control efectuată de
operator, în care nu au fost raportate depăşiri la fier).
Deoarece principalele probleme privind calitatea apei furnizate au început
dupa trecerea de la sursa de suprafaţă la sursa noua de profunzime, am
considerat mai utilă o analiză a principalilor parametrii la care s-au ănregistrat
depăşiri în perioada iulie- decembrie 2009 la analizele efectuate în laboratoarele
DSP Ialomiţa. Din analiza rezultatelor fizico-chimice ale probelor lucrate în
această perioadă se constată depăşiri la următorii indicatori: fier ( 61 probe
neconforme din 94 probe analizate – 64,9% ); turbiditate (5 probe neconforme
din 35 probe analizate – 17,86% ); amoniu (1 proba neconforma din 34 probe
analizate – 3,84% ); clor rezidual liber ( 4 probe neconforme din 198 probe
analizate – 2,02% ).
URZICENI – au fost efectuate în cadrul monitorizării de control un număr
de 811 analize şi 521 analize de apă în monitorizarea de audit; numărul de probe
analizate in laboratoarele DSP Ialomiţa a fost de 159 probe în laboratorul de
chimie sanitară şi 215 probe în laboratorul de microbiologie; nu s-au înregistrat
depăşiri ale limitelor maxime admise pentru parametrii monitorizaţi ţn cursul
anului 2009.
FETESTI – au fost efectuate 16589 analize în cadrul monitorizîrii de
control şi 886 analize în cadrul monitorizîrii de audit; numîrul de probe analizate
în laboratoarele DSP Ialomiţa a fost de 427 probe în laboratorul de chimie
sanitară şi 452 probe în laboratorul de microbiologie. S-au inregistrat depăşiri ale
limitelor maxime admise pentru 12 analize microbiologice (1,23% din analizele
efectuate ) şi pentru 67 de analize fizico-chimice, din care 9 pentru turbiditate
(6,25% din analizele efectuate ) şi 58 pentru clor rezidual liber (1,39% din
analizele efectuate ).

60
 TANDAREI - au fost efectuate 17656 analize în cadrul monitorizării de
control şi 1041 analize în cadrul monitorizării de audit; numărul de probe
analizate în laboratoarele DSP Ialomiţa a fost de 179 probe în laboratorul de
chimie sanitară şi 274 probe în laboratorul de microbiologie. S-au înregistrat
depăşiri ale limitelor maxime admise pentru 21 analize microbiologice (3,18% din
analizele efectuate ) şi pentru 105 analize fizico-chimice din care 70 pentru
amoniu (2,81% din analizele efectuate ), 13 pentru fier (22.8% din analizele
efectuate ) şi 22 pentru clor rezidual liber (0,25% din analizele efectuate ).
Pentru celelalte sisteme centralizate de alimentare cu apă din judeţ au fost
analizate în laboratoarele DSP Ialomiţa un număr total de 311 probe fizico-
chimice (din care 87 la ieşirea din staţie şi 224 in reţeau de alimentare ) şi 324
probe bacteriologice (90 la ieşire din staţie şi 234 in reţea ). Din totalul probelor
analizate au fost constatate depăşiri ale parametrilor microbiologici în 13,27% din
probe şi ale parametrilor fizico-chimici în 21,22% din probele analizate. Pentru
parametrii fizico-chimici principalele depăşiri s-au înregistrat la amoniu (Giurgeni,
M. Kogalniceanu, Bucu, Valea Ciorii, Perieţi, Gh. Lazar, Albeşti, Gh. Doja,
Brazii ); fier (Sudiţi, Scînteia, Gh. Lazar, Traianu, Griviţa, Gh. Doja, Valea Ciorii ),
cloruri (Giurgeni, Perieţi, Traianu ); azotaţi (Grindu ); turbiditate (Grindu, M.
Kogălniceanu, Valea Ciorii, Sudiţi, Gh. Lazăr, Gh. Doja, Făcăeni ).
Deşi numărul relativ mare de probe necorespunzatoare se datorează şi
faptului ca în unele localităţi au fost repetate de mai multe ori probele la punerea
în functiune a microcentralelor, pînă la corectarea parametrilor respectivi, mulţi
din parametrii neconformi ar putea fi corectaţi dacă sistemele de dezinfecţie a
apei prin clorinare existente în majoritatea microcentralelor rurale ar fumcţiona
optim şi în mod continuu.
Mentionăm că în conformitate cu Legea apei potabile şi normele ei de
aplicare aprobate prin HG 974/2004, costul monitorizării calităţii apei se suportă
de către producătorul/distribuitorul de apă, care pentru mediul rural este de
obicei primaria locală.
Pentru sursele proprii de alimentare cu apă (fîntîni, puţuri forate ) au fost
analizate 118 probe fizico-chimic (69,5% necorespunzatoare ) şi 45 de probe
microbiologic (26,7% necorespunzatoare ). Principalele depăşiri la parametrii
fizico-chimici au fost înregistrate la amoniu, turbiditate, fier, cloruri, azotaţi şi
hidrogen sulfurat.

