Malaiile infectioase

Boala infecţioasă - este maladie cauzată de un agent biologic (virus, bacterie, parazit ) faţă de care
organismul atacat, în cadrul unui complex de împrejurări, nu este capabil să se apere. . Ele pătrund în corp
prin anumite „porţi de intrare”, fiind transmise direct, de la persoană la persoană, sau prin vectori.
1) BDA – agenti cauzali, sursa de infectie, factorii, mechanism, caile de transmitere.
Cauzele principale care conduc la infectarea cu boli diareice acute sînt:
· nerespectarea igienei personale mai ales în instituţiile pentru copii şi adolescenţi;
· neasigurarea efectuării măsurilor antiepidemice primare;
· nerespectarea regulilor pregătirii şi păstrării produselor alimentare;
· neaprovizionarea populaţiei, în primul rînd rurale, cu apă potabilă de calitate garantată .
Factorii care favorizează boala diareică acută:
 vârsta, stare imunitară și patologia subiacentă a persoanei;
 aliementația artificială sau subalimentația copiilor de vârstă fragedă;
 malabsorbția lactozei sau intoleranța pentru proteinele din lapte;
 infecțiile intestinale mixte persistente;
 imunodepresia;
 starea sanitaro-igienică defavorabilă a teritoriului și a bazinelor de apă;
 asigurarea nesatisfăcătoare a populației cu apă potabilă de calitate;
 nerespectarea regulilor sanitaro-igienice în obiectivele de alimentație publică și de comerț cu
produse alimentare;
 nerespectare regimului sanitaro-igienic în colectivele de copii (creșe, grădinițe, școli);
 calamitățile naturale, precum inundațiile, cutremurele de pământ, etc.;
 crizele economice grave etc.
Cai de transmitere:
3 căi – hidrică (prin apa contaminată), alimentară (prin produsele alimentare contaminate), habituală
(prin intermediul obiectelor de uz casnic contaminate).
2) Semnele clinice generale si specific
Cele mai comune semne clinice ale BDA pot fi grupate în:
 sindromul diareic: scaune diareice cu diferite aspecte patologice;
 sindromul infecţios: febră, frisoane, cefalee, mialgii generalizate, stare generală alertată;
 sindrom dispeptic: greţuri, vărsături alimentare sau biloase;
 sindrom dureros abdominal: crampe abdominale, colici, dureri difuze nesistematizate;
 Sindrom de deshidratare acută de diverse grade: deshidratare uşoară (gradul I) asociată cu: sete
moderată, turgor cutanat uşor diminuat, tahicardie; deshidratare medie (gradul II) se manifestă
prin: sete intensă, tahicardie, puls slab, hipotensiune, oligurie; deshidratarea severă (gradul III),
în cadrul căreia se asociază tulburările cardiovasculare, oligoanuria, precum şi tulburări de
conştiinţă (obnubilare, comă).
 Sindromul de gasroenterită, constă în scaune lichide frecvente, dureri abdominale difuze, greţuri,
vărsături febră;
 Sindromul holeriform apare ca o diaree apoasă, cu scaune lichide profuze. Semnele de
deshidratare se instalează rapid şi sînt extreme de grave.
 Sindromul dizinteric constă din scaune emise repetat, însoţite de colici abdominale şi tenesme
rectale, vărsături, febră.
3) Profilaxia BDA
Profilaxia specifică – nu se aplică.
 Prelucrarea termica a produselor alimentare pina la asigurarea unei temperaturi de 70 grade C si mai
mult pentru orice parte a produsului.
 Consumarea bucatelor indata dupa preparare.
 Pastrarea produselor alimentare la rece (temperatura mai jos de +6 grade C).Nu se admite pastrarea
indelungata a hranii pentru copii de virsta frageda (pina la 3 ani ) – ea trebuie sa fie proaspata si
consumata imediat dupa preparare.
 Excluderea contactului direct si indirect al bucatelor preparate cu produsele alimentare crude prin
intermediul veselei.
  Folosirea apei potabile necontaminate (o metoda eficace de dezinfectare a apei este fierberea timp de
1-3 minute) si pastrarea ei in vase inchise nu mai mult de 24 ore.
 Spalarea pe miini cu sapun inainte si dupa masa, dupa tualeta etc.
 Mentinerea in ordine a localitatilor, surselor de apa potabila, a locuintelor etc.
4) EVIDENTA BOLILOR INFECTIOASE, INREGISTRAREA (registru F-060/e), raportarea.
Denumirea Numărul Aspectul Termen de
Formatul
formularului formularului documentului păstrare
Registru de
Registru copertat
evidenţă a bolilor 060/e 3 ani А4
160 pag.
infecţioase

5) Toxiinfectie alimentara – notiune, clasificarea, clinica.

NOTIUNE: Toxiinfecţiile alimentare (TA): boli acute polietiologice decauză toxică sau infecţioasă,
apărute după consumul unor alimentecontaminate cu microorganisme sau toxinele lor.