4.6. Apa potabilă

Sistemele de alimentare cu apă potabilă au drept scop alimentarea cu apă

potabilă pentru toţi utilizatorii din aria de acoperire. Apa potabilă este destinată,
în ordinea priorităţilor, pentru consumul menajer, consumul spitalelor, şcolilor,
grădiniţelor, serviciilor publice precum şi pentru consumul necesar în activităţile
productive şi comerciale şi de stingere a incendiilor.
Alimentarea cu apă a municipiului Slobozia se face dintr-un front de
captare subterană, 20 puţuri forate şi în funcţiune 18. Toate puţurile au o
încarcătură de amoniu natural cuprinsă între 1,4 – 1,9 mg/l. Adîncimea frontului
de captare este de -110 m, protejat de trei platforme argiloase consistente. Apa

61
brută extrasă se supune potabilizării prin clorinare pentru reducerea amoniului
sub limita de 0,5 mg/l. Transportul apei potabilizate se realizează pe două fire din
metal de 800 mm şi 600 mm pe o lumgime de cca 4 km, cu o vechime de peste
33 ani.Apa potabilă este distribuită în sistem centralizat de SC URBAN SA
Slobozia. Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile este de
95,5 km populaţia racordată fiind de 46500 locuitori.
Alimentarea cu apă a municipiului Feteşti se face în principal din 23
puţuri forate de mare adâncime. Toate forajele au o adâncime de 80 – 100 m.
Apa brută se supune potabilizării prin clorinare. Reţeaua de distribuţie a apei
potabile este de aproximativ 1700 km populaţia racordată fiind de 32300 locuitori.
Pentru ămbunătăţirea calităţii apei au fost reabilitaţi 33 km reţea de alimentare cu
apă.
Sursa de apă potabilă a municipiului Urziceni este din apă subterană de
medie adâncime exploatată prin intermediul a 32r puţuri forate dispuse în 5
fronturi de captare. Apa captată de la toate fronturile este condusă la Uzina de
apă pentru tratare şi înmagazinare în 5 rezervoare prevăzute cu o staţie de
pompare. Apa potabilă este distribuită în sistem centralizat de SC ECOAQUA
Călăraşi, sucursala Urziceni. Reţeaua de distribuţie a apei potabile este inelară,
având o lungime de 57.58 km, populaţia racordată fiind de 17297 locuitori..
În oraşul Ţăndărei, sursa de apă potabilă este asigurată din sursă
subterană, distribuită de SC APATERMO Ţăndărei şi respectă parametrii de
calitate stabiliţi de legislaţia în vigoare privind indicii de calitate ai apei potabile.
Sursa de apă potabilă o constituie un număr de 16 puţuri forate la o adâncime de
90 - 120 m. Distribuţia se face în sistem centralizat, folosind o reţea publică de
distribuţie în lungime de 59 km. Reţeaua este mixtă: oţel, azbociment şi
polietilenă. Populaţia racordată este de 10945 locuitori.
Oraşului Amara este racordat la reţeaua de distribuţie a apei potabile a
SC Urban SA Slobozia. Oraşul Amara dispune de o reţea de distribuţie a apei
potabile de 41,72 km, realizată din tuburi PVC. Populaţia racordată este de 2675
locuitori.
În anul 2010 administraţia locală Amara va finaliza forarea şi punerea în
funcţiune a 5 puţuri de adîncime, care vor asigura necesarul de apă pentru oraş.
Investiţia s-e face în cadrul proiectului PHARE „Îmbunătăţirea sistemului de
alimentare cu apă potabilă prin introducerea unor elemente tehnologice
suplimentare: front captare, conductă aducţiune, staţie de tratare”.
În oraşul Căzăneşti alimentarea cu apă potabilă se face din subteran,
reţeaua de apă potabilă având lungimea de 15,5 km, 98% din gospodării fiind
racordate la reţea.
Sursa de apă potabilă a oraşului Fierbinţi Târg este din apă
subterană(puţuri forate), prin cişmele stradale, racorduri la 70 de gospodării şi a
mai multor instituţii şi societăţi comerciale, reţeaua de distribuţie având o lungime
de 173 km, din cei 45 km necesari.
Sursa de apă potabilă în mediul rural este din apă subterană. Lungimea
totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile în mediu rural este de 680,8
km şi sunt alimentate 43 de localităţi rurale.