CLASIFICAREA TOXIINFECŢIILOR ALIMENTARE:
 TA produse de bacterii ce conţin endotoxine, în care intervineelementul toxic şi cel infecţios.
 TA produse de toxine preformate în aliment, în care intervinenumai elementul toxic (infecţie
stafilococică)
 .- TA produse de o multiplicare exagerată a unor germeni (baciluscereus, proteus).
CLINICA: Tablourile clinice ale TIA sunt variate, dar dominate de sindromul infectios (febra, frisoane,
transpiratii) si digestiv (colici abdominale, varsaturi, scaune diareice), cu exceptia botulismului, care
realizeaza un tablou clinic aparte. Deseori, tabloul clinic este sugestiv pentru o anumita etiologie.
6) Toxiinfectie alimentara nebacteriene – agenti cauzali, clinica, profilaxia.
7) Toxiinfectii alimentare – agenti cauzali, perioada de incubatie, mecanismul de contaminare,
clinica, profilaxia.
 Toxiinfecţia alimentară cu salmonella:
- Incubaţia: 12-36 ore, cu limite оntre 4-48 ore.
- Debutul: brusc sau brutal cu stare de rău general, astenie, cefalee, ameţeli, greaţă, vărsături, colici
abdominale. Starea
generală se alterează rapid, tegumentele sunt reci, palide,febra 39-40°C.
- Perioada de stare: pot persistă vărsăturile şi apar scaune diareice frecvente, abundente, apoase,
galben-verzui sau verzi, cu aspect de "piure de mazăre". Febra creşte in continuare, bolnavii prezintă
herpes labial, acuză mialgii. Pierderile lichidiene prin vărsături şi scaune determină instalarea
sindromului acut de deshidratare, prăbuşire tensională (şoc toxiinfecţios) care se оnsoţeşte de oligurie. Şi
оn perioadă de stare persistă şi chiar se accentuează sindrom neurologic cu cefalee, ameţeli, somnolenţă
sau agitaţie, cu sau fără semne de iritaţie meningiană.
 Toxiinfecţia alimentară cu stafilococ:
- Este determinată de stafilococ enterotoxic care contaminează anumite alimente (lapte, telemea,
cremă) şi produce enterotoxine termorezistente.
- Incubaţia: 30 min - 4 ore.
- Debutul: brutal cu greţuri, vărsături, cefalee, ameţeli, scaune diareice apoase. De obicei, nu apare
febra.
- Perioada de stare: se menţine simptomatologia din prodrom, stare generală se alterează, se
prăbuşeşte tensiunea arterială, apar semne de deshidratare acută, oligurie prin insuficienţă renală
funcţională.
Profilaxia consta in respectarea masurilor igienico-sanitare generale, vizand:
 identificarea si neutralizarea rezervoarelor de infectie umana si animala;
 luarea de masuri vizand neutralizarea cailor de transmitere si contaminare a alimentelor;
 protectia populatiei prin control si educatie sanitara corespunzatoare.
8) Etichetarea, conditiile si termenii de pastrare a produselor alimentare perisabile (usor
alterabile).
 9) Botulism - notiune, agent cauzal, perioada de incubatie, mecanism si caile de transmitere,
Botulism - o intoxicatie alimentara , provocata de o toxina eliberata de bacteria Clostridium
botulinum.
Incubatia dureaza de la 2 ore pana la 14 zile de la ingestia alimentelor contaminate. Debutul bolii este
virulent si include tulburari digestive (constipatie, greata, voma, dureri abdominale, diaree moderata), stare
de letargie, slabiciune, ameteala, uscaciune in cavitatea bucala, greutate in inghitire si sete. Alte simptome
ale bolii mai sunt: cefaleea, diplopie (vedere dubla), imposibilitatea mentinerii pleoapelor deschise, vedere
neclara. In cazuri destul de restranse si numai daca nu se instituie tratamentul, poate aparea si paralizia unor
grupe de muschi (membre, gat, muschi respiratori).
10) Botulism – clinica, profilaxia.
Debutul bolii este virulent si include tulburari digestive (constipatie, greata, voma, dureri abdominale, diaree
moderata), stare de letargie, slabiciune, ameteala, uscaciune in cavitatea bucala, greutate in inghitire si sete.
Alte simptome ale bolii mai sunt: cefaleea, diplopie (vedere dubla), imposibilitatea mentinerii pleoapelor
deschise, vedere neclara. In cazuri destul de restranse si numai daca nu se instituie tratamentul, poate aparea
si paralizia unor grupe de muschi (membre, gat, muschi respiratori).
PROFILAXIA SI PREVENIREA
Se bazeaza pe respectarea cu strictele a regulilor de preparare a alimentelor. Conserle dubioase (capac
bombat, miros suspect) trebuie eliminate din consum.
11) Febra tifoida- notiune, agenti cauzali, perioada de incubatie, mechanism si caile de
transmitere.
Febra tifoida - boală infecţioasă acută, din grupul infecţiilor intestinale, provocată de salmonela tifică.