62
 Fig.4.6.1 Reţele de alimentare cu apă în judeţul Ialomiţa

Judeţ Reţele apă potabila Reţele apă menajera

Lungime Volum Număr Populaţie Lungime Volum Număr Populaţie

(km) distribuit localităţi racordată (km) distribuit localităţi racordată
(mii mc) (mii mc)
Ialomiţa 1108,7 7457 50 - 162,29 3832 5 78651

Din datele primite de la Autoritatea de Sănătate Publică Ialomiţa, calitatea

apei potabile distribuite prin sistemul public de aprovizionare în localităţile urbane
şi rurale din judeţul Ialomiţa, în anul 2009, este:

Fig.4.6.2 Calitatea apei potabile distribuite prin sistemul public de

aprovizionare în localităţile urbane şi rurale

Eficienta Lungime Nr. Nr.

Localitatea Sursa de Sistem de biologica Vechime probe analize
apa prelucrare a recoltate
treptelor
de
tratare
SLOBOZIA Suprafata - Decantare cu 98, 2 km 926 2577
--------------- floculare
Profunzime- - Filtrare rapida 1-41 ani
0-17 puturi -Clorinare
clorinare
TANDAREI Profunzime - Clorinare 51,8 km 354 980

34 ani
AMARA Suprafata - - 39,3km 11 69
(Statia de 6 ani
tratare Sud
– Uzina de
apa CICh)
----------------
----
Profunzime-
puturi
Slobozia
CAZANESTI Profunzime - - 15,5km 18 105
11 ani

FETESTI Profunzime - clorinare 98% 178 km 452 2077

150 km-
49 ani
20 km-2-
7 ani
8km-1 an

URZICENI Profunzime - aerare 100% 57.5 km 377 786

63
 - filtrare rapida 28 km
- clorinare sub 10
8,5 km-
10-20 ani
5 km-20-
30 ani
16 km-
peste 30
ani

FIERBINTI Profunzime Clorinare - 9,3 km 24 120

( nu 2 ani
functioneaza)
MUNTENI BUZAU Profunzime clorinare - 22,6 km 8 41
6 ani
DRIDU Profunzime Clorinare - 5,8km 20 131
( nu 5 km-2
functioneaza ani
0,8.km-4
ani
SAVENI Profunzime - - 1,7 km 8 46

MARCULESTI Profunzime - -
COSAMBESTI Profunzime- clorinare - 12,4km 9 66
-GIMBASANI sursa 11,6km
-MARCULESI Urban 10.8km
2 ani
PERIETI Profunzime - - 6.2 km 27 152
-Sat Misleanu 12 ani
-Sat Paltinis 6,7 km
1-9 ani
1o km
5 ani
SUDITI Profunzime clorinare 20km 21 116
-Gura Vaii 39 ani
TRAIANU Profunzime - - 9.54 km 19 100
5 ani
GIURGENI Profunzime clorinare - 7 km 6 33
REVIGAsi CRUNTI Profunzime - - 7 km 12 54
5 ani
GURA IALOMITEI Profunzime - - 11,3 km 6 40
COCORA Profunzime - - 15 km
VALEA CIORII Profunzime - - 3.3 km 17 94
10-16 ani
BALACIU Profunzime clorinare - 27 km 5 22
Crasani 6 ani
BUCU Profunzime - - 10.54 km 12 60
GRIVITA Profunzime clorinare - 1.5km 26 120
SMIRNA Profunzime- clorinare - 1,2km 13 76
sursa 1 an
Urban
CIULNITA Profunzime- clorinare - 27 km 18 109
-Poiana sursa 2 ani
-Ghimpati Urban
-Ion Ghica

64
-Ivanesti
CIOCHINA Profunzime Oxidare,clorinare - 19 km 3 23
GH. DOJA Profunzime - - 14,5 km 22 123
ION ROATA Profunzime Clorinare - 14,8 km- 18 63
(nu functioneaza 3 ani
1,4km-1
an
FACAENI Profunzime Are statie de - 40km 38 443
clorinare darn u 21,8 km-
o folosesc 45 ani
6,2 km-
2ani
12km-
1an
STELNICA Profunzime - clorinare 95% 20 km 17 203
9 km -40
ani
11 km-5
ani
VLADENI Profunzime Dezinfectie 90% 29km 23 248
ultraviolete 26km-9-
14 ani
13km-5
ani
BORDUSANI Profunzime Are statie de - 35 km 28 310
CEGANI clorinare darn u 26 km-49
o folosesc ani
4 km-14-
2 ani
5 km-1an
MOVILA Profunzime Are statie de - 13 km 6 66
clorinare dar nu 13 ani
o folosesc
COSERENI Profunzime - - 6. km 13 75
35 ani
DRIDU Profunzime - - 0.95 km
GARBOVI Profunzime Clorinare - 15km-6 23 145
(nu ani
functioneaza) 9 km-2
ani
SINESTI Profunzime Clorinare - 33km 24 172
(nu 2 ani
functioneaza)
VALEA Profunzime Clorinare - 9,5km 18 123
MACRISULUI (nu 6 ani
functioneaza)
M.KOGALNICEANU Profunzime clorinare 20 121
GRIVITA Profunzime clorinare 10 85
Ghe. Lazar Profunzime - 15 km
11 ani
DRAGOIESTI Profunzime - - 1,4 km-3 13 95
ani
BRAZII Profunzime Oxidare, filtrare 100% 18,8 km 21 142
rapida, 12,4 km-
adsorbtie, 3 ani

65
 clorinare 6,4 km+2
ani
GRINDU Profunzime Clorinare 28 166
manuala
OGRADA Profunzime - - 10 55
SCANTEIA si IAZU Profunzime- clorinare 16 km-2 40 239
sursa ani
Urban 2 km-12
ani
SARATENI Profunzime clorinare 8 47
SF.Gheorghe Profunzime 4 18
BRAZII Profunzime Oxidare, filtrare 100% 18,8 km 21 142
rapida, 12,4 km
adsorbtie, – 3 ani
clorinare 6.4 km –
2 ani

4.7. Apa de îmbăiere

Din datele primite de la Autoritatea de Sănătate Publică Ialomiţa, calitatea

apei de îmbăiere din judeţul Ialomiţa, în anul 2009, este:

Fig.4.7.1. Analize ape îmbăiere în anul 2009

BACTERII ENTEROCOCI
DATA LAC AMARA COLIFORME E.COLI INTESTINALI
PLAJA
17.06.2009 SINDROMANIA 542 172 17
17.06.2009 PLAJA SC TBRCM SA 240 79 11
17.06.2009 PLAJA SC AMARA SA 109 109 130

PLAJA
01.07.2009 SINDROMANIA 918 221 79
01.07.2009 PLAJA SC TBRCM SA 348 130 79
01.07.2009 PLAJA SC AMARA SA 172 172 49

PLAJA
15.07.2009 SINDROMANIA 542 542 79
15.07.2009 PLAJA SC TBRCM SA 240 31 49
15.07.2009 PLAJA SC AMARA SA 34 13 11

PLAJA
03.08.2009 SINDROMANIA 70 70 46
03.08.2009 PLAJA SC TBRCM SA 1609 240 175
03.08.2009 PLAJA SC AMARA SA 144 144 79

PLAJA
18.08.2009 SINDROMANIA 49 49 17
18.08.2009 PLAJA SC TBRCM SA 144 144 76

66
18.08.2009 PLAJA SC AMARA SA 33 33 23

4.8. Apele uzate

Din datele primite de la Direcţia Apelor Buzău Ialomiţa, S G A Ialomiţa, în

anul 2009, la nivelul judeţului Ialomiţa, în sectorul inferior al râului Ialomiţa au fost
supravegheate următoarele surse majore de poluare:

Fig. 4.8. Surse majore de poluare în Regiunea Sud Muntenia judeţul

Ialomiţa
Volum
Grad
Surse de Domeniu ape uzate Poluanţi
Emisar de epurare
poluare de activitate evacuate specifici
-%-
( mil. mc )
S.C.Ecoaqua Gospodărie Amoniu
Ialomiţa 1,172 satisfăcător
S.A. Urziceni comunală CCOCr,CBO5
SC Agrisol
Cresterea suspensii
International
păsărilor şi Ialomiţa 0,262 Amoniu,Ptotal nesatisfăcător
–Ferma
porcilor CBO5,CCOCr
Căzăneşti
Producerea
S.C.Amonil Amoniu,azotiţi
îngraşăminte Ialomiţa 3,511 nesatisfăcător
S.A. Slobozia azotaţi
lor chimice
S.C.Expur Producere şi
Ialomiţa 0,762 CCOCr,CBO5 nesatisfăcător
S.A. Slobozia rafinare ulei
CCOCr,CBO5
SC Urban Gospodărie
Ialomiţa 2,242 Amoniu,Ptotal nesatisfăcător
S.A. Slobozia comunală
suspensii
S.C. AGFD Producerea suspensii
Ialomiţa 0,650 nesatisfăcător
Tandarei amidonului Ptotal
S.C.Aqua CCOCr,CBO5
Gospodărie
Termo S.A. Borcea 0,538 suspensii neepurat
comunală
Feteşti Amoniu,Ptotal