Agent cauzal - Salmonella typhi
Perioada de incubatie a bacteriei ce produce febra tifoida este, de regula, intre 1 si 2 saptamani, iar durata
bolii este de 3-4 saptamani.
Agentul patogen se regaseste in apa contaminata sau in hrana si se transmite prin consumul lichidelor si a
alimentelor contaminate, ca apoi sa se raspandeasca de la bolnavi catre persoanele sanatoase.
12) Febra tifoida – sursa, clinica, masuri antiepidemice si profilactice.
Agentul patogen se regaseste in apa contaminata sau in hrana si se transmite prin consumul lichidelor si a
alimentelor contaminate, ca apoi sa se raspandeasca de la bolnavi catre persoanele sanatoase.
Simptomele principale tipice infectiei sunt
- lipsa apetitului alimentar
- durerile de cap
- dureri generalizate
- febra de peste 40 de grade Celsius
- stare de letargie
- diaree
Prevenirea febrei tifoide este posibila prin vaccinare, recomandata in special persoanelor care calatoresc sau
locuiesc in regiuni cu risc crescut de imbolnavire. Vaccinul isi va face efectul daca este administrat cu 1-2
saptamani inainte de calatorie.
14) Dizenteria – notiune, agentul cauzal, sursa de infectie, perioada de incubatie, mecanismul si
caile de transmitere.
Dizenteria este o boală infecţioasă acută sau cronică din grupul infecţiilor intestinale cu mecanism fecalo-
oral de transmitere, provocată de mai multe bacterii cu denumirea de Shigella,
Exista doua tipuri principale de dizenterie:
• dizenterie bacilara - cauzata de o bacterie numita shigella;
•dizenteria amibiana (amibiaza) - este cauzata de un parazit unicelular numit entamoeba histolitica. Se
gaseste in mod special in zonele tropicale,
Modul de transmitere. Direct, de la omul bolnav sau purtatorul de germeni. Indirect prin apa, alimente
(lapte, zarzaturi, fructe) recent contaminate sau prin folosirea obiectelor contaminate (lenjerie). Mustele
au un rol important in raspindirea bolii prin contaminarea alimentelor.
Dizenteria bacilara - simptomele se manifesta dupa 1-3 zile de la infectare si pot persista pana la 7 zile.
Pacientul se confrunta cu dureri usoare de stomac, diaree (fara sange sau mucus in scaun); la inceput,
diareea este cantitativa, dar scade in urmatoarele zile. In unele situatii, crizele sunt insotite de dureri.
Dizenteria amibiana - acest tip de dizenterie se intalneste in principal in zonele tropicale. De obicei, nu
provoaca niciun simptom timp de 2-4 saptamani sau chiar luni. Contactul direct cu fecalele bolnavului si
 igiena precara sunt principalele mijloace prin care se transmite boala. Simptomele dizenteriei amibiene
includ:
- diaree apoasa cu sange, mucus sau puroi;
- greturi si varsaturi;
- dureri abdominale;
15) Dizenteria – clinica, profilaxia.
CLINICA - simptomele se manifesta dupa 1-3 zile de la infectare si pot persista pana la 7 zile. Pacientul
se confrunta cu dureri usoare de stomac, diaree (fara sange sau mucus in scaun); la inceput, diareea este
cantitativa, dar scade in urmatoarele zile. In unele situatii, crizele sunt insotite de dureri.
Cazurile severe includ:
- diaree apoasa care contine sange sau mucus;
- greata si varsaturi;
- dureri abdominale severe;
- febra.
Profilaxia:
 Prelucrarea termica a produselor alimentare pina la asigurarea unei temperaturi de 70 grade C si mai
mult pentru orice parte a produsului.
 Consumarea bucatelor indata dupa preparare.
 Pastrarea produselor alimentare la rece (temperatura mai jos de +6 grade C).Nu se admite pastrarea
indelungata a hranii pentru copii de virsta frageda (pina la 3 ani ) – ea trebuie sa fie proaspata si
consumata imediat dupa preparare.
 Excluderea contactului direct si indirect al bucatelor preparate cu produsele alimentare crude prin
intermediul veselei.
 Folosirea apei potabile necontaminate (o metoda eficace de dezinfectare a apei este fierberea timp de
1-3 minute) si pastrarea ei in vase inchise nu mai mult de 24 ore.
 Spalarea pe miini cu sapun inainte si dupa masa, dupa tualeta etc.
 Mentinerea in ordine a localitatilor, surselor de apa potabila, a locuintelor etc.
16) Salmoneloza – agentul causal, sursa de infectie, perioada de incubatie, mechanism si caile de
transmitere.
Salmoneloza este o infectie bacteriana comuna care afecteaza tractul intestinal.
Sursa de infectie – omul bolnav si purtator de Salmonella.
Boala produsa de orice serotip din genul Salmonella. Bacteria Salmonella traieste in intestinul oamenilor,
animalelor si pasarilor si se transmite pe calea fecalelor.
Perioada de incubatie variaza intre cateva ore si 2 zile.