4.8.1. Structura apelor uzate evacuate în anul 2009

Din datele primite de la Direcţia Apelor Buzău Ialomiţa, S G A Ialomiţa, în

anul 2009, la nivelul judeţului Ialomiţa apele uzate care ajung în râul Ialomiţa
provin de la staţiile de epurare orăşeneşti (Urziceni - S.C.Ecoaqua S.A. Urziceni
şi Slobozia - SC Urban S.A. Slobozia), staţiile de epurare ale SC Expur SA
Slobozia, SC AGFD Ţăndărei ( care preia şi apele uzate ale oraşului ŢŢăndărei),
SC Amonil SA Slobozia şi SC Agrisol Internaţional – Ferma Căzăneşti.

67
4.8.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate

Din datele primite de la Direcţia Apelor Buzău Ialomiţa, S G A Ialomiţa,

situaţia în anul 2009, la nivelul judeţului Ialomiţa, se prezintă astfel:

Fig.4.8.2.1Situaţia depăşirilor indicatorilor în anul 2009

Judeţul Ialomita Indicatorii depăşiţi

SCAgrisol International –Ferma CCOCr,CBO5
Cazanesti Amoniu,Ptotal, suspensii
S.C.Amonil S.A. Slobozia azotiti
CCOCr,CBO5
SC Urban S.A. Slobozia
Amoniu,Ptotal ,suspensii
suspensii
S.C. AGFD Tandarei
Ptotal
CCOCr,CBO5
S.C.Aqua Termo S.A. Fetesti
Suspensii,Amoniu,Ptotal

4.8.3. Reţele de canalizare

În anul 2009, din datele furnizate de administraţiile publice locale, situaţia

reţelei de canalizare în judeţul Ialomiţa este următoarea

Fig.4.8.3.1Reţelele de canalizare ale apelor menajere pentru anul 2009

Volum distribuit Populaţie racordată

Judeţ Lungime (km)
(mii m3) (mii locuitori)
Ialomiţa 162,29 3829 78,651

Fig.4.8.3.2 Reţelele de canalizare ale apelor menajere pentru anul 2009

Nr. Localitatea Lungimea reţelei de canalizare

crt. (km)
1 SLOBOZIA 75,75
2 URZICENI 30,84
3 FETEŞTI 19
4 ŢĂNDĂREI 11

68
 5 AMARA 25,7

4.9. Zone critice sub aspectul poluării apei de suprafaţă şi subterane

Din datele primite de la Direcţia Apelor Buzău Ialomiţa, S G A Ialomiţa,

situaţia în anul 2009, la nivelul judeţului Ialomiţa, se prezintă astfel:

Fig.4.9.1Situaţia zonelor critice la nivelul regiunii Sud Muntenia în anul 2009

Judeţul Denumire zonă critică Cauza

Ialomiţa Aval Ţăndărei Epurarea nesatisfăcătoare a apelor uzate

epurate de unităţile economice situate in
amonte ,pe cursul râurilor Ialomiţa si Prahova

4.10. Obiective şi măsuri privind protecţia apelor împotriva poluării şi

supraexploatării.

Pentru a preveni poluările apelor subterane sau de suprafaţă, în judeţul

Ialomiţa, s-au făcut investiţii de către consilii locale şi agenţi economici, după
cum urmează:
- Pentru municipiul Urziceni, S.C.Ecoaqua S.A. Urziceni va realiza reabilitarea si
extinderea reţelei de canalizare şi va executa o staţie noua de epurare conform
programului de etapizare;
- Pentru oraşul Ţăndărei, S.C. AGFD Ţăndărei va realiza reabilitarea staţiei de
epurare, conform programului de etapizare;
- În municipiul Slobozia se află în derulare un proiect finanţat din Fondul pentru
Mediu, Modernizarea staţiei de epurare a Municipiului Slobozia-treapta biologică.

69